Sunteți pe pagina 1din 14

Igien animal

__________________________________________________________

FURAJE
Def: sunt produse de origine organica,anorganica sau amestec ale acestora,care au rolul
de a furniza animalelor energia functiilor vitale si energia pt obtinerea diferitelor produse
zootehnice.
Clasificarea furajelor:- furaje suculente:- nutreturi insilozate
- radacinoasele
- nutreturi verzi
- borhoturi
- tuberculifere
- bostanoase
-furaje fibroase:-fanurile
-brichetele si granulele de plante verzi deshidratate
-furaje grosiere:-coceni
-vreji
-paiele de cereale
-furaje,concentrate:-concentrate
cultivate(porumb,soia,mazare,secara)
-concentrate industriale(fainurile,proteine de
origine vegetala si animala)
-grupa substantelor energetice:- glucoza si amidonul
-grupa aditivilor furajeri:vitamine,aminoacizi,antibiotice,coloranti,antioxidanti.
Analiza furajelor prezentate evidentiaza faptul ca ele provin din cultura plantelor anuale si
perene,cultivate dar si din pajisti permanente si temporale.
Din productia vegetala numai 25% se foloseste direct in hrana omului,iar restul 75% se
foloseste pt animalele din care numai o parte din ele sunt transformate in produse
zootehnice.
Unele tari isi asigura furajele fibroase si suculente din pajistile permanente,pe cand altele
isi asigura furajele din cultivarea plantelor de nutret.
In tara noastra pajistile ocupa aproximativ 5% milioane de hectare din care 2,5% sunt
ocupate cu pasuni,1,5% cu fanete , iar plantele anuale si perene cultivate ocupa
aproximativ 1%.
In functie de continutul in substante minerale si apa furajele se impart in: furaje
concentarate, fibroase si suculente.
Sursele din care se asigura nutreturile de origine vegetala sunt:
- pajisti permanente si temporale care pot asigura
nutretul verde,fanul,o parte din siloz.
- culturile de cereale si leguminoase pt boabe,care
produc concentrate si tot odata nutreturile
grosiere( paiele,pleava,coceni).
- culturile pt nutreturi care pot fi anuale si perene pot
produce fan si nutret verde.
- culturile in miristi (porumb,iarba de sudan,sorgul)
- culturile intercalate (bostanoasele) care reprezinta
unele surse suplimentare de nutreturi.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________
-

golurile din paduri care se preteaza in special la


pasunat.
masa verde din livezi,in zonele de deal.
alte plante agricole de la care se folosesc
produsele secundare(sloturi,turte,taietei de sfecla).

Pajistile care s-au instalat spontan fara sa fie insamantate de om se numesc pajisti
permanente naturale.
Pajistile permanente sunt de 2 feluri: primare si secundare.
Cele primare sunt reprezentate de vegetatie ierboasa instalata direct pe roca
mama(zonele montane).
Cele secundare sunt rezultate in urma actiunii omului si a animalelor.Sunt naturale
permanente in sensul ca vegetatia s-a instalat spontan fara a fi insamantata de om,insa
daca omul nu ar interveni acestea vor deveni padure sau maracinisuri.
Pajistile temporale sunt insamantate de catre om.o anumita perioada de timp,intre 3-8
ani cu specii s-au amestecuri graminee si leguminoase perene.
Pasunile si Fanetele: -pasunile se exploateaza prin pasunat,fie prin cosit sau mixt.
-in zonele alpine sau de munte pajistile se folosesc exclusiv prin
pasunat,in timp ce in zona de munte se folosesc numai pt cosit.
-pe glob pajistile permanente ocupa o suprafata de 2 ori mai mare
decat terenurile arabile si anume o treime din suprafata de uscat.
-la noi in tara pajistile permanente reprezinta circa 30% din
suprafata agricola si 9% din suprafata totala a tarii.
-productiile care se obtin in tara noastra sunt destul de variabile,1214 tone pe hectar.

PORUMBUL- ZEA MAYS


Romania ocupa al doilea loc in topul producatorilor de porumb din UE depasind Ungaria si
Italia.
In 2013 productiile au fost de peste 11.300 mii tone,iar ca si suprafata in jur de 2850 mii
hectare,in Romania.
Datorita particularitatilor sale biologice porumbul este o planta destul de rezistenta la rece
si caldura,se poate cultiva pe diferite terenuri,are destul de putine boli si daunatori,suporta
destul de bine monocultura,lasand terenul curat de buruieni. Este o buna premergatoare pt
foarte multe culturi chiar si pt cel de toamna.
Datorita multiplelor sale intrebuintari porumbul este o cereala care se cultiva in toata
lumea, el putand fi intalnit si la o altitudine de pana la 3900 m.
La noi in tara porumbul se cultiva 50% din suprafata cerealelor.
Porumbul apartine familiei graminee,este o planta anuala si cuprinde mai multe varietati
care se deosebesc intre ele prin caracteristicile endospermului.
VARIETATI:-varietatea Zea Mays:-indurata(porumbul cu boabe tari si sticlos)
-identata(bobul de porumb dinte de cal)
-everela(porumbul pt popcorn)
-sub denumirea de hibrizi cuprinde semintele obtinute pe baza linilor
consangvinizate.
-exista 3 feluri de hibrizi de porumb:simpli,dubli,triliniari.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________

