Sunteți pe pagina 1din 56

Studiu de caz

Procesul investiional de achiziie la


SC DB PRO HOLDING SRL

Timisoara
2013

MAAA
AN I

PORTOFOLIUL LA INGINERIA I
MANAGEMENTUL INVESTIIILOR

Coordonator: Prof. Anca DRAGHICI


CUPRINS

Masterand: Elena-Georgeta Bindac

1. DESCRIEREA FIRMEI SC DB PRO HOLDING SRL............................................................4


1.1. Date de identificare...............................................................................................................4
1.2. Descrierea obiectului de activitate........................................................................................5
1.3. Analiza pe funcii a firmei.....................................................................................................5
1.3.1. Funia de producie/servicii............................................................................................6
1.3.2. Funcia de cercetare dezvoltare...................................................................................6
1.3.3. Funcia financiar-contabil.............................................................................................6
1.3.4. Funcia de personal.........................................................................................................7
1.3.5. Funcia comercial ........................................................................................................8
1.3.6. Funcia de management ...............................................................................................11
1.3.7. Relatii cu mediul extern ..............................................................................................12
2. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN I EXTERN AL ORGANIZAIEI. ANALIZA
COMPARATIV SWOT .............................................................................................................12
2.1. Descrierea metodologiei.....................................................................................................12
2.2. Aplicarea metodologiei stabilite n cazul SC DB PRO HOLDING SRL...........................13
3. OPORTUNITI DE INVESTIII LA SC DB PRO HOLDING SRL...................................19
3.1. Prezentarea cadrului general...............................................................................................19
3.2. Descrierea oportunitii de investiie..................................................................................19
4. CALCULUL INDICATORILOR EFICIENEI ECONOMICE A INVESTIIEI N VIZIUNE
STATIC.......................................................................................................................................22
4.1 Punerea problemei date iniiale de calcul.........................................................................22
4.2. Metodologia de lucru..........................................................................................................22
4.3. Calculul i estimarea indicatorilor cu caracter general.......................................................26
4.4. Calculul indicatorilor de baz.............................................................................................26
5. CALCULUL INDICATORILOR DE EFICIEN ECONOMIC A INVESTIIILOR N
VIZIUNE DINAMIC..................................................................................................................29
5.1. Analiza imobilizrilor de fonduri........................................................................................29
2

5.1.1.Metodologia de lucru....................................................................................................31
5.1.2. Calculul indicatorilor imobilirii de fonduri studiu de caz.......................................32
5.2. ntrebri relative la aplicatrea tehnicii actualizrii..............................................................34
5.2.1.Metodologia de lucru....................................................................................................34
5.2.2. Calcule i rspunsuri la ntrebrile relative la aplicarea tehnicii actualizrii...............36
5.3. Alegerea variantei de investiii la momentul lurii deciziei (m0)........................................39
5.3.1.Metodologia de lucru....................................................................................................39
5.3.2. Calculul T i R pentru alegerea variantei de investiii la momentul lurii deciziei
studiu de caz...........................................................................................................................41
6. ANALIZA I EVALUAREA EFICIENEI UTILIZRII CAPITALULUI FIX La SC X SRL
(pag 145)........................................................................................................................................43
6.1 Punerea problemei i date de calcul descrierea situaiei....................................................43
6.2 Determinarea momentului optim de nlocuire a utilajelor Metoda Kaufmann ................45
6.2.1. Descrierea metodologiei...............................................................................................45
6.2.2. Studiu de caz ..............................................................................................................46
Bibliografie ... 59

1. DESCRIEREA FIRMEI SC DB PRO HOLDING SRL

1.1. Date de identificare

Denumirea societii: SC DB PRO HOLDING SRL (PC COMMERCE )


Sediul social: Str. Cernei, nr.53, Orosva, Mehedinti
Punct de Lucru: Str. Dacilor, nr.25, Timisoara, Timis
Telefon: 0733.988.635
Forma Juridic: Capital romanesc integral privat
Durata societii: nelimitat
Forma de proprietate: Societate cu rspundere limitat
Numar de nmatriculare la Registrul Comerului: J25/68/2009
Cod unic de nregistrare: RO 251512
Numar angajai: 7
Obiectul de activitate: Cod CAEN 4791- Comert cu amanuntul prin intermediul caselor de
comenzi sau prin Internet
SIGLA FIRMEI

1.2. Descrierea obiectului de activitate


Informaia a devenit o marf tot mai scump n epoca contemporan tocmai datorit
inflaiei de informaii.
Este din ce in ce mai dificil s selectezi zecile de pagini scrise, care apar n lume ntr-o
singur zi, exact acea informaie care i este necesar.Dezvoltarea tehnologiilor digitale
n ultimii 30 de ani a avut la baz investiiile massive care s-au fcut n acest domeniu.
Adevrata cretere economic se nregistreaz odat cu apariia n 1995 a World Wide
Web, care a marcat nceputul efectiv al Internetului.
Nu eti conectat la Internet, nu exiti, este o expresie tot mai des ntlnit n toate
domeniile, ncepnd cu comunicaiile, nvmntul, afacerile, publicitatea, arta.Impactul
mediului Internet n viaa de zi cu zi a companiilor, dar i ceteanului de rnd,este din ce
n ce mai mare. Practic nu mai putem vorbi de evoluie i cunoatere fr s facemapel la
acest mijloc global de comunicare, informarei
documentare.Comer ul electronic acoper practic toate activitile imaginabile, de la vn
zarea-cumprarea de mrfuri la cele mai sofisticate operaiuni financiare
n forma lui cea mai simpl, comerul electronic necesita prezena ntr-o reea de baz,
promovarea firmei, furnizarea deservicii premergtoare vnzrii i servicii post-vnzare.
Mii de ntreprinderi mici i mijlocii pot confirma deja, c aceste condiii minime pot fi
asigurate fr dificultatei cu cheltuieli reduse, prin utilizarea tehnologiilor tradiionale de
Internet.
Ideea de baza a comertului electronic este aceea de a transpune afacerea fizica,
materiala, in pagina de Internet. Astfel, firma isi prezinta catalogul de produse precum si
serviciile prin Internet, prin intermediul site-ului : www.pccommerce.ro
SC DB PRO HOLDING SRL este o firm cu capital 100% romnesc i i dorete s
revoluioneze domeniul IT prin promovarea unei politici sntoase: calitate maximpreul cel mai bun-clieni 100% multumii, astfel reuind s se fac cunoscut att pe plan
naional ct i internaional.
Prin intermediul reelei Internet, firma i comercializeaza produsele sau serviciile. Acest
mecanism se mai numete i : magazine virtual sau magazine electronic i se
desfoar astfel:
-

Compania i prezint prin intermediu paginilor web produsele pe propriul site. Sunt
prezentate imaginile produselor orientate dup diferite criterii: pre, categorie, marc,
caracteristici si detalii tehnice.

Clientul viziteaz site-ul, stabilete ce dorete s cumpere (produsele i


cantitatea,respectiv serviciile) i completeaz un formular electronic cu comanda sa,
care este transmis on-line consultantului de vanzari.

Cei doi parteneri stabilesc modalitile de plata.

Cumprtorul alege modul cum s fie ambalate produsele i comunica adresa de


facturare, respectiv de livrare (livrarea se realizeaza prin intermediul firmelor de
curierat).

Comertul electronic se bazeaza pe doua componente:


1) Componenta extern a comertului electronic, folosete suportul informaiei pentru a
asigura interaciunea dintre productor i consumator. Ea este caracterizata de urmtoarele
elemente:
a) Comanda produselor i serviciilor se face electronic;
b)Transferul de bani se prin moneda electronica sau banii electronici (electronic money
sau e-money) sau prin intermediul rambursului (fizic sau in cont colector).
c)Personalizarea publicitii electronice;
d)Informaii necesare pentru competiia de pia.Un mediu de afaceri se bazeaz pe
informaii si cunoaterea este cheia succesului. Trebuie ssetie care sunt potenialii clieni i ce
doresc ei, care sunt costurile de producie pentru produsele realizate, care sunt realizrile
concurenei.
Aceste informaii se refer att la activitatea intern, ct i la cea din exteriorul
companiei.
2) Component intern a comerului electronic este format din suportul tehnologiei care
asigur funciile, procesele i operaiunile companiei extreme a comerului electronic. Ea este
formata din:
a)Reeaua de internet;
b)Reeaua intranet ale comunicaiilor care particip la comerul electronic;
c)Canalele de comunicaii care asigura legtura fizic.
Pe site-ul www.pccommerce.ro sunt prezentate categoriile de produse pe care firma le
comercializeaz : telefoane (fixe i mobile), sisteme de teleconferin, laptouri, tablete, desktop
PC, monitoare, foto, video, optica, televizoare, imprimante, birotic, servere, retelistic,
electrocasnice, gaming PC, console, software.
Pana in luna Iunie a anului 2012, SC DB PRO HOLDING SRL a fost revanzator al
produselor comercializate de importatorii si totodata distribuitori oficiali ai brandurilor: Hewlett
Packard, Dell, Acer, Samsung, Philips, Canon, Sony, Hitachi, Kyocera, Lexmark, Nokia, Alcatel,

Blackberry, Xerox, Microsoft, Epson, Brother, Lenovo, LG, Heinner, Apple, Asus, Toshiba,
HTC, Panasonic, Serioux, Motorola, Huawei.
Incepand cu luna luna Iunie, firma a decis sa importe marfa de natura obiectelor de
telecomunicatie si sa dezvolte ramura de distributie de telefoane mobile si tablete.
Datorita dezvoltarii activitatii firmei, se impune separarea celor doua domenii (revanzare si
distributie).
Punctul de lucru va sustine planurile de dezvoltare ale magazinului online si v-a aduce un
concept nou pe piata din Romania. Ideea pe care o vom pune in aplicare provine in parte din
nevoi de business si in parte din feedback-ul primit din partea membrilor comunitatii, care sustin
activ dezvoltarea noastra.
Conducerea firmei a decis sa deschida un nou punct de lucru in care sa se mute activitatea de
distributie, insa pentru simplifica procesul de manipulare a marfii in depozit, firma a decis sa
achizitioneze un motostivuitor.
1.3. Analiza pe funcii a firmei DB PRO HOLDING SRL

In functie de activitatea desfasurata personalul companiei este structurat astfel:


-administratorul asigura functia de managment si marketing. El impune directivele companiei,
evaluaza angajatii si produsele comercializate.
- managerul asigura buna functionare a activitatilor firmei. De asemenea el este implicat in
functia de managment si marketing.
- Operatorul de date asigura actulizarea listelor comercial asigura comercializarea produselor si
relatia cu clietii
-bucatarul si ajutorul de bucatar asigura functia de productie. Ei prepara toata produsele
comercializare:preparate de baza, garnituri, salate si deserturi.
Functiile din carul companiei sunt repartizate astfel:
Functia de cercetare si dezvolater
Administratorul companiei cu ajutorul managerului asigura aceasta functie. Administratorul este
responsabil cu achizitionarea si utilizarea echipamentelor potrivite, care asigura bunul mers al
activitatiilor. Manegerul are rolul de a instrui angjatii si de acrea o cultura organizationare
potrivita.
Functia financiar contabila
8

Contabilul este persoana responsabilul cu functia financiar contabila. El gestioneaza resusrsele


banesti in modul cel mai optim. Cu ajutorul unui program de calculator se asigura administrarea
si supravegherea permanenta a situatiei financiar contabie.
Functia de resurse umane
Este asigurat in mare parte de catre manager dar sub stricta supraveghere a administratorului.
Managerul are rolul sa creaze condti optime de lucru si impreuna cu administratorul asigura
recrutarea personalulu calificat.

