CECCAR

Varianta 3
CONTABILITATE
1. Un salariat obine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n sum
de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru
boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de 600 lei, iar
luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Stabilirea bazei de calcul a contribuiei de asigurri sociale?
Stabilirea contribuiei de asigurri sociale datorat de angajator?
Raspuns:
baza de calcul pentru CAS este: venitul brut aferent zilelor lucrate + 35% din salarul mediu pe
economie (2117 lei) aferent zilelor de concediu medical.
CAS datorata de angajator = [850+(740.95/22*10)]*20.8%= (850+337)*20.8%=1187*20.8%=247
Nota contabila: 6541=4311 247
2. O societate comercial nregistreaz drepturi de personal neridicate n sum de 2.000 lei, compuse
din 1.750 lei salarii i 250 lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc.
Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se cuvin n sum de 900 lei.
Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt ridicate n termenul legal de prescriere i
se nregistreaz la venituri.
Raspuns:
inregistrarea drepturilor de personal neridicate: 421=426 1750; 423=426 250
ridicarea partiala: 426=5311 900
trecerea la venituri a drepturilor neridicate, prescrise: 426=7588 1100
3. O entitate economic acord salariailor si avantaje n natur reprezentnd produse finite,
conform contractului colectiv de munc, la preul de nregistrare n contabilitate de 3.000 lei.
Valoarea avantajelor acordate n natur majoreaz venitul brut realizat de ctre salariai,
nregistrndu-se n fondul de salarii, intrnd astfel att n baza de calcul a contribuiilor angajatorului
i a salariailor, precum i n baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.
Raspuns: 641 = 421 3000
421 = 345 3000
421 = %
444
(16%)
400.8
4372
(0.5%)
15
4312
(10.5%)
315
4314
(5.5%)
165
6451 = 4311 (20.8%)
624
6453 = 4313 (5.2%)
156
6451 = 4311.1 (0.168%)
5.04
6452 = 4371
(0.5%)
15
6451 = 4315
(0.85%)
25.5
6452 = 4373
(0.25%)
7.5
4. O societate comercial import mrfuri din afara comunitii, la preul de factur de 15.000 Euro.
Costurile de transport al mrfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt n sum de
1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mrfurile respective sunt n cuantum de 10%. Cursul de
schimb valabil pentru data efecturii importului este 1 Euro = 4,2500 lei.
Raspuns:
1

In cazul unui import de bunuri, cf. art. 143 alin. (1) lit. d), serviciile de transport direct legate de
importul de bunuri, sunt scutite de taxa daca valoarea acestora este cuprinsa in baza de impozitare a
bunurilor importate. Conform art.139 din codul fiscal in baza de impozitare pentru importul de
bunuri se cuprind si cheltuielile de transport, care intervin pn la primul loc de destinaie a
bunurilor n Romnia
Achizitia de marfa:
371 = 401
63.750 lei
(15000 eur*4.25 lei/eur)
Cheltuielile de transport: 371 = 401
5.100 lei
(1200 eur*4.25 lei/eur)
Taxe vamale:
371 = 5121/5311
6.885 lei
[(63750+5100)*10%]
TVA platita in vama: 4426 = 5121/5311
18.176 lei
[(63750+5100+6885)*24%]

5. La SC CLASICIOR SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea:

- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei;
din punctul de vedere al cadrului conceptual si legislativ, rezultatul exercitiului nu se poate incorpora
in mod direct, ci mai intai trebuie sa fie transferat in rezultatul reportat sau alte elemente de capital
propriu.
- profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei;
117 = 1012 1.500
- alte rezerve 2.000 lei;
1068 = 1012 2.000
- de prime legate de capital 700 lei;
104 = 1012 700
- de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.
105 = 1065 300
1065 = 1012 300
Art.210 (3) L31/1990 - Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse n
rezerve, fara a majora capitalul social.
FISCALITATE
Problema 1. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun
calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh,
pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe
valoarea adugat menionat n factura fiscal.
Raspuns:
90kwh*0.3840 = 34.56 lei ftva
TVA: (34.56 + 0.2)*24% = 8.34 lei
% = 401 43.10 lei
605
34.76
4426
8.34
2