CERINTE FATA DE CLIMA SI SOL:


Porumbul germineaza la o temp de 8-10 grade C. Semanatul se poate face cand temp
atinge si 6-7 grade C,el rasare in 13-15 zile la o temp de 10-12 grade C si poate rasari si
in 5-6 zile cand temp este mai mare de 20 grade C.
Este destul de sensibil la temperaturi scazute. Este o planta destul de pretentioasa fata de
apa,productiile mari se obtin in regim irigat.
Rezista mai bine daca seceta se instaleaza dupa formarea sistemului radicular,iar daca
seceta apare devreme el rezista numai daca in sol avem suficiente rezerve de apa.
Lipsa apei in perioada de aparitie a paniculului si pana la coacerea in lapte are efecte
negative asupra productie.
Fata de sol nu prezinta cerinte mari. Productii bune se obtin pe soluri profunde,medii,
brune,brun-roscate cu conditia fertilizarii acestora cu gunoi de grajd( ingrasaminte
minerale si amendamente).
Este o planta care are pretentii reduse fata de plantele premergatoare.
De obicei se cultiva dupa cerealele foioase.
Porumbul contribuie la distrugerea buruienilor fiind planta prasitoare,valorifica foarte bine
fertilitatea solului datorita radacinii. Mai poate urma in cultura dupa lucerna sau dupa
leguminoasele anuale,dupa boabe(soia,fasole), da rezultate bune si dupa floarea
soarelui,sfecla de zahar.
Rotatiile de 4-5 ani asigura o buna valorificare a ingrasamintelor,o combatere eficienta a
buruienilor,o inbunatatire a insusirilor fizico-chimice si reducerea eroziunii pe terenurile in
panta. Neindicate ca premergatoare este meiul,sorgul,iarba de sudan.
FERTILIZAREA:
Perioada in care porumbul consuma cantitati mari de ingrasaminte este la inceputul
cresterii tulpinii pana la aparitia paniculului si la inceputul infloritului pana la maturitatea in
lapte.
Gunoiul de grajd se incorporeaza o data cu aratura de baza intre 30-40 tone pe hectar in
functie de tipul de sol,dar poate ajunge si la 80 de tone pe hectar la culturile intensive. El
se aplica o data la 3-4 ani.
Porumbul consuma cantitati mari de azot si anume:
-80-100 de kg substanta pe hectar,iar atunci cand porumbul urmeaza dupa o planta
leguminoasa acesta se reduce cu 30-40%.
-se reduce cantitatea de azot cu 30-40% cand se cultiva in monocultura sau urmeaza
dupa floarea soarelui sau sfecla de zahar.
-fosforul are un efect mai slab decat azotul, dozele recomandate fiind de 40-70kg pe
hectar,pe solurile care sunt bine aprovizionate si pot ajunge la 120 de kg pe hectar.
-recolte bune se pot obtine la porumb daca fosforul este aplicat cu azotul,raportul fiind
doua parti azot si una fosfor.
-fertilizarea cu potasiu nu este economica pt solurile brun-roscate si cernoziomuri care
sunt aprovizionate destul cu potasiu.
-potasiu se aplica 40-50 kg pe hectar pe solurile slab aprovizionate.
PREGATIREA TERENULUI(lucrarile solului):
Prin lucrarile care se efectueaza porumbului se urmareste afanarea adanca pt
inmagazinarea apei,incorporarea resturilor vegetale de la planta premergatoare si a
ingrasamintelor,maruntirea si nivelarea solului in vederea efectuarii semanatului si
asigurarea conditiilor cat mai bune pt germinatie.
Aratura se face intre 25-30 de cm,daca solul este uscat si nu se poate realiza aratura se
poate face o lucrare superficiala cu grapa stelata sau plug echipat cu scormonitori.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________

Pana la semanat terenul se mai lucreaza cu cultivatorul in agregat cu grapa stelata,o data
sau chiar de mai multe ori,in functie de gradul de inburionare a terenului.
-Semanatul:-din punct de vedere calendaristic,intre 5-20 aprilie in regiunile din Sud si
pana la 30 aprilie in restul tarii.
-porumbul se seamana la 70-80 de cm intre randuri si 15-20 intre plante pe
rand.
-densitatea variaza intre 45-80 de mii plante pe hectar.
-adancimea de semanat intre 5-7 cm pe solurile grele si 8 cm pe solurile cu
textura usoara.
-semanatul se face cu semanatori.
-cantitatea de samanta este de 20-25 kg pe hectar.
-Intretinerea culturii:-dupa 4-5 zile de la semanat daca s-a format o crusta si apar
buruieni,terenul se lucreaza cu grapa cu colti reglabiri,cand porumbul are 4-5 frunze se
face o lucrare cu sapa rotativa.
-prima prasina mecanica se face la 8-10 cm adancime,iar o data cu
aceasta se face raritul porumbului.
-Combaterea buruienilor:-se face prin respectarea asolamentelor,a adancimii de
executare a araturii,prin prasile mecanice si manuale.
RECOLTATUL:-cand se recolteaza pt boabe se face la maturitatea deplina,fie manual fie
mecanic,cand umiditatea boabelor este intre 26-30%.
-productia 3000-5000 kg pe hectar.