1.3.1. Funcia de producie/servicii

SC DB PRO HOLDING SRL, colaboreaz doar cu parteneri i ageni agreai.


Pe partea de distributie aprovizonarea cu marfa este realizata de catre managerul firmei
si de catre un Key Account, care se ocupa cu studiul si analiza ofertelor postate pe bursa
telefoanelor mobile, alegerea celor mai bune preturi, negocierea acestora, plasarea comenzilor,
efectuarea platilor nationale si internationale, urmarirea comenzii si receptia marfurilor
comandate.
Pe parte de revanzare activitatea este sustinuta de catre un Consultant de Vanzari si de
catre cei doi operatoril de date, sub indrumarea directa a managerului firmei.

1.3.2. Funcia de cercetare dezvoltare

Pentru realizarea site-ului firmei a fost contractata o firma specializata de web design.
Scopul site-ului a fost crearea unei interfete de comunicare cu utilizatorul care sa
simplifice atat procesul de postare a produselor si de gestionare a datelor clientilor si comenzilor
intr-un mod foarte eficient, reducerea timpilor dar si aspectul futurist.
De asemenea sistemul de plasare a comenzilor este foarte usor, iar pentru a putea sa se
finalizeze procesul de plasare a comenzilor clientii trebuie sa completeze campurile cu datele
personale si sa isi activeze contul prin confirmarea acestuia pe adresa de email.
Necesitatea realizarii noului site a fost impusa de recomandarile primite de la clienti si
totodata tinand cont site-urile concurentei.
1.3.3. Funcia financiar-contabil

Rezultatele financiare ale firmei pe ultimi 3 ani:


9

Figura 1.3.3.1 Evolutia cifrei de afaceri in ultimi ani

Fig 1.3.3.2 Evolutia profitului net in ultimi ani


Firma are un potenial ridicat de dezvolatare si are drept obiectiv dezvoltare si
consolidarea atat pe plan local cat si pe plan national.
Departamentul de contabilitatea este externalizat (expertiza contabila), contabilitatea
primara este realizata de catre consultantii de vanzari.
Managmentul trebuie sa reduca atat costurile variabile, costurile fixe si sa creasca marja
comercial astfel ncat firma poate sa ajunga la un nivel cat mai ridicat de rentabilitatea
financiar. In momentul de faa firma se gasete pe un trend ascendent dar orice greeal major
a managmentului poate duce la falimentarea firmei intrun timp relativ scurt.
1.3.4. Funcia de personal

n total firma are 9 angajati:


-

1 administrator
1 manager
Departament Contabil externalizat: 1 Expert contabil.
10

2 Consultanti de vanzari
1 Key Account
2 Operatori de date
Departament Juridic- externalizat: 1 Jurist

PC Commerce este o echipa mixta, iar aceasta a fost creata pe considerente profesionale.
Aceasta incerca sa atraga studenti fara experienta, pentru a-i forma in functie de necesitatile
firmei.
In aceasta echipa se incurajeaza ideile noi si se valorifica, mobilitatea fiind inexistenta.
Mediul tehnologic influenteaza resursa umana a firmei, prin evolutia sa continua, prin aparitia de
noi siteme IT&C. Angajatii firmei sunt persoane responsabile care stiu sa isi prioritizeze
activitatile in functie de gradul lor de importanta.
Programul flexibil, comunicarea eficienta si cunostintele de ansmblu, fac ca ehipa sa functioneze
ca un intreg. Daca din echipa lipseste un membru, activitatea si responsabilitatea este asumata de
aceasta.
Angajatii se subordoneaza in mod direct managerului firmei.
Comunicarea este foarte importanta, iar atitudinea solidara a echipei il ajuta pe noul angajat
sa se integreze si sa isi creeze un confort emotional solid.
La PC Commerce angajatii isi pot construi o cariera in domeniul IT&C.
Datorita evolutiei tehnologice, diversificarii gamei de produse dar si dezvoltarii activitatii firmei,
angajatii pot sa evolueze si sa ocupe posturi nou infintate in momentul in care se realizeaza noi
procese de recrutare.
Prin intermediul prezentarilor, targurilor si expozitiilor , angajatii intra in contact direct cu
producatorii si astfel isi insusesc informatii cu privire la caracteristicile tehnice ale produselor
pentru a putea sa le expuna clientilor.
Abilitatile solicitate in cadrul unui interviu, pentru un post la PC Commerce sunt (cunoasterea
limbii engleze, operare pe calculator, programare, programare) precum si atitudinea (o atitudine
deschisa, voluntara, disponibilitatea de a invata si de a asimila lucruri noi).
PC Commerce nu apeleaza la servicii externalizate de recrutare, deoarece acestea implica resurse
financiare importante si nu doreste sa isi asume riscul ca profilul candidatului sa nu corespunda
cu cel al candidatului ideal .
Interviul individual este foarte important, managerul firmei este cel care identifica
candidatul si ii ofera posibilitatea de a cunoaste mai bine firma.
La PC Commerce al doilea interviu este sub forma unui consiliu de selectie, unde fiecare
membru ale echipei are un cuvant de spus inainte de a fi luata decizia de angajare.
11

Criteriile care sunt folosite pentru selectarea candidatului sunt:


-

detinerea unei diplome de profil;

lucrul in echipa;

deschiderea spre noutate;

adaptabilitate la conditiile de lucru, rezistenta la stres;

efectuarea sarcinilor, prevazute in fisa postului dar si a celor neprevazute, in functie de


situatie;

Pentru a testa pregatirea si inteligenta emotionala a candidatului , din sfera teoreticului se trece la
practica: acesta este pus in ipostaza a vinde un produs imaginar sau din incaparea in care se afla,
trebuind sa-l convinga pe manager ca acel produs corespunde nevoilor sale.
Managerul firmei este cel care interpreteaza si apreciaza raspunsurile candidatului si
incearca sa il provoace pe acesta si sa-I constate potentialul de actiune.
1.3.5. Funcia comercial
Pe site-ul www.pccommerce.ro sunt prezentate categoriile de produse pe care firma le
comercializeaz : telefoane (fixe i mobile), sisteme de teleconferin, laptouri, tablete, desktop
PC, monitoare, foto, video, optica, televizoare, imprimante, birotic, servere, retelistic,
electrocasnice, gaming PC, console, software.
Competiia n domeniul ecommerce este acerb, ca urmare a dezvoltrii rapide a
magazinelor online de profil , monopolul fiind deinut de www.emag.ro. Concurentii SC DB
PRO HOLDING SRL sunt firmele care detin urmatoarele site-uri: www.pcgarage.ro,
www.oktal.ro, www.quickmobile.ro, www.pcfun.ro, www.telefoanemobile.ro, www.mobilephone.ro, www.shopit.ro, www.thephone.ro, www.yourphone.ro, www.gsm.ro,
www.worldcomm.ro, www.cel.ro.
Promovarea produselor se face prin realizarea de bannere cu produsele la preturi
promotionale si postarea lor pe site.
Publicitatea consta in identificarea produselor pe comparatoarele de preturi existente in
mediul electronic: www.price.ro, www.shopmania.ro, www.conso.ro, www.compari.ro,
www.indecis.ro, www.oferta9.ro, www.publishop.ro, www.ecumparaturi.ro.

12

1.3.6. Funcia de management

Orgranigrama SC DB PRO HOLDING SRL

ADMINISTRATOR

MANAGER
General

Contabilit
ateee
l
Juridic
l

2
Operator
i

Key
Accou
nt

date

2
Consulta
nti
vanzari

Figura 1.3.6.1 Organigrama companiei


Managerul detine o vasta cultura despre comertul electronic, iar pregatirea in domeniul
tehnologic il determina sa asigure suport fiecarui angajat din echipa, sa ii incurajeze, asiguranduse ca angajamentele luate de aceasta sunt recunoscute iar interesul personal este respectat.
Din reprezentarea organigramei se observa ca toti angajatii ii sunt subordonati managerului, iar
acesta administratorului care are si statutul de asociat unic in cadrul firmei.

13

1.3.7.
Sistemul informaional pentru management ofer acces direct, on-line la informaiile relevante,
ntr-o interfa prietenoas, ntr-un dialog uor de exploatat.
Aceste informaii oferite on-line, n timp real, au o importan deosebit pentru
manager, pentru fundamentarea deciziilor organizaiei i pentru exercitarea
unui control mangerial corespunztor.
Relevana informaiilor reunete o serie de caracteristici printre care: oportunitate,
corectitudine i utilitate, iar interfaa sistemului raspunde cerinelor unor
utilizatori care au puin timp, puin experien i deprinderi limitate n utilizarea
calculatorului.
Scopul i rolul unui MIS este de a oferi conducerii superioare (i medii) acces facil i
rapid la informaiile despre factorii cheie, decisivi n atingerea obiectivelor generale ale
ntreprinderii, n exercitarea controlului managerial eficient i eficace.
MIS este uor de utilizat, iar timpul de rspuns este imediat, foloseste intensiv
afiarea n mod grafic asigura accesul n timp real la bazele de date interne i externe/
De asemenea MIS ofera informaii despre starea curent de fapte i tendinele estimate pentru
factorii cheie; forma de prezentare a informaiilor este conform cu preferinele
managerului ce utilizeaz sistemul.
Informaiile generate de calculator nu au ntotdeauna rolul principal n atingerea
necesitilor conducerii superioare, aa cum informaiile cele mai preioase pentru conducerea
la vrf sunt informaiile externe, care permit identificarea poziiei ntreprinderii pe piaa
global i analiza mediului exterior, aa cum reiese i din figur.
Utiliznd MIS, se obine calitatea informaiei, fr a produce cantiti imense de hrtie cu
minimum de rapoarte tiprite, concomitent cu asigurarea unei informri complete i
continue a conducerii.

Acest aspect este evidentiat in figura 1.3.7.1 Sistemul informaional pentru management (sursa:
Turban, E., .a.
Information Technology for Management, Wiley &Sons, 1996, p.45)

14

Figura 1.3.7.1 Sistemul informaional pentru management

15

2. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN I EXTERN AL ORGANIZAIEI. ANALIZA


COMPARATIV SWOT
2.1. Descrierea metodologiei

Analiza PEST a factorilor mediului extern se va completa cu modelul SWOT. Modelul


PEST analizeaza midiul social, mediul technologic, mediul economic si mediul plitic a punctelor
tari si a punctelor slabe.
Analiza SWOT reprezint noiunea de diagnistic strategic care se bazeaz pe modelul
analizei firmei n scopul de a descoperii punctele sale TARI (STRENGTHS), SLABE,
(WEAKNESSES), pecum si analizarea mediului extern al firmei prin prisma
OPORTUNITIILOR (OPPORTUNITIES) si AMENINRI (THREATS) pe care acesta le
genereaz. Analiza SWOT este una din cele mai utilizate instrumente de sintez si analiz
folosita si recunoscut in toat lumea.
Punctele TARI ale firmei sunt caracteristici distincte pe care acesta le posed la un nivel
superior n comparaie cu celelate firme din domeniu. Aceste puncte TARI le confer un anumit
avantaj faa de concuren.
Punctele SLABE ale firmei sunt caracteristici care determin un nivel de mai scazut de
performan in comparaie cu celelate firme din domeniu. Punctele slabe reprezint elementele la
care firma nu se ridic la nivelul concurenei.
OPORTUNITIILE sunt factori din mediul extern pe care firma poate sa le utilizeze
pentru a-si stabili o nou strategie sau a-i reconsidera actuala strategie. Folosirea
OPORTUNITIILOR la maxim poate avea un rol extrem de important in viitorul firmei.
AMENINRIILE sunt factori din mediul externi care pot afecta firma intr-un mod
negativ. Daca resusim sa anticipm la timp AMENINRIILE le putem transforma in
oportuniti.