Problema 2. n cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secii care produc condensat
de gaz natural: Roman, Filitelnic i Dane. La sfritul fiecrei perioade contabile, efii celor 3 secii
trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Media situaia condensului captat n acea lun.
Secia de Producie Gaze Roman este singura secie care a vndut condens n luna martie 2007. Pe
baza celor 2 avize de nsoire a mrfii constatm c au fost efectuate dou vnzri, astfel: 35.500 l cu
o densitate de 0.741 i respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740.
S se determine impozitul pe iei suportat de ctre entitate.
Raspuns:
Art.215 cod fiscal: impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona. cursul de schimb valutar este cel
stabilit n prima zi lucrtoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat n Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene
35.500 l*0.741 = 26.305,5 kg
35.500 l*0.740 = 26.270 kg
Total: 26.305,5 + 26.270 = 52.575,5 kg care sunt 52.5755 tone
Impozit pe titei: 52.5755 tone * 4 euro/tona = 210.302 eur * 3.5334 lei/eur = 743.08 lei
Problema 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de
970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o
suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net.
Raspuns:
Art.56 (7) cod fiscal: sotia detine teren agricol in zona de ses cu o suprafata de peste 10.000 mp,
salariatului nu i se acorda deducere pentru aceasta.
Venit brut 970 lei
Cas 970*10.5% = 101.85 lei
Sanatate 970*5.5% = 53.35 lei
Somaj 970*0.5% = 4.85 lei
Deducere personala 250 lei
Venit baza de calcul impozit: (970-101.85-53.35-4.85-250) = 559.95 lei
Impozit pe salarii 559.95*16% = 89.59 lei
Salariu net = 970101.85-53.35-4.85-89.59 = 720.36 lei
Problema 4. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de
achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000
lei. S se stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urmare a transferului dreptului de
proprietate i care este destinaia acetuia?
Raspuns:
Art.77^1 (1) lit b Cod fiscal: terenul este dobandit la o data mai mare de 3 ani, iar valoarea
tranzactiei este pana in 200.000 lei.
Impozit = 120.000*2% = 2.400 lei
(7) destinatia:
a) o cot de 50% se face venit la bugetul consolidat;
b) o cot de 50% se face venit la bugetul unitilor administrativ-teritoriale pe teritoriul crora se afl
bunurile imobile ce au fcut obiectul nstrinrii.

Problema 5. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad

bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost
de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe
valoarea adugat.
S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre
S.C. X S.R.L.
Raspuns:
Art.152^2 din codul fiscal: se aplica regimul special pentru bunurile second hand. marja profitului
este diferenta dintre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabila revanzatoare si pretul de
cumparare. In cazul aplicarii regimului special nu se va trece pe factura valoarea tva.
Calcul tva: (75.000-62.000) *24/124 = 2.516,13 lei

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele
informaii:
Indicator
u.m.
Cheltuieli de exploatare platibile
1500
Amortizare
100
Cheltuieli cu dobnzi
200
Impozit pe profit
60
Sa se calculeze si sa se interpreteze ratele de solvabilitate si cele de rentabilitate pentru intreprindere
Raspuns:
Solvabilitatea ntreprinderii se exprim cel mai des prin intermediul urmtorilor indicatori:
1. Rata solvabilitii generale (Rsg) arat msura n care activele totale ale firmei pot acoperi
datoriile totale ale firmei.
Prin acest indicator se msoar securitatea de care se bucur firma fa de banc i creditori.
Valoarea critic a acestei rate este de 1,5. n analiz putem distinge urmtoarele cazuri:
o valoare mai mare dect 1,5 a acestei rate semnific faptul c firma are capacitatea de a-i achita
obligaiile bneti fa de teri;
o valoare situat sub 1,5 evideniaz riscul de insolvabilitate pe care i l-au asumat
furnizorii/creditorii de fonduri puse la dispoziia ntreprinderii.
2. Rata solvabilitii patrimoniale (Rsp) se calculeaz ca raport ntre capitalul propriu i suma
dintre acesta i creditele totale.
Indicatorul este calculat n cele mai multe situaii de bnci, n studiile de bonitate efectuate n cazul
solicitrii de credite. Valoarea minim a ratei solvabilitii patrimoniale trebuie s se ncadreze n
limitele 0,3-0,5. Ca regul, o rat a solvabilitii patrimoniale situat sub 0,3 este apreciat ca
riscant de ctre finanatori.
Ratele de rentabilitate reprezinta indicatori sintetici, prin care se apreciaza sub forma relativa
situatia profitabilitatii sau a capacitatii ntreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilitatii sunt
4

