CONSTANTIN MAVROCORDAT

de Luca Frasn
S-a nscut la 27 februarie 1711 la Constantinopol i a fost fiul lui Nicolae
Mavrocordat, fiind crescut n ar.
A fost cstorit de dou ori:
1.

n 1728 cu Smaranda Cantacuzino, decedat n 1730;

2.

n 1732 cu Ecaterina Rosetti, cu care a avut trei fii.

A fost un om nvat ca i tatl su i era ptruns de ideile filozofice i

reformatoare ale veacului al XVIII-lea. Domnia a obinut-o
fiind ales de boieri. Dup dou domnii scurte n ara
Romneasc, a fost mutat n Moldova i unde, pentru a-i
rectiga tronul pierdut, contrar firii sale, a trebuit s
mreasc drile ca s-i poat cumpra pe turci.
Rentors n ara Romneasc n 1735, a nceput s fac
reforme, influenat fiind i de reformele austriece
din Oltenia. Desfiineaz unele impozite indirecte, ca
vcritul i pogonritul i introduce o tax general de
10 lei pe an, pltibil n 4 sferturi. i elibereaz pe rani
dndu-le dreptul s se mute de pe o moie pe alta,
rscumprndu-i libertatea cu 10 bani, pltii boierului
respectiv. Pe ranii boiereti i oblig la dijm i 12 zile de lucru pe an, n
Muntenia, i 24 n Moldova (n rile
nvecinate, Transilvania, Polonia,Rusia, Prusia oriental, numrul zilelor de clac
ajungeau chiar la mai multe pe sptmn). Pe boieri i recompenseaz printr-un
anumit numr (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plteau bir dect
boierului i de scutirea de orice bir pentru visterie. n judee a numit ispravnici cu
un rol judectoresc i administrativ foarte ntins.
n acelai an, 1735, la un an de la aprinderea luminilor primei loji
masonice autohtone de ctre secretarul su, Anton Maria del Chiaro, fondeaz la
Iai, Loja Moldova.[1]
n urma rzboiului ruso - turco - austriac (1736 - 1739), nlturnd diversele
combinaii ale puterilor, obine reunirea Olteniei la ara Romneasc,
prin Tratatul de la Belgrad din 1739.
Toate aceste reforme le aplic i n Moldova, atunci cnd este numit domn.
n timpul domniilor avute, a cutat s mbunteasc starea supuilor. A fost
domnul care a suprimat iobgia n rile romne: mai ntirumnia n ara
Romneasc (1746), apoi vecinia n Moldova (1749).

S-a ngrijit i de cele cteva coli existente, de cultura preoilor, crora le

cerea s tie carte romneasc. A pus s se tipreasc i cri bisericeti n
romnete.
n 1769, n timpul ultimei domnii (n Moldova), pe cnd Rusia se afla n rzboi
cu Poarta Otoman, Constantin Mavrocordat cade prizonier i este ucis de un
soldat rus. Totui a fost nmormntat cu onorurile cuvenite unui domn.