IARBA DE SUDAN-SORGHUM SUDANENSE


Este o graminee anuala,importanta ei consta in productiile mari pe care le
asigura,rezistenta deosebita la seceta si o valoare buna a nutretului apropiata de cea a
porumbului. Productivitatea ridicata se explica prin faptul ca produce pana la 2-3 coase pe
an.
Iarba de sudan poate fi utilizata in hrana animalelor sub forma de nutret verde semisiloz si
siloz. Sub forma de nutret verde poate fi pasunata direct cu animalele sau cosita si
administrata la iesle. Avand o perioada lunga de vegetatie ,iarba de sudan foloseste
eficient precipitatiile cazute la sfarsitul verii-inceputul toamnei.
Ea produce un nutret bogat in substante nutritive cu grad ridicat de digestabilitate si
consumabilitate.
CERINTE FATA DE CLIMA SI SOL:-iarba de sudan este o planta foarte pretentioasa fata
de caldura,germineaza la temperaturi de 12-13 grade C, la temperaturi de o grade C
cresterea inceteaza,iar la 3-4 grade C plantele sunt distruse.
-fata de umiditate este mai putin pretentioasa,fiind
una dintre cele mai rezistente plante la seceta.
-rezultate bune se pot obtine si la irigare unde se pot
asigura 3 coase insa nu suporta umiditatea in exces.
-iarba de sudan are cerinte ridicate fata de
sol,productii mari se obtin pe solurile mijloci plutoase si fertile cu o permeabilitate buna(ex.
Cernoziomurile).
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________

-sunt potrivite si solurile usoare si nisipoase cu


conditia sa fie asigurata umiditatea.
-bune plante premergatoare pt iarba de sudan sunt
cele recoltate pana la mijlocul toamnei,in general plantele prasitoare.
-contra-indicate sunt terenurile arate iarna care au
multe resturi vegetale.
-iarba de sudan la randul ei este o premergatoare
slaba pt alte culturi,pt ca lasa solul secatuit in apa si azot mitric..
-iarba de sudan consuma cantitati destuli de mari de
substante nutritive mai ales azot si potasiu.
-dintre ingrasaminte sunt mai eficiente cele cu azot
aplicate singure sau impreuna cu fosforul.
- cand se fertilizeaza cu gunoi de grajd dozele se
reduc cu 40-50% la azot,30-40% la fosfor si pana la 80% la potasiu.
-doza optima de ingrasaminte la o fertilitate a
solului in medie este de:-la prima coasa:-80-90 kg azot
-60-80 kg fosfor
-la a doua coasa:-60-70 kg azot
-50-60 kg potasiu.
-iarba de sudan reactioneaza bine si la aplicarea
gunoiului de grajd in cantitate de 15-20 tone pe hectar la planta premergatoare sai 20-40
de tone pe hectar aplicat direct.
PREGATIREA TERENULUI(lucrarile solului):-este asemanatoare cu cea care se face la
porumb ,pt a se obtine rezultate bune este necesar sa se faca aratura adanca de toamna
intre 25-30 cm.
- daca se insamanteaza in aratura de primavara ,productia
scade .
-in primavara terenul se lucreaza o data sau de 2 ori cu
cultivatorul urmat de grapa.
-ultima lucrare cu cultivatorul se face in ajunul semanatului l
adancime de ingropare a semintelor.
-SAMANTA SI SAMANATUL:- semanatul se face spre
sfarsitul lunii aprilie sau mai.
-iarba de sudan se seamana atat in cultura pura cat si in amestec
cu o leguminoasa in special cu soia.
-cand se cultiva in amestec cu soia raportul este de si anume
intre 15-18 kg iarba de sudan si 30-40 ks soia.
-distanta intre randuri este de 12,5 cm intre randuricand se cultiva
pt masa verde si fan.
-cantitatea de seminte intre 35-40 kg /ha.
-nr de boabe germinabile pe m2 este de 600 plante cand se cultiva
pt nutret verde si 150-200 plante/m2 cand se cultiva pt samanta.
-daca se foloseste pt pasunat norma de samanta sporeste cu 30%
fata de masa verde sau fan.
-este necesar ca dupa semanat sa se lucreze cu grapa stelata,iar
pt combaterea buruienilor se face prasitul atunci cand se seamana in randuri distantate.
RECOLTAREA:-in cazul in care se folosesc ca nutret verde ,se recolteaza cand plantele
au atins inaltimea de 30-40 de cm pana la aparitia paniculului.
-cand se recolteaza pt fan se face de la aparitia paniculului pana la
maturitate.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________

-intarzierea recoltatului duce la o usoara crestere a productie insa


calitatea nutretului se inrautateste mult pt ca scade continutul in proteina si creste
continutul in celuloza.
-pt stimularea plantelor dupa coasa se recomanda ca taierea sa se faca
cu 10-12 cm de la nivelul solului.
-Productii:-iarba de sudan da 30-40 t/ha masa verde dar se poate
ajunge si la 60 de t/ha.
-fan 8-10 t/ha.
-siloz 40-50 t/ha.
-boabe 1500-2000 kg/ha.

Secara(Secale Cereale-Varietatea Vulgaris)


Ca si ovazul secara a fost luata in cultura mai tarziu decat graul si orzul.
In agricultura mondiala ocupa suprafete in jur de 16 mii hectare iar la noi
suprafetele ocupate cu secara sunt in jur de 30 mii de hectare.
Secara prezinta importanta atat ca planta alimentara cat si ca planta furajera.
Se cultiva pe solurile nisipoase din tarile nordice cu climat umed si racoros.
Este o cereala panificabila iar ca planta de nutret are mai multe intrebuintari.
Taratele rezultate din macinarea secarei constituie un nutret valoros pentru toate
speciile de animale.
Produce cel mai timpuriu nutret verde cu un grad destul de ridicat de
consumabilitate si digestivitate,insa cu un continut destul de mic in substante proteice.
Ca nutret verde se foloseste atat prin pasunat cat si cosit si administrat la iesle.
Este importanta si prin faptul ca se poate cultiva in conditii climatice mai vitrege.,pe
soluri mai sarace unde alte culturi mai pretentioase nu reusesc.
Este o planta care paraseste terenul devreme si permite inasamantarea in miriste a
porumbului,a sorgului, a ierbii de sudan etc.
Se poate cultiva atat singura cat si in amestec,in special cu soia formand borceagul
de toamna.
CERINTE FATA DE CLIMA SI SOL:
Secara are cerinte moderata fata de clima si de sol,germineaza la o T de 1-2C si
rezista la T scazute de peste iarna si anume de pana la -20C.
Este o planta putin pretentioasa fata de umiditate deoarece foloseste rezervele de
apa din sol datorita faptului ca porneste primavara devreme in crestere.
Fata de sol prezinta cerinte moderate,valorifica foarte bine solurile nisipoase,acide
sau alcaline(sol alcalin-acid,pH 8)
Ca foarte bune si bune premergatoare sunt leguminoasele anuale si
perene,rapita,cartofii de vara,floarea soarelui,sfecla de zahar si alte culturi care elibereaza
terenul pana la jumatatea lunii Septembrie.
Este contraindicat sa se cultive secara pe suprafetele unde s-a manifestat atac de
boli transmise prin sol(taciunele,malura),unde au fost atacuri ale viermelui rosu,unde s-au
cultivat cereale foioase mai mult de un an.
LUCRARILE SOLULUI(pregatirea terenului):
-Aratul se face cu plugul cu semanatori.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________

-Adancimea de semanat: 20-22cm


- Pregatirea patului germinativ:
-Se face inaintea semanatului la o adancime de 1-2 cm
-Nr de seminte germinabile la m2:500-600
-In Sud se seamana intre 5-15 Octombrie iar in Nord intre 15-20 Septembrie
-Adancimea de semanat:
-Este intre 2-6 cm in functie de tipurile de sol si de aprovizionarea cu apa.
INTRETINEREA CULTURII:-se asigura necesarul de elemente nutritive:50-60 kg
azot/ha,60-70 kg fosfor/ha,40-50 kg potasiu/ha.
-Combaterea bolilor si daunatorilor se face prin
respectarea rotatiei culturilor in cadrul asolamentelor,incorporarea resturilor
vegetale,respectarea epocilor optime de semanat si utilizarea de samanta tratata.
RECOLTAREA: -se face pentru nutret verde cand plantele au inaltimea 20-25
cm,daca se coseste pentru recoltat la iesle se face la o inaltime de 30-35cm;
-pentru boabe recoltatul se face mecanizat iar productiile sunt:
-daca se foloseste ca pasune sunt 15-20t masa verede/ha
- daca se foloseste pentru boabe 2000-4000 kg/ha.

Soia (Glicine max)


In Romania se cultiva pe suprafata de 10.000ha, iar pe glob se aprope de 60 mil de
ha. Soia este una dintre cele mai importante plante agricole folosite atat pt animale, in
alimentatia oamenilor, dar si in industrie. Semintele contin aprox 37% proteina, 20-22%
grasimi. Datorita calitatii proteinei din boabe, se inlocuieste complet faina din carne in
alimentatia animalelor.
CERINTE FATA DE CLIMA SI SOL: -soia este o planta iubitoare de caldura,
semintele incoltesc la 8-10 grade C; plantele tinere suporta temperature de -2,-3 grade C.
- Cerinte fata de umiditate: sunt destul de
mari, iar fata de sol au cerinte destul de moderate, cele mai bune sunt cele profunde,
permeabile, nu suporta solurile grele, acide.
Soia nu are pretentii deosebite fata de planta premergatoare. Se poate cultiva mai
multi ani pe acelasi teren(2-3 ani), se poate cultiva dupa grau, porumb, cartof, sfecla si
repezinta la randul ei o buna premergatoare pentru celelalte culturi.
Soia reactioneaza destul de bine la ingrasamintele cu N care se dau impreuna cu
cele cu P. Gunoiul de grajd este bun pt soia cu conditia sa fie administrat plantei
premergtoare.
RECOLTAREA: -pt boabe, soia se seamana la 60,70 cm distanta intre randuri si
cantitate 60,70 kg/ha. Cand se seamana in amestec cu o graminee si se recolteaza pentru
masa verde cantitatile ar fi 80-100 kg porumb si 50 kg soia.
-soia se recolteaza cand frunzele s-au ingalbenit si pastaile de la
baza tulpinii sunt uscate. Pentru masa verde se recolteaza in timpul infloritului; productiile
pt boabe : 3000-4000 kg/ha, iar pt masa verde 30-40t / ha.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________

EPOCA DE SEMANAT:- este cand temperatura este in jur de 8-10 grade C.


Adamcimea de semanat sa fie 5-7 cm pe solurile usoare si 3-5 cm pe solurile grele.
Lucrarile de ingrijire se fac cam 3-4 prasile mecanice si 2-3 prasile manuale. La nevoie,
ierbicidele.

SORGUL
In tara noastra se cultiva pe suprafete destul de mici 10.000 hectare. Boabele de sorg
au o mare intrebuintare in alimentatia taurinelor la ingrasat si a pasarilor, avand o valoare
nutritionala asemanatoare cu a porumbului.
Se foloseste si ca materie prima in industria alcoolului, iar in unele taria (Africa, Asia) ca
aliment in alimentatia oamenilor. Faina de sorg are cantitati rreduse de proteine, insa
contine destul de mult calciu, fosfor si caroten.
Nutretul verde contine cantitati mari de zaharuri, ceea ce face ca plantele de sorg sa se
insilozeze destul de usor, insa plantele tinere contin niste principii toxice sub forma
durhinei care in contact cu o enzima din stomacul animalelor se descompune si formeaza
acidul cianhidric. Continutul cel mai mare se intalneste la plantele tinere, iar pe masura ce
plantele cresc, scade acest continut in principii toxice.
Cerinte fata de clima si sol
Sorgul are serinte mari fata de caldura, temperatura minima de germinare este de 1015C, la temperaturi de sub 5C sorgul nu mai creste, iar la temperaturi de -1C/-2C
plantele sunt distruse. Sorgul are nevoie de apa in prima perioada a vegetatiei, pana la
aparitia paniculului, dupa care suporta foarte bine seceta. Dintre soiurile cele mai
rezistente la secenta sunt cele pentru maturi si cel furajer.
Solurile cele mai bune sunt cele luto-nisipoase cu reactie neutra sau alcalina.
Bune premergatoare sunt cerealele de toamne, pentru ca paraseste terenul devreme,
lasand timp suficient pentur pregatirea terenului, pentur combaterea buruienilor.
Dupa sorg, este bine sa se cultive culturi de primavara, pentur c aacesta lasa solul
secatuit de apa si substante nutritive, mai ales azot.
Lucrarile solului
- aratura se face vara intre 10-20 august; 20 septembrie si toamna 10-15 noiembrie la
adancime de 20-25 cm, se face cu pluguri cu grapa stelata.
- patul germinativ se pregateste in perioada de semanat, cu grapa cu discuri, la
adancimea de 1-2 cm.
- nr de boabe germinabile 20-30 pe metru patrat
- cantitatea de seminte la hectar 10-15kg
- inainte de semanat, samanta se trateaza impotriva bolilor si daunatorilor
- adancimea de semanat: 3-4cm pesolurile grele; 2cm solurile usoare
- distanta intre randuri 50-70 cm.
Sorgul este un mare consummator de elemente feritilizante. Gunoiul de grajd este
foarte bun pentru sorg, este recomandat o administrare de 20-50t/ha. Ingrasamintele
chimice cu fosfor se administreaza toamna, 200-400 kg/ha superfosfat Ingrasaminte cu
azot se aplica primavara 150-300kg/ha. Nu se recomanda cantitati mari de azot.
Combaterea buruienilor se face cu prasile manuale sau electrice sau prin tratamente
chimice.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________

Pentru sporirea continutului de proteina, este bine ca sorgul sa fie cultivat impreuna cu
o leguminoasa (soia).
Recoltarea:
- se face cand umiditatea boabelor a ajuns la 17% cand se depoziteaza sub forma de
boabe, iar cand il folosim pentru insilozare se recolteaza intre 25-30%
- cand se recolteaza pentru boabe, se face la maturitatea completa.
- cand se recolteaza pentru siloz se face la fel ca la porumb, in faza de lapte ceara.
-pentru nutret verde, atunci cand plantele au inaltimea 40-50 cm
- ca productie, 5000kg/ha boabe, iar hibrizii ajung pana la 8000 kg/ha, iar pentru masa
verde 25-30 t/ha, iar siloz 30-40 t/ha.
-sorgul pentru boabe se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor, cand umiditatea
boabelor este sub 14%.
-sorgul pentru siloz se recolteaza in faza de lapte ceara, iar sorgul pentru nutret verde
se recolteaza cand plantele au o inaltime de 40-50 cm, pentru fan se recolteaza la aparitia
paniculului.
-in conditii optime se obtin 4-7 t boabe/ha, pentru masa verde 25-35 t/ha, pentru siloz
40-50 t/ha.

Epoca de semanat-difera in functie de temp. minima de germinatie care este de 1012C. calendaristic, sorgul se seaman in a 2-a jumatate a luni mai.
-densitatea si norma de samanta se stabilesc in functie de scopul
culturii
-sorgul pentru boabe se seaman la o densitate de 180-200 mii
plante/ha, distant de 70-80 cm intre randuri si cu o cantitate de seminte de 12-15 kg/ha.
-sorgul pentru siloz se seaman la o densitate de 350-400 mii
plante/ha, distant de 50 cm intre randuri iar intre plante de 10-15 cm, norma de samanta
20-25 kg/ha.
-sorgul pentru masa verde se seaman cam la 25-30 cm intre
randuri cu o norma de samanta de 40-45 kg/ha.
-adancimea de semanat este de 3-5 cm pe solurile lutoargiloase si
5-7 pe cele nisipoase.
-imediat dupa semanat se face o lucrare cu tavalugul, daca se
seamana pentru boabe se face 2-3 prasile mecanice si 1-2 prasile manual.

RAIGRASUL ARISTAS-LALIUM MULTIFLORUM


S-a extins in cultura foarte mult in ultimii ani datorita anumitor avantaje pe care le
are si anume:
- Valoare nutritiva destul de ridicata ( 1 kg substana uscata echivaleaz cu 0,8-0,9
unitati nutritive)
- Potenial ridicat de producie al plantei: poate ajunge la 80- 120 t\ ha masa verde.
- Ofer in primul ciclu nutre verde foarte timpuriu
- Grad ridicat de digestibilitate si consumabilitate
In tara noastrsuprafeele ocupate cu raigras sunt in jur de 2000ha.
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________ 10

Cerine fata de clima si sol.


Raigrasul daca a intrat bine infratit in iarna rezista la temperaturi de -27C fara
zpada. Nu rezista la seceta, este o planta preten ioasa fata de umiditate iar din aceasta
cauza este bine sa se cultive in condiii de irigare, mai ales in zona de cmpie.
Daca temperatura din timpul iernii nu coboar mai mult de -25C acesta poate sa
dea pe an si 4-5 coase.
Fata de sol raigrasul are cerine destul de mari, prefera solurile cu o fertilitate
ridicata( brune, cernoziomuri, brun rocate).
Este bine ca raigrasul sa se cultive dup plante care se recolteaz devreme (orz,
gru, secara). Foarte bune premergtoare mai sunt si cartofii timpurii si plantele furajere
recoltate pana la nceputul lunii august.
Ingrasaminte bune pentru raigras sunt cele cu azot. Se folosesc intre 150 -300 kg
azot/ha aplicat fracionat. Ingrasamintele cu fosfor se dau 50-70 kg/ha pe cernoziomuri iar
pe celelalte tipuri de sol pana la 100 kg/ha. Ingrasamintele cu potasiu nu sunt indicate
dect daca se aplica pe soluri podzolice unde sunt insotite si de amendamente.
Samanta si semnatul-semnatul se face in a doua decada a lunii august in zonele
colinare si in prima decada a lunii septembrie in zonele de cmpie.
-adncimea de semnat este 2 2,5 cm. Distanta dintre
rndurieste de 12,5 , cantitatea de samanta fiind de 25 30 kg/ ha.
Recoltarea se face in faza de burduf spre nsprirecnd se recolteaz pentru masa verde.
La primul se obine 30 40 t/ha iar la urmtoarele se ajunge pana la 80 120 t/ha. Cnd
se recolteaz pentru semine se obine 1000-1500 kg/ha la primul ciclu si 500-600 kg/ha la
urmtoarele coase.

Ovaz
Face parte din familia Gramineae, genul Avena. Este o planta anuala.
Ovazul este raspandit in toate continentele, fiind una din principalele plante
cultivate. Ocupa pe glob o suprafata de circa 30 milioane hectare; in tara noastra fiind
cultivatpe o suprafata de 60000 pana la 80000 ha, el reprezentand importanta atat ca
planta alimentara dar si ca planta de nutret. In hrana oamenilor boabele de ovaz
decorticate se pot utiliza sub forma de grisuri, fulgi de ovaz, faina (toate acestea folosinduse in alimentatia copiilor si a adultilor cu regim).
Ca planta de nutret, ovazul, se foloseste sub forma sub forma de concentrate
(boabele), nutret verde (fan, paie, pleava). Boabele constituie unul din cele mai importante
netruturi concentrate, fiind de neinlocuit in alimentatia cailor. Sunt folosite cu success si in
alimentatia taurinelor, in special a vacilor de lapte si in alimentatia animalelor de
reproductive. Boabele au un continut relativ mare de proteine si grasimi.
Paiele si pleava sunt superioare celor de grau si secara, valoarea lor nutritiva fiind
destul de ridicata (150 gr ovaz echivaleaza cu 37.8 unitati nutritive).
Se cultiva (ovazul) atat singur, pentru masa verde sau fan, dar si in amestec
(valoarea lui nuttitiva fiind mai scazuta in aceasta situatie).
Cerinte fata de clima si sol:
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________ 11

