de la 3 ani la 6 ani

1. Viata Practica
Exercitiile acestei arii curriculare reprezinta acele activitati ale vietii de zi cu zi pe care copilul a
avut prilejul sa le observe acasa si la care probabil a si participat deja intr-o masura mai mare sau
mai mica: prepararea mancarii, curatatul diferitelor obiecte, imbracatul si dezbracatul, spalatul,
udatul florilor, etc.
Exercitiile Vietii practice au multiple obiective:

Canalizarea si satisfacerea nevoii de miscare a copilului;

Stimularea, coordonarea, perfectionarea si armonizarea miscarilor copilului prin

experimentarea unui ciclu complet al unei activitati;

Stimularea independentei copilului fata de adult

Dezvoltarea constiintei responsabilitatii fata de sine, fata de mediu si fata de comunitatea

in care traieste;

Crearea unei ordini interioare personale si a unei sensibilitati fata de specificul culturii in
care traieste.

Activitatile Vietii practice se impart in 4 categorii:

Grija fata de sine: incheiatul nasturilor, legatul sireturilor, incaltatul si descaltatul, spalatul pe
maini, pieptanatul, suflatul nasului.
Grija fata de mediul inconjurator: ofera multe posibilitati de curatare si de infrumusetare a
mediului: spalatul geamurilor, a rufelor, a veselei, maturatul, ingrijirea plantelor, aranjarea florilor,
pregatirea mesei, etc. in aceasta categorie intra si ingrijirea mediului exterior prin activitati de
gradinarit, hranirea animalelor domestice, a pasarilor salbatice, etc.
Grija fata de ceilalti se concretizeaza in exercitiile de Gratie si Curtoazie prin care pedagogul,
impreuna cu asistentul, arata copiilor prin jocuri de rol cum se comporta oamenii in societate: cum se
saluta, cum se cere ceva, cum se multumeste, cum se fac prezentarile intre oameni care nu se
cunosc, cum se priveste la un alt copil care lucreaza fara a-l deranja, etc. Frumusetea acestui mod
de a educa consta in faptul ca nu li se spune copiilor ca au gresit. Atunci cand pedagogul observa ca
anumite reguli nu sunt inca bine asimilate, el fie le prezinta tuturor, fie numai acelora care au nevoie
de ele, dar fara ca vreun anume copil sa fie direct vizat.
Exercitiile pentru controlul miscarii: chiar daca acestea se exerseaza si in celelalte grupe de
activitati ale Vietii Practice, in aceasta grupa ele au ca unic scop coordonarea si rafinarea miscarilor
intregului corp, controlul miscarii nefiind legat de un scop exterior.

Mersul pe linie, mai precis pe conturul unei elipse. Daca la inceput copiii merg pur si simplu,
straduindu-se sa mentina o anumita distanta intre ei, mai tarziu reusesc sa mearga in ritmul
muzicii sau cu diferite obiecte in echilibru in maini si chiar pe cap.

Exercitiile Linistii nu sunt o metoda de disciplinare in sensul de pedeapsa, ci dau copiilor

posibilitatea de a crea ocazii de liniste si de a se bucura de ele. Aceste exercitii au un
caracter de joc de grup. Pentru a putea face liniste in mod constient este necesar mult
control al miscarii, fiindca anularea completa a acesteia reprezinta cea mai inalta forma de
autocontrol. Reusita acestui tip de exercitiu presupune mult antrenament.

Cateva exemple (citeste mai departe)

2. Dezvoltarea Senzoriala
Perceptia senzoriala ne insoteste de-a lungul intregii vieti si ne serveste ca baza a realitatii. Se stie
ca o perceptie senzoriala saraca determina o perceptie redusa a realitatii. Din acest motiv,
dezvoltarea senzoriala reprezinta una din bazele construirii realitatii, iar materialele senzoriale
concepute de M.Montessori servesc la rafinarea acestor simturi.
Daca intre 0-3 ani copilul inregistreaza senzatiile inconstient si neselectiv, intre 3 si 6 ani are loc un
proces al devenirii constiente. in aceasta etapa, copilul devine constient pe masura ce isi dezvolta
consiinta fata de lumea inconjuratoare; perceptiile neordonate de pana atunci se structureaza, se
sedimenteaza si se proceseaza, pentru a observa si a intelege lumea in mod constient.
Spre deosebire de materialele vietii practice, materialele specifice pentru dezvoltarea senzoriala nu
sunt cunoscute ca atare de copil din viata de zi cu zi. Acestea, desi nu-i aduc un aport nou de
informatie, il ajuta sa constientizeze si sa clasifice ceea ce el cunoaste deja, sa inteleaga mediul in
care traieste.
Materialele de dezvoltare din aceasta arie, pentru varsta de 3-6 ani, au urmatoarele caracteristici:
1.

Fiecare material izoleaza o singura caracteristica, cum ar fi culoarea sau sunetul, astfel
incat copilul sa se poata concentra doar pe aceasta, celelalte ramanand neschimbate.