printre cei mai importanti indicatori prin care se apreciaza eficienta generala a activitatii unei
ntreprinderi, deoarece reflecta rezultatele obtinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului
economic: aprovizionare, productie si desfacere.Rata rentabilitatii, ca indicator de performanta,
poate avea mai multe forme de exprimare, n functie de modul de raportare a unui indicator de efecte
sau rezultate obtinute (profitul, EBE sau alti indicatori partiali ai rentabilitatii) la un indicator de flux
global al activitatii (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adaugata) sau la mijloacele
economice avansate sau consumate pentru obtinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).
De aceea, putem clasifica ratele de rentabilitate n functie de mai multe criterii, cele mai importante
fiind criteriul bazei de raportare si criteriul functional. n afara acestora, mai pot exista criterii
referitoare la interesele urmarite n exprimarea acestor rate (interesele managerilor, actionarilor,
creditorilor, etc.) sau la tipul de rezultat ce se afla la numaratorul ratelor.
Dupa criteriul functional, ratele rentabilitatii se pot clasifica n: rate ale rentabilitatii economice; rate
ale rentabilitatii financiare; rate ale rentabilitatii resurselor consumate; rate ale rentabilitatii
veniturilor.
Impozit pe rofit = 60
Profit inaintea impozitarii = 60/0.16 = 375
Profit net = 375-60 = 315
1. rata rentabilitatii economice:
a) Rata rentabilitatii economice a activelor, se calculeaza ca raport ntre rezultatul total al
exercitiului sau profitul brut total (Pb) si activul total (At), format din activele imobilizate (Ai) si
activele circulante (Ac):
RA=profit brut/active totale x 100
Nivelul sau prezinta interes, n primul rnd pentru managerii ntreprinderii, care apreciaza astfel,
eficienta cu care sunt utilizate activele disponibile.
b) Rata rentabilitatii economice a capitalului investit se determina ca raport ntre rezultatul total al
exercitiului sau rezultatul din exploatare si capitalul investit:
De nivelul acestei rate sunt interesati, n primul rnd investitorii actuali si cei potentiali (actionarii si
bancile), care o compara cu rentabilitatea unor alte forme de plasament (dobnzile la depozitele
bancare, cstigul din plasarea capitalului la alte ntreprinderi etc.), dar si managerii, pentru care un
nivel ridicat al acestei rate semnifica o gestiune eficienta a capitalurilor investite. n acest sens ei
compara rata rentabilitatii economice cu rata medie a costului capitalului (Rci), putndu-se ntlni
urmatoarele situatii:
- cnd Re > Rci nseamna ca activitatea desfasurata degaja o rentabilitate economica superioara
costului capitalului, nregistrndu-se o valoare adaugata economica pozitiva care va spori valoarea
de piata a ntreprinderii;
- cnd Re < Rci nseamna ca rentabilitatea obtinuta nu poate acoperii solicitarile furnizorilor de
capital, nregistrndu-se o valoare adaugata economica negativa si o reducere a capitalurilor proprii.
2. rata rentabilitatii financiare:
Rata rentabilitatii financiare (Rf) exprima eficienta utilizarii capitalului propriu sau permanent al
firmei. Din acest considerent, rata rentabilitatii financiare prezinta o importanta deosebita, n primul
rnd, pentru actionari, care apreciaza, n functie de nivelul acesteia, daca investitia lor este justificata
si daca vor continua sa sprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin
renuntarea, pentru o perioada limitata, la o parte din dividendele cuvenite.
Managerii, la rndul lor, vor fi interesati sa pastreze un nivel corespunzator al acestei rate, pentru a-si
putea pastra pozitiile si a realiza criteriile de performanta ale firmei.
Rata rentabilitatii financiare este influentata, n mod esential, de existenta a doi factori, si anume:
- folosirea n cadrul structurii de capital a ntreprinderii a capitalului mprumutat;
5

