Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
__________________________________________________________
FURAJE
Def: sunt produse de origine organica,anorganica sau amestec ale acestora,care au rolul
de a furniza animalelor energia functiilor vitale si energia pt obtinerea diferitelor produse
zootehnice.
Clasificarea furajelor:- furaje suculente:- nutreturi insilozate
- radacinoasele
- nutreturi verzi
- borhoturi
- tuberculifere
- bostanoase
-furaje fibroase:-fanurile
-brichetele si granulele de plante verzi deshidratate
-furaje grosiere:-coceni
-vreji
-paiele de cereale
-furaje,concentrate:-concentrate
cultivate(porumb,soia,mazare,secara)
-concentrate industriale(fainurile,proteine de
origine vegetala si animala)
-grupa substantelor energetice:- glucoza si amidonul
-grupa aditivilor furajeri:vitamine,aminoacizi,antibiotice,coloranti,antioxidanti.
Analiza furajelor prezentate evidentiaza faptul ca ele provin din cultura plantelor anuale si
perene,cultivate dar si din pajisti permanente si temporale.
Din productia vegetala numai 25% se foloseste direct in hrana omului,iar restul 75% se
foloseste pt animalele din care numai o parte din ele sunt transformate in produse
zootehnice.
Unele tari isi asigura furajele fibroase si suculente din pajistile permanente,pe cand altele
isi asigura furajele din cultivarea plantelor de nutret.
In tara noastra pajistile ocupa aproximativ 5% milioane de hectare din care 2,5% sunt
ocupate cu pasuni,1,5% cu fanete , iar plantele anuale si perene cultivate ocupa
aproximativ 1%.
In functie de continutul in substante minerale si apa furajele se impart in: furaje
concentarate, fibroase si suculente.
Sursele din care se asigura nutreturile de origine vegetala sunt:
- pajisti permanente si temporale care pot asigura
nutretul verde,fanul,o parte din siloz.
- culturile de cereale si leguminoase pt boabe,care
produc concentrate si tot odata nutreturile
grosiere( paiele,pleava,coceni).
- culturile pt nutreturi care pot fi anuale si perene pot
produce fan si nutret verde.
- culturile in miristi (porumb,iarba de sudan,sorgul)
- culturile intercalate (bostanoasele) care reprezinta
unele surse suplimentare de nutreturi.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO
Igien animal
__________________________________________________________
-
Pajistile care s-au instalat spontan fara sa fie insamantate de om se numesc pajisti
permanente naturale.
Pajistile permanente sunt de 2 feluri: primare si secundare.
Cele primare sunt reprezentate de vegetatie ierboasa instalata direct pe roca
mama(zonele montane).
Cele secundare sunt rezultate in urma actiunii omului si a animalelor.Sunt naturale
permanente in sensul ca vegetatia s-a instalat spontan fara a fi insamantata de om,insa
daca omul nu ar interveni acestea vor deveni padure sau maracinisuri.
Pajistile temporale sunt insamantate de catre om.o anumita perioada de timp,intre 3-8
ani cu specii s-au amestecuri graminee si leguminoase perene.
Pasunile si Fanetele: -pasunile se exploateaza prin pasunat,fie prin cosit sau mixt.
-in zonele alpine sau de munte pajistile se folosesc exclusiv prin
pasunat,in timp ce in zona de munte se folosesc numai pt cosit.
-pe glob pajistile permanente ocupa o suprafata de 2 ori mai mare
decat terenurile arabile si anume o treime din suprafata de uscat.
-la noi in tara pajistile permanente reprezinta circa 30% din
suprafata agricola si 9% din suprafata totala a tarii.
-productiile care se obtin in tara noastra sunt destul de variabile,1214 tone pe hectar.
Igien animal
__________________________________________________________
Igien animal
__________________________________________________________
Pana la semanat terenul se mai lucreaza cu cultivatorul in agregat cu grapa stelata,o data
sau chiar de mai multe ori,in functie de gradul de inburionare a terenului.
-Semanatul:-din punct de vedere calendaristic,intre 5-20 aprilie in regiunile din Sud si
pana la 30 aprilie in restul tarii.
-porumbul se seamana la 70-80 de cm intre randuri si 15-20 intre plante pe
rand.
-densitatea variaza intre 45-80 de mii plante pe hectar.
-adancimea de semanat intre 5-7 cm pe solurile grele si 8 cm pe solurile cu
textura usoara.