16

2.2. Aplicarea metodologiei stabilite n cazul SC ...SRL


In cele ce urmeaza vom realiza analiza SWOT complex a SC DB PRO HOLDING SRL.
Puncte forte
1) Asigurarea disponibilitatii resurselor
A) Resurse umane:
- angajatii PC Commerce au studii superioare;
- pentru taskurile cu grad de dificultate redus ( metenanta bazei de produse) se folosesc
-

absolventi de liceu si studenti;


Personalul PC Commerce participa la cursuri interne de instruire, pentru a oferii detalii

tehnice cu privire la bunurile comercializate


Recrutarea personalului se face prin intermediul serviciilor online de genul bestjobs.ro,
ejobs.ro sau monster.com
B ) Resurse sociale:

Comunicare la nivelul echipei este foarte buna, iar pentru prelucrarea comenzilor se
foloseste posta electronica.
C ) Resurse materiale:
Angajatii PC Commerce dispun de laptopuri cu o configuratie superioara, de telefon
mobil si un autoturism pentru deplasarile in teritoriu.
D) Resurse informationale:

PC Commerce are de acces nelimitat la retele de comunicatie, Internet, telefon, Email i fax
Internetul este folosit pentru documentare i comunicare cu clientii i furnizorii, cutare rapid
de produse i servicii, cu posibilitti de comparare a preturilor i calittilor potrivite .
E) Resurse financiare
- PC Commerce investeste in tehnologie i n instruirea personalului.
- Cash-flow-ul permite o dezvoltare n permanent prin reinvestirea profitului .
- Salariile angajatilor sunt fixe cu exceptia departamentului
de vnzri unde se ofer bonusuri i prime n functie de targetul realizat.
F) Timp:

17

- datorit naturii afacerilor electronice, programul de lucru este flexibil pentru persoanele
care colaboreaza cu PC Commerce (listarea de produse pe site).
Relatia cu clientii este permanenta, lucru posibil prin instruirea personalului si realizarea
sarcinilor personale dar si inlocuirea colegilor.
- Eficienta are i ea de ctigat avnd n vedere formatul electronic al informatiei i
flexibilitatea n organizarea ei.
1.

Prevederea i contractarea sortimentelor


A) Marketing
- strategia de marketing a afacerii electronice poate folosi canale clasice de
marketing sau strict cele electronice.
-

clientii se pot localiza si separa in functie de un anumit produs sau serviciul solicita prin
detinerea unei baze de date organizata corespunzator (tagetare demografica).
Comertul electronic permite oamenilor din zonele rurale s aib acces la produse i servicii,

care altfel nu le-ar fi fost accesibile economisind astfel timp.

B) Strategie:
In momentul in care se demareaza un proiect nou se elaboreaz un plan strategic pe
termen scurt i mediu in care se analizeaza toate variantele care vor duce la concretizarea

acestuia.
C) Planificare:
- Pentru o buna functionare a firmei exista un plan de plan de afaceri stabilit.
- Planificrile proiectelor sunt gestionate electronic.
- Se fac estimri i se prevede un sistem de msur al acestora .

D) Negociere i contractare cu clientii i furnizorii:


- Brandul serviciilor i al companiei contribuie ntr-o mare msur la negocierea cu
clientii i furnizori
-

Tranzactiile electronice au marele avantaj c se pot desfura pe o piat national


sau international, ntre orice tipuri de companii, de la cele mai mici la cele
multinationale, fr nici un fel de restrictie
18

ntrirea relatiilor cu furnizorii i clientii (site-ul Web contine informaTii actualizate,


utile tuturor prtilor) .

D) Programare operativ se realizeaz n general eficient n buna colaborare cu partenerii


externi.

2.

Organizarea

A) Organizare managerial
structura organizatoric a firmei este bine stabilita iar angajatii raspund in mod direct in

fata Directorului General.


Atributiile si responsabilitatile fiecarui angajat sunt mentionate in Fia postului, iar la

nivelul firmei exista un Regulament intern de ordine i functionare


sistemul informational este usor de utilizat.
La nivelul firmei se promoveaza principiului implicrii angajatului n luarea deciziilor i
asumarea responsabilittii.

4. Pozitionarea n piat / segmente / nie


A) Calitate
ntr-o competitie att de puternic ca i cea din mediul online, calitatea produselor
i a serviciilor face diferenta ntre serviciile companiilor iar brandurile comercializate
sunt: Apple, Samsung, Nokia, Zelmer, Heinner, Acer, Toshiba, Asus, Dell, HP, Lexkmark,
Xerox.
- unul dintre punctele forte ale PC Commerce il constituie respectarea termenelor de livrare
pentru produsele comandate, care sunt preluate de firmele de curierat Fan Curier, respectiv
Urgent Curier.
b) Cost
- Datorit lipsei unei prezente fizice concludente i a unui contact direct cu clientii,

19

PC Commerce abordeaza o strategie de costuri mici (low cost), iar Internetul duce lascderea
semnificativ a acestora.
-

Costurile pe ora de lucru sunt mai mici dect n cazul companiilor clasice deoarece o
afacere electronic permite o flexibilitate mare si permite persoanelor angajate s lucreze
de acas.
Avnd n vedere costurile reduse practicate de PC Commerce pretul produselor este
foarte competitiv n comparatie cu cel al companiilor clasice si permite ca unele mrfuri
s fie vndute la preturi mai mici, astfel nct i oamenii cu venituri mai mici s poat
cumpra mai mult, ridicndu-le standardul de viat.

5. Asimilarea de noi servicii


- Tehnologia modern i forta de munc calificat sunt elemente cheie pentru mentinerea
ritmului de evolutie al pietei, dat fiind faptul ca piata online este foarte dinamica.
6. Achizitionarea resurselor
A) Resurse umane
Personalul PC Commerce are calificare superioar iar media de media de vrst a
acestuia este de 30 de ani datorit nclinatiei mai puternice a tinerilor spre tehnologie i Internet.
-

Procesul de angajare nu este ndelungat i nici complex , recrutarea de resurse umane se


face relativ uor iar perioada de prob pentru angajatii noi nu este de obicei ndelungat
(3 luni).
B) Resurse materiale
C) Activitatea de service este externalizata, iar in majoritatea cazurilor se lucreaza cu stocul
furnizorului. Resurse informationale:
- Sistemul informational necesar este complex si totdata usor de utilizat
7 . Productia
-

Competitivitatea n piat cere o calitate ridicat a proiectelor, corespunztoare

cerintelor clientilor, deoarece acestia sunt cei care decid viitorul firmei.
8. Vnzarea
- Procesul de vnzare este simplu iar produsul este disponibil imediat ce a fost achitat.
- Faciliteaz competitia, avnd ca rezultat reduceri substantiale de preturi i
mbunttirea calittii produselor i a serviciilor
-

Pc Commerce foloseste Internetul pentru atragerea de noi clienti prin intermediul


unui nou canal de distributie.
procesul de expediere al comenzilor este simplificat prin trimiterea curierului , direct la
furnizor pentru a se ridica comanda care va ajunge intr-un timp mai scurt la clientul final
( trimiterea facturilor in format eletronic si incasare banilor : ramburs , in cont colector
sau folosind sistemul de plati electronice ).
20

9. Autofinantarea si creditarea
SC DB PRO HOLDING a contractat de la Uncredit Tiriac, o linie de credit in valoare
de 300.000 Lei, pentru a demara procesul de distributie de telefoane mobile.
10. Satisfacerea nevoilor i fidelizarea durabil a clientilor i a furnizorilor
Clientii existenti dar si clientii noi ai PC Commerce sunt fidelizati prin practicarea
de preturi mici, iar calitatea serviciilor oferite este foarte buna.
-

Respectarea termenelor de livrare i a calittii sunt cruciale n fidelizarea clientilor.

De asemenea se ofera cupoane de reducere, promotii la produsele (Apple- importate


direct din SUA) pe site-urile de reducere gen: www.groupon.ro, lucru realizat doar de PC
Commerce ( a avut in portofoliu urmatoarele produse: ebook reader kindle E-Ink, Kindle
Fire, Mac Book Air, Iphone 4S, ipod Touch la daor cateva zile de la lansarea in SUA).
1+ Management performant
A) Liderul
Directorul general, Ionescu Petre, este un are calitatile unui adevarat lider.
Acesta detine o vasta cultura despre comertul electronic, iar pregatirea in domeniul
tehnologic il determina sa asigure suport fiecarui angajat din echipa, sa ii incurajeze,
asigurandu-se ca angajamentele luate de aceasta sunt recunoscute iar interesul personal
este respectat.
B) Cultura organizationala:
Deoarece produsele si serviciile PC Commerce se vizeaza grupuri diferite de clienti,
cultura organizatiei este flexibil
Perspectiva de dezvoltare profesioanal i personal a echipei este principala
prioritate prin care abilittile personale sunt dezvoltate iar lispurile sunt luate n
condideratie prin cursuri de perfectionare.
La nivelul Pc Commerce diversitatea inseamna mai multe idei, ea este sursa de creativitate
inovare si productivitate.
C) Motivatie
- Mediul de lucru este conform standardelor europene / internationale i normelor interne
de desfurare a muncii .
- Siguranta locului de munc;
- Salariul atractiv;
- Orar de lucru partial flexibil;
21

- Posibilitatea de a face carier ntr-un domeniu dinamic i mereu actual.

Weaknesses (puncte slabe)


1. Asigurarea disponibilittii resurselor
A) Resurse umane
Nivelul de pregtire al absolventilor este tot mai slab de la an la an necesit, ceea ce
presupune o perioad mai lung de formare profesional.
B) Resurse sociale
Comunicarea personalului cu clientii nemultumiti , desi au fost supusi unui proces de
instruire foarte strict si meticulous.
Resurse naturale
Nu se aplic
d) Resurse materiale
Folosirea in comun de a unei imprimante afecteaza procesul de eliberare al facturilor si
printarea AWB-urilor pentru colete.
e) Resurse informationale
Nu se aplica.
f) Resurse financiare
Deoarece Romnia este o piat emergent, actionariatul se ateapt ca afacerea s
aduc profit imediat
Costurile investitiei sunt mari comparabile cu probabilitatea de a avea succes
g) Timp
Deoarece lucreaza cu o echipa cu un numar relativ mic de membrii, Directorul General
dispune de prea putin timp liber pentru viata privat, i petrece majoritatea
timpului la servici neglijnd problemele personale.
De asemenea angajatii sunt tinuti la lucru peste program, pentru finalizarea proiectelor

2. Prevederea i contractarea sortimentelor


3. A) Marketing

Unele produse software de comert electronic nu se potrivesc cu unele sisteme


22

hardware sau sisteme de operare .