Ovazul are cerinte scazute fata de caldura, fiind o planta de climat umed si racoros.
Este mai pretentios decat orzul, avand o perioada de vegetatie mai lunga cu 3-4
saptamani iar terperatura minima de germinare este de 2-3C. Rezistenta plantelor la
temperature scazute este redusa; chiar si la formele de toamna, acestea nesuportand
temperatura de -10C. In timpul verii acesta nu suporta temperaturile mari.
Perioada critica fata de apa este de 10-15 zile inainte de aparitia inflorescentei si
dureaza pana la sfarsitul inflorescentei.
Fata de sol, ovazul este mai pretentios fata de celelalte cereale, dand rezultate
bune pe solurile usoare si mijlocii cu un pH intre 5 si 6. In tara noastra cele mai bune
conditii sunt intalnite in Transilvania, dar se poate cultiva cu rezultate bune si in regiunile
subcarpatice din Muntenia si Oltenia.
Ovazul da rezultate bunedaca se cultiva dupa plante care lasa solul bogat in azot,
cum sunt leguminoasele sau plantele prasitoare. Sfecla de zahar este nepotrivita ca
premergatoare datorita unor daunatori (ovazului si sfeclei de zahar). Ovazul este o planta
care nu se autosuporta datorita oboselii solului si datorita unui gandac al ovazului.
Dupa ovaz se pot cultiva cu bune rezultate culturile de primavera, mai ales
prasitoarele.
Lucrarile solului:
-Aratura
Pentru ovazul de toamna, aratura se face imediat dupa parasirea terenului a plantei
premergatoare iar pentru cel de primavera se face la sfarsitul toamnei. Adancimea
acesteia trebuie sa fie intre 20 si 22cm.
-Pregatirea patului germinativ
Se face toamna imediat inaintea semanatului, la o adancime intre 8 si 10 cm.
-Semanatul
Se face cu samanta tratata, in general cu Vitamax (1.5 kg/tona impotriva unor
taciuni. Numarul de boabe germinabile semanate pe metrul patrat este de 400-550
(boabe/m), distanta este de 2 cm intre boabe iar intre randuri de 12.5 cm, la o adancime
de 3-7 cm.
Epoca de semanare pentru ovazul de toamna este de 1-12 octombrie, in functie de
zona, iar pentru cel de primavera atunci cand temperatura solului este de 2-3C.
Fertilizarea:
Desi este o planta pretentioasa fata de elementele fertilizante, totusi ovazul
consuma cantitati mari de azot si potasiu. Potasiul influenteaza negative raportul dintre
productia de boabe si cea de paie. Ovazul valorifica foarte bine gunoiul de grajd aplicat
plantei premergatoare.
Cantitatile necesare fertilizarii ovazului:
- azot: 40-60 kg/ha;
- fosfor: 60-70 kg/ha;
- potasiu: 40-50 kg/ha.

Orzul
La noi in tara cultura orzului s-a extins foarte mult iar suprafetele cultivate sunt intre 600700 de mii ha.Orzul se foloseste in alimentatia omului sub foma de arpacas, surogat de cafea in
diferite industrii:alimentara-amidon,industria berii,industria dextrinei.
Ca planta de nutret,sub forma de concentrate:
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________ 12

-boabele,nutret verde,grosier
Boabele reprezinta un nutret concentrat dar care are cam 12-13 % proteine brute si 65-70%
substante extractive neazotate.
In comparatie cu prombul,boabele de orz contin mai putin amidon si grasimi si cantitati mai
mici de k,p , ceea ce justifica folosirea lui mai mult in alimentatia tineretului la pasari si porci.
Paiele se intrebuinteaza in alimentatia animalelor ca nutret fibros fiind superioare paielor de
grau,secara si ovaz.
Orzul poate fi cultivat singur pt masa verde sau fan,in amestec cu leguminosele formand
astfel borceagurile.
Orzoaica reprezinta o foarte buna planta protectuare la insamantarea trifoiului.
In tara noastra se cultiva doua soiuri de orz:
-de toamna,se cultiva toamna si se fructifica in primavara anului urmator
-de primavara:poate fructifica si el normal,daca se seamana toamna insa nu rezista la ger si plantele
pier in tipul iernii
Orzul de toamna este mult mai productiv decat cel de primavara si ocupa cam 90% din
suprafata totala semanata cu orz din romania.
Cerinte fata de clima si sol:
-orzul este o planta pretentioasa fata de caldura,temperatura minima de germinare este de 1-2
grade,iar cea optima este de 19-20 grade
-orzul de toamna este mai rezistent la temperaturi scazute in timpul iernii pana la 12grade,atunci
cand el infrateste,iar cel de primavara pana la -4,-5 grade
-fata de umiditate orzul are cerinte mai mici comparativ cu graul,ovazul sau chiar secara datorita
maturarii inaintea secetelor de vara
-fata de sol este mai pretentios datorita sistemului ridicular mai putin dezvoltat si din aceasta cauza
compusii din sol sunt mai greu de asimilat
-rezultatele bune se obtin pe solurile mijlocii cu textura permeabila si un ph intre 6,5-7,5 iar
nepotrivite sunt cele argiloase,nisipoase,acide.
Rotatia culturii:
-cele mai mari productii se obtin dupa culturile care parasesc terenul devreme;cartofi,rapita
-contraindicate ca premergatoare sunt orzul si orzoaica de toamna si primavara si o serie de culturi
care se pot recolta tarziu si care nu permit samanarea in epoca optima.
Lucrari ale solului(pregatirea terenului):
-aratul se face cu plugul
-vara aratul se face intre 15-30 august
-toamna 15-25 septembrie
-adancimea de semanat :-pe solurile mijlocii 20-25 cm
-pe soluri usoare 15-18 cm
-pregatirea patului germinativ care se face dupa aratura,inainte de semanat
-inainte de semanat samanta se trateaza impotriva bolilor si infectiilor
-daunatori des intalniti sunt:viermele sarma(se foloseste lindataxul 4L/tona samanta)
-orzul de toamna se cultiva in prima noapte din octombrie si a doua jumatate a lunii septebrie in
nordul tarii
-cel de primavara se seamana cand temperatura minima de germinare este de 1-2 grade
-distanta intre randuri : 12-15 cm
-cantitatea de samanta:180-200 kg/ha orz primavara
180-220 kg/ha orz toamna
450-550 m patrati boabe germinabile
-adancimea de semanat : 3-5 cm in functie de textura solului
________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________ 13

