Un Grup de Soldati Români L-Au Oprit Pe Napoleon La Arcole - Historia

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia
1 of 11
http://www.historia.ro/node/2209
Login
Cont nou Am uitat parola
Cauta in site
HOME
ACTUALITATE
REVISTA
ARHIV
TIMP LIBER
ABONAMENTE
ACTUALITATE
VIDEO HISTORIA
Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole

Autor: Cristian Negrea | 14071 vizualizri
Titlul nu este o ficiune, ci un fapt real

care s-a petrecut n timpul btliei de la
Arcole, ntre 15 i 17 noiembrie 1796.
Btlia de la Arcole s-a desfurat n
timpul rzboiului napoleonian dintre
Austria i Frana, ntre anii 1796 i
1797, n timpul primei ofensive a lui
Alvinzi.
Pentru a releva importana acestei btlii i, de
asemenea, a confruntrii dintre viitorul mprat i
drzul batalion de grniceri nsudeni care i s-a
opus cu succes, va trebui s ne aplecm puin
asupra
Batalia de la podul de la Arcole, pictura de Horace Vernet,
1826contextului istoric al campaniei franceze din
nordul Italiei.
Cariera generalului Bonaparte, n vrst de 25 de ani, se afla n faza ascensional, el venind dup o serie de
succese i victorii care l vor propulsa ulterior la rangul de prim consul, apoi mprat, i l vor nscrie ca i unul
dintre cele mai mari genii militare ale istoriei universale. irul su de btlii ctigate ntr-o manier categoric
era n faza incipient, dar suficient pentru a-l impune ca i un adversar de marc fa de toi cei care i-au stat
n fa, mult mai experimentai i cu mijloace materiale superioare. Steaua sa de conductor militar de nenvins
era abia la nceputul ascensiunii i mai era cale lung pn la zenit. Planul su de ofier de artilerie a fcut ca
Toulonul s cad prad asediului francez, de asemenea, Barras l cheam s pacifice Parisul asaltat de seciuni,
pe care le distruge aducnd tunurile de la Sablons pe care le dispune personal pe strzile Neuve-Saint-Roch i
Saint-Honore. Victoria i aduce comanda armatei de interior i apoi a celei din Italia.
Dup revoluia de la 1789, Frana era nconjurat de dumani. Cteva victorii, ca i cea de la Valmy din 1792,
cnd pentru prima dat n istorie au fost folosite baloanele cu aer cald pentru observaie, au fcut ca la finele
lui 1795, singurii adversari ai Franei s rmn Anglia i Austria.
Lantul tradarilor in familia lui

Constanti Brancoveanu
Cum a ajuns Bucurestiul Capitala

Romaniei? Historia la Prima TV
Episodul 7 partea1
Cum a ajuns Bucurestiul Capitala

Romaniei? Historia la Prima TV
Episodul 7 partea2
Aboneaza-te la NEWSLETTER
Adresa de e-mail
Campania din Italia