Imposibilitatea clientilor de a testa produsele.
Utilizatorii de Internet n Romnia au sub 50 de ani, restul de populatie fiind
imposibil de atins prin e-commerce.
B) Strategie
PC Commerce este dependent de produsele |Microcomponents ( furnizor de
echipamente) deoarece acesta este unic importator, al gamei de produse hardware La
Cie, in Romania.
C) Planificare
Planificarea n majoritatea cazurilor se face pe termen scurt sau foarte scurt

3Organizarea / reorganizarea
A) Organizare managerial
Datorita faptului ca departamentul juridic este externalizat, timpul de raspundere la
reclamatiile primite de la clientii nemultumiti este mare (12-24 ore), acest lucru putand fi
rezolvat prin angajarea unui jurist care sa solutioneze aceste probleme.
4. PoziTionarea n piaT / segmente / nie
Mentinerea unor costuri reduse se face de cele mai multe ori pe seama profitului sczut i
al costurilor ct mai reduse cu forta de munc.
Preturile sunt corelate cu cele ale concurentei, practicand un adaos comercial foarte mic,
de la 1% pana la 5%, pentru a creste volumul vanzarilor
5. Asimilarea de noi sortimente
PC Commerce este in totalitate depedent de clientii din mediul online. maxim de
clienti
6. Achizitionarea resurselor
A) Resurse materiale
Prin procedura de import PC Commerce incearca sa isi asigure stocul optim de produse,
pentru a-si desfasura activitatea de distributie, iar aceasta procedura este complexa,
timpul de primire a marfurilor este mare, dat fiind faptul ca marfa este achizitionata din
afara Uniunii Europene.
b) Resurse umane
23

Resursele umane performante sunt uneori foarte greu de gsit , iar creterea nivelui de
salarizare pe piat poate ngreuna procesul recrutrii de personal n caz de nevoie.

c) Resurse informationale

Posibilitatea clientilor de newsletter s n considere spam


Accesul la Internet este nc scump i lent pentru unele segmente de potentiali
clienti
7. Productia sortimentelor
Discrepanta ntre cerintele clientului (calitate redus i pret redus) i evolutia
sortimentelor (calitate ridicat i pret ridicat) n primele luni de utilizare (taxe
vamale, importuri mari)
8. Vnzarea sortimentelor
Securitatea tranzactiilor
Acceptarea noilor modalitti de plat (bani electronici/digitali)
n multe domenii de activitate nu sunt suficienti cumprtori i ofertanti pentru a
avea operatii profitabile de comert electronic
9. Autofinantarea i creditarea
Autofinantarea este de cele mai multe ori imposibil, fiind necesar apelarea la
fonduri externe organizatiei
10. Satisfacerea nevoilor i fidelizarea durabil a clientilor i a furnizorilor
Se pot executa lucrri mari clientilor fideli, iar apoi nu se mai recupereaz valoarea
lucrrilor
+1. Management performant
a) Leadership
n unele cazuri lidership-ul este foarte scazut chiar dac acesta face parte din
cultura organizatiei
De cele mai multe ori un conductor nu este Leader
24

b) Viziune strategic
Timpii i targeturile pot costitui un factor de stres pentru angajati
c) Cultura organizatiei
Gradul sczut de maturizare al angajatiilor, media de vrst fiind sub 30 de ani
d) Motivatie
Modul de ncardrare i salarizare i defavorizez pe proaspetii absolventi cu
performante foarte bune
Analiza PEST
PEST msoar situaia i potenialul pieei, indicnd n mod special creterea i declinul
acesteia i implicit atractivitatea pieei din perspectiva celor patru criterii
Definirea pieei se poate face din urmtoarele puncte de vedere:
Criteriul politic :
Legislatia in vigoare
Mediul politic influnteaza dezvoltarea comertului electronic prin intermediul legislatiei
nationale in vigoare : LEGE nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comerul

electronic: Prezenta lege are ca scop stabilirea condiiilor de furnizare a serviciilor societii
informaionale, precum i prevederea ca infraciuni a unor fapte svarite in legtur cu
securitatea domeniilor utilizate in comerul electronic, emiterea i utilizarea instrumentelor de
plat electronic i cu utilizarea datelor de identificare in vederea efecturii de operaiuni
financiare, pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei circulaii i dezvoltrii in condiii de
securitate a acestor servicii.
Legea nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si
sanctionarea coruptiei
Pentru a evita ca reglementarile nationale sa consitituie un impediment in calea dezvoltarii
comertului electronic international Legea Model, in anul 1996 a fost adoptata Legea model de
catre Comisia Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International.
De asemenea au fost adoptate : Directiva 1999/93 CE, Directiva 2000/31 CE 16, Directiva
2002/58 CE.

Aspecte ecologice/de mediu


Mediul natural se afla in stransa legatura cu productia si comercializarea produselor
comercializate de firma.
Fenomenele naturale, pot influenta negativ productia, vanzarea si totodata livrarea
produselor. (Exemplul 1: Inundatiile din luna ianuarie a anului 2012, din Thailanda,
provocate de tsunami au distrus in totalitate fabrica producatoare de PC, acest lucru a
25

dus la scaderea vanzarilor Microsoft cu 1% raportat la lunile anului anterior; Exemplul 2:


In momentul in care in Romania sunt ninsori abundente, traficul rutier este ingreunat iat
procesul de livrare a comenziilor este ingreunat sau sistat).
Comertul electronic ofera posibilitatea mai multor persoane s lucreze / s cumpere de acas,
ceea ce micoreaz traficul rutier i poluarea aerului.

Criteriul economic
Comertul electronic contribuie la dezvoltarea mediului economic prin:
-

Posibilitatea consumatorilor s cumpere sau s fac tranzac ii la orice or din zi, n tot
timpul anului, din aproape orice locaie;

Acord consumatorilor mai multe posibiliti de alegere a produselor i pre urilor;

Consumatorilor li se d siguran asupra valorii. Vnztorii pot realiza acest lucru oferind
un produs sau o linie de produse care atrage poten ialii clieni prin pre uri competitive, la
fel ca i n comerul ne-electronic;

Permite o livrare rapid a produselor i/sau serviciilor (n anumite cazuri);

Consumatorii pot s primeasc informaii relevante n decursul ctorva secunde, i nu


zile sau sptmni;

Asigurarea motivaiei consumatorilor de a cumpra i, la nevoie, de a i returna.


Vnzrile promoionale pot implica cupoane, oferte speciale sau reduceri. Linkurile de pe
alte situri web i programele afiliate de reclame pot fi de asemenea de ajutor;

ndemnarea consumatorilor la consum. Comercianii din Internet pot asigura acest tip de
ajutor printr-o ampl informare comparativ i prin facilit i bune de cutare;

Criteriul social
Comertul electronic influenteaza societatea prin:

Permite consumatorilor s interacioneze cu ali cumprtori n comunit i electronice i s


compare experienele;

Clienii pot s se ajute singuri.

Faciliteaz competiia, ceea ce rezult n scderea pre urilor.

Familiarizeaz consumatorii cu tehnologia i i ine pe ace tia n pas cu ultimele nout i.

Crearea unui "sim comun" al comunitii comerciale, de exemplu prin chaturi, foruri ce solicit
implicarea clientului, scheme de loialitate i programe de afinitate;

26

Permite ca anumite mrfuri s fie vndute la preuri mai sczute, cu avanateje pentru cei cu
venituri mai mici;

Crete eficiena i/sau mbuntesc calitatea;

Pune la dispoziie o organizare suficient de atent i agil pentru a rspunde rapid la orice
schimbri din mediul economic, social i fizic.

Criteriul tehnologic
3. Impactul tehnologiei informaiei asupra pieei afacerilor
Consolidarea relaiilor cu clienii este facilitat de dezvoltarea n principal a dou
domenii: media i cel al informaiei. Efectele acestor progrese se resimt att pe pieele
business-tobusiness, ct i pe pieele business-toconsumer. Deosebirile fa de trecut
sunt diferite n fiecare caz.
O analiz superficial arat c evoluia spre o nou er n marketing pe piaa afacerilor
pare s necesite mai puin schimbare dect pe piaa consumatorilor finali (Luo, Y.; Zhao,
J.H.; Du, J., 2005). Distana dintre furnizor (productor, distribuitor, importator) i
cumprtor este, de cele mai multe ori, mai mic dect pe piaa final. Directorul unei
ntreprinderi mijlocii ce acioneaz pe piaa consumului intermediar (business-tobusiness)
ajunge repede s-i cunoascprincipalii clieni i s i viziteze personal.
Reprezentanii de vnzri menin contacte personale cu reeaua de clieni, aa nct este
puin probabil ca furnizorul i clientul s nu se cunoasc.
Cu toate acestea, impactul tot mai mare al informaiei i al media este evident i aici, n
special cnd furnizorii (de bunuri sau servicii) tind s-i plaseze produsele n orice
situaie. Al doilea reper important al pieei business-to-business este acela c media
poate exercita o mare influen pe acele piee pe care reprezentanii de vnzri au devenit
prea costisitori. Noile direcii de evoluie n media au preluat un numr tot mai mare de
sarcini tradiionale ale reprezentanilor sau consilierilor: oferta poate fi foarte bine
prezentat prin cataloage (avnd puse la punct baze de date), comenzi prin mijloace
electronice etc.
A treia direcie de dezvoltare este aceea c furnizorii pot acum s-i promoveze electronic
gama de produse sau servicii astfel nct clienii s poatlua singuri deciziile de
cumprare.
Utilizat n acest fel, noul mijloc de comunicare ndeplinete aceeai funcie ca i trgurile
i expoziiile care ajut clienii s compare toate produsele sau serviciile disponibile pe o
anumit pia. Dar trgurile virtuale reprezint o expoziie permanent.
Aici exist un singur pericol: insatisfacia clienilor poate fi rspndit n toat lumea.
Toate aceste direcii de dezvoltare ctre schimbri radicale n peisajul pieelor pentru
afaceri i supravieuirea ntreprinderilor vor depinde de adaptare.
27

Serviciile pentru afaceri vor fi afectate n modul cel mai profund.


Media face posibil stabilirea unei relaii personale cu clienii pe pieele consumului de
mas, ntr-un mod care nainte era neaccesibil. Utilizarea noilor mijloace electronice, n
mod mai mult sau mai puin automat, conduce la culegerea de date despre produsele
cumprate, fapt ce dobndete o valoare considerabil pentru management. De exemplu,
se pot programa diferitele programe TV pentru shopping sau faciliti pentru comenzi
online pe internet.
Noile mijloace pot, de asemenea, s ofere o nou posibilitate de ptrundere n strategiile
clasice de marketing prin revigorarea contientizrii mrcii i prin utilizarea ntrebrilor
rapide care genereaz baze de date i estimeaz loialitatea clienilor.
n concluzie, peisajul schimbrilor constituie un bun motiv pentru a reaminti meritele
politicilor de marketing att pe pieele finale, ct i pe cele intermediare (pentru afaceri).
A pierde trenul pe care l reprezintnmarca este la fel de ru ca a sri prea
devreme n el.
Romnia se afl la nceput n ceea ce privete cercetrile n acest domeniu.
Toate subiectele abordate n lucrare pot face obiectul unor cercetri tiinifice
viitoare.