- deductibilitatea cheltuielilor cu dobnzile, prin posibilitatea introducerii acestora pe

cheltuielile ntreprinderii (drept cheltuieli financiare) si existenta efectului de "scut de impozit".
n plus, este necesar ca rata rentabilitatii economice sa fie superioara costului capitalului
mprumutat, n caz contrar folosirea capitalurilor mprumutate devenind ineficienta.
n functie de capitalul utilizat n determinarea acestei rate avem:
rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu;
rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent.
a) Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu se poate calcula prin raportarea profitului net
(Pn) la marimea capitalului propriu, astfel:

Pentru a elimina influenta elementelor extraordinare, cu caracter aleatoriu care pot avea
uneori o pondere semnificativa, n cadrul profitului net, este necesar ca n locul rezultatului net al
exercitiului dupa impozitare (profitului net) sa operam cu rezultatul curent al exercitiului. n vederea
folosirii valorilor nete, putem deduce marimea teoretica a impozitului pe profit aferent acestui
rezultat curent.
Din relatia de calcul a acestei rate rezulta ca pentru cresterea nivelului sau este necesar ca profitul
net sa creasca ntr-un ritm superior cresterii capitalului propriu.
b) Rata rentabilitatii financiare a capitalurilor permanente se calculeaza pe baza relatiei:

3. rata rentabilitatii resurselor consumate:

Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) se exprima ca raport ntre un anumit rezultat economic
si cheltuielile efectuate pentru obtinerea acestuia. Prezinta interes pentru managerii ntreprinderii,
care trebuie sa asigure o utilizare eficienta a resurselor disponibile. Putem calcula astfel urmatoarele
rate: a) rata rentabilitatii chelt de exploatare: Rce= profit exploatare/chelt exploatare x 100
b) rata rentabilitatii chelt cifrei de afaceri:
RC= profit af.cifrei de afaceri/costurile totale af vanzarilor x 100
4. rata rentabilitatii veniturilor: exprima profitul total ce revine la 100 lei venituri.
RV = profit brut/venituri totale x 100
O forma a rentabilitatii veniturilor este si rata rentabilitatii comerciale:
Aceasta rata exprima eficienta activitatii de comercializare a ntreprinderii, ca rezultat al eforturilor
de promovare a produselor si mai ales al politicii de preturi adoptate de ntreprindere.
Rcom = profit brut/cifra de afaceri.
2. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile
prezentate mai jos:
Indicator
u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor
1000
Producia vndut
18000
Producia stocat
2500
Subvenii de exploatare
2000
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe
600
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea

2500
700
10000
600
6

Cheltuieli cu provizioane
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu asigurri sociale
Valoarea net contabil a elementelor de
activ cedate
Impozite i taxe
Venituri din dobnzi
Venituri din diferene favorabile de curs
valutar
Cheltuieli cu dobnzi
Cheltuieli cu provizioane financiare
Impozit pe profit
Rata de distribuire a profitului

200
200
1200
400
300
200
200
800
100
300
40%

Raspuns:
EBE (excedentul brut de exploatare) = VA+Subventii-Chelt.cu impozite si taxe-Chelt cu personalul
VA (valoarea adaugata) = MC+Productia exercitiului-Consumuri intermediare
Consumuri intermediare = chelt cu materiile prime, materiale si serviciile executate de terti gr.60,
exclusiv 607, gr.61, gr 62, exclusiv 621
MC (marja comerciala)= Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute
QE (prod.exercitiului) = Productia vanduta+/-prod.stocata+/-variatia stocurilor
RE (rezultatul din exploatare) = EBE+Alte venituri din exploatare si provizioane pt expl.-Alte chelt
de exploatare Chelt cu amortizarea si provizioanele pt exploatare
RC (rezultatul curent) = RE + venituri financiare-chelt financiare
RB (rezultat brut) = RC + venituri extraordinare chelt extraordinare
RN (rezultat net) = RB impozit pe profit
MC = 1000-700 = 300
QE = 18000+2500 = 20500
VA = 300 + 20500 - (2500+200) = 18100
EBE = 18100 + 2000 300 (10000+1200) = 8600
RE = 8600 + 600 400 600 200 = 8000
RC = 8000 + (200 + 200) (800+100) = 7500
RB = 7500
RN = 7500 300 = 7200
Dividende = 7200*40% = 2880
Capacitatea de autofinantare (CAF) reflecta potentialul financiar al firmei de a-si remunera
capitalurile proprii si de a-si autofinanta politica de investitii.
Capacitatea de autofinantare reprezinta de fapt o resursa interna aflata la dispozitia firmei, resursa
care se determina la sfarsitul unui exercitiu contabil si pe baza careia se creeaza planul de investitii
viitoare.
Metode de calcul:

a) Metoda deductiva
CAF = EBE
+ Alte venituri din exploatare (mai puin cotele- pri din subveniile pentru investiii virate
asupra rezultatului i veniturile din cedarea activelor imobilizate)
- Alte chelt din exploatare (mai puin cele legate de cedarea activelor imobilizate)
+ Venituri financiare (cu exceptia veniturilor din provizioane)
- Chelt financiare (cu exceptia chelt fin de natura amortizarii si provizioanelor)
+ Ven.extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor de activ; cotei parti din subventii
virate asupra rezultatului exercitiului)
- Chelt.extraordinare (fara valoarea neta a elementelor de activ cedate)
- Impozit pe profit
CAF = 8600 + (200+200) 800 300 = 7900
b) Metoda aditionla (aditiva)
CAF = RN
+ Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
- Venituri din provizioane
+ Valoarea neta contabila a elementelor de activelor cedate
- Venituri din cedarea activelor
- Cote pri din subveniile pentru investiii virate asupra rezultatului.
CAF = 7200 + (600+200+100) +400 600 = 7900
Autofinantarea (CAF reala) = CAF calculata dividende distribuite participarea managerului si
salariatilor la profit
Autofinantarea = 7900 2880 = 5020
Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor
1. -De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?
-Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere.
Raspuns:
Art. 153^6 (1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a
actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul
constitutiv.
Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale (art. 153^9):
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotarrile adunarii generale a
operatiunilor de conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfasurat .

2. - Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?

- Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.
- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
Raspuns:
Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se
prevede un numar mai mare. n toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. (Art. 159)
Cenzorii au rolul sa supravegheze gestiunea societatii, si sa verifice daca situatiile
financiare sunt legal ntocmite si n concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute
regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru
ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor
pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii
vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. (art.163, L31/1990)
Capitalul social poate fi redus prin (art.207):
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobndirea propriilor actiuni, urmat de anularea lor.
Capitalul social mai poate fi redus, atunci cnd reducerea nu este motivat de pierderi, prin:
a) scutirea total sau partial a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportional cu reducerea capitalului
social si calculat egal pentru fiecare actiune sau parte social ;
c) alte procedee prevazute de lege.
(art.210) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii
nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor
legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante
lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora
capitalul social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai
cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor,
beneficiilor sau primelor de emisiune.
(5) Dubla marire de capital social se realizeaza prin capitalizarea rezervelor, primelor de capital
sau rezervelor din reevaluare si prin aporturi n numerar. Ea poate avea loc simultan sau succesiv. n
ipoteza n care cresterile sunt simultane, drepturile de subscriptie si cele de atribuire sunt rezervate n
mod exclusiv vechilor actionari. Daca cresterile sunt succesive, drepturile de subscriptie sau de
atribuire, dupa caz, apartin vechilor actionari din timpul primei cresteri. Drepturile celei de-a doua
cresteri apartin vechilor actionari si a celor ce au beneficiat de prima crestere de capital.
3. Cine pot fi lichidatorii?
Raspuns:
Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau
reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori
autorizati, in conditiile legii. (art.253)