Austria stpnea nordul Italiei, cu excepia unei mici poriuni, de la Nisa la Voltri, ntre Munii Apenini i coasta
Liguric, care erau sub dominaie francez. Francezii proiecteaz mpotriva Austriei o aciune militar dubl,
una principal prin valea Dunrii, condus de generalii Jourdan i Moreau i alta secundar, prin Italia, condus
de tnrul general Bonaparte. Impetuozitatea i geniul acestuia din urm a dus la o inversare de situaie, n
sensul c frontul din Italia va deveni cel principal, iar cellalt secundar. (vezi schia 3)
TE ABONEZI LA HISTORIA I CTIGI
REALITATEA.NET
Istoricii militari mpart aceste campanii ale lui Napoleon n patru perioade:
Prima perioad, ntre 8 aprilie i 28 mai 1796, cuprinde operaiunile lui Napoleon mpotriva lui Coli i Beaulieu.
38000 de francezi prost echipai, flmnzi i n lips de muniii, contra 30000 de austrieci i 50000 de
piemontezi condui de Coli, comandant general al aliailor fiind Beaulieu, de 83 de ani. Napoleon avea abia 27
de ani. ntre francezi i austrieci erau crestele Apeninilor. Beaulieu pornete ofensiva spre Voltri i Savona,
intenionnd s coopereze cu flota englez de la Genova. De la Nisa, Napoleon nsuflei n aa msur trupele
sale flmnde i dezbrcate, inoculndu-le atta ncredere i un asemenea entuziasm, nct trecnd Apeninii pe
la Cadibona, generalul Bonaparte czu pe punctul de legtur ale celor dou armate, austriac i piemontez, le
desparte i le bate pe rnd.
Coli este respins pn la Milano, de unde regele Piemontului semneaz pacea propus de Napoleon. Beaulieu se
retrage spre cotul rului Po, desfurndu-i trupele pentru a face fa francezilor. nainte de a veni de la Paris
aprobarea tratatului de pace cu Piemontul, Napoleon face o ncercare contra lui Beaulieu, trecnd rul Po pe la
Florena, ncercnd s-l izoleze de Lombardia. Prevenit, Beaulieu trece i el rul, profitnd de mijloacele
insuficiente de transport ale francezilor, astfel nct francezii nu-i ajung dect ariergarda. Beaulieu se retrage la
Mincio, iar Napoleon ocup Milanul, mai ales pentru a-i odihni, hrni i echipa oamenii. Acetia nu puteau dect
s-i dea dreptate tnrului lor general. Hrana, echipamentul i rezervele ce lor le lipseau erau chiar dincolo de
Apenini, au trecut i le-au luat..
Urmeaz manevrele lui Napoleon. Acesta face micri demonstrative asupra aripilor lui Beaulieu, l face pe
acesta s-i risipeasc trupele, slbind centrul. Lovitura de mciuc a lui Napoleon se d la Valegio, centrul
dispozitivului austriac. ntreaga aprare fiindu-i ntoars, Beaulieu se retrage precipitat la Tirol, lsnd Mantua
blocat de francezi i Lombardia ocupat. Pentru asta i se va lua comanda.
A doua perioad se numete prima ofensiv a generalului Wurmser. Trupele austriece, ntrite cu importante
efective de la armata Dunrii, unde generalul Moreau nu-i pornise nc ofensiva preconizat spre Viena,
ACUM LA CHIOCURI
HISTORIA, Nr. 148, Mai
2014 22 Mai 2014
Dac Pamfil eicaru era
obsedat de primejdia
Imperialismului rusesc,
Tudor Arghezi se
10/6/2014 8:51 AM
2 of 11
coboar pe ambele laturi ale lacului Gaedo, ncercnd s-l prind pe Napoleon n clete. Iat cum, frontul
italian, preconizat a fi unul secundar, datorit impetuozitii i geniului generalului Bonaparte, devine front
principal. Urmeaz zece zile de lupte grele, la captul crora austriecii sunt nvini din nou.
A treia perioad, a doua ofensiv a lui Wurmster, ncepe la 2 septembrie, cu atacul a dou puternice grupri
austriece. Grupul de est, dinspre Tirol, coboar spre Verona avnd ca obiectiv deblocarea cetii Mantua
asediat de francezi, iar al doilea grup, condus de generalul Quasdanovici, coboar din Tirol pe valea Adigeului
pe la vestul lacului Gardo, cu misiunea de a cdea n flancul i pe liniile de comunicaii franceze, silindu-le s se
predea.
Fa de aceast situaie periculoas, Napoleon aplic tactica lui preferat, pe care o va folosi ulterior de
nenumrate ori: manevreaz pe linii interioare, atacnd i nvingnd pe rnd armatele adverse. i acum, l
hruiete cu fore puine pe Wurmster, ndreptndu-i fora principal spre Quasdanovici. Cu trupe proaspete,
venite din Frana, l atac la Rivoli i Corona, mpingndu-l spre Lavis, dincolo de Trenta. Dup care, lsnd doar
trupe de fixare, i ntoarce fora principal spre Wurmster, pe care l gsete total surprins, czndu-i n spate,
la Bassano, tindu-i retragerea spre Tirol i Trieste. Wurmster este nevoit s se replieze spre Adige, de unde
intr n Mantua la 15 septembrie, pentru a nu mai iei de aici pn la sfritul rzboiului, ca prizonier al
francezilor.
Toate aceste descrieri ale primelor faze ale rzboiului au fost necesare pentru a sublinia contextul btliei care
avea s urmeze, importana ei, i de asemenea, moralul armatei franceze nvingtoare, precum i geniului de
care a dat dovad acest general Napoleon Bonaparte, un as al manevrei i o stea n plin ascensiune, care va
ajunge unul dintre cei mai strlucii tacticieni i strategi pe care i-a dat vreodat istoria militar universal. Cu
att mai important ni se pare episodul care urmeaz, unde se va arta cum un batalion de romni ardeleni,
grniceri nsudeni, au putut s mpiedice ceea ce n mod sigur ar fi fost una din cele mai strlucite victorii
napoleoniene, comparabile cu Marengo, Austerlitz sau Wagram.
Fiindc urmeaz a patra perioad, prima ofensiv a lui Alvinzi.
Manevra de la Arcole
n preziua acesteia, situaia forelor era urmtoarea. Francezii aveau dou divizii (Massena i Augereau) i
cavaleria generalului Murat, cam 20000 de oameni dintr-un total de 50000, restul fiind mprtiate prin
Lombardia i la mpresurarea cetii Mantua. O divizie (a lui Vaubois) se afl la Tirol, contra lui Davidovici,
nlocuitorul lui Quasdanovici. Austriecii au sub comanda direct a lui Alvinzi 28000 de oameni, fr trupele lui
Davidovici. Totalul era undeva la 60000 de oameni, mprii n dou coloane.
concentreaz pe enigma
sufletului rusesc. Pentru
europeni, surprini de
Arghezi ca neputincioi s
neleag sufletul rusesc,
teza interbelic e de o actualitate evident. Ceea
ce s-a petrecut i se petrece la hotarul de Est al
Europei descumpnete prin comportamentul
Moscovei. Occidentul folosete de zor, n reacia
fa de micrile Rusiei, instrumentele logicii
europene, definite prin raionamentul alctuit din
concluzii spre care duc fatal premisele.
Vedei mai multe detalii
SPUNE-I PREREA
Credei c achitarea lui Corneliu Zelea
Codreanu n 1925 a fost just?
Da
Nu
Nu tiu
VOTE
POPULAR CONTENT
ABONEAZ-TE LA HISTORIA
La 6 noiembrie Napoleon atac cu cele dou divizii (Massena i Augereau) la Bassano i Citadela, mpotriva lui
Quasdanovici i Provera, fr rezultate notabile. Cum n Tirol generalul Vaubois este nfrnt de Davidovici,
Massena i Augereau sunt nevoii s se replieze la Vilanova (pe rul Alpona) cu avangarda la Caldiero i o
flangard la Belfiore. La 12 noiembrie, francezii, cu trupele rspndite, nvini n Tirol, sunt ameninai serios pe
dou direcii de fore austriece de trei ori superioare.
De cealalt parte, austriecii erau n plin avnt. Sub comanda generalui Alvinzi (originar din Ardeal), energic i
respectat n cercurile militare austriece, intenionau s-l menin angajat pe Napoleon spre est, n zona
Veronei, pn ce Davidovici, nvingtor la Tirol, se apropia de aceast localitate. Apoi ar fi atacat mpreun,
obligndu-l pe acest impertinent general de 28 de ani pe nume Bonaparte s primeasc o btlie decisiv n
cmp deschis, unde superioritatea numeric austriac s-ar fi putut dovedi hotrtoare.
Din nou, Napoleon este pus ntr-o situaie practic fr ieire. Dac ataca sau dac rmnea s se apere,
nfrngerea era la fel de sigur, innd cont de superioritatea tactic i numeric a austriecilor. Orice general n
situaia lui ar fi nceput negocierile, cutnd o ieire onorabil. Dar Napoleon nu era orice general. Din nou, el
se dovedete a fi un geniu al manevrei, de la rzboaiele sale ncoace, n studiul artei militare, manevra i va
gsi un loc mai important ca oricnd. Deoarece el alege s manevreze, transformnd o nfrngere sigur ntr-o
victorie. Iar aceasta va intra n istorie ca i manevra de la Arcole.
Astfel, intuind c Alvinzi intenioneaz s execute o dubl nvluire, pe la Ronca i pe la Rivoli, aceast dubl
nvluire care de la Cannae ncoace este visul oricrui general, el las la Verona trupe puine, cu consemnul de a
rezista pn la ultimul om. Iar el, cu grosul forelor, coboar pe valea Adigeului pe care l traverseaz n secret
pentru a manevra mpotriva flancului stng austriac, cznd surprinztor n flanc i n spate.
Noaptea de 14 noiembrie este hotrtoare. Diviziile Massena i Augereau coboar pn la Ronco, unde pe un pod
militar dispus n timpul nopii traverseaz fr vreo opoziie serioas. n zorii zilei de 15 noiembrie, de cealalt
parte a rului, Massena spre Belfiore-Vilanova, iar Augereau spre Arcole. Singurul obstacol n drumul lui
Augereau spre Arcole era podul peste rul mltinos Alpona, chiar la sud de Vilanova.
Prima zi la Arcole (15 noiembrie 1796)