-semanatul se face cu semanatori.
-cantitatea de samanta este de 20-25 kg pe hectar.
-Intretinerea culturii:-dupa 4-5 zile de la semanat daca s-a format o crusta si apar
buruieni,terenul se lucreaza cu grapa cu colti reglabiri,cand porumbul are 4-5 frunze se
face o lucrare cu sapa rotativa.
-prima prasina mecanica se face la 8-10 cm adancime,iar o data cu
aceasta se face raritul porumbului.
-Combaterea buruienilor:-se face prin respectarea asolamentelor,a adancimii de
executare a araturii,prin prasile mecanice si manuale.
RECOLTATUL:-cand se recolteaza pt boabe se face la maturitatea deplina,fie manual fie
mecanic,cand umiditatea boabelor este intre 26-30%.
-productia 3000-5000 kg pe hectar.
Igien animal
__________________________________________________________
Igien animal
__________________________________________________________
Igien animal
__________________________________________________________
Igien animal
__________________________________________________________
SORGUL
In tara noastra se cultiva pe suprafete destul de mici 10.000 hectare. Boabele de sorg
au o mare intrebuintare in alimentatia taurinelor la ingrasat si a pasarilor, avand o valoare
nutritionala asemanatoare cu a porumbului.
Se foloseste si ca materie prima in industria alcoolului, iar in unele taria (Africa, Asia) ca
aliment in alimentatia oamenilor. Faina de sorg are cantitati rreduse de proteine, insa
contine destul de mult calciu, fosfor si caroten.
Nutretul verde contine cantitati mari de zaharuri, ceea ce face ca plantele de sorg sa se
insilozeze destul de usor, insa plantele tinere contin niste principii toxice sub forma
durhinei care in contact cu o enzima din stomacul animalelor se descompune si formeaza
acidul cianhidric. Continutul cel mai mare se intalneste la plantele tinere, iar pe masura ce
plantele cresc, scade acest continut in principii toxice.
Cerinte fata de clima si sol
Sorgul are serinte mari fata de caldura, temperatura minima de germinare este de 1015C, la temperaturi de sub 5C sorgul nu mai creste, iar la temperaturi de -1C/-2C
plantele sunt distruse. Sorgul are nevoie de apa in prima perioada a vegetatiei, pana la
aparitia paniculului, dupa care suporta foarte bine seceta. Dintre soiurile cele mai
rezistente la secenta sunt cele pentru maturi si cel furajer.
Solurile cele mai bune sunt cele luto-nisipoase cu reactie neutra sau alcalina.
Bune premergatoare sunt cerealele de toamne, pentru ca paraseste terenul devreme,
lasand timp suficient pentur pregatirea terenului, pentur combaterea buruienilor.
Dupa sorg, este bine sa se cultive culturi de primavara, pentur c aacesta lasa solul
secatuit de apa si substante nutritive, mai ales azot.
Lucrarile solului
- aratura se face vara intre 10-20 august; 20 septembrie si toamna 10-15 noiembrie la
adancime de 20-25 cm, se face cu pluguri cu grapa stelata.
- patul germinativ se pregateste in perioada de semanat, cu grapa cu discuri, la
adancimea de 1-2 cm.
- nr de boabe germinabile 20-30 pe metru patrat
- cantitatea de seminte la hectar 10-15kg
- inainte de semanat, samanta se trateaza impotriva bolilor si daunatorilor
- adancimea de semanat: 3-4cm pesolurile grele; 2cm solurile usoare
- distanta intre randuri 50-70 cm.
Sorgul este un mare consummator de elemente feritilizante. Gunoiul de grajd este
foarte bun pentru sorg, este recomandat o administrare de 20-50t/ha. Ingrasamintele
chimice cu fosfor se administreaza toamna, 200-400 kg/ha superfosfat Ingrasaminte cu
azot se aplica primavara 150-300kg/ha. Nu se recomanda cantitati mari de azot.
Combaterea buruienilor se face cu prasile manuale sau electrice sau prin tratamente
chimice.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO
Igien animal
__________________________________________________________
Pentru sporirea continutului de proteina, este bine ca sorgul sa fie cultivat impreuna cu
o leguminoasa (soia).
Recoltarea:
- se face cand umiditatea boabelor a ajuns la 17% cand se depoziteaza sub forma de
boabe, iar cand il folosim pentru insilozare se recolteaza intre 25-30%
- cand se recolteaza pentru boabe, se face la maturitatea completa.