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz
Raspuns:
Inventarierea se efectueaza in conformitate cu prevederile Normei privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii aprobata prin OMFP
2861/2009.
Potrivit acesteia, raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit
prevederilor Legii 82/1991 , republicata, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile,
revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii
entitatii. In vederea efectuarii inventarierii, aceste persoane aproba proceduri scrise, adaptate
specificului activitatii, pe care le transmit comisiilor de inventariere.
Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se efectueaza de catre
comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele carora le revine raspunderea
pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere. In decizia de numire se mentioneaza in mod
obligatoriu urmatoarele:
- componenta comisiei (numele presedintelui si membrilor comisiei),
- modul de efectuare a inventarierii,
- metoda de inventariere utilizata,
- gestiunea supusa inventarierii,
- data de incepere si de terminare a operatiunilor.
Inainte de inceperea operatiunii de inventariere comisia de inventariere trebuie sa ia de la
gestionarul raspunzator de gestiunea bunurilor o declaratie scrisa din care sa rezulte daca:
- gestioneaza bunuri si in alte locuri de depozitare;
- in afara bunurilor entitatii respective are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor, primite cu
sau fara documente;
- are plusuri sau lipsuri in gestiune, despre a caror cantitate ori valoare are cunostinta;
- are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au intocmit
documentele aferente;
- a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale;
- detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa;
- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au
fost predate la contabilitate.
De asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului document
de intrare/iesire a bunurilor in/din gestiune. Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul
raspunzator de gestiunea bunurilor si de catre comisia de inventariere. Semnarea declaratiei de catre
gestionar se face in fata comisiei de inventariere.
Listele de inventariere utilizate sunt cele prezentate ca model in anexa 3 la OMEF 3512/2008 privind
documentele financiar-contabile. Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa
mentioneze daca toate bunurile si valorile banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate in
listele de inventariere in prezenta sa. De asemenea, acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire la
modul de efectuare a inventarierii. In acest caz, comisia de inventariere este obligata sa analizeze
obiectiile, iar concluziile la care a ajuns se vor mentiona la sfarsitul listelor de inventariere.
Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele si membrii comisiei de
inventariere, de catre gestionar, precum si de catre specialisti solicitati de catre presedintele comisiei
de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate.
In cazul gestiunilor colective (cu mai multi gestionari), listele de inventariere se semneaza de catre
toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea se semneaza atat de catre gestionarul
predator, cat si de catre cel primitor.
Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza extraselor soldurilor
10

debitoare si creditoare ale conturilor de creante si datorii care detin ponderea valorica in totalul
soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise.
Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere intr-un proces-verbal care trebuie
sa contina, in principal, urmatoarele elemente:
- data intocmirii,
- numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere,
- numarul si data deciziei de numire a comisiei de inventariere,
- gestiunea/gestiunile inventariata/inventariate,
- data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere,
- rezultatele inventarierii,
- concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale lipsurilor constatate si
persoanele vinovate, precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea, volumul stocurilor
depreciate, fara miscare, cu miscare lenta, greu vandabile, fara desfacere asigurata si propuneri de
masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic, propuneri de scoatere din functiune a
imobilizarilor corporale, respectiv din evidenta a imobilizarilor necorporale, propuneri de scoatere
din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar si declasare sau casare a unor stocuri,
constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritatii bunurilor din gestiune,
- alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, grupate
dupa natura lor, conform posturilor din bilant se inscriu in "Registrul-inventar" (cod 14-1-2). Acesta
este un document contabil obligatoriu. Elementele de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii inscrise in registrul inventar au la baza listele de inventariere, procesele-verbale de
inventariere si situatiile analitice, dupa caz, care justifica continutul fiecarui post din bilant.
Registrul inventar poate fi adaptat in functie de specificul si necesitatile entitatilor, cu conditia
respectarii continutului minim de informatii prevazut pentru acesta de Norma specifica de intocmire
si utilizare a documentelor financiar-contabile cuprinsa in Anexa 2 la OMEF 3512/2008.
Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operativa in termen de cel mult 7
zile lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de catre administrator,
ordonatorul de credite sau persoana responsabila cu gestiunea entitatii.
In concluzie, chiar daca nu este desemnat un gestionar procedura inventarierii trebuie respectata iar
raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor Legii 82/1991 ,
republicata, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, revine administratorului,
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii.
Studiu de caz:
SC X SRL are ca obiect servicii de publicitate si vinde pixuri si mape personalizate. Inainte de
efectuarea inventarului de la sfarsitul anului 2011 prezinta urmatoarea situatie:
cont
214
2814
3028
303
371
401
4111
5121
5124
5311

denumire
MOBILIER,APARATURA
BIROTICA,ETC.
AMORT. ALTOR IMOBILIZARI CORP.
ALTE MATERIALE CONSUMABILE
MAT. DE NATURA OB. DE INVENTAR
MARFURI
FURNIZORI
CLIENTI
CONTURI LA BANCA IN LEI
CONTURI LA BANCA IN DEVIZE
CASA IN LEI