n ajun Alvinzi trimisese o flangard format din dou batalioane s ocupe i s pzeasc podul, pentru orice
eventualitate. Unul dintre aceste batalioane, cel cruia i s-a ncredinat de fapt aprarea podului, era Batalionul
II din al doilea Regiment grniceresc ardelean, batalioanele I i III gsindu-se pe valea superioar a Dunrii, n
faa armatei franceze a generalului Moreau.
Pe vremea aceea, romnii constituiau uniti militare omogene sub aspectul naionalitii. Doar conducerea
superioar era ncredinat austriecilor din raiuni de securitate, evident. Existau dou regimente romneti de
infanterie numite grnicereti n armata habsburgic, unul la Fgra i cellalt la Nsud. Batalioanele celor
dou regimente erau denumite falange, phalanx valahica prima, secunda, tertia aceast denumire gsindu-se
n mai toate ordinele de zi ale armatei austriece ntre 1796 i 1866. Pn i aceast denumire este un omagiu
indirect adus originii membrilor acestor falange, descendeni din nebiruiii legionari romani, rzboinici
desvrii ce au supus lumea cunoscut prin fora armelor, vitejie i disciplin fr egal.
Trupele romne formau singura oaste pe care habsburgii puteau s se bizuie cu ncredere deplin pe cmpul de
lupt, arta marele scriitor George Cobuc. ntr-adevr, chiar i n primul rzboi mondial, cele mai viteze trupe
din armata austro-ungar erau cele de romni i polonezi. La captul opus se situau ungurii i cehoslovacii,
acetia din urm trecnd de partea ruilor cte un regiment ntreg, cu muzica n frunte. nc o dovad a bravurii
soldatului romn n lupt, demonstrat de attea ori pe cmpul de onoare. Ne-au furat barbarii, ne-au czut
10/6/2014 8:51 AM
3 of 11
mai-marii, dar romnul are apte viei, spune un vechi cntec, i niciodat acest crez nu a fost nclcat, orict
de zbuciumat a fost istoria noastr. Poate nu am tiut s tragem foloase din victorii, poate nu am avut o
diplomaie la nlime, dar un singur lucru nu i-a prsit pe romni: bravura i eroismul pe cmpul de lupt. Iar
aceast bravur se va dovedi n cel mai nalt grad aici, la podul de la Arcole.
Recunoaterile trimise de batalionul romnesc instalat la pod relev naintarea coloanei franceze. ntiinat,
Alvinzi, nu atribuie acestor tiri o prea mare importan, bnuindu-l pe Napoleon de vreo stratagem destinat
s-l deruteze i s-i ntrzie atacul spre Verona, mai ales c avea informaii sigure referitoare la prezena
trupelor franceze la stnga Abigeului.
Practic, Alvinzi czuse n cursa lui Napoleon. Situaia era impresionat, att prin raritatea ei, prin riscuri, ct i
prin perspectivele ei extraordinare. Dispozitivul lui Alvinzi era orientat cu faa spre Verona, gata de un atac
covritor. Napoleon, contient de greutatea reorientrii frontului austriac, l trimise pe Massena s atace pe
front, fixndu-i trupele, n timp ce Augereau urma s-i ntoarc flancul i spatele la St. Bonifacio. Dac manevra
ar fi reuit, ntreaga armat austriac ar fi trebuit s execute sub focul inamic din dou pri o ntoarcere de
front spre sud i s aduc rezerve de la Basseno, pentru care nu avea timp suficient, mai ales n faa unui
adversar de calibrul lui Napoleon Bonaparte.
Reuita acestei manevre a lui Napoleon ar fi dus la un dezastru pentru armata austriac, ncheind definitiv
conturile n nordul Italiei. Napoleon, biruitor, ar fi putu s se ndrepte cu toate forele spre Viena, susinut i de
Moreau pe valea superioar a Dunrii. Atunci, cu treisprezece ani mai devreme, austriecii ar fi vzut Dumnezeul
rzboiului care ulterior s-a dezlnuit asupra lor la Wagram, n 1809.
Un singur obstacol sttea n calea celei mai mari victorii a lui Napoleon de pn atunci: podul peste Alpona,
aprat de Batalionul II din Regimentul 2 de grniceri nsudeni. (vezi schia 2)
Btlia podului
Avangarda lui Augereau, apropiindu-se de pod, este atacat cu focuri puternice de anfilad pe drumul ce venea
de la Ronco. Copleit de salvele precise ale nsudenilor, se retrage n dezordine spre grosul diviziei. Generalul
Augereau, comandantul diviziei, se pune n faa trupelor ce se retrgeau i le ntoarce la atac ntrindu-le cu
dou batalioane pe care le conduce personal. Cu steagul n mn, generalul Augereau se avnt n fruntea
trupelor sale asupra companiei cpitanului Rotaru, dispus pe capul de pod, n semicerc pe malul drept,
interzicnd accesul spre trecerea ngust peste rul Alpona.
O grindin de gloane i secer pe francezi, dar acetia, nsufleii de generalul lor, se avnt din nou la atac.
Erau dou batalioane asupra unei companii, un raport de ase la unu. Cpitanul Rotaru, dndu-i seama de
situaie, ordon retragerea ordonat dincolo de pod, pe malul stng, de unde cu restul batalionului ar fi putut
ine sub foc concentric ngusta traversare. De pe malul stng, compania cpitanului Hera le asigur retragerea
cu salve continue. Compania reuete s treac dincolo, dar cu preul unor grele jertfe, inclusiv comandantul ei,
cpitanul Rotaru, cade ucis. Aici s-au distins prin bravur stegarul Teodor Rut i sergentul Gavril.
ntr-un elan victorios, francezii ajung la pod, dar comandantul lor, generalul Augereau, cade rnit, cu steagul n
mn. Cpitanul Hera dirijeaz un foc nemilos spre francezii care ezit. Sorii btliei oscileaz de o parte i
alta, nedecii. Vzndu-i generalul rnit, francezii dau napoi. Trupele nebiruite ale lui Augereau se retrag,
lucru cu neputin doar cu cteva zile mai devreme.
Este momentul n care intervine Napoleon. Cu geniul i cu atenia spre detaliul care ar putea schimba soarta
unei btlii, i prin asta soarta campaniei i implicit a ntregii lumi, generalul Napoleon Bonaparte, contient c
n jurul acestui pod se cldea istoria, apru acolo n momentul critic n care francezii ddeau napoi ameninnd
ca retragerea lor s se transforme n derut, nruind planurile att de bine puse la punct de o minte
extraordinar.
Fr s ezite vreo clip, contient de puterea exemplului personal, generalul Napoleon Bonaparte descalec,
preia steagul din mna generalului Augereau rnit i se avnt la atac. Trupele franceze, fanatizate de exemplul
idolului lor, se npustesc cu furie spre pod, acolo unde un batalion decimat de ardeleni i ateapt i i
ntmpin cu un foc viu, imuni la faima aceluia care timp de apte luni a obinut victorie dup victorie contra
austriecilor superiori din toate punctele de vedere. Valul nimicitor francez se sparge de aprarea nsudenilor