3. OPORTUNITI DE INVESTIII LA SC DB PRO HOLDING SRL


3.1. Prezentarea cadrului general
n acest capitol se vor prezenta avantajele si dezavantajele investiionale si prezentarea
tuturor elementelor care trebuie analizate de ctre un investitor. n acelai timp se vor prezenta
toi pai procesului investiional.
SC DB PRO HOLDING SRL (PC COMMERCE) desfasoara activitati de revanzare de
produse IT&C, import si distributie a acestora.
In mediul comertului electronic, se inregistreaza o hiper-concurenta in ceea ce priveste domeniul
IT&C, motiv pentru care se incearca ca firma sa devina competitiva in ceea ce priveste serviciile
oferite.
Un exemplu este colosul e-Mag- cel mai mare e-magazin care este sustinut de firmele de
distributie proprii.
28

Avantajele deshiderii showroom-ului sunt benefice dezvoltari comertului electronic, magazinul


adresandu-se unui numar foarte mare consumatori care utilizeaza servicii de date si Internet.
Strategia firmei urmareste largirea canalului de distributie, prin cresterea numarului de
revanzatori si largirea gamei de produse comercializate.
Principalele atuuri in distributie sunt stoc permanent si asortat, promptitudine in livrari si nu in
ultimul rand preturi competitive.
In domeniul e-commerce cele mai importante criterii sunt : preturile cele mai bune,
comercializarea de produse, branduri recunoscute, calitatea serviciilor si numele firmei care se
castiga in timp, daca sunt respectate aceste criterii.
In cursul urmatorilor 3 ani, firma si-a propus sa deschida puncte de lucru in fiecare regiune a tarii
pentru a eficientiza procesul de livrare: de a raspunde cu promptitudine la solicitarile clientilor si
de a reduce timpii de livrare.
Comertul electronic cu plata online prin Romcard, principalul payment gateway din
Romania, a crescut in 2012 cu 38% fata de 2011, ajungand la valoarea de 220 de
milioane euro si un numar de 4,1 milioane de tranzactii. Dintre acestea, in sistemul
PayU au fost inregistrate tranzactii in valoare de 176,4 milioane euro.
De asemenea, domeniul va creste anual, in medie cu 17%, urmand sa atinga valoarea
de 1,14 miliarde de euro in 2016.
Dei tendina comerului electronic romnesc este ascendent, Romnia este
ntr-o faz incipient de dezvoltare a acestuia.
Comerul electronic romnesc a nceput, din luna septembrie 2005, s i arate adevrata lui
valoare.
Numrul magazinelor virtuale crete vertiginos ca i numrul clienilor care fac cumprturi
online.
Dezvoltarea comerului electronic n sectoare precum cel alimentar, textil i al produselor de uz
casnic, n anii ce urmeaz se va tripla.
Dac, n ansamblu, la nivel european se va simi o explozie a comerului electronic, ratele de
cretere i perioada de timp n care aceast evoluie se va manifesta difer foarte mult de la o
ar la alta.
Conform unui studiu privind comerul electronic, n prezent, n Romnia, exist aproximativ 900
de magazine online active, cele mai multe oferind la vzare produse din sfera tehnologiei i
comunicaiilor.
Jocurile pentru calculator, jucriile, florile, ceasurile i biletele la diverse spectacole se
comercializeaz n 30% din magazinele
online.
In Romania, numarul de utilizatori de Internet creste de la un an la altul, acest lucru fiind
benefic dezvoltarii continuue a comertului electronic.

Din cadrul analizei SWOT + PEST s-a concluzionat ca firma SC DB PRO HOLDING
SRL are un potential ridicat de dezvoltare, dar necesit numeroase investiii in procesul de
import si distributie, motiv pentru care se va deschide un nou punct de lucru, care presupune de
de asemenea costuri foarte mari cu: chiria spatiului, amenajarea acestuia (magazin de prezentare
+ depozit pentru marfa), cheltuieli cu salariile, repectiv taxele catre stat.
29

3.2. Descrierea oportunitii de investiie


Contexul investiiilor implic diverse componente intra si extra organizaionale. Dezvoltarea
rapid a companiilor precum i intensificarea fenomenului de circulaie capitalulilor au impus
crearea unui cadru comun de fundamentare, avizare, finanare si implementare a investiiilor.
Indiferent de tipul de investiie, factorii decizionali i fundamenteaza investiia n termen de
eficien economic.
Din punct de vedere investitional obiectivul separarii activitatii firmei si deschiderii noului punct
de lucru are ca scop:
- creearea de servicii noi;
- cretere a capacitaii de producie i desfacere - ce presupune aciuni de redimensionare a
capacitii n raport cu cererile pieei care, n final, conduc la modificarea stuctural a
organizaiei;
- dezvoltarea organizaiei.
n urma identificrii oportunitiilor de investiie n cadrul firmei SC DB PRO HOLDING SRL
s-au relizat 3 variante de proiecte investiionale, urmnd s se aleag varianta cea mai eficient
care asigur ndeplinirea obiectivelor propuse de managmentul organizaiei.
Variantele de investiie care au fost identificate si urmeaz s fie analizate sunt:
VARIANTA 1: Achizitionarea unui motostivuitor second hand marca Balkancar, 360 Euro
fr TVA, pret cu TVA =446.4 Euro
Carateristici

Tip :Motostivuitor diesel


Marca :Balkancar
Stare utilaj :Foarte buna
An de fabricatie :2000
Ore functionare :2121
Motor :Diesel
Capacitate de ridicare :3,5
Inaltimea de ridicare :4,1
Tipul stalpului :standard
Termen livrare :pe stoc

Fabricat n UE
VARIANTA 2: Achizitionarea unui motostivuitor second hand marca EP
Pret: 469 de Euro fr TVA, iar cu TVA preul este: 581,6 de Euro.

Caracteristicile Tip :Motostivuitor diesel


Marca :EP
Model :FD20T-TD27
Stare utilaj :Nou
An de fabricatie :2008
Ore functionare :2
Motor :Diesel
Capacitate de ridicare :2

30

Inaltimea de ridicare :6
Tipul stalpului :duplex
Termen livrare :pe stoc

Fabricat n UE
VARIANTA 3: Achizitionarea unui motostivuitor second hand marca Hyster.
Pret : 369 Euro fr TVA, iar cu TVA este de 457,6 Euro.
Caracteristici:

Tip :Motostivuitor diesel


Marca :Hyster
Model :
Stare utilaj :Foarte buna
An de fabricatie :1996
Motor :Diesel
Capacitate de ridicare :3500
Termen livrare :pe stoc

Fabricat n UE
n tabelul 3.1 de mai jos sunt prezentate preurile de achiziie a celor 3 variante de achiziie:

Nr. Crt
1
2
3
4
5

Tabelul 3.1 Preuri de aciziie


V2
V3
10
10
581,6
457,6
15
9

Specificatie
V1
Transport
10
Pre echipament
446,4
Manopera punere
10
in functiune
Pre accesorii
5
10
5
Total
471,4
616,6
480,6
*toate preurile/costurile sunt exprimate n Euro cu TVA

In anexe se dau detalii privind ofertele de pre ale echipamentelor. (Anexa 2)

4. CALCULUL INDICATORILOR EFICIENEI ECONOMICE A INVESTIIEI N VIZIUNE


STATIC
4.1 Punerea problemei date iniiale de calcul

31

Conform celor descrise la punctual 3.2 i a datelor culese (estimate) de la agentul


economic, se trece la colectarea datelor i ordonarea acestora pentru analiza eficienei economice
a proiectelor de investiii posibile. n continuare, se vor studia ofertele iar, pe baza indicatorilor
de eficien economic a investiiilor, se va aleage varianta de proiect optim. Cele trei variante
de proiect se caracterizeaz prin datele prezentate n tabelul 4.1
Tabelul 4.1
Indicator
Investitia totala
Productia anuala
Cost unitar de productie
Pret unitar de vanzare
Durata de executie a lucrarilor de
investitii
Durata de exploatare eficienta

Date de calcul
Simbol U.M.
Varianta 1 Varianta 2
Varianta 3
Inv
euro
471,4
616,6
480,6
Q
buc
182500
182500
255500
c
lei/buc
0.7
0.75
0.85
p
lei/buc
2
2
2
d
zile
15
15
15
De
ani
8
7
8
*toate preurile/costurile sunt exprimate n Euro cu TVA

Reprezentarea eficienei economice nu se poate face fr a ine cont de caracteristicile


socio-economice ale mediului intern si extern, care genereaz diveri criterii de analiz. De
exemplu unele comapnii mutinationale sau organizaii foarte mari desi genereaz numeroase
beneficii economice, ele s-ar putea sa afecteze negativ mediul ecologic (Continental tyres).
Eficiena nu se msoar din punctul de vedere al unui singur indicator, ci printr-o analiz
multicriterial care are in vedere un sistem divers de indicatori.

4.2. Metodologia de lucru


a) Indicatorii cu caracter general
Aceas categorie de indicatori contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor
i efectelor ce caracterizeaz activitatea viitoare a obiectivului economic, precum i a eficienei
economice. Acetia sunt:

1. Capacitatea de producie reprezint volumul maxim al produciei ce se poate obine ntr-o

anumit perioad de timp, n condiii normale de funcionare, prin utilizarea deplin a


capitalului fix, a resurselor materiale, i a unui anumit coeficient de schimb. Pentru
exprimarea capacitii de producie se pot folosi: uniti de msur naturale - n cazul
produciei omogene; uniti de msur valorice - n cazul produciei eterogene. Indicatorul
32

este unul de volum care concretizeaz de fapt un prim efect al efortului investiional realizat,
exprimnd o imagine de ansamblu, global asupra mrimii obiectivului;
2. Numrul de personal reprezint numrul de salariai de care va avea nevoie viitorul obiectiv.

Acesta trebuie cunoscut nc din faza de proiectare, fiind stabilit n corelaie cu producia,
productivitatea muncii i coeficientul de schimburi. El va fi stabilit i n structur, pe
categorii de specialiti;
3. Costul produciei reprezint totalitatea resurselor consumate pentru producia ce se

preconizeaz s se obin cu noul obiectiv. Pentru aceasta exist trei modaliti de calcul:
costul anual total al produciei, costurile unitare ale produselor i cheltuielile la 1000 lei
producie marf. Este un indicator cu o foarte mare putere de sintez, reflectnd condiiile
concrete de efort economic, n care se va realiza producia proiectat;
4. Profitul (beneficiul) reprezint rezultatul financiar pozitiv al unei activiti economice. n

analiza eficienei economice a investiiilor profitul apare nsoit de indicatori de rentabilitate,


ce se obin prin compararea acestuia cu veniturile sau costului produciei. Se poate observa
c dac profitul este un indicator de volum, atunci rentabilitatea este un indicator de
eficien, deoarece compar efecte cu eforturi. Prin intermediul profitului sunt asigurate
premisele necesare pentru creterea capitalului fix. Determinarea sa face posibil calculul ratei
profitului (sau rentabilitii), care arat capacitatea unui sistem de producie de a produce
profit;
5. Productivitatea muncii este un indicator ce compar rezultatele generale ale unui sistem de

producie (volumul produciei, ncasrile), cu resursele umane (numrul de personal)


implicate n realizarea acestora. n calculele de eficien economic ns, productivitatea
muncii trebuie privit ca o cauz a produciei i nu ca un efect al acesteia. Calculul acestui
indicator nu se realizeaz prin raportarea produciei obinute la numrul de salariai, ci iniial
se stabilete cu ce productivitate a muncii se va lucra n cadrul sistemului, iar apoi se
dimensioneaz numrul de salariai i producia.
6. Rentabilitatea este cel mai important indicator de eficien economic, denumit i

profitabilitate sau rata rentabilitii sau rata profitabilitii. Formula general de calcul este:
r = [P/C] 100 %

(4.2)

n care r este rentabilitatea; P profitul i C cheltuielile de producie. n esen,


rentabilitatea exprim conceptul clasic al eficienei economice deoarece profitul
caracterizeaz scopul urmrit pe pia (efectul final al oricrei activiti productive), iar
costul produciei sintetizeaz resursele (umane, materiale, financiare) consumate.
n cazul indicatorilor generali pot fi inclui i alii, potrivit naturii obiectivului realizat, a
ramurii economice corespunztoare etc.

b) Indicatori de baz
33

Acest gen de indicatori au fost elaborai mod deosebit n cadrul preocuprilor de cretere
a eficienei economice a investiiilor i stau la baza fundamentrii deciziei judicioase de a investi.
Principalii indicatori sunt:
1. Volumul capitalului investit Inv reprezint expresia valoric a tuturor resurselor ce
se consum pentru realizareaunui obiectiv pn la punerea lui n funciune.