Fertilizarea
-avand o perioada scurta de germinatie si un sistem radicular mic,orzul valorifica mai putin
substantele nuritive din sol
-gunoiul de grajd nu este bine valorificat din aceasta cauza este bine sa se aplice plantei
premergatoare
-dozele optime de ingrasamant: azot 100-120 kg/ha
Fosfat 80-120 kg/ha
Potasiu 60-80 kg/ha
-terenul se tavaluceste si se grapeaza dupa semanat cu o grapa usoara pentru o rasarire mai uniforma
si mai rapida a plantelor
-din aceasta cauza plantele intra in iarna mai dezvoltate si rezista mai bine la ger
-combaterea bolilor si daunatorilor se face prin respectarea rotatiei culturilor in cadrul
asolamentelor,a adancimii de semanat,a epocii de semanat,iar daca situatia o impune se mai face o
ierbicidare.
Recoltarea:Se face mecanizat
Productiile sunt intre 1500-2500 kg/ha .

Mazarichile
Sub denumirea de mazariche sunt cunoscute diferite specii de Vicia:

Vicia Vilosa sau mazarichea paroasa(poroasa)

Pannonica( n. panonica) care sunt mazarichle de toamna

Sativum (mazarichile de primavara)


Cea mai mare parte dintre mazarichi se cultiva in amestec cu o cereala, formand borceagurile
Borceagul de toamna - mazarichea paroasa sic ea panonica impreuna cu o cereala de toamna
Borceagul de primavara mazarichea de primavara + ovaz si orz.
In europa mazarichea de primavara a fost cunoscuta de pe timpul romanilor , insa in cultura
s-a extins la inceputul sec XIX , iar cea de toamna in sec XX
In Europa se cultiva pe suprafete intre 1,5-2 mil de ha. La noi in tara mazarichea se cultiva in
majoritatea zonelor, in special in zonele unde se cultiva si porumbul.
Mazarichea este un nutret bogat in proteine cu un procent ridicat de consumabilitate si
digestabilitate.
Se cultiva pt fan,nutret murat,semifan ,poate realiza 2 culturi dar in conditii de irigare se pot realiza
chiar si 3 coase.
Cerinte fata de clima si sol:
Difera in functie de specie si anume:
Pt mazarichile de primavara temperature minima de germinare este de 1-3 grade C,plantele tinere
suporta temperature de pana la -5; -6 grade C.
Perioada de vegetatie 60-80 de zile, iar cerintele fata de apa sunt destul de mari, mai ales in
perioada de inflorire si formare a semintelor.
Pt mazarichea panonica temperatura de germinare minima este de 1-2 grade C.Suporta
temperaturile scazute de iarna de pana la -20 grade C fara strat protector.
Mari amatoare de apa, speciile de toamna valorifica foarte bine rezerva de apa din sol acumulata
pe timpul iernii.
Apa in exces primavara provoaca pagube atat pt mazarichile de toamna cat si pt cele de
primavara.
Fata de sol, toate mazarichile dau rezultate bune pe soluri profunde, fertile, cu reactie slab acida
sau neutra. Pe solurile usoare cu fertilitate mai slaba sau pe solurile saraturate cu fertilitate destul
de slaba
In tara noastra mazarichea gaseste conitii bune de crestere acolo unde se cultiva si porumbul.

________________________________________________________________________
Gabriela MALO

Igien animal

__________________________________________________________ 14

Ele sunt bune premergatoare pt toate culturile in special pt graul de toamna si pot servi timp
de mai multi ani pe acelasi teren fara a se diminua productia
Gunoiul de grajd nu este bine valorificat de catre culturile de mazariche insa daca se
adinistreaza se obtin productii bune la cultura a doua. Mazarichea de toamna reactioneaza destul
de bine la ingrasamintele chimice, in schimb mazarichea de primavara raspunde cu sporuri mici de
productie.
Ingrasamintele cu azot la borceag nu depasesc 60-65 Kg/ha decat pe solurile
sarace.Fosfor 40-50Kg si potasiu 35-40 Kg/ha la borceaguri.
Lucrarile terenului(sau ale solului):
Dupa arat, terenul se marunteste si se niveleaza cat mai bin.Pt borceagul de primavara
este bine sa se faca aratura de toamna, iar primavara se pregateste patul germinativ.
Borceagurile de toamna se seamana de la sarsitul lunii august pana la sfarsitul lunii septembrie,
iar daca solul este uscat acesta se pregateste pana la sfarsitul lunii septembrie.
Pt masa verde distanta dintre randuri trebuie sa fie 12,5 cm, adancimea de 3,5 cm,
cantitatea ei este de 120 kg/ha mazariche si 60 kg/ha secara sau orz.
Productiile pt masa verde sunt de 25-30 t/ha.
Cand se seaman pt samanta distanta intre randuri este de 12-13 cm, adnacimea de 3-5 cm
iar cantitatea de samanta este de 50 kg mazariche, 100 kg secara sau orz.
Productiile de samanta sunt de 700 kg mazariche si 1200-1500 kg secara sau orz etc
Cand se recolteaza pt samanta,aceasta se face cand 80 %- 90% din pastai s-au brunificat.

________________________________________________________________________
Gabriela MALO