care nu dau nici un pas napoi. La grindina gloanelor franceze rspund cum pot mai bine, plumb contra plumb.
Viteazul general francez Lannes cade i el rnit, iar trupele franceze, chiar cu mreul general Napoleon
Bonaparte n frunte, ezit.. n faa podului, cu steagul n mn, marele Napoleon Bonaparte privete
descumpnit cum vitezele sale trupe ncep s dea napoi n faa unui singur batalion care i-a oprit o divizie din
marul victorios. O manevr genial, mpiedicat de un ciot cum ar spune marele Mihai Eminescu. Dar nc nu
era tot. n btaia gloanelor, viitorul mprat nu contientiza c era pe cale s-i ncheie cariera de strlucit
general chiar nainte de a ncepe. Un glon romnesc se ndrepta direct spre pieptul su, aprat doar de
faldurile czute ale drapelului cu care nu reuise, pentru prima oar, s-i conduc soldaii la victorie. Un glon
tras de un simplu soldat ardelean ar fi putu face ca una dintre cele mai strlucite personaliti ale istoriei
militare universale s fie doar o not obscur la subsolul unui referat despre btlia de la Arcole.
Dar destinul a vrut ca lucrurile s se petreac altfel. A vrut ca generaiile viitoare s-l studieze pe acest corsican
care civa ani mai trziu va face Europa s tremure doar la auzul numelui su, mpratul Napoleon Bonaparte.
Cel care s-a sacrificat a fost aghiotantul su, Muinon, care s-a aruncat n calea glonului sacrificndu-i propria
via pentru a-l salva pe viitorul mprat. Cine a mai auzit astzi de Muinon, dar cine nu a auzit de Napoleon?
Francezii, cuprini de derut, ncep s se retrag n dezordine, cu toat prezena lui Napoleon pe cmpul de
lupt. Nu putem s nu ne referim din nou la marele poet Mihai Eminescu: n zadar striga mpratul, ca i leul n
turbare, umbra morii se ntinde tot mai mare, i mai mare.
Francezii fugeau n disperare s-i salveze vieile, imuni la ndemnurile ofierilor i exemplul generalului lor
iubit, Napoleon Bonaparte. Prins de vlmagul trupelor ce fugeau n derut pe dig, prin ap i noroi, intuii de
focul inamic, generalul Napoleon Bonaparte cade n mlatin fiind pe cale s fie luat prizonier de ardelenii
victorioi. Graie devotamentului unui osta francez care l ia n spate, generalul Bonaparte scap de ruinea
unui prizonierat.
Podul rmne n mna bravilor lupttori nsudeni care au pltit scump rezistena lor. Un ofier (cpitanul
Rotaru) i 135 soldai au rmas mori pe poziie. Trei cpitani, doi locoteneni i 654 de rnii, dintre care 260
vor muri n ambulane i spitale. Numrul total al morilor s-a ridicat la un ofier i 395 trup, mai mult de
jumtate din efectivul combatant a pltit cu viaa aceast rezisten n faa celui care va deveni cel mai mare
10/6/2014 8:51 AM
general al timpului su, i unul dintre cei mai mari ai istoriei. Dar nu au dat nici un pas napoi. Aceasta este
bravura soldatului romn, dovedit i atunci, i n trecut, dar care se va dovedi din plin i n viitor. Acest lucru
se vede i din numrul de prizonieri. Din batalionul nsudean de la podul de la Arcole, au fost luai prizonieri
un cpitan i 45 de oameni. n schimb, n minile romnilor au czut 350 de prizonieri francezi. De ansamblu,
ntreaga btlie de la Arcole a costat cam zece mii de mori de fiecare parte.
Dar btlia de la Arcole nu s-a sfrit cu eecul francez din faa podului. Napoleon i-a revenit imediat i a
ordonat generalului Guyenau, rmas cu o brigad de rezerv la Ronco, s treac Adige pe la Albaredo, mai jos
de confluena Alponei. Guyenau face acest mare ocol pentru a ntoarce aprarea nenvins de la podul de la
Arcole, dar, cu toate eforturile, nu ajunge acolo dect seara. Spre marea sa surprindere, gsete podul liber i
Arcole evacuat.
Asta deoarece Alvinzi, dndu-i seama de manevra lui Napoleon, avusese timp s-i treac trupele pe stnga
Alponei, ocupnd poziii ntre St. Bonifracio i San Stefano, cu faa la sud i la vest, lsnd doar cteva
batalioane de ntrire n faa lui Massena care ocupase Belfiori. Acest timp de care dispusese Alvinzi pentru a
salva armata a fost pltit cu sngele grnicerilor nsudeni de la podul de la Arcole.
Fiindc acum situaia era complet schimbat. La 15 noiembrie, dac Napoleon ar fi trecut podul, ar fi putut
cdea la Vilanova n flancul i spatele lui Alvinzi, dar mai trziu nu mai avea cum.
Avea n fa un front regrupat care apucase s se edifice tocmai datorit rezistenei batalionului romnesc de la
pod. Drept urmare, dei stpn pe Arcole i Porcile, era prea trziu. Napoleon nu risc s rmn n aceast
zon mltinoas i se retrage la Ronco. Luptele continu n 16 i 17 noiembrie, diviziile Massena i Augereau fac
sforri extraordinare, l bat pe Davidovici care se retrage la Trenta, iar Alvinzi, rupt de Davidovici, trece la
stnga rului Brenta, stabilindu-i cantonamentele de iarn.
Prima ofensiv a lui Alvinzi se termin cu o nfrngere pentru austrieci, dar nu cu dezastrul pe care l pregtise
Napoleon, asta datorit rezistenei ardelene de la Arcole. Pentru ncheierea victorioas a campaniei din nordul
Italiei, Napoleon va avea de alte sacrificii n timp, bani i oameni pe parcursul anului urmtor, 1797. Fr
rezistena de la Arcole, Napoleon ar fi nvins un an mai devreme. (n tabloul 1 putei vedea pictura "Napoleon
pe podul de la Arcole", 1797, de Antoine-Jean Gros, participant i martor la btlia podului, iar in a patra
imagine, pictura lui Horace Vernet, "Btlia podului de la Arcole", 1826)
Concluzii
Nu putem intui parcursul istoriei dac acest fapt s-ar fi mplinit, la fel cum nu ne putem imagina harta Europei
dac Napoleon ar fi fost nvingtor n Italia nainte de finele anului 1796. Poate campania din Egipt nu ar fi avut
loc, poate Viena ar fi czut mai devreme, iar Frana i-ar fi putut concentra forele asupra singurului inamic
rmas, Anglia, mult mai eficient i nainte ca Nelson s scufunde flota francez la Abukir i Trafalgar. Nimeni nu
poate ti, acesta rmnnd doar un recurs la o istorie alternativ.
Nou ne rmn doar faptele, aa cum au fost. Totui, aceste fapte, au fost supuse i ele tentativelor de
denaturare, att de istoriografii austrieci, ct mai ales de cei unguri. Acetia au ncercat din rsputeri s
falsifice istoria, spunnd c aprtorii podului au fcut parte dintr-un batalion croat. Dar dovezile s-au dovedit,
peste timp, indubitabile. Totui, mai persist n unele cercuri aceast idee, preluat din respectivele surse.