2. Izolarea gradului de dificultate gradul de dificultate al materialului variaza in functie de

stadiul de dezvoltare si de capacitatile copilului
3. Materialele senzoriale contin controlul erorii, astfel incat copilul se poate corecta singur
4. Sunt frumoase din punct de vedere estetic, stimuland copiii sa lucreze cu ele cu grija
5. Fiecare material se gaseste intr-un singur exemplar pentru o grupa de copii
Materialele senzoriale se adreseaza specific unui anumit simt: vizual, tactil, baric, termic, auditiv,
olfactiv, gustativ si stereognostic. in acesta din urma, copilul invata sa simta obiectele fara sa le
vada si sa le recunoasca doar pe baza a ceea ce simte. Cu materialele senzoriale din aceasta
categorie copiii fac perechi sau construiesc secvente crescatoare sau descrescatoare.
O alta categorie de materiale senzoriale fac introducerea in geometrie. Lucrand cu ele, copilul intra
in contact cu notiunile de lungime, latime, inaltime, grosime, volum, cu diferite forme geometrice
plane (triunghi, patrat, cerc, dreptunghi, trapez, romb, etc) si tridimensionale (sfera, cub, con,
prisma, etc). Toate acestea reprezinta cheia orientarii sale in lumea formelor. Tot prin intermediul
materialului concret, copilul intra in contact cu lumea abstracta a fractiilor, notiune care in sistemul
traditional se abordeaza abia mai tarziu in scoala, dar care pe unii copii ii fascineaza inca de la
aceasta varsta de gradinita.

3. Matematica
Dintre toate materialele pegdagogiei Montessori, materialele din aria de matematica sunt cele mai
interesante. Copiii sunt pregatiti in mod indirect pentru matematica inca de la lucrul cu materialele
de viata practica; copilul a invatat sa gandeasca ordonat secvential prin lucrul repetat intr-o maniera
clara si logica. Ordinea logica a operatiilor din Viata Practica isi gaseste continuarea in materialul
senzorial, care are dj o structua matematica. Copii au invatat dj sa transforme notiuni concrete
in notiuni abstracte. Si materialele pentru matematica se supun acelorai principii:

Prin manipularea obiectelor concrete copiii ajung la notiuni abstracte

Pasii de invatare urmeaza o succesiune logica

M. Monessori a observat atractia deosebita a copiilor pentru matematica inca de la aceasta varsta.
Prin lucrul cu aceste materiale copiii ajung in gradinita sa lucreze( cantitate si simbol) cu mii, sute,
zeci, unitati, sa faca adunari, scaderi, inmultiri si impartiri, depasind cu mult asteptarile si
rezultatele obtinute prin abordarea traditionala.
Notiunile de geometrie se studiaza in cadrul senzorialului prin intermediul simturilor.
4. Limbajul
In cadrul gardinitelor Montessori copiii invata sa scrie si sa citeasca in mod spontan, lucrand cu
materialele Montessori pentru limbaj.
In pedagogia Montessori vocabularul se imbogateste prin materiale concrete de dezvoltare a
limbajului. Caracteristic acestora este ca realizeaza o introducere sistematica in limbaj, iar scrierea
si citirea sunt pregatite indirect prin jocuri pentru citire, jocuri cu cuvintele, exercitii simple de
gramatica.
Pedagogul Montessori se va stradui in mod constient sa puna copilul in contact cu un limbaj clar,
bogat si diferentiat, prin care sa exprime chiar si sentimente.
Obiectivul metodei Mariei Montessori este, asa cum ea insasi a spus, citirea totala. Aceasta
inseamna ca se acorda o importanta deosebita atat intelegerii continutului textului citit, cat si
regulilor citirii.
Invatarea scrierii si a citirii are loc tot printr-o abordare senzoriala, prin lucrul cu materialul
concret. Apoi, pe baza caracterului autodidactic al materialului si al metodei, copiii invata
corespunzator stadiului de dezvoltare in care se afla, capacitatilor lor native si propriului ritm.
si in priviinta scrierii si citirii copiii au nivele diferite de dezvoltare, mai ales inainte de intrarea in
scoala primara. Pentru unii, literele sunt inca un domeniu inabordabil, iar altii citesc deja fluent
ceea ce-i ingrijoreaza pe unii parinti. Pedagogia Montessori tine cont de stadiul individual de
dezvoltare, de stilul si ritmul diferit de invatare al fiecaruia. Materialele sunt gandite astfel incat
sa permita flexibilitatea, copilul avand astfel sansa sa invete, si in anii de scoala, in concordanta cu
propriul stadiu de dezvoltare.
5. Stiinta si Cultura
Pornind de la acelasi principiu de invatare senzoriala, de la lucrul cu materiale concrete prin care sa
perceapa concepte abstracte, Pedagogia Montessori propune un grup de materiale care au drept
tema elemente de geografie, zoologie, botanica si arta. Toate aceste materiale sunt in esenta lectii

de limbaj, pentru ca, lucrand cu ele, copilul isi formeaza un vocabular specializat in aceste domenii,
devenind capabil sa se exprime mai corect, cu mai mare usurinta.
Exista un grup de materiale numite puzzle-uri cu continente si tari cu ajutorul carora copilul invata
forma, marimea, asezarea si denumirea continentelor pe harta lumii, dar si ale fiecarei tari in parte,
in cadrul continentelor. In acelasi timp copilul asociaza tarile cu steagurile corespunzatoare.
Dupa acelasi principiu ca si la puzzle-urile geografice, copilul descopera detalii despre plante si
animale.
Pictura la sevalet, experimentele stiintifice, dansul, muzica, istoria, religia, vin in completarea
orizontului cultural al copilului si contribuie la adaptarea sa la timpul si la locul in care traieste.