2. Durata de execuie a lucrrilor de investiie d. Viaa unui obiectiv de inestiie se


imparte n 2 perioade:
a) n prima parte se realizeaz obiectivul pn la punerea sa n funciune.
Aceast perioad se numete durata de execuie a lucrrii de investiii.
b) A doua parte reprezint perioada de la punere n funciune pn la scoaterea
din funciune a fondului fix respectiv. Aceast perioad se numete durata de
funciune sau durata de serviciu a fondului fix.
n concluzie, varianta optim este cea cu durata de execuie a lucrrilor cea mai mic.
3. Durata de funcionare eficient a obiectivului de este perioada n care obiecticul
ncepe sa produc efecte i din acest punct de vedere, se prefer variantele cu o durat
ct mai lung posibil.
4. Investiia specific S reprezint volumul fondurlor de investiii necesar pentru
realizarea unei uniti de capacitate de producie.
5. Termenul de recuperare al investiiei T reprezint perioada de timp n care resursele
de investiii consumate s-ar putea recupera din valoarea beneficiilor anuale abinute n
urma vmzrii produciei.
6. Coeficientul de eficien economic a investiiilor e exprim beneficiile anuale sau
acumulrile bneti anuale ce se obin la 1 unitate de masur investit.
7. Cheltuielile echivalente sau recalculate K n vederea evalurii resurselor cosumate
pentru realizarea unui obiectiv de investiii i a bunei funcionri a acestuia exist doi
indicatori utilizai:

a) Volumul investional pentru resursele consumate pn la punerea n funciune a


obiectivului de investiii.
34

b) Costul produciei pentru resursele consumate, anual, dup punerea n funciune


a obiectivului de investiii.
nsumarea direct a celor doi indicatori, fr nici o corecie, nu este posibil pentru c
invetiiile se consum o singur dat, iar costul de producie se repartizeaz annual.
8. Randamentul economic al investiiei R este un indicator mai complex dect ceilali
i privete fenomenul investiional n ansamblul lui, ncepnd de la efectele primelor
cheltuieli de proiectare, pn la scoaterea din funciune, realiznd o viziune sistemic
asura procesului.
n tabelul de mai jos (Tabelul 4.2) sunt prezentai indicatorii de baz alturi de simbolul,
unitatea de msur, formula de calcul i modul de luare a deciziei.

Nr.
Crt
1
2
3
4
5
6
7
8

Tabel 4.2. Indicatori de baz ai eficienei economice utilizai n procesul decizional


Denumire indicator/simbol
Formula de calcul/nr.formul
Decizie
Volumul capitalului investit
Inv
Durata de execuie a
lucrrilor de investiii d
Durata de funcionare
eficient a obiectivului De
Investiia specific S
Termenul de recuperare a
investiiilor T
Coeficientul de eficien
economic a investiiilor e
Cheltuieli echivalente sau
recalculate K
Randamentul economic R

Inv=Id

MIN

MIN

MAX

S=Inv/Q
T=Inv/B

(4.3)
(4.4)

MIN
MIN

e=1/T

(4.5)

MAX

K=Inv+Ch*De

(4.6)

MIN

R=Ph*De/Inv-1

(4.7)

MAX

In care:
Q- producia anual
B- beneficiul obinut
Ch- reducerea cheltuielilor de producie
Ph- profitul anual

4.3. Calculul i estimarea indicatorilor cu caracter general

35

Calculul indicatoriilor cu caracter general se prezint n continuare sub form tabelar n


tabelul de mai jos:
Tabelul 4.3 Date de calcul
Nr.
Crt.

Denumire/simbol

Calcule

Observaii

Varianta 1

Varianta 2

Varianta 3

Capaciatate de
productie

Buc
(trasp)/an

182500

182500

255500

Se gsete n tabelul 4.1


(producia anual)

Numrul de
personal

Nr. de personal este prezentat


n capitolul 1

Costul unitar
de producie

Cost/Buc

0,7

0,75

0,85

Se gsete n tabelul 4.1

Beneficiul sau
profitul (Brut)

Euro

23750

228125

293825

P=V-C=pre*Q-C*Q (unde p,c


si q sunt prezentate in tabelul
4.1

Productivitatea
muncii

15208,3

15208,3

21291,7

W=Q/N(prezentat in tabelul
4.1)

Rentabilitatea

2,86

2,67

2,35

r= P/C*100

r (%)

*toate preurile/costurile sunt exprimate n Euro cu TVA

4.4. Calculul indicatorilor de baz


Rezolvarea problemei se realizeaz cu ajutorul programului Excel. n tabelul 4.4 se
prezint rezultatele calculelor indicatorilor de eficien economic a investiiilor n viziune
static i decizia de investiii pe baza metodei scorului.

36

Tabelul 4.4
Rezultate de calcul. Alegerea variantei optime

B. Calculul indicatorilor cu caracter de baz


Volumul capitalului investit
Durata de executie a lucrarilor de investitii
Durata de exploatare eficienta
Producia anual

Simbo
l
Inv
d
De
Q

Cost unitar de producie


Pre unitar de vnzare

c
p

U.M.
euro
zile
ani
buc/an
cost/bu
c
eur/buc

Investitia specifica

si

eur/buc

Productivitatea investitiei
Venitul anual
Cost anual de productie
Profitul anual

Iwi
Vh
Ch
Ph

Eur
euro
euro
euro

Termenul de recuperare al investitiei

Ti

Ani

Coeficientul eficientei economice a investitiei

ei

Randamentul economic al investitiei


Cheltuielile echivalente sau recalculate

Ri
ki

Cheltuielile echivalente anuale

ka

Cheltuielile echivalente specifice


Rezultate (scorul aferent fiecrei variante
investiionale)

ksi

euro
euro/an
euro/bu
c

Valoarea
ScorV ScorV ScorV
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 optima
1
2
3
471
617
481
471
1
0
0
15
15
15
15
1
1
1
8
7
8
8
1
0
1
182.500
182.500
255.500
255.500
0
0
1
0,7
0,75
2
2
0,0025830
1 0,0033786
29597794
387144675
4
365000
365000
127750
136875
237250
228125
0,0019869
3 0,0027029
503,28807
8 369,97243
4025,3046
2 2588,807
1022471,4 958741,6
127808,92
5 136963,09
0,7003228
8 0,7504827

0,85
2

0.7
2

1
1

0
1

0
1

0,001881
53162713
3
511000
217175
293825

0,001881018

531627132,8
511000
127750
293825

0
0
1
0

0
0
0
0

1
1
0
1

0,0016357

0,001635667

611,3712

611,3712027

4889,9696
1737880,6

4889,969621
958741,6

0
0

0
1

1
0

217235,08

127808,925

0,8502351

0,700322877

11

Concluzie si comentarii:

Din tabelul 4.4 se poate observa c, ca varianta investiional numarul 3 este declarat
ctigtoarea. A fost aleas varianta numarul 3 datorit capacitii de producie si profitului mult
mai mare generat.
Urmrind rezultatele calculelor pentru indicatorii de eficien economic , cei mai
importani (termenul de recuperare, coeficientul eficienei economice si randamntul economic)
se observ c tot varianta 3 de proiect este cea mai bun.

5. CALCULUL INDICATORILOR DE EFICIEN ECONOMIC A INVESTIIILOR N


VIZIUNE DINAMIC

Exist o legatur strns ntre timp si investiii ce se manifest pe mai multe planuri, dar
cel mai imortant este acela de cretere a invetiiilor. Aceasta nseamn c resursele materiale i
umane , atrase n circuitul economic curent i imobilizate n procesul investiional, i modific
valoarea pe msur ce timpul de imobilizare crete.
Acest aspect trebuie luat n considerare atunci cnd, n calcul eficienei , se compar
investiiile cuprofilul rezultat prin punerea n funciune a capitalului fix. Deoarece invetiiile
alocate n prezen nu mai sunt echivalente , sub influena timpului, din puct de vedere valoric cu
profitul ce se va obine n viitor, rezult c o abordare corect a proceselor investiionale, n
vedere fundamentrii stiinifice a deciziei, necesit aaliza lor dinamic, deci innd cont de
influena multiplicatoare a factorului timp.
Micorarea duratei de cercetare proiectare are multe avantaje cum ar fi:
1) Reducerea riscului de uzur moral a viitoarelor produse i tehnologii
2) Ctigarea pieeide desfacere
3) Obinerea unui pre de vnzare ridicat
4) Recuperarea investiilor n avans fa de termenul stabilit

5.1. Analiza imobilizrilor de fonduri


n perioada de execuie a lucrrilor de construcii-montaj se consum fonduri mari, n
special n resurse materiale, care sunt imobilizate treptat, ajungndu-se n final ca ntregul fond
de investiii sa fie imobilizat. Deci, durata de execuie a obiectivului trebuie sa fie ct mai mic,
astfel nct efectul imobilizrilor de fonduri sa fie minim.
Ealonarea n timp a investiiilor se poate face:
-

Mod cresctor

Mod uniform

Mod descresctor

Deoarece o sum cheltuit romne imobilizat pn la nceperea funcionrii obiectivului,


i chiar peste acest moment pn la recuperarea efectiv, varianta cea mai convenabil este
ealonarea n cote cresctoare, la care imobilizrile sunt cele mai mici.
Pentru efectuarea calculelor aferente indicatorilor imobilizrilor de fonduri, se au n
vedere urmtoarele scheme de ealonare n timp a fondurilor de investiii:
39

n cazul variantei 1 se adopt ealonarea n cote cresctoare conform graficului din fig.
5.1.

Fig. 5.1. Cazul ealonrii fondurilor de investiii V1


n cazul variantei 2 se adopt ealonarea n cote constante conform graficului din fig. 5.2.

Fig. 5.2. Cazul ealonrii fondurilor de investiii V2


n cazul variantei 3 se adopt ealonarea n cote cresctoare conform graficului din fig.
5.3.