Acest fals al istoriei, fie cu intenie, fie din netiin, a fost demontat de ctre istoricii serioi i impariali. Cu
toate acestea, pn i astzi, n epoca internetului, confuziile persist pe unele site-uri istorice, n care se
evoc rezistena nenfricat a batalionului croat.
Unul dintre primii scriitori de la noi care a fcut cuvenita corecie, pe baz de documente oficiale, a fost
nemuritorul George Cobuc, care face astfel un mare serviciu istoriei, la fel cum i prin alte scrieri ale sale
aduce cuvenite rectificri unor greeli mai mult sau mai puin voite asupra istoriei neamului romnesc. i cnd
te gndeti c poporul su l tie mai mult de poet dect de istoric! n acele vremuri, chiar i poetul nostru
naional, Mihai Eminescu, redacta scrieri istorice de prim mrime menite redeteptrii spiritului naional,
pentru a-l pregti pentru marile ncercri ce aveau s vin!
Timpul i istoria ne-au dat dreptate. Este deja recunoscut faptul c batalionul care l-a oprit pe Napoleon la
Arcole a fost romnesc, al ardelenilor de la Nsud. Pe de alt parte, Napoleon Bonaparte n-a tiut niciodat
acest adevr. n raportul pe care l expediaz direct de pe cmpul de lupt Directoratului Republicii despre
btlia de la Arcole, trecnd peste orgoliul su nemsurat, laud vitejia diabolic a batalionului de
nemipeste care nu a putut trece. Ctre statul su major, istoria spune c ar fi exclamat: De a avea eu un
asemenea batalion nemesc, a ajunge n trei zile la Viena.
Srmanul Napoleon, nu avea de unde s tie c singurul neam din acel batalion de diavoli, cum i-a numit
chiar el, era comandantul batalionului, maiorul Vorstenradt. Restul, adic toi ofierii, gradaii i soldaii erau
romni ardeleni.
Mai mult, nu avea de unde s tie c pania sa, cnd a czut n mlatin n iureul trupelor care se retrgeau,
fiind salvat de devotamentul unui soldat zdravn, era similar cu cea a altui mare general al timpului, nfrnt de
ctre romni, n urm cu 201 ani. Atunci, generalul Sinan Paa, supranumit Cuceritorul, a fost atras de Mihai
Viteazu printre mlatinile i mocirlele de la confluena Clnitea cu Neajlov i nevoit s treac podul dintre
Hulubeti i Clugreni.
Aici, dei superior n proporie de 20 la 1, turcii nu puteau trimite la atac dect detaamente mici, anihilate pe
rnd de otile lui Mihai. La un iure turcesc, urmat de un contraatac condus de nsui Mihai, podul se rupe
urmnd dezastrul trupelor turceti. Prini de vlmagul soldailor ce fugeau s-i salveze pielea, Sinan Paa,
rnit, cade de pe pod rupndu-i i ultimii doi dini. La fel ca i Napoleon la Arcole, i el a fost salvat de un
soldat care s-a oprit s-l care n spate.
La Arcole, Napoleon a simit gustul amar al eecului, la fel ca i Sinan Paa la Clugreni. Noroiul umed al
mlatinii n care se afundaser, se poate s fi avut acelai gust, cel al nfrngerii n faa unor fore superioare nu
ca armament sau echipament, ci doar al voinei de a nvinge. Cci, n orice btlie, nvingtor este acela care i
dorete victoria cu orice pre, mai presus de voina de lupt a adversarului. n mod sigur, Napoleon a nvat din
lupta de la Arcole. A vzut ce poate face exemplul personal, cnd i-a ntors soldaii la atac, dar a vzut c asta
nu e totul, dac adversarul este la fel de decis s lupte. De atunci, Napoleon s-a mai avntat n primele linii, dar
nu s-a mai expus ntr-un asemenea grad ca i la podul de la Arcole. S-a dovedit, de-a lungul vieii, un general i
un strateg desvrit, un geniu militar care i-a fcut i pe adversari s l admire i s-l aprecieze, spunndu-i
chiar Dumnezeul rzboiului la Wagram.
4 of 11
10/6/2014 8:51 AM
Viteazul general Jean Lannes, cel care a condus contraatacul care l-a salvat pe Napoleon de soarta
prizonieratului, fiind rnit n trei locuri, a participat aproape la toate campaniile napoleoniene. A participat la
btliile de Montebello, Ulm, Austerlitz, Jena, Friedland. A ajuns mareal, prin de Sievres i pair al Franei. La
22 mai 1809, n timpul btiliei de la Apern-Essling, un glon i zdrobete ambii genunchi. i sunt amputate
ambele picioare, dar moare din cauza hemoragiei la 31 mai, n vrst de 40 de ani. Numele su este nscris pe
partea estic a Arcului de Triumf.
Generalul Augereau, comandantul diviziei, care cade rnit cu steagul n mn, steag preluat de Napoleon,
devine i el mareal. Se distinge n btlia de la Jena, dar se mbolnvete n timpul celei de la Eylau, ducnd la
pierderi mari n rndul trupelor sale. Trimis n Spania, are victorii i nfrngeri n egal msur. Se apr bine la
Leipzig, n 1813, dar n timpul campaniei din Frana din 1814 l trdeaz pe Napoleon, trecnd de partea
Bourbonilor. La ntoarcerea lui Napoleon, ncearc s revin, dar Napoleon nu-l accept. i Ludovic Bourbon, n
timpul Restauraiei de dup Waterloo, l ndeprteaz. Moare n 1816, la 59 de ani.
Generalul Joseph Alvinzi pierde btlia de la Rivoli n faa lui Napoleon n anul urmtor, la 14 ianuarie. Este
acuzat de incompeten, chiar de trdare, dar reuete s se justifice, i mpratul l numete guvernator al
Ungariei n 1798. Moare de un atac de apoplexie n 1810, la vrsta de 84 de ani.
Istoria nu spune ce s-a ntmplat cu aprtorii ardeleni ai podului de la Arcole, cu cpitanul Hera i vitejii si.
Au continuat s-i fac datoria cu bravur, ducnd mai departe faima grnicerilor nsudeni i fgreni, a
lupttorilor romni. Fiindc cei care s-au ridicat alturi de Avram Iancu zdrobind prestigiul unor ali mari
generali 50 de ani mai trziu, n mod sigur s-au inspirat din exemplul de eroism al romnilor care l-au oprit pe
marele Napoleon Bonaparte n faa podului de la Arcole.
Nou, celor de astzi, ne rmne datoria de a evoca i a face cunoscut tuturor eroismul acestor bravi naintai ai
notri, ale cror nume pot sta alturi de ilustra galerie de lupttori nenfricai ridicai din rndurile neamului
nostru. i, mai presus, suntem datori s facem toate eforturile pentru a repara aceast injustiie istoric care li
se face aprtorilor de la Arcole i care continu s persiste prin anumite cercuri, cum c la Arcole croaii, nu
romnii, l-ar fi oprit pe marele Napoleon Bonaparte!
Surs:
Blog - Cristian Negrea
PE ACEEASI TEMA:
Austerlitz: btlia celor doi mprai
Acum 200 de ani: Napoleon e exilat pe insula Elba
Furt la comand dintr-un muzeu australian: o uvi din
prul lui Napoleon
Ziare.com
Roubini dezvaluie cea mai