- cand se recolteaza pentru siloz se face la fel ca la porumb, in faza de lapte ceara.
-pentru nutret verde, atunci cand plantele au inaltimea 40-50 cm
- ca productie, 5000kg/ha boabe, iar hibrizii ajung pana la 8000 kg/ha, iar pentru masa
verde 25-30 t/ha, iar siloz 30-40 t/ha.
-sorgul pentru boabe se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor, cand umiditatea
boabelor este sub 14%.
-sorgul pentru siloz se recolteaza in faza de lapte ceara, iar sorgul pentru nutret verde
se recolteaza cand plantele au o inaltime de 40-50 cm, pentru fan se recolteaza la aparitia
paniculului.
-in conditii optime se obtin 4-7 t boabe/ha, pentru masa verde 25-35 t/ha, pentru siloz
40-50 t/ha.
Epoca de semanat-difera in functie de temp. minima de germinatie care este de 1012C. calendaristic, sorgul se seaman in a 2-a jumatate a luni mai.
-densitatea si norma de samanta se stabilesc in functie de scopul
culturii
-sorgul pentru boabe se seaman la o densitate de 180-200 mii
plante/ha, distant de 70-80 cm intre randuri si cu o cantitate de seminte de 12-15 kg/ha.
-sorgul pentru siloz se seaman la o densitate de 350-400 mii
plante/ha, distant de 50 cm intre randuri iar intre plante de 10-15 cm, norma de samanta
20-25 kg/ha.
-sorgul pentru masa verde se seaman cam la 25-30 cm intre
randuri cu o norma de samanta de 40-45 kg/ha.
-adancimea de semanat este de 3-5 cm pe solurile lutoargiloase si
5-7 pe cele nisipoase.
-imediat dupa semanat se face o lucrare cu tavalugul, daca se
seamana pentru boabe se face 2-3 prasile mecanice si 1-2 prasile manual.
Igien animal
__________________________________________________________ 10
Ovaz
Face parte din familia Gramineae, genul Avena. Este o planta anuala.
Ovazul este raspandit in toate continentele, fiind una din principalele plante
cultivate. Ocupa pe glob o suprafata de circa 30 milioane hectare; in tara noastra fiind
cultivatpe o suprafata de 60000 pana la 80000 ha, el reprezentand importanta atat ca
planta alimentara dar si ca planta de nutret. In hrana oamenilor boabele de ovaz
decorticate se pot utiliza sub forma de grisuri, fulgi de ovaz, faina (toate acestea folosinduse in alimentatia copiilor si a adultilor cu regim).
Ca planta de nutret, ovazul, se foloseste sub forma sub forma de concentrate
(boabele), nutret verde (fan, paie, pleava). Boabele constituie unul din cele mai importante
netruturi concentrate, fiind de neinlocuit in alimentatia cailor. Sunt folosite cu success si in
alimentatia taurinelor, in special a vacilor de lapte si in alimentatia animalelor de
reproductive. Boabele au un continut relativ mare de proteine si grasimi.
Paiele si pleava sunt superioare celor de grau si secara, valoarea lor nutritiva fiind
destul de ridicata (150 gr ovaz echivaleaza cu 37.8 unitati nutritive).
Se cultiva (ovazul) atat singur, pentru masa verde sau fan, dar si in amestec
(valoarea lui nuttitiva fiind mai scazuta in aceasta situatie).
Cerinte fata de clima si sol:
________________________________________________________________________
Gabriela MALO
Igien animal
__________________________________________________________ 11
Ovazul are cerinte scazute fata de caldura, fiind o planta de climat umed si racoros.
Este mai pretentios decat orzul, avand o perioada de vegetatie mai lunga cu 3-4
saptamani iar terperatura minima de germinare este de 2-3C. Rezistenta plantelor la
temperature scazute este redusa; chiar si la formele de toamna, acestea nesuportand
temperatura de -10C. In timpul verii acesta nu suporta temperaturile mari.
Perioada critica fata de apa este de 10-15 zile inainte de aparitia inflorescentei si
dureaza pana la sfarsitul inflorescentei.
Fata de sol, ovazul este mai pretentios fata de celelalte cereale, dand rezultate
bune pe solurile usoare si mijlocii cu un pH intre 5 si 6. In tara noastra cele mai bune
conditii sunt intalnite in Transilvania, dar se poate cultiva cu rezultate bune si in regiunile
subcarpatice din Muntenia si Oltenia.