40

Fig. 5.3. Cazul ealonrii fondurilor de investiii V3


n concluzie, n tabelul 5.1. se prezint valorile anuale ale sumelor ealonate pe perioada
d= 15 zile, n cazul tuturor variantelor investiionale. Acestea sunt necesare pentru calculul
indicatorilor afereni imobilizrilor de fonduri.
Tabelul 5.1
Sinteza datelor aferente ealonrii fondurilor de investiii
[Euro]
Varianta V1

Varianta V2

Varianta V3

Ih1

94,28

205,5

96,12

Ih2

141,42

205,5

144,18

Ih3

235,7

205,5

240,3

Ii

471,4

606,5

480,6

5.1.1.Metodologia de lucru
Pentru evaluarea eficienei economice n perioada execuiei obiectivului, se folosesc o serie
de indicatori pe care i prezentm n continuare. Acetia vor fi calculai pentru fiecare variant de
proiect de investiii.
1. Mrimea imobilizrilor totale:
di
M i I h (d h k )
h1

n care:
Ih- este fondul de investiii chultuit n anul h
d- durata de execuie a obiectivului
K = factorul de corecie ce ine seama de momentul de nceput a lucrrilor de investiii i poate
lua urmtoatele valori:
K=1, lucrrule demareaz la nceputul anului
K=0,5, lucrrile demareaz la mijlocul anului
K=0, lucrrile demareaz la svritul anului

41

2. Imobilizarea anual medie:


mi

Mi
di

Valoarea imobilizrii anuale medii arat mrimea imobilizrilor ce revin pe fiecare an de


construcie a obiectivului i se urmrete a fi ct mai redus.
3. Mrimea imobilizrilor specifice:
m si

Mi

M
sau m si i
qi
Qi

Acest indicator exprim imobilizarea ce revine unei uniti de capacitate de producie


exprimat valoric (q) sau fizic (Q).
4. Efectul economic al imobilizrilor:
d
Ei I h ( d h k ) en
h1

Unde en este coeficientul de eficien economic normat sau propus a fi realizat.


5. Pierderea absolut:
d
d h
P I h [(1 a)
1]
i h1

n cele ce urmeaz se vor calcula aceti indicatori pentru fiecare variant investiional i
pe baza datelor deja cunoscute i sintetizate n tabelul 4.1. n plus, se consider o rat de
actualizare de a = 20% = 0,20.
5.1.2. Calculul indicatorilor imobilirii de fonduri studiu de caz

Datele necesare pentru calcularea indicatorilor de eficien n viziunea dinamic sunt


prezentai n tabelul 5.2. de mai jos:

42

Tabelul 5.2. Indicatori de eficien n viziunea dinamic


Nr.Crt
.

Indicator

U.M

V1

V2

V3

Valoarea investiiei

Euro

471,4

616,6

480,6

Capacitatea de producie

Buc/an

182500

182500

255500

Venituri anuale

Euro

365000

365000

511000

Cheltuieli anuale producie

Euro

127750

136875

217175

Profitul Anual

Euro

237250

228125

293825

Durata de funcionare
eficient

Ani

Investiia specific

Euro/Buc

0,0025830
1

0,0033786

0,001881

Termenu de recupeare

Ani

0,0019869

0,0027029

0,0016357

Coeficientul de eficien
economic

Euro/1Eur

503,288

369,972

611,3712

10

Cheltuieli echivalente sau


recalculate

Euro

1022471,4

958741,6

1737880,6

11

Randamentul economic

Euro/1Eur
o

40253046

2588807

12

Durata de execuie a
lucrrilor

Zile

15

15

15

13

Factor de corecie

14

Factor de actualizare

20

20

20

48899696

Cu ajutorul software Excel, s-a recurs la realizarea calculelor indicatorilor imobilizarilor de


fonduri. Rezultatele cumulate ale acestui calcul, pentru fiecare varianta investiional se prezint
n tabelul 5.3 de mai jos:

43

Tabelul 5.3. Calculul indicatorilor afereni imobilizrilor de fonduri


Indocatro
Mrimea
Imobilizarea anual medie
Mrimea imobilizrilor
specifice
Eectul economic al
imobilizrilor
Pierderea absolut

Simbol
Mi
mi

V1
471,4
471,4

V2
616,6
616,6

V3
480,6
480,6

Msi

0,00258301

0,0033786

0,001881

Ei
P

282,84
0

369,96
0

288,36
0

Concluzia:
n urma calculelor efectuate, se poate observa c:
-

Varianta de proiect ceam mai avantajoas din punctul de vedere al tuturor indicatorilor
este V1

5.2. ntrebri relative la aplicatrea tehnicii actualizrii

5.2.1.Metodologia de lucru
Pentru a crete acurateia rezultatelor, toate valorile dispersate n timp trebuie aduse la un
anumit numitor comun prin raportarea la un anmit moment din viaa obiectivului de investiii.
Acest lucru se realizeaz cu ajutorul instrumeterol oferite de technica actualizrilor, care are la
baz principiul dobnzii compuse.
ntrebrile relative la tehnica actualizrii sau a discontrii sunt urmtoarele:
1. Care este echivalentul viitor, peste n ani, al unui capital deinut n prezent?
Yn X (1 a )
unde ( 1 a ) n

este factorul de fructificare.

2. Care este echivalentul viitor al unor sume fixe anuale Xh investite, cu o rat de
profit/dobnd egal cu a?
Yn X h

( 1 a )n 1
a

3. Care este cota fix anual Xh ce trebuie alocat pentru ca peste n ani s se obin o
sum Yn n condiiile unei rate de actualizare a?
44

a
X h Yh
( 1 a )n 1

4. Care este echivalentul prezent al unei sume viitoare, ce urmeaz a fi obinut peste n
ani?
X Yn

1
(1 a )

5. Care este valoarea prezent a unui flux de numerar anual constant Xh, realizat pe o
perioad viitoare de n ani?
( 1 a )n 1
X Xh
a ( 1 a )n

6. Ce pli anuale constante Xh, trebuie fcute, pentru a achita un mprumut ntr-o
perioad de n ani cu o rat a dobnzii a?
X h Yn

n
a (1 a )
n
(1 a ) 1

n cele ce urmeaz vor fi realizate exemplificri ale calculelor, n baza acestor ntrebri
astfel nct s fie diagnosticate diferite situaii de realizare a proceselor investiionale.
Problemele i discuile vor avea loc n cazul fiecri ntrebri i pentru fiecare variant
investiional.

Tabel 5.4. Date de intrare pentru calculele de actualizare


Indicator

Uniti de
msur

V1

V2

V3

Euro

471,4

616,6

480,6

20

20

20

Perioada de execuie a invetiiei

Ani

0,04

0,04

0,04

Perioada de exploatare a investiiei

Ani

Suma Investit
Rata de Actualizare

45

5.2.2. Calcule i rspunsuri la ntrebrile relative la aplicarea tehnicii actualizrii

Calculele de actualizare pentru varianta 1:


1. Care este echivalentul viitor, peste 9 ani, al unui capital de 471,4 Euro deinut n
prezent, n condiiile n care rata de actualizare este de 20%?
Y9=471,4(1+0,2)9=471,4*5,15978=2432,32

2. Care este capitalul disponibil pete 9 ani, dac n fiecare an se aloc 471,4 Euro cu o
rat de 20 %?
Y9=471,4(5,15978-1)/0,2=471,4*20,7989=9804,6

3. Stiind c peste 4 ani este nevoie de un capital de 471,4 euro,ce sum trebuie invetit
anual n condiiile unei dobnzi anuale de 20%?
X4=471,4*0,18629=87,82

4. Care este valoarea actual a sumei 471,4 euro, ce urmez a fi obinut peste 4 ani, n
condiiile unei dobnzi anuale de 20$?
X=471,4*0,48225=227,33

5. Care ete valoarea prezent a unui flux de numerar cnstant, realizat pe o perioad de 4
ani, cu o rat anual a dobnzii de 20%?
X=471,4*2,58873=1220,33

6. Care sunt ratele anuale aferente unui mprumut de 471,4 euro pe o perioad de 4 ani,
cu o rat anual de actualizare de 20%?
X4=471,4*0,38629=182,1

46

Calculele de actualizre pentru varianta 2:


1. Care este echivalentul viitor, peste 8 ani, al unui capital de 616,6 euro deinut n
prezent, n condiiile in care rata de actualizare este de 20%?
Y8=616,6(1+0,2)8=616,6*4,29982=2650,89

2. Care este capitalul disponibil peste 8 ani, dac in fiecare an se aloc 616,6 euro cu o
rat de 20 %?
Y8=616,6*16,49908=10173,33

3. Stiind c peste 3 ani este nevoie de un capital de 616,6 euro,ce sum trebuie investit
anual n condiiile unei dobnzi anuale de 20%?
X4=616,6*0,27473=169,4

4. Care este valoarea actual a sumei 616,6 euro, ce urmez a fi obinut peste 3 ani, n
condiiile unei dobanzi anuale de 20$?
X=616,6*0,5787=356,83

5. Care este valoarea prezent a unui flux de numerar constant, realizat pe o perioad de
3 ani, cu o rat anual a dobnzii de 20%?
X=616,6*2,10648=1298,86

6. Care sunt ratele anuale aferente unui mprumut de 616,6 euro pe o perioad de 3 ani,
cu o rat anual de actualizare de 20%?
X4=616,6*0,47473=292,72

Calculele de actualizre pentru varianta 3 :


1. Care este echivalentul viitor, peste 10 ani, al unui capital de 480,6 euro deinut n
prezent, n condiiile n care rata de actualizare este de 20%?
Y10=480,6*6,19174=2975,75

47

2. Care este capitalul disponibil pete 10 ani, dac n fiecare an se aloc 480,6 euro cu o
rat de 20 %?
Y10=480,6*25,95868=12475,74

3. Stiind c peste 5 ani este nevoie de un capital de 480,6 euro,ce sum trebuie invetit
anual n condiiile unei dobnzi anuale de 20%?
X4=480,6*0,13438=64,58

4. Care este valoarea actual a sumei 480,6 euro, ce urmez a fi obinut peste 5 ani, n
condiiile unei dobnzi anuale de 20$?
X=480,6*0,40188=193,14

5. Care ete valoarea prezent a unui flux de numerar cnstant, realizat pe o perioad de 5
ani, cu o rat anual a dobnzii de 20%?
X=480,6*2,99061=1437,29

6. Care sunt ratele anuale aferente unui mprumut de 480,6 euro pe o perioad de 5 ani,
cu o rat anual de actualizare de 20%?
X4=480,6*0,33438=160,7

5.3. Alegerea variantei de investiii la momentul lurii deciziei (m0)

5.3.1.Metodologia de lucru
Pentru a determina indicatorii de eficien economic a investiiilor n viziune dinamic, n
oricare dintre momentele de referin prezentate, este necesar parcurgerea urmtoarelor etape:
1. stabilirea indicatorului ce urmeaz a fi actualizat i determinarea formei sale
statice, pentru ca aceasta s fie comparat cu mrimea dinamic;
48

1. stabilirea momentului de referin, la care se dorete realizarea calculului de


actualizare;
2. trasarea triunghiurilor actualizrii - reprezentarea investiiilor i a profiturilor,
stabilind astfel formula de calcul, respectiv, utiliznd factorul de actualizare sau cel de
fructificare;
3.

calculul valorii actualizate a indicatorului i interpretarea rezultatelor.

Metodologia prezentat se va aplica n calculul indicatorilor de eficien actualizai, n


fiecare moment de referin prezentat.

A. Actualizarea la momentul lurii deciziei de investiii m0


n acest caz, triunghiurile actualizrii sunt prezentate n figura 3.8.
m0

m1

m2

timp

De
I
P
Fig. 5.3. Schema de calcul

n cazul realizrii unei invstiii de tipul achiziionarea unui grtar pentru care indicatorii
de eficien economic sunt prezentai n tabelul 5.5., se calculeaz valorile investiiei i
profiturile actualizate la momentul lurii deciziei de investiii. Se consider o rat de actualizare
de a=20% i o perioad de proiectare de 15 zile, ce se adaug perioadei de realizare a
obiectivului.