16058.07
0
1892.53
7342.03
539.9
0
5061.87
28077.64
0
600

0
7360.46
0
0
0
15875.94
0
0
275.53
0

Dupa efectuarea inventarierii se constata:

11

1) lipsa unui scaun de birou in valoare de 1900 lei, amortizat 80%, care se imputa
responsabilului la valoarea neamortizata:
% = 214
1.900
6583
380
(cheltuiala deductibila)
2814
1.520
4282 (461) = %
471.2
7583 380
4427 91.2
5311 = 4282 (461) 471.2
2) lipsa pixuri marca A, 20 buc la pretul de 10 lei buc. Si un plus de 10 pixuri marca B la pretul
de 10 lei buc.
Plusul de 10 buc din marca B se compenseaza cu minusul de 10 buc. din marca A si se
inregistreaza un minus imputabil de 10 buc din marca A (marfuri confundabile)
607 = 371 100 (cheltuiala deductibila)
4282 = %
124
707 100
4427 24
5311 = 4282 124
3) lipsa neimputabila in gestiunea de alte materiale consumabile in valoare de 900 lei
6028 = 3028 900 (cheltuaiala nedeductibila art.21(4) lit.c din codul fiscal)
635 = 4427 216 (se colecteaza tva pe baza de autofactura art.128(4) lit.d, iar chelt este
nedeductibila)
4) minus 1 calculator de birou din gestiunea de obiecte de inventar in val. de 50 lei, neimputabil
603 = 303 50
(chelt. nedeductibila)
635 = 4427 12
(chelt. nedeductibila)
5) ca urmare a extrasului de cont primit de la clientul Y, se constata ca in data de 20.11.2011
incasarea de 1000 lei de la acest client s-a inregistrat in contul 766, se fac corectiile necesare :
5121 = 766 - 1000
5121 = 4111 1000
6) plus in caserie in valoare de 300 lei
461 = 5311 300
Dupa inregistrarea rezultatelor inventarierii societatatea prezinta urmatoarea situatie la sfarsitul
anului 2011:
214
2814
3028
303
371
401
4111
5121
5124
5311

MOBILIER,APARATURA
BIROTICA,ETC.
AMORT. ALTOR IMOBILIZARI CORP.
ALTE MATERIALE CONSUMABILE
MAT. DE NATURA OB. DE INVENTAR
MARFURI
FURNIZORI
CLIENTI
CONTURI LA BANCA IN LEI
CONTURI LA BANCA IN DEVIZE
CASA IN LEI

14158.07
0
992.53
7292.03
439.9
0
4061.87
28077.64
0
895.2

0
5840.46
0
0
0
15875.94
0
0
275.53
0

12

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Definiti termenul de prag de semnificatie.

Raspuns: In general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul
consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor
financiare, precum i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului ntreprinderii.
2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.
Raspuns: Conform acestui principiu, se presupune c unitatea patrimonial i continu n mod normal
funcionarea ntr-un viitor previzibil, fr a intra n stare de lichidare sau de reducere sensibil a activitii;
3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.
Raspuns: Presupune delimitarea n timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitii unitii
patrimoniale pe msura angajrii acestora i trecerii lor la rezultatul exerciiului la care se refer
4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei.
Raspuns: Prudena presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitrii riscului de a transfera n
viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale ntreprinderii.
Potrivit acestui principiu, nu este admis supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv
subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor, innd cont de deprecierile, riscurile i pierderile
posibile generate de desfurarea activitii exerciiului curent sau anterior

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca indicator specific diagnosticului

financiar.
Raspuns: Marja profitului net = Profit net / Cifra de afaceri
Indica marimea profitabilitatii agentului economic; O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate
mare a agentului.
2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute valoare patrimonial a ntreprinderii.
Raspuns: Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in
patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
VBS = Active reevaluate + Active utilizate fara a fii proprietate (leas.operational, ap.inchiriate,
concesiuni) Active bilantiere inchiriate la terti
3. Ce relatie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si valoarea ntreprinderii?
Raspuns: Toate 3 sunt elemente de calcul pentru a evalua o intreprindere prin prisma rentabilitatii.
Intre valoarea intreprinderii si rata de actualizare este o relatie invers proportionala, cu cat rata este
mai mare cu atat valoarea intreprinderii va fii mai mica.

EXPERTIZA CONTABILA
13

1. Care sunt rspunderile experilor contabili?

Raspuns:
Rspunderile experilor contabili (Art.13 ord.65/1994):
(1) Experii contabili i contabilii autorizai rspund, n exercitarea profesiei, disciplinar,
administrativ, civil i penal, dup caz, potrivit legii.
(2) Limitele rspunderii civile a experilor contabili i contabililor autorizai se stabilesc prin
contractele de prestri de servicii ncheiate n condiiile legii, n funcie de uzanele interne i
internaionale ale profesiei contabile.
- disciplinara: in functie de gravitatea faptei(art.123 ROF),sanctiunile sint:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a profesa intre 3 luni si 1 an
- interzicerea dreptului de a profesa
- administrativa (contraventionala)
- civila: - garantata cu polita de asigurare a riscului profesional sau contrib.la fondul de garantii
- limitele raspunderii se stabilesc prin contracte de prestari servicii
- penala(infractionala)
2. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?
Raspuns:
Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte:
a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Finanelor
Publice sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale
Corpului;
b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei sau de la Conferina Naional;
c) nerespectare normelor Corpului referitoare la publicitate;
d) absena nejustificat de la actiunile de pregtire i dezvoltare profesional reglementate prin
normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fr contract scris
ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui
care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizaiei
prevzut n prezentul regulament;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite la filiala de care aparine,
declaratiile anuale; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de
administraie sau administratorului unic, dup caz;
i) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului
documentele privind activitatea profesional;
j) nedepunerea declaratiilor sau declaraii neconforme realitii, n relaiile cu Corpul sau cu terii.
k) inscrierea in rapoartele de expertiza contabila sau alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la
adresa altor membri ai Corpului fara consimtamintul acestora sau fara sau fara sa fi fost consultati;
l) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp in efectuarea lucrarilor pentru
terti ;
m) neindeplinirea obligatiilor prevazute in Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor
profesionale ;
n) orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.
3. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?
Raspuns:
14

Expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut
acces i de care a luat la cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile, trebuind s se abin
de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau
dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare
Expertul contabil nu trebuie s refere mai mult dect se cere. n Raportul su trebuie s invoce numai
evenimentele i tranzaciile care au legtur cauzal cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus
expertiza contabil i care sunt probate cu documente justificative i evidenieri contabile.
Expertul contabil trebuie s se abin de la divulgarea coninutului Raportului de expertiz contabil
judiciar i a concluziilor, direct prilor implicate n actul justiiar.
El trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate, n afara procedurilor prevzute de lege.
STUDII DE FEZABILITATE
1. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;
Raspuns:
Planul de afaceri reprezinta o schema logica de actiune care presupune o gandire de perpesctiva
asupra unei afaceri, pornind de la unele obiective stabilite (vizate), ajungandu-se la crearea unei
imagini de ansamblu asupra intregi afaceri si, in special, a rentabilitatii scontate.
Planul de afaceri reprezint, pe de o parte, un instrument de control al ntregului proces de pornire i
susinere a afacerii, pe de alt parte, un plan de afaceri este un indicator important al maturitii
afacerii n raport cu mediul de business.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele trei elemente:
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea s obin
un anumit profit;
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere)
- un mediu n care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri)
2. De ce este nevoie de un plan de afaceri;
Raspuns:
Un plan de business te ajuta, ca antreprenor, sa iti pui ordine in ganduri, sa iti dai seama daca
afacerea ta are potential de succes dar si sa obtii finantare de la banca sau investitori.
Utilitatea planului de afaceri este att intern (ca instrument de lucru al managerilor) ct i extern
(pentru obinerea unei finanri, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alt firm).
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare ntre ntreprinztori, potenialii finanatori i
investitori. El este de folos i pentru a explica angajailor sensul tuturor atribuiilor stabilite, i rolul
pe care acetia l au n cadrul firmei.
3. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt.
Raspuns:
-cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia, constructia si montajul unor
masini,utilaje,mijloace de transport
- investitia umana pentru formarea calificarea,specializarea personalului
- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)
- investitii financiare cumpararea de titluri de participare la alte societati
- investitii comerciale pentru publicitate si reclama
4. Sub aspect strategic, ce presupune o investiie de demarare?

15