Ovazul da rezultate bunedaca se cultiva dupa plante care lasa solul bogat in azot,
cum sunt leguminoasele sau plantele prasitoare. Sfecla de zahar este nepotrivita ca
premergatoare datorita unor daunatori (ovazului si sfeclei de zahar). Ovazul este o planta
care nu se autosuporta datorita oboselii solului si datorita unui gandac al ovazului.
Dupa ovaz se pot cultiva cu bune rezultate culturile de primavera, mai ales
prasitoarele.
Lucrarile solului:
-Aratura
Pentru ovazul de toamna, aratura se face imediat dupa parasirea terenului a plantei
premergatoare iar pentru cel de primavera se face la sfarsitul toamnei. Adancimea
acesteia trebuie sa fie intre 20 si 22cm.
-Pregatirea patului germinativ
Se face toamna imediat inaintea semanatului, la o adancime intre 8 si 10 cm.
-Semanatul
Se face cu samanta tratata, in general cu Vitamax (1.5 kg/tona impotriva unor
taciuni. Numarul de boabe germinabile semanate pe metrul patrat este de 400-550
(boabe/m), distanta este de 2 cm intre boabe iar intre randuri de 12.5 cm, la o adancime
de 3-7 cm.
Epoca de semanare pentru ovazul de toamna este de 1-12 octombrie, in functie de
zona, iar pentru cel de primavera atunci cand temperatura solului este de 2-3C.
Fertilizarea:
Desi este o planta pretentioasa fata de elementele fertilizante, totusi ovazul
consuma cantitati mari de azot si potasiu. Potasiul influenteaza negative raportul dintre
productia de boabe si cea de paie. Ovazul valorifica foarte bine gunoiul de grajd aplicat
plantei premergatoare.
Cantitatile necesare fertilizarii ovazului:
- azot: 40-60 kg/ha;
- fosfor: 60-70 kg/ha;
- potasiu: 40-50 kg/ha.
Orzul
La noi in tara cultura orzului s-a extins foarte mult iar suprafetele cultivate sunt intre 600700 de mii ha.Orzul se foloseste in alimentatia omului sub foma de arpacas, surogat de cafea in
diferite industrii:alimentara-amidon,industria berii,industria dextrinei.
Ca planta de nutret,sub forma de concentrate:
________________________________________________________________________
Gabriela MALO
Igien animal
__________________________________________________________ 12
-boabele,nutret verde,grosier
Boabele reprezinta un nutret concentrat dar care are cam 12-13 % proteine brute si 65-70%
substante extractive neazotate.
In comparatie cu prombul,boabele de orz contin mai putin amidon si grasimi si cantitati mai
mici de k,p , ceea ce justifica folosirea lui mai mult in alimentatia tineretului la pasari si porci.
Paiele se intrebuinteaza in alimentatia animalelor ca nutret fibros fiind superioare paielor de
grau,secara si ovaz.
Orzul poate fi cultivat singur pt masa verde sau fan,in amestec cu leguminosele formand
astfel borceagurile.
Orzoaica reprezinta o foarte buna planta protectuare la insamantarea trifoiului.
In tara noastra se cultiva doua soiuri de orz:
-de toamna,se cultiva toamna si se fructifica in primavara anului urmator
-de primavara:poate fructifica si el normal,daca se seamana toamna insa nu rezista la ger si plantele
pier in tipul iernii
Orzul de toamna este mult mai productiv decat cel de primavara si ocupa cam 90% din
suprafata totala semanata cu orz din romania.
Cerinte fata de clima si sol:
-orzul este o planta pretentioasa fata de caldura,temperatura minima de germinare este de 1-2
grade,iar cea optima este de 19-20 grade
-orzul de toamna este mai rezistent la temperaturi scazute in timpul iernii pana la 12grade,atunci
cand el infrateste,iar cel de primavara pana la -4,-5 grade
-fata de umiditate orzul are cerinte mai mici comparativ cu graul,ovazul sau chiar secara datorita
maturarii inaintea secetelor de vara
-fata de sol este mai pretentios datorita sistemului ridicular mai putin dezvoltat si din aceasta cauza
compusii din sol sunt mai greu de asimilat
-rezultatele bune se obtin pe solurile mijlocii cu textura permeabila si un ph intre 6,5-7,5 iar
nepotrivite sunt cele argiloase,nisipoase,acide.