mare provocare geopolitica a
vremurilor noastre
Vrea cineva sa decredibilizeze

SRI? (Opinii)
De ce are nevoie UE: Ucraina,

antidotul pentru fascistii
Europei
COMENTARII
Salva Romuli Parva Nepos!
Excelent articol. Adevarul triumfa!
chevalliers de als venicze
Postat de: Anonymous, 10 Decembrie 2013 | rspunde
referinte
Sunt roman si as dori sa imi stiu istoria cu bune si cu rele. Sunt satul de povesti romantice sau denaturate pt ca nu
convin unora si altora.
Articolul e foarte frumos si am ncercat sa o verific din alte surse.
Am gasit doar o referire la existenta a doua batalioane romanesti din armata austriaca:
- - - - - - - - 16. First Wallachian / Orlath (today Orlat)
- - - - - - - - 17. Second Wallachian / Naszod (today Nasaud)
Insa nu si ca acestea au luat parte la batalia amintita.
Punerea cap la cap a informaiilor din surse solide ar fi indicata pentru a nu lasa loc de interpretri sau ndoieli
5 of 11
10/6/2014 8:51 AM
Cu stima,
Andrei
Postat de: Anonymous, 10 Noiembrie 2013 | rspunde
intrebare
"Cel care s-a sacrificat a fost aghiotantul su, Muinon, care s-a aruncat n calea glonului sacrificndu-i propria via
" - INTREBARE: glontul ala cam cu ce viteza crede autorul ca zbura spre pieptul bravului general?
Postat de: Anonymous, 01 Octombrie 2013 | rspunde
arcole
Eu unul sunt nasaudean de origine si stiu de batalia de la Arcole din cele ce se povesteau in familie despre ''catanele
negre''(granicerii nasaudeni). Am vazut la Muzeul din Nasaud si steagul regimentului II Roman de la Nasaud, numai
lancea caci din panza nu mai ramasese aproape nimic. Lancea era plina de cuie, un cui pentru fiecare batalie in care
steagul a fost purtat. Niciodata acest steag nu a fost capturat de inamic.
Din pacate in cartile de istorie nu se spune nimic de granicerii romani din armata austriaca. Nu se explica suficient
cum s-au format aceste regimente, si rolul lor in formarea identitatii nationale si culturale a romanilor din Ardeal.
Asta e poate ca din cauza ca romanii au luptat pentru Habsbugi.
Comentariile malitioase sunt din partea unor persoane care le place sa ia
deradere valorile noastre nationale si care nu inteleg de fapt ce a insemnat pentru romani infiintarea regimentelor de
granita.
Demersul autorului e unul bine venit si chiar daca e putin romanitic, nu trebuie desconsiderat. Cercetatorii trebuie sa
se studieze mai bine aceste evenimente. Se uita ca in acea perioada cand in Moldova si Tara Romaneasca aproape ca
nu mai aveam armata in perioada fanariota, pentru istoria militara a poporului roman, faptele de arme ale
granicerilor romani reprezinta o parte importanta pentru perioada respectiva.
Postat de: Anonymous, 24 Mai 2012 | rspunde
Viteazul
..."Trupele romne formau singura oaste pe care habsburgii puteau s se bizuie cu ncredere deplin pe cmpul de
lupt, arta marele scriitor George Cobuc. ntr-adevr, chiar i n primul rzboi mondial, cele mai viteze trupe din
armata austro-ungar erau cele de romni i polonezi. La captul opus se situau ungurii i cehoslovacii, acetia din
urm trecnd de partea ruilor cte un regiment ntreg, cu muzica n frunte. nc o dovad a bravurii soldatului
romn n lupt, demonstrat de attea ori pe cmpul de onoare. Ne-au furat barbarii, ne-au czut mai-marii, dar
romnul are apte viei, spune un vechi cntec,..."
Pn i aceast denumire este un omagiu indirect adus originii membrilor acestor falange, descendeni din nebiruiii
legionari romani, rzboinici desvrii ce au supus lumea cunoscut prin fora armelor, vitejie i disciplin fr
egal."
Ioi ma', no, ce sa vezi, saracu' barbar ungur si ceh las! Asa o fo', ca ne spune hautorul cinstit, mai incape indoiala???
Soldatu roman, francofon inca de pi vremea lu' Burebista, e cel mai tare din lume. ioi, ioi, mai, mai!
raspuns l-a comentar

Raspuns l-a comentar "Loaze si comentatori imbecili"
esti o molusca comunista si nationalista.Deci tiganii si bozgorii sant de vina pt stadiul in care se afla tara acuma?
Definitiv Tu nu ai sistem nervos de om normal....Citeste istorie, NU istoria care s-a invatat in RO sau se mai invata in
ziua de azi.....ani multi, calatoreste prin Europa, deschide ochii l-a alte culturi, educatie, educatie !!!!!!
@CORECTARE: ALVINCZY
maghiar? ce maghiari? .are trasaturi europene si nasul drept.. poate vrei sa spui ca era ungur.si nu mai trimite linkuri
wikipedia ca rade lumea de tine.wikipedia e o aberatie,un pamflet nu o sursa de informatie.hai pa
Soldatii " Dayma"

Asia ii numise Napoleon : " Dayma". " cu 3 regimente de "dayma" ajung la Viena , etc". Ideea era ca romanii cand
ramaneau fara plumbing/gloante luau pusca de teava si loveau strigand : dai ma ! .
F.tare , nu-I asa?!
Si e real! ( si trist...)
6 of 11
10/6/2014 8:51 AM
7 of 11
cata fantezie !
HAHAHAHAHA !
cititi asta:
Andreas Graf Thrheim, Gedenkbltter aus der Kriegsgeschichte der K. K.Oesterreichischen Armee, Vol. I, Wien und
Teschen, 1880, n care se prezint istoricul regimentelor armatei habsburgice, nu se face nici o referire la
participarea batalioanelor granicereti romneti la camapania din Italia de nord,din noiembrie 1796.
Deoarece regimentele grnicereti s-au desfiinat n 1851 (cele din Ardeal) i n 1870 (celelalte), tradiiile lor fiind
preluate de regimente de infanterie de linie, n lucrarea mai sus menionat istoricul acestor uniti poate fi gsit la
RI 46 (fost Reg. I grniceresc romnesc de la Orlat) si RI 50 (fost Reg. II grniceresc romnesc de la Nsud).
Dat fiind c faptele de arme ale ostailor din Reg. II grniceresc (RI Nr. 50) sunt aceleai cu ale Reg. I grniceresc (RI
Nr. 46),la istoricul primului este fcut trimitere la pag. 303 a lucrrii unde se prezentau faptele de arme ale Reg. I
grniceresc.
Dup cum se observ, la campania din anii 1793-1797 ( a Primei Coaliii mpotriva Franei), Thrheim nu pomenete
dect de luptele din Germania ale Batalionului 1 grniceresc combinat romnesc. Celelate lupte (din Italia de Nord)
nu au fost considerate importante i deci nu au fost menionate.
Prin comparaie, la istoricul Reg.de inf. Nr. 51 Spleny (Regimentul transilvnean) importanta lupt de la Fontaniva
din 6 noiembrie 1796 (de pe rul Brenta), unde ardelenii au dat un greu tribut de snge, este menionat n lucrarea
lui Thrheim
Dac Grenzerii romni din batalioanele grnicereti romneti combinate nr. 2 i 3 ar fi participat la o btlie de o
asemenea importan ca cea de la Arcole, nu ar fi trebuit ca aceasta s fie menionat n lucrarea lui Thrheim?
Precizm c Andreas Graf Thrheim era un istoric reputat n epoc (la 1880) fiind autor al istoricului regimentelor de
cavalerie ale armatei austriece, al Regimentului al 8-lea de ulani i al altor lucrri de istorie militar (Verfasser der
Geschichte der Reiter-Regimenter, jener des 8. Uhlanen-Regimentes u.m.a. Militr-historischer Schriften),
publicndu-i lucrarea chiar la prestigioasa editur militar austriac (Verlag der Buchhandlung fr Militr-Literartur
Karl Prochaska) .
Bravo pentru comentariu

complimente pentru comentariu ! si la mai multe aparitii !
anonim
Este interesant articolul am avut nevoie la istorie cum romani au ajuns sa se bata cu francezi condusi de napoleon in
nordul italiei dar acest articol nu mia dat raspuns cel care la scris e foarte prost nu stie sa faca nimic bun daca tot
faci si in primul rand e prea lung si tu ai sarit ...de unde pana unde comandant roman sau ce spuneai orcim esti
varza...chiar penibil articol.
Postat de: Anonymous, 02 Iunie 2011 | rspunde
anonimului
Prietene, invata sa scrii corect romaneste, nu cu "mia dat", 'la scris" si alte aberatii gramaticale. Incearca dupa
aceea sa fii si coerent.
Acest articol nu are legatura cu Istoria

Este o nuvela, o poezie fantastica,o creatie literara mediocra, nu are ce cauta aici.
Stilistica istoriografica este comunista
Postat de: Anonymous, 19 August 2010 | rspunde
te-am mirosit bai Pista

o nuvela e istoria voastra si intreaga voastra existenta.pentru care primiti nota 1. pentru plagiat.hai pa .
CORECTARE: ALVINCZY
10/6/2014 8:51 AM
8 of 11
Generalul era de etnie maghiara, de religie reformata, inmormintata la Budapest. Evident, el slujea interesele
Habsburgilor. Poate ca Generalul Ioan MOGA era mai relevant din acest aspect relevat in titlu. Numai ca Moga
reprezenta interese maghiare in 1848.
http://hu.wikipedia.org/wiki/Alvinczi_J%C3%B3zsef
http://en.wikipedia.org/wiki/J%C3%B3zsef_Alvinczi
He defeated Bonaparte at Bassano on 6 November and Caldiero on 12 November. Ultimately, Bonaparte won a
hard-fought victory over Alvinczi at the Battle of the Bridge of Arcole on 15-17 November 1796. After at first
withdrawing toward Vicenza, the Austrian gamely reoccupied the field of battle on 22 November. [1] But when he
found that troops under his lieutenant Paul Davidovich had begun their own retreat, he admitted defeat and fell back
to Bassano
:)) invata istorie nu

:)) invata istorie nu "wikipedia" si,poate,mai vorbim
Referitor la coment-uri.......
Asta e romanul .Anii de comunism l-au facut carcotas , acrit si rautacios.Este el singur impotriva propriei
persoane.Mie mi-a placut articolul chiar daca e putin romantic.Cat despre cel ce scrie de romanii de la cotul Donului
sa iti fie rusine pt ce ai scos din gusa....Acolo au batut rusii tare caci stiau ca trupele romane nu au tehnica moderna
a nemtilor.Au luat-o pe cocoasa saracii romani pentru toate relele ce le facusera pana atunci nemtii in Rusia(si nu
meritau ...A fost iadul pe Pamant) Avem noroc ca natiune ca in istoria noastra apare cand si cand o minte luminata
dar pe care o mazilim repede... noi ...acesti romani codosi si curviti..................Pe de o parte genii..pe de o parte
"Tabula rasa".
phalanga romanica?
Romanii nu au folosit niciodata dispozitivul de lupta numit falanga.Ei luptau in front pe trei linii,iar unitatile lor
tactice militare se numeau,in ordine descrescatoare,legiuni,cohorte,manipule,centurii si grupe(contubernium)
Falanga(folosita de macedoneni in faza lor eroica)era complet depasita pe vremea romanilor.Comentariu de
gazeta,sprijinit pe marele...scriitor(in fapt poet)George Cosbuc originar din zona Nasaudului.
PROSTU' NU E PROST DESTUL, DACA NU SE DA SI CULT !

Prima remarca: Anonim. Criticul este atat de sigur de ce scrie, incat il cheama ... Anonim.
A doua remarca: De regula, ii ignor pe anonomi. Nu merita atentie. Acesta insa a reusit "performanta" sa-si etaleze
prostia intr-un mod mai mult decat pregnant.
A treia remarca: Il rugam pe Anonim sa revina numai dupa ce capata o farama de bun simt. Dar aste nu se cumpara.
Sau te nasti cu el, sau esti Anomim.
Serban SIMEDREA
ai remarcat bine
ANONIMULE
loaze si comentatori imbecili

Ce comentarii de imbecili fara pic de cunostinte de istorie. Pai voi nu aveti nici coloana vertebrala si nici sistem
nervos, moluste ce sunteti. Rusine sa va fie de astfel de comentarii. Datorita celor ca voi, tiganilor si catorva bozgori
a ajuns tara asta la reputatia la care a ajuns in ultimii 20 de ani. Dar cititi istoria, loaze netrebnice de doi bani si
vedeti ce inseamna a fi ROMAN. Cretinilor ce sunteti!
Ar trebui sa mai taceti, sa

Ar trebui sa mai taceti, sa mai ascultati, si apoi sa comentati. Da, au fost si p'acolo romanii. Voi toti " comentatorii"
sunteti niste umbre triste a ceea ce ati fi putut fi. Mai uitati-va si in oglinda: sunteti niste stafii vivante a ideii de
10/6/2014 8:51 AM
9 of 11
Romani.
eugen
bravo bun comentariu tau sunt in asentiment cu tine!
jenant articol
ce cauta un astfel de text intr-o revista ce pretinde a avea o tinuta decenta. se simte aportul protocronistilor si
samanatoristilor din redactie. Laudele nu compenseaza lipsa de competenta si analiza reala.
@Anonim
Sa mori tu ca n-au inventat si focul cu care se ard prostii ca tine
poveste
Mai, da ai naibii mai sunt romanii astia . Pana si pe Napoleon l-au batut. Ce s-ar fi facut Austria fara bravii
nasaudeni!?
anonim
ce sar fi facut Austria fara (astami place) bravii nasaudeni? Nustiu sigur dar , cred ca fff rau!!!
Postat de: Anonymous, 28 Februarie 2012 | rspunde
penibil
penibil articolul! cu insiruiri din eminescu nu se scrie istorie...
napoleon
Cam peste tot, pe unde au fost romani in armate aliate,pe acolo acestea au pierdut luptele.Vezi de ex.cotul Donului
si impresurarea nemtilor la Stalingrad.Ceace citim mai sus este o nuvela,chiar foarte slaba.Dupa cum reiese daca nu
ar fi fost romanii din Trasilvania,Austro-Ungaria aproape ca nu ar fi existat!!!!!Exact,de acolo li s-a tras!
un ignorant...
ai fost tu acolo la Cotul Donului? Daca n-ai fost, intreaba-i pe aia care au fost. Ceea ce se invata la scoala este
propaganda bolsevica: vesnica si neanvinsa armata ruseasca i-a maturat pe romanii invadatori. La cotul
Donului(stiu de la soldat si martor ocular prezent acolo si luat prizonier)...deci, la Cotul Donului au fost doua
valuri de atac cu rachete. Primul val de rachete a trecut peste trupele romane. Au cazut destul de aproape, dar
nu i-a nimicit. Al doilea val a trecut tot peste trupele romane si linia de front a romanilor si a cazut cu mult mai
departe. Armatele romane au fost incercuite dupa ce NKVD a cooptat un general ce il ura pe Antonescu si vroia
cu orice pret locul acestuia. Rusii i-au platit bani dar si un post foarte bun cand si-au instalat guvernul la
Bucuresti. Armata romana, desi slab echipata comparativ cu cea germana, i-a batut pe rusi de le-a sunat apa-n
cap. Vazand ca nu poate sa-i opreasca pe romani, bolsevicii l-au gasit pe generalul tradator si acesta le-a dat
planurile frontului romanesc si doar asa au reusit rusii sa incercuiasca si sa anihileze armata romana.
10/6/2014 8:51 AM
10 of 11
corect
corect
mai sa fie....
si numele acelui general "cooptat"este????
Postat de: Anonymous, 24 Septembrie 2012 | rspunde
prietene napoletan
la cotul donului am fost extrem de slabi din pct de vedere tehnic..echipati vai mama noastra..daca am fi avut
dotarea nemteasca ..iti garantez ca nu misca pui de rusnac imputit...la noi la romani ura creste se acumuleaza
iar cind explodeaza s-ar putea sa nu faca doar un simplu fasss....inaintasii nostri si-au facut treaba cu plusuri si
cu minusuri la un loc....in schimb noi stam si tastam de zor la un biet internet...
bravo , foarte bine spus

bravo , foarte bine spus
un text mult prea slab pentru a putea fi luat in serios

Comandantul trupelor austriece era Alvinczi Josif care era etnic maghiar, dar ce mai conteaza ce natinonalitate
aveau oamenii care au luptat, soldatii luptau pentru Austria, deci erau austrieci cu totii.
Tot textul este prea poetic scris si cu o nota de subiectivism nationalist, elemente daunatoare oricarei lucrari de
istorie.
Sursele nu le-ai citat, bibliografie eventual texte inedite ceva? Nu Geroge Cosbuc care e mare scriitor in Romania dar
nu cred ca ar fi considerat MARE ISTORIC in franta, eventual istorici mai recenti nu citezi?
Slab articolul mult prea slab si "romantic" (cam de clasa a 9-a) pentru a fi luat in serios
necesita timp, pt ca se scrie impreuna

cu istoria acelor romani, care au inventat roata. (remarca: Mos Ion Roata si Unirea atesta aportul romanilor la
aceasta inventie)
vaiiii , vaiii, ce-am mai ras

vaiiii , vaiii, ce-am mai ras , mai academic de-asa nici ca se putea
Cand un membru apropiat al

Cand un membru apropiat al familiei tale ar fi tras pe roata, poate cinismul tau penibil, rasist si imberb ca si tine
ar fi mai temperat. Oricum n-ai inteles aceasta fraza, avand un prea avansat grad de oligofrenism
mmmmmaggghiar.
pe cand istoria romanilor care

au inventat focul?
10/6/2014 8:51 AM
11 of 11
PUBLIC UN COMENTARIU NOU

Subiect:
Comment:
By submitting this form, you accept the Mollom privacy policy.

Salvare Preview
RSS
Politica de confidentialitate
Forum
Contact
Termeni si conditii
Redactia
Publicitate
Toate drepturile rezervate Adevrul Holding 2014
tiri
Femei
Servicii
tiin i cultur
Aplicaii mobile
Adevrul
Oraul meu
Click! pentru Femei

Click! Sntate
AdevrulShop
AnuntExpres
Historia
Dilema veche
Adevrul mobile
Adevrul Moldova
OK! Magazine
Click!
Click! Poft Bun
tiin i tehnic
Foreign Policy
Soluie implementat de Tremend
10/6/2014 8:51 AM

Un Grup de Soldati Români L-Au Oprit Pe Napoleon La Arcole - Historia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Un Grup de Soldati Români L-Au Oprit Pe Napoleon La Arcole - Historia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

Cont nou Am uitat parola

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole

Titlul nu este o ficiune, ci un fapt real

Lantul tradarilor in familia lui

Cum a ajuns Bucurestiul Capitala

Cum a ajuns Bucurestiul Capitala

Campania din Italia

TE ABONEZI LA HISTORIA I CTIGI

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

Prima zi la Arcole (15 noiembrie 1796)

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

Blog - Cristian Negrea

Roubini dezvaluie cea mai

Vrea cineva sa decredibilizeze

De ce are nevoie UE: Ucraina,

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

raspuns l-a comentar

Soldatii " Dayma"

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

Bravo pentru comentariu

Acest articol nu are legatura cu Istoria

te-am mirosit bai Pista

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

:)) invata istorie nu

PROSTU' NU E PROST DESTUL, DACA NU SE DA SI CULT !

loaze si comentatori imbecili

Ar trebui sa mai taceti, sa

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

bravo , foarte bine spus

un text mult prea slab pentru a putea fi luat in serios

necesita timp, pt ca se scrie impreuna

vaiiii , vaiii, ce-am mai ras

Cand un membru apropiat al

pe cand istoria romanilor care

Un grup de soldai romni l-au oprit pe Napoleon la Arcole | Historia

PUBLIC UN COMENTARIU NOU

By submitting this form, you accept the Mollom privacy policy.

Toate drepturile rezervate Adevrul Holding 2014

Click! pentru Femei

Click! Poft Bun

Soluie implementat de Tremend

S-ar putea să vă placă și