Tabelul 5.5 indicatori de eficien economic


Nr.Crt

Indicator

U.M

V1

V2

V3

Valoare investiie

Euro

471,4

616,6

480,6

Capaciatate de producie

Buc/an

182500

182500

255500

Venituri anuale

Euro

365000

365000

511000
49

Cheltuieli anuale de producie

Euro

127750

136875

217175

Profitul anual

Euro

237250

228215

293825

Durata de func. eficient

Ani

Investiia specific

Euro/buc

0,002583

0,003379

0,001881

Termenul de recuperare

Ani

0,001987

0,002702

0,001636

Coeficientul de eficien
economic

Euro/1 Euro

503,288

369,972

611,371

10

Cheltuieli echivalente sau


recalculate

Euro

1022471,4

958741,6

1737880,6

11

Randamentul economic

Euro/1 Euro

4025,30462 2588,807

4889,9696

12

Durata de execuie a lucrrilor

Zile

15

15

15

13

Rata de actualizare

20

20

20

Se calculeaz, pentru nceput, valorile investiiei i profiturilor actualizate la m0 pentru


fiecare investii n parte:
Ih
d
d De Ph d
m0
m0
I act
; Pact
h 1 (1 a ) h
h 1 (1 a ) d h

Variante 1:
Im0act=

Dac profiturile anuale sunt constante pe toat durata de funcionare a obiectivului, atunci:
m0
Pact

De
Ph
De
1
(1 a )
1

De
d h1
h
d
a (1 a )
(1 a )
(1 a )
(1 a )
Ph

Pe baza acestor relaii se pot calcula indicatorii de eficien economic a investiiilor


actualizai. Prezint interes: randamentul economic i termenul de recuperare a investiiei n
viziune dinamic.
1. Randamentul economic actualizat:
mo
m0 P
Ract act 1
m0
I act

2. Termenul de recuperare a investiiei, actualizat:


Termenul de recuperare a investiiei, n viziune dinamic, se calculeaz construind o
ecuaie n aceast necunoscut, pornind de la definiia indicatorului, adic perioada de timp dup

50

care sumele investite se recupereaz din profiturile cumulate. Calculul se poate efectua mai
simplu considernd profitul anual constant.
T
P
Ih
Ph
d
T
(1 a ) 1
m 0(T )
m0
m0
h
I act Pact


I

h
d

h
act
d
T
h 1 (1 a )
h 1 (1 a )
(1 a )
a (1 a )
(1 a )

P
h
m0
d
P I
(1 a ) a
h
act
P
h

log

m0
d
P I
(1 a ) a
h
act

log(1 a )

6. ANALIZA I EVALUAREA EFICIENEI UTILIZRII CAPITALULUI FIX LA SC DB


PRO HOLDING SRL
6.1 Punerea problemei i date de calcul descrierea situaiei
Decizia de a investi reprezint un ir de opiuni tehnico-economice succesive, privind
diferite aspecte ale activitii sistemului tehnico-economic cum ar fi:dimensiunea sa
optim,amplasamentul su, tehnologiile folosite, tipurile de utilaje achiziioate i proveniena lor,
durata optim de serviciu a utilajelor, durata eficient de funcionare aobiectivului nou creat n
ansamblu etc.
Pentru a judeca eficiena economic a folosirii unui utilaj sau a unui grup de utilaje, nu
este de ajuns s ne oprim la criterii de apreciere cum ar fi: durata de recuperare a investiiilor,
coeficientul eficienei economice a investiiei etc., indicatori care iau n calcul numai efectele
anuale ce se produc ca urmare a actului de a invest.
Dac se ia n considerare viaa economic a obiectivului, aceste efecte anuale se vor
multiplica, se vor propaga pe toat perioada de funcionare eficient. Static, aceast perioad de
timp coincide cu durata fizic de via a investiilor.
Procesul creterii economice oblig la efectuarea claculelor de eficien economic ntr-o
concepie dinamic, n continuu progres tehnic i economic. n plus, trebuie evideniat c
procesul investiional este caracterizat printr-o coordonat suplimentar fa de procesul de
producie-timpul. Deci, n alegerea variantei de proiect, un rol important l va avea determinarea
duratei optime de funcionare a obiectivului, punnd fa n fa efortul pe care l face sistemul
de producie n prezent i efectele scontate ale activitii sale viitoare.
51

Analiznd retrospectiv, n cadrul sistemelor de producie cu utilaje deja n funciune, se


pune problema determinarii momentului optim de nlocuire a utilajelor i modul n care se poate
trata acesta n contextul extinderii i dezvoltrii sau modernizrii sistemului.
Deciziile de nlocuire trebuie s ia n considerare un numr important de factori: uzura
fizic, moral determinate de progresul tehnologic n echipamente i procese, modificarea cererii
pe pia, presiunea unei competiii din ce n ce mai mari. Toate aceste conduc la necesitatea unor
politici dinamice i flexible de nlocuire a vechilor echipamete cu altele noi, la intervale de timp
economice.
n stabilirea modelelor de deteminare a momentului optim de nlocuire a utilajelor una
din probleme dificile este lipsa de date definitive la mometul analizei, pentru parametrii:
valoarea rmas, rata schimbrilor tehnologice, costuri de exploatare, costuri de meninere,
ntreinere i reparaie, nivelul deperforman etc:
De accea evaluarea se face pe baz de prezumii sau estimri. Problemele de nlocuire a
utilajelor se mparte n dou clase mari, care iau n considerare:
1) Elemente ale cror performae se deterioreaz n timp. Dar care pot fi parial sau total
reabilitate prin programe eficiente de meninere. Din aceast categorie fa parte:
mainile-unelte, utilajele i alte echipamente industriale. Costurile performanelor
deteriorate, costul ntreinerii, meninerii n functiune se ateapt s creasc n tip.
Aceast categorie de probleme est formulat, de obicei, n sistem determinist.
2) Elemente ale cror performane nu se deterioreaz n timp, ele au o cdere brusc, se
avariaz i de aceea ele trebuie imdiat nlocute. Este cayul componentelor cu
prbabiliatate mare de avariere.
Programele de nlocuire iau n cansiderare dac echipamentele vor fi nlocuite individual,
pe msur ce se deterioreaz, sau este necesar ca ele s fie periodic nlocuite n grup, ceea ce
conduce la scderea probabilitii de avarie.
Aceste consideraii au condus la conceptul de ntreinere preventiv, adesea formulat n
condiii de risc i incertitudine. Aceast abordare a problemelor de nlocuire n contextul
construirii de modele e baz de analiz logic.
n cadrul firmei SC DB PRO HOLDING SRL. se are n vedere achizitia unor vitrine
securizate in care sa fie expusa o parte din marfa comercializata. securi
n cazul sistemul tehnico-economic, se au n vedere urmtoarele prezumii i estimri
iniiale (date de calcul):
I0 valoarea de achizitie a produsului de mobilier (vitrina securizata) este de: 800
Euro
Rh valorile estimate ale cheltuielilor de ntreinere i reparaii (din momentul
achiziiei, primul an pn n anul h=10) a mijlocului fix pentru a putea reprezenta
grafic solutia problemei (tabelul 6.1)
Tabelul 6.1
Rh valorile estimate ale cheltuielilor de ntreinere i reparaii
An 1
An 2
An 3
An 4
An 5
Rh
50 Euro
50 Euro
50 Euro
50 Euro
50 Euro
52

Rh

An 6
50 Euro

An 7
50 Euro

An 8
50 Euro

An 9
50 Euro

An 10
50 Euro

53

6.2 Determinarea momentului optim de nlocuire a utilajelor Metoda Kaufmann


6.2.1. Descrierea metodologiei
Metoda Kaufmann, care presupune nlocuirea utilajului atunci cnd cheltuielile cu
ntreinerea i funcionarea acestuia depesc cheltuielile totale (pentru achiziia unui nou utilaj i
cu reparaiile) actualizate. Relaia de calcul, n contextul metodei, este:

n
I 0 Rh h1
h1
Ct
,
n h1

h1
n care Ct sunt cheltuielile totale actualizate;
I0 valoarea de achiziie a utilajului;
Rh cheltuielile cu ntreinerea, funcionarea i repararea utilajului;

- factor de actualizare, = 1 / (1+a), a fiind coeficientul de actualizare;


n numrul de ani pentru care se face calculul.
Utilajul se va nlocui n anul h, dac este ndeplinit condiia:

n
h1
n 1
I 0 Rh
I 0 R R2 ... R
h1
1
n
Rh1
Rh1
n h1
0
2
... n1

h1
Metoda prezentat are avantajul c ia n calcul i influena promovrii progresului tehnic
asupra utilajelor existente n dotarea unitii.

6.2.2. Studiu de caz achiziionarea unei vitrine securizate


n cele ce urmeaz se prezint cazul de aplicare a metodei Kaufmann, pentru stabilirea
momentului optim de nlocuire a unei vitrine securizate, a crui valoare de achiziie (I0) este de
800 de Euro. Cheltuielile medii anuale de ntreinere i reparaii au fost prezentate n tabelul 6.1
(idem coloana 2, tabelul 6.2), iar nivelul eficienei economice medii considerat este de 0,15.
54

Precizez c pentru realizarea calculelor a fost definit o foaie Excel care a permis
determinarea Ct costurilor totale, dar i reprezentarea grafic a acestora simultan cu dinamica
cheltuielilor de ntreinere i reparaii R h. n continuare (tabelul 6.2 i fig. 6.1) se prezint aceste
rezultate.
Tabelul 6.2. Date de calcul i rezultate
An
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Rh

h-1

Rhh-1

I0+Rhh-1

h-1

4240

1.0000

4240.000

454240.000

1.000

5088

0.8696

4424.348

458664.348

1.870

6106

0.7561

4617.013

463281.361

2.626

7327

0.6575

4817.621

468098.982

3.283

8792

0.5718

5026.855

473125.837

3.855

10550

0.4972

5245.215

478371.052

4.352

12660

0.4323

5473.267

483844.319

4.784

15192
18230
21876

0.3759
0.3269
0.2843

5711.236
5959.419
6218.525

489555.554
495514.974
501733.498

5.160
5.487
5.772

Ct
454240.00
0
245332.09
3
176440.49
0
142572.91
7
122731.12
6
109915.90
2
101127.82
3
94867.391
90301.794
86931.682

Fig. 6.1. Reprezentarea grafic a soluiei problemei propuse


55

Concluzie si comentarii:
Din calculele efectuate sub form tabelar, rezult c vitrina are o durat de funcionare de
17 ani, dup care urmeaz a fi nlocuit. Soluia poate fi vizualizat mai sugestiv n variant
grafic (fig. 6.1). Deci, vitrina securizata va fi inlocuita n anul 17, din cauza realizrii condi iei
Kaufmann: R17+1>Ct17+1 (n anul 17 cele dou categorii de costuri sunt egale).

Bibliografie

1. Draghici, Anca, Ingineria si managementul investitiilor, Editura Politehnica,


Timisoara, 2012
2. Cistelecan, L., M., Economia, Eficienta si finantarea investitiilor, Editura
Economica, Bucuresti, 2001
3. Note de curs Ingineria si managementul investitiilor

56