Rotatia culturii:
-cele mai mari productii se obtin dupa culturile care parasesc terenul devreme;cartofi,rapita
-contraindicate ca premergatoare sunt orzul si orzoaica de toamna si primavara si o serie de culturi
care se pot recolta tarziu si care nu permit samanarea in epoca optima.
Lucrari ale solului(pregatirea terenului):
-aratul se face cu plugul
-vara aratul se face intre 15-30 august
-toamna 15-25 septembrie
-adancimea de semanat :-pe solurile mijlocii 20-25 cm
-pe soluri usoare 15-18 cm
-pregatirea patului germinativ care se face dupa aratura,inainte de semanat
-inainte de semanat samanta se trateaza impotriva bolilor si infectiilor
-daunatori des intalniti sunt:viermele sarma(se foloseste lindataxul 4L/tona samanta)
-orzul de toamna se cultiva in prima noapte din octombrie si a doua jumatate a lunii septebrie in
nordul tarii
-cel de primavara se seamana cand temperatura minima de germinare este de 1-2 grade
-distanta intre randuri : 12-15 cm
-cantitatea de samanta:180-200 kg/ha orz primavara
180-220 kg/ha orz toamna
450-550 m patrati boabe germinabile
-adancimea de semanat : 3-5 cm in functie de textura solului
________________________________________________________________________
Gabriela MALO
Igien animal
__________________________________________________________ 13
Fertilizarea
-avand o perioada scurta de germinatie si un sistem radicular mic,orzul valorifica mai putin
substantele nuritive din sol
-gunoiul de grajd nu este bine valorificat din aceasta cauza este bine sa se aplice plantei
premergatoare
-dozele optime de ingrasamant: azot 100-120 kg/ha
Fosfat 80-120 kg/ha
Potasiu 60-80 kg/ha
-terenul se tavaluceste si se grapeaza dupa semanat cu o grapa usoara pentru o rasarire mai uniforma
si mai rapida a plantelor
-din aceasta cauza plantele intra in iarna mai dezvoltate si rezista mai bine la ger
-combaterea bolilor si daunatorilor se face prin respectarea rotatiei culturilor in cadrul
asolamentelor,a adancimii de semanat,a epocii de semanat,iar daca situatia o impune se mai face o
ierbicidare.
Recoltarea:Se face mecanizat
Productiile sunt intre 1500-2500 kg/ha .
Mazarichile
Sub denumirea de mazariche sunt cunoscute diferite specii de Vicia:
________________________________________________________________________
Gabriela MALO
Igien animal
__________________________________________________________ 14
Ele sunt bune premergatoare pt toate culturile in special pt graul de toamna si pot servi timp
de mai multi ani pe acelasi teren fara a se diminua productia
Gunoiul de grajd nu este bine valorificat de catre culturile de mazariche insa daca se
adinistreaza se obtin productii bune la cultura a doua. Mazarichea de toamna reactioneaza destul
de bine la ingrasamintele chimice, in schimb mazarichea de primavara raspunde cu sporuri mici de
productie.
Ingrasamintele cu azot la borceag nu depasesc 60-65 Kg/ha decat pe solurile
sarace.Fosfor 40-50Kg si potasiu 35-40 Kg/ha la borceaguri.
Lucrarile terenului(sau ale solului):
Dupa arat, terenul se marunteste si se niveleaza cat mai bin.Pt borceagul de primavara
este bine sa se faca aratura de toamna, iar primavara se pregateste patul germinativ.
Borceagurile de toamna se seamana de la sarsitul lunii august pana la sfarsitul lunii septembrie,
iar daca solul este uscat acesta se pregateste pana la sfarsitul lunii septembrie.
Pt masa verde distanta dintre randuri trebuie sa fie 12,5 cm, adancimea de 3,5 cm,
cantitatea ei este de 120 kg/ha mazariche si 60 kg/ha secara sau orz.
Productiile pt masa verde sunt de 25-30 t/ha.
Cand se seaman pt samanta distanta intre randuri este de 12-13 cm, adnacimea de 3-5 cm
iar cantitatea de samanta este de 50 kg mazariche, 100 kg secara sau orz.
Productiile de samanta sunt de 700 kg mazariche si 1200-1500 kg secara sau orz etc
Cand se recolteaza pt samanta,aceasta se face cand 80 %- 90% din pastai s-au brunificat.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO