Sunteți pe pagina 1din 62

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN

TIMIOARA
FACULTATEA DE MANAGEMENT N
PRODUCIE I TRANSPORTURI
Management Antreprenorial n

PORTOFOLIU
LA MBUNTIREA
Administrarea
Afacerii
PROCESELOR I REINGINERIE
Reproiectarea parcului auto la SC TRANSILVANIA
GENERAL IMPORT-EXPORT SRL

Prof.Dr. Ing. Popa Horia-Liviu


MASTERAND: Elena-Georgeta BINDAC
An.2. MAAA

TIMISOARA
-2014-

CUPRINS

Modul 1. Imbunatatirea Proceselor si Reinginerie la SC TRANSILVANIA GENERAL IMPORTEXPORT SRL (Punct de lucru D219-Timisoara ).....................................................................3
Cap .1 Pregatirea pentru Engineering/Reenginering...............................................................3
1.1 Alegerea sistemului............................................................................................... 3
1.2 Organigrama TGIE.......................................................................................... 6
1.3 Evolutia TRANSILVANIA GENERAL IMPORT EXPORT.........................................7
1.4 Analiza SWOT la TGIE..................................................................................... 9
1.5 Constituirea i instruirea echipei de mbuntire a procesului(EIP)............13
1.6 Tema proiectului de mbuntire radical a programului de lucru pentru EIP
........................................................................................................................... 14
Cap 2. Analiza obiectului existent pentru mbuntire radicala (Reengineering)...15
2.1 Funcia globala i funciile sistemului...........................................................15
2.2 Analiza critica a proceselor i competitivitii subsistemelor ce realizeaz
funcia de deplasare pentru realizarea vizitelor la clienti...................................18
2.3 Meninerea calitii serviciilor, prin managementul sistemului integrat al
calitii............................................................................................................... 21
2.4 Propuneri de mbuntire rapida a proceselor i structurilor existente ale
sistemului........................................................................................................... 24
Cap. 3 Reproiectarea obiectului de E / R..................................................................26
3. 1 Determinarea competitvitatii optime ( Kopt) a sistemului.............................27
Cap. 4 Analiza obiectului de E/R de proiectat /reproiectat.......................................32
Analiza Economica................................................................................................ 32
Analiza ecologica................................................................................................... 33
Analiza estetica si ergonomica.............................................................................. 34
Analiza sociala....................................................................................................... 34
Capitolul 5. Selectia solutiei optime (Vopt) pentru imbunatatirea radicala.............37
5.1 Calculul indicatorilor de baz..........................................................................42
Modul 2. Management prin proiecte pentru aplicarea solutiei optime Vopt..............50
Cap.6 APLICAREA SOLUTIEI OPTIME PENTRU IMBUNATATIREA RADICALA.................50
6.1 Elaborarea diagramei Gantt...........................................................................54
Anexe....................................................................................................................... 56
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................... 58
2

Modul 1. Imbunatatirea Proceselor si Reinginerie la SC TRANSILVANIA GENERAL IMPORTEXPORT SRL (Punct de lucru D219-Timisoara )

Cap .1 Pregatirea pentru Engineering/Reenginering


1.1 Alegerea sistemului
Obiectul acestui proiect il constituie elaborarea unui plan pentru imbunatatirea radicala a
procesului ( activitatii ) de distributie desfasurat de firma de distributie a grupului bihorean
de firme European Food&Drinks.
Am ales acest subiect deoarece postul de Economist pe care il ocup in cadrul
Departamantului Financiar-Contabil , al punctului de lucru D219-Timisoara imi satisfactia
profesionala de a ajuta firma sa isi desfasoare activitatea in conditii optime de eficacitate,
eficienta si economicitate.
In cele ce urmeaza voi realiza o scurta prezentarea a firmei de distribuitie SC
TRANSILVANIA GENERAL IMPORT EXPORT SRL.
Societatea comerciala SC. Transilvania General Import-Export SRL. este persoana
juridica romana, cu capital integral privat, avand forma juridica de societate cu
raspundere limitata. Ea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane, cu
propriul statut,cu prevederile statului,ale Legii Codului Comercial Roman si ale altor
reglementari legale aplicabile.
Conform statutului su, societatea poate deschide, pentru realizarea obiectului su de
activitate, filiale sau sucursale, depozite, magazine, n ar sau strintate, s ncheie
contracte cu parteneri strini i romani, s participe la nfiinarea de societi comerciale
i cu participare de capital strin.

Forma juridica: Societate cu raspundere limitata


Obiectul de activitate al societatii cuprinde urmatoarele:
- Comert cu ridicata nespecializat,de produse alimentare bauturi si tutun;
- Operatiuni de import-export de marfuri;
- Distribuitor de bauturi si produse alimentare.
3

Date identificare societate


SC. Transilvania General Import-Export SRL
CUI: RO 97800
Numar Inregistrare Registrul Comertului :J05/347/1991,
Sediu Central: Str. Teatrului nr. 1-2 Complex Transilvania Oradea ,judetul Bihor
Managementul firmei :Micula Calin, Micula Ioan, Micula Viorel si Andrei Vasilica.
Actionari: Micula Viorel 47,5% ; Micula Ioan 47,48% ; Rieni Drinks SA. 5%; Micula Eva
0,02%.
Societatea a parcurs de la data infiintarii si pana in prezent, din punct de vedere
organizatoric, mai multe etape. Fiecare din acestea s-a concretizat printr-un anumit grad de
autonomie operative si decizionala.
La formarea societatii, capitalul total subscris al acesteia a fost de 700.000 RON divizat
in parti sociale care apartin celor 4 actionari. In prezent capitalul social al intreprinderii se
estimeaza a fi 29 081 400 RON.
Transilvania General Import Export este o firma privata romano-suedeza a carei activitate
de baza este distribuirea produselor fabricate pe platformele industriale European Drinks,
Scandic Distilleries si European Food.
Transilvania General Import Export detine un parc auto propriu cu peste 2.000 de
autovehicule de diverse tonaje (Volvo, Renault, Mitsubishi, Dacia, Roman) care asigura
transportul si distributia produselor pe intreg teritoriul tarii. Birourile in care isi desfasoara
activitatea angajatii sunt dotate ultramodern si asigura un cadru adecvat muncii in colectiv.
Tehnica de calcul avansata se regaseste in dotarea tuturor departamentelor.
Sunt peste 2500 de angajati la nivel national, media de virsta a personalului nedepasind
30 de ani.
Transilvania General Import Export este cu adevarat un profitabil partener de afaceri, al
carui nume se asociaza calitatii si competentei in activitatea de comert si servicii.
Are peste 200.000 de clienti in tara, datorita seriozitatii dar si a facilitatilor pe care le
ofera: transportul si distributia gratuite a produselor, dotarea magazinelor clientilor cu vitrine
frigorifice, rafturi de prezentare si diverse materiale publicitare.
Produsele fabricare pe platformele European Drinks, Scandic Distilleries si European
4

Food se gasesc, prin intermediul distribuitorilor externi, in tari ca Cehia, Slovacia, Ungaria,
Republica Moldova.
Ceea ce isi propune firma este sa ofere produse de calitate ca bauturi alcoolice si
racoritoare, produse alimentare-paste fainoase, napolitane, dulciuri, faina condimente, conservenealimentare-alcool tehnic si sanitar.
Pentru realizarea obiectului de activitate, societatea are personal angajat. Angajarea si salarizarea
personalului se face in conformitate cu prevederile Codului Muncii si al Legii Salarizarii.
Compania are un personal de peste 70 de angajati in Oradea si peste 2500 de angajati in filialele
din toata tara.
Activitatea se desfasoara intr-un spatiu comercial situat in Oradea Str. Teatrului nr. 1-2
Complex Transilvania, precum si in punctele de lucru pe care firma le are in fiecare judet din
tara.
Reeaua de distribuie cuprinde peste 100 de depozite n ntreaga ar, asigurand
comercializarea a peste 220 produse care sunt toate mrci nregistrate.
Compania deine o flot de peste 2.000 vehicule de diferite gabarite i modele (Volvo,
Renault, Mitsubishi, Dacia, Roman), care asigur transportul i distribuia produselor mai sus
menionate pe ntreg teritoriul Romaniei.
Atunci cand vorbim despre socitatea comerciala TRANSILVANIA GENERAL IMPORT
EXPORT, este imperios necesar sa aducem in discutie faptul ca activitatea sa este strans
legata si conditionata de activitatea firmelor producatoare din grup :
European Drinks, una dintre cele mai mari investitii private din Romania, a fost fondata
de fratii Viorel si Ioan Micula. Azi reprezinta unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata
apelor minerale si bauturilor racoritoare. Brandul de renume Izvorul Minunilor a devenit in
scurt timp un lider al pietei in domeniul apelor minerale, devansand companii cu traditie si
experienta in acest domeniu.
European Drinks vine in intampinarea dorintelor mereu in schimbare ale clientilor prin
produse extrem de bune calitativ precum:
Apa minerala : Izvorul Minunilor si Hera;
Bauturi racoritoare carbonatate: Adria, Frutti Fresh, Action Cola, Vita Tonic;
Bauturi racoritoare necarbonatate : Fruttia, Fruttia Delicio;
5

EUROPEAN FOOD produce marca de napolitane Naty, cerealele Viva, otet, ketchup,
maioneza, paste de tomate, bere ( Burger, Favorit), paste fainoase, alunite ( Olla-diverse
arome), pernite ( Viva-diverse arome).
Scandic Distilleries este o companie productoare de buturi alcoolice din Romania, parte a
grupului European Food&Drinks.
Compania produce ginul Gillman, votca Scandic Pop, Rieni Trie de Bihor, lichiorul i
crema de lichior Tanita, alcoolul sanitar Mona si bitter suedez.
Compania din Timisoara reprezinta unul din punctele de lucru importante din cadrul
societatii, este persoana juridica romana, care se organizeaza si functioneaza pe baza de
gestiune economica, potrivit legislatiei romane in vigoare.

1.2 Organigrama TGIE


Interpretare (Figura 1.2.1)
Depozitele TGIE au gestiune proprie .
Din punct de vedere organizatoric si administrativ fiecare depozit este alcatuit din 4
departamente: Vanzari, Fianciar - Contabil , Resurse Umane si Auto.
Departamentul de vanzari este coordonat de un Director de Vanzari care este subordonat
Directorului Regional de Vanzari (7 judete).
Directorului de vanzari ii sunt subordonati agentii de vanzari , merchendeiseri, gestionarii si
manipulantii.
Serviciul Financiar Contabil este condus de Contabilul Sef de Zona (CZC) care
coordoneaza activitatea departamentului: un economist, doua facturiste si un casier.
Seful de coloana colaboreaza cu departamentul de vanzari si coordoneaza activitatea parcului
auto .
Analistui regional apartin departamentului de vanzari si raporteaza direct directorului
regional de vanzari datele cu privire la vanzarile din anumite perioade.

1.3 Evolutia TRANSILVANIA GENERAL IMPORT EXPORT


Evolutia TRANSILVANIA GENERAL IMPORT EXPORT este strans legata de
activitatea de productie a firmelor din grup European Food&Drinks.
Datorita faptului ca firma si-a firma dezvoltat o retea nationala de distributie, deschizand
in fiecare judet cate un depozit sau chiar mai multe in ideea de a acoperii cat mai mult din piata
pentru a oferi stocuri permanente de produse.
De obicei stocurile de marfa sunt asigurate direct de la fabrica ( se factureaza de catre
firmele producatoare la depozitele care plaseaza comenzi). Scopul acestor depozite este acela de
a asigura un stoc optim de marfa .
In situatia in care unul dintre depozite nu dispune de stocuri de marfa se impune metoda
transferului intern intre depozite.
Imperiul bihorean al mancrii i buturilor, care la sfaritul anilor i90 domina agresiv
piaa de profil, a ajuns acum s se restrang dramatic ca urmare a scderi cotei ntr-o pia care la
randul a dus la concedieri masiv care au depasit o treime din fora de munc de aproximativ
10.000 de persoane.
n 1996, sucurile carbogazoase Frutti Fresh produse de European Drinks aveau jumtate
din pia, adic mai mult decat Coca-Cola i Pepsi la un loc. Romania era singura ar unde
Coca-Cola nu era lider de pia. ns strategia bazat pe preuri mici s-a ntors mpotriva
companiei n anii 2000.
Standardul de via i preteniile romanilor au crescut, vanzrile de rcoritoare ieftine,
eufemistic denumite de grup value for money, au nceput declinul. Creteri i scderi
asemntoare a vzut afacerea frailor Micula i pe piaa apei minerale, a alcoolului distilat, a
berii la pet sau a snacks-urilor.
Iar dup 2008, cand criza a lovit iar buzunarele romanilor, ei i-au restrans consumul dar au
refuzat s se ntoarc la mrcile pe care le abandonaser iar piaa avea s scad continuu.
Dup ce grupul reuise, la nceputul anilor 2000, s-i plteasc datoriile restante la stat, fraii
Micula s-au ntors in top 10 datornici.
Ca masura de optimizare a costurilor s-a luat decizia de concediere a personalului.
7

Restructurarea de personal este justificat prin efectele crizei financiare.


In 2009, potrivit unui raport al firmei de consultan i audit Deloitte, Transilvania
General Import-Export al frailor Micula (care se ocupa de distribuia produselor fabricate pe
platformele industriale European Drinks, Scandic Distilleries i European Food) a nregistrat o
cifr de afaceri de aproape un miliard de euro fiind plasat pe locul 194 n topul celor mai mari
500 de companii cu capital privat, din Europa Central i de Est, n funcie de cifra de afaceri din
2008.
n ultimii ani, anunurile privind disponibilizrile masive sunt fcute de patronii unor grupuri
importante n scopul unor negocieri cu autoritile statului.
Interesele sunt diverse, dar n general vizeaz obinerea unui suport, a unui ajutor de la stat,
menionandu-se c disponibilizrile sunt urmarea reducerii consumului i c piaa nu mai
absoarbe producia
Guvernul nu a luat nicio masura pentru stimularea economiei deci nu are cum sa mearga
productia. Pe piata 90% din alcool este produs si comercializat la negru. Nereducerea pietei
negre a condus la diminuarea activitatii la 20-30%.
Momentul de cotitur al afacerilor European Drinks se pare c a fost anul 2008 la finalul cruia,
efectele crizei financiare erau din ce n ce mai pregnante.
Grupul frailor Micula este unul cu potenial i care deine o poziie de varf n domeniul
industriei alimentare, dar conjunctura actual n care industria a czut cu 20% trebuie aplicate
anumite optimizri pentru eficientizarea activitilor. Ct despre cifra de afaceri, aceasta este de
aproape dou ori mai mare dect n realitate datorit utilizrii unui alte companii din cadrul
grupului care cumpr de productori i vinde apoi, din nou, ctre celelate firme de distribuie.

1.4 Analiza SWOT la TGIE

Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) este una dintre cele mai
utilizate forme de analiza a unei afaceri. Prin SWOT se analizeaza si se evalueaza impactul
punctelor forte (strengths) si a slabiciunilor interne (weaknesses), a oportunitatilor
(opportunities) si a amenintarilor (threats) ce provin din mediul extern. Partea principala a
acestei analize reprezinta listarea si evaluarea elabora, implementa strategia optim pentru a
asigura prosperitatea firmei.
Avantajele
SC TGIE SRL este o firma de renume care detine o retea de distributie ampla prin care firma
asigura un serviciu complet de aprovizionare, echipamente, mercantizare
Produsele sunt comercializate la un pret foarte mic comparative cu cel al concurentei.
Desfacerea produselor este asigurata de personal calificat in domeniul vanzarilor dar si al
productiei.
Calitatea ridicata a produselor si serviciilor si este recunoscuta prin certificate de calitate si
standarde ISO.
Activitatea firmelor din grup a creat locuri de munca atat in domeniul productiei , vanzarilor
dar si al serviciilor (domeniul hotelier).
Firmele din grup detin autorizatii de mediu iar produsele expirate si cele degradate sunt
distruse conform legislatiei in vigoare.
Apa bauturilor racoritoare este provine de la peste 1100 de metri altitudine si este adusa pe
platformele de productie prin conducte de inox pe o distanta de 28 km;
Autovehiculele din autobaza au o emisie redusa de CO2.
9

Firmele din grup detin tehnologie de productie de ultima generatie aliniata la standardele
europene:
Ex: platforma industriala de la Rieni are o linie aseptica de imbuteliere.
TGIE detine un numar foarte mare de autovehicule.
TGIE detine motostivuitoare pentru incarcarea/ descarcarea si manipularea marfurilor,
Depozitele TGIE sunt situate la marginea oraselor pe platforme industriale.
TGIE detine tehnica de calcul si birotica performante (imprimante, telefoane mobile,
computer, fax, scanner, imprimante multifunctionale si acces la Internet).
TGIE exporta produsele firmelor in peste 20 de tari din Europa.
TGIE este principalul producator national de alcool sanitar (Mona).

Dezavantaje
Perfectionarea personalului in relatia firma-clienteste inca in curs de desfasurare.
Faptul ca TGIE nu mai are department de marketing a condus la o scadere a vanzarilor.
Depozitele TGIE sunt amplasate la marginea oraselor pe vechi platforme industriale.
Faptul ca firma a efectuat concedieri masive iar acum activeaza cu minim de angajati.
Au fost desfintate anumite posturi, iar sarcinile si responsabilitatile au fost comprimate si
atribuite persoanelor care inca activeaza.
TGIE ar trebui sa achizitioneze autovehicule noi care sa nu polueze si sa aiba un consum mai
mic de combustibil.
Oportunitati
Transformarile structurale si atitudinea inovatoare in ceea ce priveste produsele si serviciile
oferite mai ales calitatea lor pot trezi interesul clientilor.
10

Prin politica de control a preturilor de vanzare ( reduse) firma poate sa reziste pe piata.
TGIE reprezinta o rampa de lansare pentru o viitoare cariera in domeniul vanzarilor sau
economic.
Amenintari
Aparitia continua pe piata interna a noi firme producatoare de bauturi racoritoare
TGIE nu are departament specializat de marketing.
Competitia este puternica pe piata firmelor de distributie : Coca-Cola, Nestle, Timisoreana,
Pepsi, Apuseana, Buzias, Perena.etc.
Firmele concurente vor fi din ce in ce mai selective si agresive in atragerea clientilor.
Faptul ca firma are o gama foarte variata de produse nepromovate face ca acestea sa nu
parcurga toate etapele ciclului de viata al produsului si sa ramana doar in faza de lansare
( ex.. detergentul de vase- necunoscut de catre consumatori ) acestea fiind adevarate pietre de
moara pentru intreprindere.
Grupul de firme se bazeaza pe faptul ca produsele sunt cunoscute, au devenit un brand
national, ne mai fiind nevoie de o promovare agresiva .
Toate fabricile sunt certificate conform unor standard internationale de calitate (ISO 9001),
mediu (ISO 14001),siguranta alimentelor (ISO 22000 si FSSC 22000) precum si siguranta
ocupationala (OHSAS 18001).
Singura modalitate de promovare a produselor in media se realizeaza pe posturile TV proprii
si radioul National FM.
Din punct de vedere economic, contabil firma inregistreaza pierderi din ce in ce mai mari, de
la un an la altul.
Faptul ca firma face parte dintr-un grup de firme puternice care s-au dezvoltat in diverse
domenii ( in jur de 50 de firme) de activitatea face ca aceste sa se sustina reciproc din punct
de vedere financiar.
Ceea ce isi propune firma este sa ofere produse de calitate ca bauturi alcoolice si racoritoare,
11

produse alimentare-paste fainoase, napolitane, dulciuri, faina condimente, conservenealimentare-alcool tehnic si sanitar.

1.5 Constituirea i instruirea echipei de mbuntire a


procesului(EIP)
Strategia general urmrete direcia i finalitatea organizaiei pe termen lung, avnd drept
scop dobndirea avantajelor pentru societate prin intermediul resurselor aflate ntr-un mediu
restrictiv i utilizate pentru satisfacerea nevoilor pieei.
Pentru realizarea proiectului de reinginerie/dezvoltare/imbuntire continu, este nevoie de
implicarea tuturor departamentelor, incepnd cu conducerea de vrf i terminnd cu efii de
entiti ai departamentelor vizate. Astfel, vor fi implicate urmtoarele departamente:
Conducere
Financiar contabil
Aprovizionare
Auto
Vanzari
Aceste departamente tebuie s raspund la o serie de ntrebri, cum ar fi:
Ce trebuie imbuntit?
Care sunt pasii care trebuie urmati?
La ce valoare se ridica investitia?
Care este perioada de amortizare a investitiei?
Care este durata proiectului ?
Structura organizatorica n cadrul SC TGIE este una matriciala, fiecare angajat are o dubla
subordonare: el rspunznd funcional n fata Sefului de departament si disciplinar n fata
Directorului de Vanzari
Decizia de investiii se ia la nivelul sediul central al TGIE ,la Oradea .
12

13

14

1.6 Tema proiectului de mbuntire radical a programului de


lucru pentru EIP
In cele ce urmeaza voi stabili tema proiectului de imbunatatire radicala :
Momentan agentii de vanzari nu acoperii toate zonele din Judetul Timis (chiar daca la
punctele de distributie din orasele Lugoj si Sannicolau Mare este cate un agent de vanzare).
Astfel se doreste reinnoirea parcului auto prin achizitia a 8 autoturisme noi si angajarea a
inca 3 agenti de vanzari , pe langa cei 5 agenti care activeaza in prezent ( la punctul de lucru
din Timisoara).
In figura 1.6.1 este redata o imagine a tipului de masina care se va achizitiona.
Figura 1. 6.1.Autoturism marca Suzuki, Model Swift

Functiile autoturismului:
Deplasare
Siguranta
Confort

15

Cap 2. Analiza obiectului existent pentru mbuntire


radicala (Reengineering)
2.1 Funcia globala i funciile sistemului
Funciile sistemului sunt derivate din necesitile pe care trebuie s le satisfac sistemul,
adic apar numai atunci cnd examinam ce nsuiri trebuie s aib cadrul material al
sistemului pentru a satisface anumite necesitai.
Definirea funciilor sistemului ine seama de sfera noiunii de funcie i de categoriile de
funcii ale sistemului, de corelaia calitate-functie-competitivitate pentru sistemul global.
Functia globala:
FG: Deplasarea pentru realizarea vizitelor la clientii.
Functii finale:
F1 deplasarea pe traseele stabilite;
F2 siguranta in deplasare si sistemul securizat de inchidere;
F3 confort ;
F4 - consumul de combustibil ;
F5 - Puterea motorului;
F6- Tractiune;
F7- Servodirectie;
F8 Tipul de virare;
F9 Greutate;
Functii colaterale :
F10 Caracteristicile estetice;
F11 Ergonomia;
16

F12 Emisia de gaze CO 2 in conformitate cu legislatia in vigoare si climatizarea;


Functii intermediare
F13 Asigurarea fiabilitatii;
F14 Asigurarea mentenabilitatii;
F15 Asigurarea instructiunilor de utilizare/manevrare a autoturismului
In tabelul urmator se vor determina ponderile functiilor F1-F15, definite pentru varianta
optima : autoturismul marca Suzuki Swift.l.
Tabelul 2.1.1.. Ponderea functiilor
F

1
F

2
F

3
F

4
F

5
F

6
F

7
F

8
F

9
F

1
1

1
1

0
1

1
1

0
0

0
1

1
1

0
0

0
0

1
1

1
1

0
0

1
0

1
1

1
1

1
1

1
0
F

17

1
1
F
1
2
F

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

4
0

3
0

3
0

4
0

5
0

2
0

1
0

6
0

7
0

1
0

1
0

8
0

8
0

7
0

5
0

7
0

I
p

8
1

8
1

8
1

8
1

8
0

8
0

4
0

5
0

7
0

5
0

3
0

3
0

1
0

1
3
F
1
4
F
1
5
p
F

pF = 189

18

2.2 Analiza critica a proceselor i competitivitii


subsistemelor ce realizeaz funcia de deplasare pentru
realizarea vizitelor la clienti

Pentru a intelege mai bine activitatea desfasurata de catre SC TGIE SRL D219
Timisoara vom prezenta modul in care este implicat fiecare departament in
procesul de distributie :

Autoturismele marca Matiz sunt foarte vechi si acestea nu mai functioneaza in parametri
normali, iar in urma realizarii Inspectiei Tehnice periodice s-au constatat urmatoarele:
consumul de combustibil a crecut ( comparativ cu consumul standard mentionat in

cartea tehnica a automobilului);


exista probleme la sistemul de franare;
probleme la cutia de viteze;
probleme directie;
stare avansata de rugina a caroseriei;

Pe langa aceste constatari :


automobilele nu dispun de un sistem de climatizare ( raciere - la temperaturi ridicate);
sistemul de securitate al usilor este scazut (masinile nu beneficiaza de sisteme de alarma);
Greutatea automobilelor nu este propice deplasarii in zonele rurale (mai ales in conditiile
meteorologice neadecvate: ninsori, ploi abudente);
De asemenea exista riscul defectarii in mers a unor componente ale automobilului si
astfel pot survenii accidente care sa pericliteze viata agentului de vanzari si a tuturor
participantilor la trafic.
Toate acestea implica costuri de service foarte mari si totodata pierderea unei zile de
vanzari din moment ce autoturismele nu functioneaza.
In fiecare zi cei 5 agenti ai firmei realizeaza vizite la clientii actuali pentru a le prezenta
oferta de produse, promotiile in scopul preluarii comenzilor si pentru a le distribuii
19

materialele publicitare . De asemenea acestia semneaza contracte cu clientii noi de pe ruta


lor.
De asemenea acestia incaseaza si contravaloarea marfurilor vandute ( cash sau prin
instrumentele financiare de plata agreate in contractele de vanzare-cumparare , incheiate),
motiv pentru care este necesar ca masina sa detina un sistem de inchidere securizat.
Dintre cei 5 agenti 3 isi desfasoara activitatea pe raza orasului Timisoara iar ceilalti 2
agenti isi desfasoara activitatea in zona satelor din judetul Timis.
Conceptul de livrari pe rute este specific distribuitorilor care au retele proprii de
magazine si depozite, si in acelasi timp asigura transportul si catre ceilalti clienti. Asigurarea
si exploatarea eficienta a resurselor implicate in deservirea clientilor de pe rute constituie un
factor dinamizator al intregii activitati a distribuitorului.
La sfarsitul celor 8 ore de vizite in teren , agentii de vanzari se intorc la sediu si predau banii
incasati ( la casieria unitatii ) si comenzile la departamentul de emitere a facturilor pentru
marfa comandata.
Societatea dispune de programe informatice performante ale caror module deservesc
utilizatorii si ii ajuta sa isi usureze munca .
Astfel exista un modul de emitere a facturilor si un modul de transport bazat pe rute definite
ca atare .
Dupa ce se realizeaza documentele de insotire a marfii, se listeaza un centralizator cantitativvaloric, care contine marfa ce trebuie incarcata in camioane si documentele pe baza carora
aceasta iese din gestiunea depozitului (facturi sau avize de insotire a marfii ) .
Gestionarul urmareste aceste centralizatoare de marfa ( pe fiecare agent ) si pregateste marfa
pentru a fi incarcata in camioane in cursul diminetei urmatoare de catre manipulantii din
depozit ( cu ajutorul a 2 motostivuitoare) .
Seful de coloana auto , este cel care alege si numeste rutele pe care trebuie sa le parcurga
soferii ( in functii de magazinele care au achizitionat marfa ).
In cele ce urmeaza vom prezenta rutele pe care le parcurg cei 5 agenti:
Agentul 03T zona de N-V a orasului Timisoara;
20

Agentul 56T zona de S a orasului Timisoara;


Agentul 78C Zona de E a orasului Timisoara;
Agentul 28T
Luni Dumbravita-Giarmata Mare- Giarmata Vii- Ortiosoara-Vinga Varias Dudestii NoiDudestii -Vechi
Marti Nadlac Seitin
Miercuri Fibis- Pischia Iosifalau-Recas-Izvin - Remetea Mica-Remetea Mare
Joi Bucovat- Bazos
Vineri program incasari
Agentul 55T
Luni Sanandrei-Sanmihaiu Roman-Sanmihaiu German- Sag- Peciu Nou
Marti Jebel Ciacova- Macedonia-Ghilad-Denta- Deta
Miercuri Gataia-Manastire-Brestovat Vermes- Buzias
Joi- Becicherecu Mic-Becicherecu Mare- Lovrin- Ciresu- Berecuta Calacea-Checea
Vineri - program incasari

In figura urmatoare, este reprezentata harta judetului Timis si localitatile care alcatuiesc
rutele pe care le parcurg agentii de vanzari.
Figura 2.2.1. Harta judetului Timis (rute )

21

2.3 Meninerea calitii serviciilor, prin managementul


sistemului integrat al calitii

Firma manifestat o preocupare continu pentru obinerea satisfaciei clienilor si, prin
controlarea activitilor i a proceselor din cadrul organizaiei, cu scopul de a spori eficiena i
eficacitatea cu care se rspunde solicitrilor / cerinelor naintate de ctre acetia. n acest
context, societatea a implementat la nivelul su, un sistem de management integrat al calitii,
respectiv manualul de management integrat.
Pentru realizarea unor servicii prin care s se asigure ndeplinirea ntr-o msur ct mai
mare a cerinelor i ateptrilor tuturor prilor interesate (clieni, acionari, colectivitatea local,
22

personalul propriu, furnizori/prestatori/executani etc.) n condiiile respectrii cerinelor de


reglementare, n cadrul firmei a fost proiectat i implementat un sistem de management integrat
calitate-sigurana alimentelor SMI n conformitate cu cerinele standardelor ISO 9001:2008
i ISO 22000:2005. SMI implementat este urmrit i evaluat pentru a se asigura mbuntirea
continu a acestuia, precum i a performanei generale a societatii. SMI este configurat pe baza
abordrii activitilor, ca procese, descrise i reglementate n documentele SMI (angajamentul
managementului, manualul de management integrat, proceduri, programe preliminare, plan
HACCP, instruciuni de lucru). Funcionarea i mbuntirea SMI sunt detaliate n documentele
menionate. SMI cuprinde patru categorii principale de procese, a cror interaciune este
prezentat n figura 1:
Procesele de management general
Procesele de management al resurselor
Procesele de realizare a serviciilor
Procesele de msurare, analiz i mbuntire

2.4 Propuneri de mbuntire rapida a proceselor i


structurilor existente ale sistemului
Conform analizei SWOT realizate n capitolul 1, datorita concurentei acerbe de pe piata
produselor alimentare si bauturilor racoritoare , exlusiv a alcoolului sanitar este necesar sa se
dezvolte noi rute pentru a acoperii intreaga suprafata a judetului Timis. Acest lucru se poate
face doar prin reinnoirea Parcului Auto, lucru care permite o reconfigurare a rutelor pe care
trebuie sa le parcurga agentii de vanzare dar si agentii de livrare (soferii)
Se urmrete de asemenea pstrarea calitii i performantelor produselor, cresterea
numarului de clienti ( persoane juridice), cresterea vanzarilor ( cifra de afaceri ) valorica si
cantiativa.
Investirea in achizitia autoturismelor

Investitia in reinnoirea parcului auto este obligatorie deoarece activitatea de distributie a


societatii TGIE impune acest aspect, pentru a preluarea comenzilor si pregatirea acestora.

23

Rolul investitiei este acela de a oferii clientilor servicii de calitate intr-un timp relativ
scurt, recastigarea cotei de piata si realizarea obiectivelor de vanzari ( atingerea target-ului )
comparativ cu anii 2000 in care grupul de firme European Food&Drinks au prosperat si au
inregitrat vanzari colosale de ordinul milioanelor de Euro ( 995 mil Euro ).
Decizia de a investi reprezint un ir de opiuni tehnico-economice succesive, privind diferite
aspecte ale activitii sistemului tehnico-economic cum ar fi:dimensiunea sa
optim,amplasamentul su, tehnologiile folosite, tipurile de utilaje achiziioate i proveniena lor,
durata optim de serviciu a utilajelor, durata eficient de funcionare aobiectivului nou creat n
ansamblu etc.
Pentru a judeca eficiena economic a folosirii unui utilaj sau a unui grup de utilaje, nu este
de ajuns s ne oprim la criterii de apreciere cum ar fi: durata de recuperare a investiiilor,
coeficientul eficienei economice a investiiei etc., indicatori care iau n calcul numai efectele
anuale ce se produc ca urmare a actului de a invest.
Dac se ia n considerare viaa economic a obiectivului, aceste efecte anuale se vor
multiplica, se vor propaga pe toat perioada de funcionare eficient. Static, aceast perioad de
timp coincide cu durata fizic de via a investiilor.
Procesul creterii economice oblig la efectuarea claculelor de eficien economic ntr-o
concepie dinamic, n continuu progres tehnic i economic. n plus, trebuie evideniat c
procesul investiional este caracterizat printr-o coordonat suplimentar fa de procesul de
producie-timpul. Deci, n alegerea variantei de proiect, un rol important l va avea determinarea
duratei optime de funcionare a obiectivului, punnd fa n fa efortul pe care l face sistemul
de producie n prezent i efectele scontate ale activitii sale viitoare.
Analiznd retrospectiv, n cadrul sistemelor de producie cu utilaje deja n funciune, se pune
problema determinarii momentului optim de nlocuire a utilajelor i modul n care se poate trata
acesta n contextul extinderii i dezvoltrii sau modernizrii sistemului.
Deciziile de nlocuire trebuie s ia n considerare un numr important de factori: uzura fizic,
moral determinate de progresul tehnologic n echipamente i procese, modificarea cererii pe
pia, presiunea unei competiii din ce n ce mai mari. Toate aceste conduc la necesitatea unor
politici dinamice i flexible de nlocuire a vechilor echipamete cu altele noi, la intervale de timp
economice.
n stabilirea modelelor de deteminare a momentului optim de nlocuire a utilajelor una din
probleme dificile este lipsa de date definitive la mometul analizei, pentru parametrii: valoarea
rmas, rata schimbrilor tehnologice, costuri de exploatare, costuri de meninere, ntreinere i
reparaie, nivelul deperforman etc:
24

De accea evaluarea se face pe baz de prezumii sau estimri. Problemele de nlocuire a


utilajelor se mparte n dou clase mari, care iau n considerare:
Elemente ale cror performae se deterioreaz n timp. Dar care pot fi parial sau total
reabilitate prin programe eficiente de meninere. Din aceast categorie fa parte: mainile-unelte,
utilajele i alte echipamente industriale. Costurile performanelor deteriorate, costul ntreinerii,
meninerii n functiune se ateapt s creasc n tip. Aceast categorie de probleme est formulat,
de obicei, n sistem determinist.
Elemente ale cror performane nu se deterioreaz n timp, ele au o cdere brusc, se avariaz
i de aceea ele trebuie imediat nlocuite. Este cazul componentelor cu probabiliatate mare de
avariere.
Programele de nlocuire iau n cansiderare dac echipamentele vor fi nlocuite individual, pe
msur ce se deterioreaz, sau este necesar ca ele s fie periodic nlocuite n grup, ceea ce
conduce la scderea probabilitii de avarie.
Aceste consideraii au condus la conceptul de ntreinere preventiv, adesea formulat n
condiii de risc i incertitudine. Aceast abordare a problemelor de nlocuire n contextul
construirii de modele e baz de analiz logic.
n urma identificrii oportunitiilor de investiie n cadrul SC TGIE SRL s-au relizat 3
variante de proiecte investiionale, urmnd s se aleag varianta cea mai eficient care asigur
ndeplinirea obiectivelor propuse de managmentul organizaiei.
Variantele de investiie care au fost identificate si urmeaz s fie analizate sunt:
VARIANTA 1:Achizitionarea automobilelelor marca Dacia Sandero pret : 5800 Euro
VARIANTA 2: Achizitionare automobilelor marca Dacia Lodgy; Pret: 6500 Euro
VARIANTA 3: Achizitionare automobilelor marca Suzuki (Suzuki Swift) ; Pret: 5200
Euro
In Anexa nr .1 sunt prezentate ofertele primite de la Grupul Dacia (Dacia Sandero, Dacia
Lodgy) respectiv Suzuki ( Suzuki Swift).

25

26

Cap. 3 Reproiectarea obiectului de E / R

3. 1 Determinarea competitvitatii optime ( Kopt) a sistemului.


Prin reinnoirea parcului auto se ofera agentilor de vanzari un loc de munca mai sigur si
astfel se va dezvolta o cultura a securitatii la locul de munca.
De asemenea pot fi vizitati mai multi clienti iar accesul in anumite zone si reproiectarea
rutelor este esentiala in activitatea de distributie.
In acest sens trebuie sa analizam si concurenta din domeniul distributiei .
Principalii concurenti ai European Drinks sunt companiile Coca-Cola Hellenic Botling
Company si Pepsi Romania.
In figura urmatoarea este prezentata piata bauturilor racoritoare din Romania . Se observa
ca liderul este Coca-Cola care detine 45 % din piata.
Figura 3. Piata bauturilor racoritoare din Romania

Coca-Cola (45%)
European Drinks
(25%)
Pepsi (20%)
Ate marci (10%)

Datorita activitatii diversificate pe care o desfasoara in TGIE se confrunta pe piata cu o


multime de societati concurente , fapt care se datoreaza in principal numeroaselor sortimente pe
care societatea le distribuie ( paste fainoase, dulciuri, condimente Alcool sanitar, alcool ).

27

Politica urmat de ctre concurenii firmei, n special n materie de lansare de produse, a


fixrii preurilor sau a campaniilor promoionale, are o mare influen asupra vnzrilor firmei.
Cunoaterea concurenei joac un rol hotrtor n planificarea de marketing.
Firma trebuie s compare constant produsele, preurile, canalele de distribuie iaciunile
de promovare cu cele ale concurenei.
Astfel ea poate identifica avantajele i dezavantajele pe care le are n lupta cu aceasta,
lansnd atacuri mai precise asupraconcurenei i aprndu-se mai bine de atacurile acesteia.TGIE
analizeaza periodic strategiile concurenilor
TGIE se detaeaz de concuren prin:
produse i servicii superioare;
calitatea serviciilor
dezvoltarea relaiilor pe termen lung cu clienii;
campanii promoionale bine gndite i realizate;
calitatea i eficiena procesului tehnologic;
ncrederea pe care a creat-o n mintea consumatorilor;
aciunile promoionale care implic tinerii.

Produsele distribuite de TGIE sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum,deci trebuie


s ajung la consumatori
Distibutia cuprinde: calea pe care o urmeaz produsele pn ajung la consumator;
lanul proceselor operative la care sunt supuse produsele n traseul lor pn la
cumprtor;
aparatul tehnic sau reeaua de uniti, dotrile, personalul specializat
carerealizeaz distribuia
28

Pentru Compania TGIE politica de distribuie are ca principal obiectivr educerea


timpului ct produsele parcurg circuitul productor- consumator.
Se consider c, dac la un punct de vnzare un consumator nu gsete un anumit
produsal firmei, atunci s-a pierdut oportunitatea ca produsul s fie cumprat, deci a sczut
vnzarea.
Distribuia n aceast situaie nu a fost realizat, a sczut consumul i de aici i reducerea
profitului.
De asemenea, toate eforturile ce se fac pe linia promovrii produselor trebuiesc strns
mpletite cu eforturile din domeniul distribuiei pentru atingerea scopului final:creterea
vnzrilor.
In cele ce urmeaza vom prezenta rutele pe care le vor parcurge cei 5 agenti dupa
achizitia autoturismelor si totodata vom reface rutele existente si vom configura noi rute
pentru agentii care vor fi angajati in perioada imediat urmatoare:
Agentul 03T zona de N-V a orasului Timisoara;
Agentul 56T zona de S a orasului Timisoara;
Agentul 78C Zona de E a orasului Timisoara;
Agentul 28T
Luni Dumbravita-Giarmata Mare- Giarmata Vii- Ortiosoara-Vinga Varias Dudestii NoiDudestii -Vechi
Marti Nadlac Seitin
Miercuri Fibis- Pischia Iosifalau-Recas-Izvin - Remetea Mica-Remetea Mare
Joi Bucovat- Bazos
Vineri program incasari
Agentul 55T
Luni Sanandrei-Sanmihaiu Roman-Sanmihaiu German- Sag- Peciu Nou
Marti Jebel Ciacova- Macedonia-Ghilad-Denta- Deta
29

Miercuri Gataia-Manastire-Brestovat Vermes- Buzias


Joi- Becicherecu Mic-Becicherecu Mare- Lovrin- Ciresu- Berecuta Calacea-Checea
Vineri - program incasari
Agentul 000
Luni Babsa Barateaz- Bacova Alios- Valosesti
Marti Batesti Bulza- Bunea Mare- Brestea -Breazova
Miercuri Granicerii-Homojdia-Gladna Montana- Gelu -Honorici
Joi-Utvin Chizatau- Jena-Murani- Uliuc
Vineri program de incasari
Agentul 001
Luni Mosnita Noua- Mosnita Veche- Albina- Urseni
Marti Sacosu Mare- Sacosu Turcesc Otvesti- Icloda
Miercuri Sinersig Cornesti- Rudicica
Joi- Surducu Mic-Hezeris- Folea
Vineri program de incasari

Agentul 002
Luni Drinova Sipet-Jupanesti - Vizma
Marti Grosi Dragomiresti- Ianova- Igris
Miercuri Stamora Germana Luncanii de Jos- Hodoni
Joi - Jabar Juresti- Nadas- Nemesesti Obad- Ivanda
30

Vineri program de incasari

31

Cap. 4 Analiza obiectului de E/R de proiectat /reproiectat


Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia n care sunt prezentate principalele
caracteristici tehnico-economice ale investiiei, prin care se asigura utilizarea rationala si
eficienta a capitalului si acoperirea cheltuielilor materiale ntr-un mod ce satisface cerintele
economice si sociale.

Analiza fezabilitii cadru conceptual aplicat evaluri cantitative, sistematice, a unui


proiectului privat indica cat este de voloros proiectul pentru societatea comerciala.
Rezultatele acestei analize pot fi exprimate n mai multe moduri, incluznd rata
rentabilitii interne a investiiei, valoarea actualizat net i raportul beneficiu cost.
Rata intern a rentabilitii Rata dobnzii la care un flux de costuri i beneficii are
valoarea actualizat net (VAN) egal cu zero.
Rata intern a rentabilitii trebuie comparat cu un etalon n scopul evalurii
performanei proiectului propus (de regul, n calitate de etalon servete rata de actualizare).
Valoarea actualizat net Suma care rezult cnd valoarea actualizat net a costurilor
ateptate ale unei investiii este sczut din valoarea scontat a beneficiilor ateptate.
Coeficientul Beneficiu/Cost Valoarea prezent a fluxului de beneficii mprit la
valoarea prezent a fluxului de costuri. Cnd se utilizeaz Coeficientul Beneficiu/Cost, criteriu
de selecie este de a accepta toate proiectele independente cu un Coeficient Beneficiu/Cost mai
mare ca 1.

Analiza Economica
Compania TGIE isi distribuie produsele direct - cu ajutorul camioanelor proprii
de distribuie.
Firma asigur distribuia produselor:
32

sptmnal - prin rutarea zonelor : pentru o eficien mai mare a distribuiei s-au trasat
grafice zilnice exacte de aprovizionare pentru fiecare client.

la cerere - clienii care epuizeaz stocul de marf cu care s-au aprovizionat potsolicita
telefonic aprovizionarea cu marf nainte de ziua de livrare prestabilit.

Evidena tuturor clienilor aprovizionai se ine cu ajutorul Crii Rutei care scoate
neviden numrul de puncte de vnzare aprovizionate pe o rut i distribuia produselor. Astfel
se calculeaz rata de servireca raport ntre numrul de puncte efectiv aprovizionate i numrul
optim de realizat. Cu ct valoarea acestei rate se apropie de 1 cu att distribuia se desfoar mai
eficient.
Pe rutele noi create exista un un numar de 150 de magazine cu potential de cumparare a
produselor distribuite de catre TGIE.
Prin intermediul celor 150 de clienti se estimeaza cresterea cifrei de afaceri ( lunar ) cu 20%
( 40.000 lei).

Analiza ecologica
O data cu achizitia autoturismelor trebuie remarcat faptul ca masinile indeplinesc anumite
standard ecologice .
Protejarea mediului inconjurator a devenit o adevarata provocare pentru toti conducatorii
auto si in special pentru companiile care detin flota de masini . Standardele ecologice se
traduc prin emisiile eliminate in atmosfera. Din acest motiv se doreste achizitionarea unor
autoturise cu motoare cu trei cilindiri in defavoarea motoarelor mari poluatoare cu sase, opt,
zece sau doisprezece cilindri.
Propulsoarele cu trei cilindri prezinta numeroase avantaje, printre care:
consumul de carburant redus;
scaderea masei si cheltuieli de mentenanta mai mici.
Consumul de carburant redus reprezinta un plus in procesul de luare a deciziei de
achizitie . Un consum redus de carburant inseamna in acelasi timp si costuri mai mici cu
principala cheltuiala a firmei : cheltuieli cu combustibilul.

33

De asemenea faptul ca masinile beneficiaza de garantie ( timp de 36 luni sau in limita a


100000 km ) reprezinta evitarea unor cheltuieli cu reparatiile , bani care pot fi redirectionati in
alte directii.
In fiecare din locatiile noastre, comitetele de securitate a muncii sunt formate atat din
manageri cat si din angajati cu functii de executie. Pentru a adresa riscurile de securitate
specifice dezvoltam programe de training speciale. De exemplu, programul nostru Grija fata de
mediu incepe din masina ta contribuie la reducerea accidentelor in rindul flotei noastre cat si la
imbunatatirea factorilor de mediu.

Analiza estetica si ergonomica

Prin achizitionarea autoturismelor se va imbunatatii imaginea firmei in perceptia


clientilor. Masinile vor fi brand-uite cu marcile care au consacrat imaginea firmei : Frutti Fresh,
Izvorul Minunilor, Burger .

Analiza sociala
Faptul ca masinile dispun de sistem de alarma reprezinta un motiv de siguranta pentru
agentii de vanzari care incaseaza sume de bani de la client reprezentand contravaloarea marfii
vandute.
De asemenea sistemul cu ESP, ABS, Air-Bag, si un sistem de franare foarte bun ofera un
avantaj competitiv societatii comerciale ( reducerea costurilor cu reparatiile ).
Astfel agentii de vanzari sunt instruti sa conduca ecologic, in siguranta si responsabil. In
acest sens de doreste cresterea ratei celor care poarta centura de siguranta, imbunatatirea pozitiei
la volan, dar si reducerea consumului de carburant, a emisiilor de CO2 si a accidentelor la nivelul
intregului parc auto .
In acest scop a fost implementat sistemul international recunoscut de management al
securitatii OHSAS 18001.

34

35

36

Capitolul 5. Selectia solutiei optime (Vopt) pentru


imbunatatirea radicala
In cele ce urmeaza voi prezenta metodologia de achizitie a autoturismelor .
Reprezentarea eficienei economice nu se poate face fr a ine cont de caracteristicile
socio-economice ale mediului intern si extern, care genereaz diveri criterii de analiz. De
exemplu unele comapnii mutinationale sau organizaii foarte mari desi genereaz numeroase
beneficii economice, ele s-ar putea sa afecteze negativ mediul ecologic (Continental tyres).
Eficiena nu se msoar din punctul de vedere al unui singur indicator, ci printr-o analiz
multicriterial care are in vedere un sistem divers de indicatori.

Indicatorii cu caracter general


Aceas categorie de indicatori contribuie la formarea unei imagini globale asupra
eforturilor i efectelor ce caracterizeaz activitatea viitoare a obiectivului economic, precum
i a eficienei economice. Acetia sunt:
Capacitatea de producie reprezint volumul maxim al produciei ce se poate obine ntr-o
anumit perioad de timp, n condiii normale de funcionare, prin utilizarea deplin a
capitalului fix, a resurselor materiale, i a unui anumit coeficient de schimb. Pentru
exprimarea capacitii de producie se pot folosi: uniti de msur naturale - n cazul
produciei omogene; uniti de msur valorice - n cazul produciei eterogene. Indicatorul
este unul de volum care concretizeaz de fapt un prim efect al efortului investiional realizat,
exprimnd o imagine de ansamblu, global asupra mrimii obiectivului;
Numrul de personal reprezint numrul de salariai de care va avea nevoie viitorul
obiectiv. Acesta trebuie cunoscut nc din faza de proiectare, fiind stabilit n corelaie cu
producia, productivitatea muncii i coeficientul de schimburi. El va fi stabilit i n structur,
pe categorii de specialiti;
Costul produciei reprezint totalitatea resurselor consumate pentru producia ce se
preconizeaz s se obin cu noul obiectiv. Pentru aceasta exist trei modaliti de calcul:
costul anual total al produciei, costurile unitare ale produselor i cheltuielile la 1000 lei
37

producie marf. Este un indicator cu o foarte mare putere de sintez, reflectnd condiiile
concrete de efort economic, n care se va realiza producia proiectat;
Profitul (beneficiul) reprezint rezultatul financiar pozitiv al unei activiti economice. n
analiza eficienei economice a investiiilor profitul apare nsoit de indicatori de rentabilitate,
ce se obin prin compararea acestuia cu veniturile sau costului produciei. Se poate observa
c dac profitul este un indicator de volum, atunci rentabilitatea este un indicator de
eficien, deoarece compar efecte cu eforturi. Prin intermediul profitului sunt asigurate
premisele necesare pentru creterea capitalului fix. Determinarea sa face posibil calculul ratei
profitului (sau rentabilitii), care arat capacitatea unui sistem de producie de a produce
profit;
Productivitatea muncii este un indicator ce compar rezultatele generale ale unui sistem
de producie (volumul produciei, ncasrile), cu resursele umane (numrul de personal)
implicate n realizarea acestora. n calculele de eficien economic ns, productivitatea
muncii trebuie privit ca o cauz a produciei i nu ca un efect al acesteia. Calculul acestui
indicator nu se realizeaz prin raportarea produciei obinute la numrul de salariai, ci iniial
se stabilete cu ce productivitate a muncii se va lucra n cadrul sistemului, iar apoi se
dimensioneaz numrul de salariai i producia.
Rentabilitatea este cel mai important indicator de eficien economic, denumit i
profitabilitate sau rata rentabilitii sau rata profitabilitii. Formula general de calcul este:

r = [P/C] 100 %

(4.2)

n care r este rentabilitatea; P profitul i C cheltuielile de producie. n esen,


rentabilitatea exprim conceptul clasic al eficienei economice deoarece profitul
caracterizeaz scopul urmrit pe pia (efectul final al oricrei activiti productive), iar
costul produciei sintetizeaz resursele (umane, materiale, financiare) consumate.
n cazul indicatorilor generali pot fi inclui i alii, potrivit naturii obiectivului
realizat, a ramurii economice corespunztoare etc.

Indicatori de baz
38

Acest gen de indicatori au fost elaborai mod deosebit n cadrul preocuprilor de


cretere a eficienei economice a investiiilor i stau la baza fundamentrii deciziei
judicioase de a investi. Principalii indicatori sunt:
Volumul capitalului investit Inv reprezint expresia valoric a tuturor resurselor ce se
consum pentru realizarea unui obiectiv pn la punerea lui n funciune.
Formula de calcul pentru acest indicator este:

iar:
Inv volumul investiiei totale
- investiia direct
- investiia colateral
- investiia conex
- efectul imobilizrilor de fonduri
e coeficient de eficien economic
d durata de execuie
h anul ealonrii investiiei
Ih investiia ealonat n anul h
M valoare medie anual ( trimestrial, lunar) a imobilizrilor de fonduri
N valoarea mijloacelor circulante de prim dotare
Durata de execuie a lucrrilor de investiie d. Viaa unui obiectiv de inestiie se imparte
n 2 perioade:
n prima parte se realizeaz obiectivul pn la punerea sa n func iune. Aceast perioad
se numete durata de execuie a lucrrii de investiii.
39

A doua parte reprezint perioada de la punere n funciune pn la scoaterea din funciune


a fondului fix respectiv. Aceast perioad se numete durata de funciune sau durata de
serviciu a fondului fix.
n concluzie, varianta optim este cea cu durata de execuie a lucrrilor cea mai mic.
Durata de funcionare eficient a obiectivului de este perioada n care obiecticul ncepe
sa produc efecte i din acest punct de vedere, se prefer variantele cu o durat ct mai lung
posibil.
Investiia specific S reprezint volumul fondurlor de investiii necesar pentru realizarea
unei uniti de capacitate de producie.

Termenul de recuperare al investiiei T reprezint perioada de timp n care resursele de


investiii consumate s-ar putea recupera din valoarea beneficiilor anuale abinute n urma
vmzrii produciei.
Coeficientul de eficien economic a investiiilor e exprim beneficiile anuale sau
acumulrile bneti anuale ce se obin la 1 unitate de masur investit.
Cheltuielile echivalente sau recalculate K n vederea evalurii resurselor cosumate pentru
realizarea unui obiectiv de investiii i a bunei funcionri a acestuia exist doi indicatori
utilizai:
Volumul investiional pentru resursele consumate pn la punerea n funciune a
obiectivului de investiii.
Costul produciei pentru resursele consumate, anual, dup punerea n funciune a
obiectivului de investiii.
nsumarea direct a celor doi indicatori, fr nici o corec ie, nu este posibil pentru c
invetiiile se consum o singur dat, iar costul de producie se repartizeaz annual.
40

Randamentul economic al investiiei R este un indicator mai complex dect ceilal i i


privete fenomenul investiional n ansamblul lui, ncepnd de la efectele primelor cheltuieli
de proiectare, pn la scoaterea din funciune, realiznd o viziune sistemic asura procesului.
n tabelul de mai jos sunt prezentai indicatorii de baz alturi de simbolul, unitatea
de msur, formula de calcul i modul de luare a deciziei.
Indicatori de baz ai eficienei economice utilizai n procesul decizional
Nr.

Denumire

Formula de

Decizie

Crt
1

indicator/simbol
Volumul capitalului

calcul/nr.formul
Inv=Id

MIN

investit Inv
Durata de execuie a

MIN

lucrrilor de investiii d
Durata de funcionare

MAX

eficient a obiectivului
4
5

De
Investiia specific S
Termenul de recuperare a

S=Inv/Q
T=Inv/B

MIN
MIN

investitiei T
Coeficientul de eficien

e=1/T

MAX

economic a investiiilor
7

e
Cheltuieli echivalente sau

K=Inv+Ch*De

MIN

recalculate K
Randamentul economic R

R=Ph*De/Inv-1

MAX

In care:
Q- producia anual
B- beneficiul obinut
Ch- reducerea cheltuielilor de producie
Ph- profitul anual

41

5.1 Calculul indicatorilor de baz


Rezolvarea problemei se realizeaz cu ajutorul programului Excel. n tabelul urmator
se prezint rezultatele calculelor indicatorilor de eficien economic a investi iilor n
viziune static i decizia de investiii pe baza metodei scorului.
Tabelul
Rezultate de calcul. Alegerea variantei optime
B. Calculul
indicatorilor cu

Simbo

caracter de baz
Volumul

Inv

Varianta

Varianta

Varianta

Valoarea

U.M.

optima

euro

46400

52000
19/0.052

41600
19/0.052

41600
19/0.052

1.182.500

1.182.500

2.255.500

2.255.500

900.000

900.000

900.000

0.164
3.650.000
372.500

0.164
3.650.000
281.250

0.030
5.110.000
338.250

0.124

0.184

0.122

0.122

8.02
8.06

5.40
5.43

8.13
8.19

8.12
8.19

capitalului
investit
Durata de executie a
lucrarilor de
investitii
Durata de

Zile/ani

19/0.052

exploatare
eficienta
Producia anual

De

ani

dupa inv
Productia anuala

buc/an

inainte de inv
Investitia

Buc/an 900.000

specifica
(Inv/Q )
Venitul anual
Profitul anual
Termenul de

si
Vh
Ph

euro/buc
euro
euro

0.030
5.110.000
338.250

recuperare al
investitiei
Randamentul

Ti

Ani

economic al
investitiei (P an/IV)
Coeficientul

Ri
e=1/T

eficientei
economice a
42

investitiei

Rezultate (scorul
aferent fiecrei
variante
investiionale)

43

Concluzie si comentarii:
VARIANTA 1:Achizitionarea automobilelelor marca Dacia Sandero pret : 5800 Euro
VARIANTA 2: Achizitionare automobilelor marca Dacia Lodgy; Pret: 6500 Euro
VARIANTA 3: Achizitionare automobilelor marca Suzuki (Suzuki Swift) ; Pret: 5200
Euro
Din tabelul se poate observa c, ca varianta investiional numarul 3 este declarat
ctigtoarea. A fost aleas varianta numarul 3 datorit capacitii de producie si profitului
mult mai mare generat.
Urmrind rezultatele calculelor pentru indicatorii de eficien economic , cei mai importani
(termenul de recuperare, coeficientul eficienei economice si randamntul economic) se observ
c tot varianta 3 de proiect este cea mai bun.

44

Pentru evaluarea eficienei economice n perioada execuiei obiectivului, se folosesc o serie


de indicatori pe care i prezentm n continuare. Acetia vor fi calculai pentru fiecare
variant de proiect de investiii.
Mrimea imobilizrilor totale:
di
M i I h (d h k )
h1

n care:
Ih- este fondul de investiii cheltuit n anul h
d- durata de execuie a obiectivului
K = factorul de corecie ce ine seama de momentul de nceput a lucrrilor de investi ii i
poate lua urmtoatele valori:
K=1, lucrrule demareaz la nceputul anului
K=0,5, lucrrile demareaz la mijlocul anului
K=0, lucrrile demareaz la sfaritul anului

Imobilizarea anual medie:


M
mi i
di

Valoarea imobilizrii anuale medii arat mrimea imobilizrilor ce revin pe fiecare an de


construcie a obiectivului i se urmrete a fi ct mai redus.
Mrimea imobilizrilor specifice:

45

m si

Mi

M
sau m si i
qi
Qi

Acest indicator exprim imobilizarea ce revine unei uniti de capacitate de producie


exprimat valoric (q) sau fizic (Q).
Efectul economic al imobilizrilor:
d
Ei I h ( d h k ) e n
h1

Unde en este coeficientul de eficien economic normat sau propus a fi realizat.


Pierderea absolut:
d
d h
P I h [(1 a)
1]
i h1

n cele ce urmeaz se vor calcula aceti indicatori pentru fiecare variant investi ional i pe
baza datelor deja cunoscute i sintetizate n tabelul 4.1. n plus, se consider o rat de
actualizare de a = 20% = 0,20.
Pentru evaluarea eficienei economice n perioada execuiei obiectivului, se folosesc o serie
de indicatori pe care i prezentm n continuare. Acetia vor fi calculai pentru fiecare
variant de proiect de investiii.
Mrimea imobilizrilor totale:
di
M i I h (d h k )
h1

n care:
Ih- este fondul de investiii chultuit n anul h
d- durata de execuie a obiectivului
46

K = factorul de corecie ce ine seama de momentul de nceput a lucrrilor de investi ii i


poate lua urmtoatele valori:
K=1, lucrrule demareaz la nceputul anului
K=0,5, lucrrile demareaz la mijlocul anului
K=0, lucrrile demareaz la svritul anului

Imobilizarea anual medie:


M
mi i
di

Valoarea imobilizrii anuale medii arat mrimea imobilizrilor ce revin pe fiecare an de


construcie a obiectivului i se urmrete a fi ct mai redus.
Mrimea imobilizrilor specifice:
m si

Mi

M
sau m si i
qi
Qi

Acest indicator exprim imobilizarea ce revine unei uniti de capacitate de producie


exprimat valoric (q) sau fizic (Q).
Efectul economic al imobilizrilor:
d
Ei I h ( d h k ) e n
h1

Unde en este coeficientul de eficien economic normat sau propus a fi realizat.


Pierderea absolut:

47

d
d h
P I h [(1 a)
1]
i h1

n cele ce urmeaz se vor calcula aceti indicatori pentru fiecare variant investi ional i pe
baza datelor deja cunoscute i sintetizate n tabelul 4.1. n plus, se consider o rat de
actualizare de a = 20% = 0,20.
. Randamentul economic actualizat:
mo
m0 Pact
R act
1
m0
I act

2. Termenul de recuperare a investiiei, actualizat:


Termenul de recuperare a investiiei, n viziune dinamic, se calculeaz construind o ecuaie
n aceast necunoscut, pornind de la definiia indicatorului, adic perioada de timp dup
care sumele investite se recupereaz din profiturile cumulate. Calculul se poate efectua mai
simplu considernd profitul anual constant.
T
P
Ih
Ph
d
T
(1 a ) 1
m0(T )
m0
m0
h
I act Pact


I

act
d
T
h1 (1 a ) h h1 (1 a ) d h
(1 a )
a (1 a )
(1 a )

P
h
m0
d
P I
(1 a ) a
h
act

P
h

log
T

m0
d
Ph I act (1 a ) a
log(1 a )

48

Modul 2. Management prin proiecte pentru aplicarea


solutiei optime Vopt.
Cap.6 APLICAREA SOLUTIEI OPTIME PENTRU
IMBUNATATIREA RADICALA
49

In tabelul urmator se poate vedea planificarea proiectului de reinginerie cu detalierea


pe activiti, subactiviti, volum de munca, echipa de proiect, duratele proceselor.

Numele
Nr. Crt.

activitatii(subacti

Dur

Incepu

Sfarsit

Echipa de

vitatii)

ata

tul
Luni

ul
Marti

lucru

Achizitionarea a 8

19

08.12.2

30.12.2

autoturisme
Prezentarea

zile

013

013

deciziei de

Director

reinnoire a
1.

parcului auto

(conducerii )
Analiza studiului

zile

de fezabilitate

2.

3.

zile

Luni

RegionalVa

08.12.2

08.12.2

nzari

013
Luni

013
Luni

(DRV)

08.12.2

08.12.2

General

013
Luni

013
Luni

Manager

08.12.2

08.12.2

Departame

013
Luni

013
Luni

nte

Acceptare la nivel

de firma
Solicitarea

zile

ofertelor

08.12.2

08.12.2

zile

013
Miercu

013
Miercur

ri

10.12.2

10.12.2

zile
2

013
Miercu

013
Vineri

DRV
DRV, GM,

zile

ri

12.12.2

Financiar,

10.12.2

013

Sef de

4.

5.
6.

Luni

Primirea ofertelor
Analiza ofertelor

013

Financiar

coloana,
DZ
(director

50

zona )
Analiza
7.

8.

specifiicatiilor

tehnice

zile

Achizitia propriu-

zisa
Elaborare

zile

documentatiei de
9.

10.

12.

13.

14.

15.

16.

Vineri

10.12.2

12.12.2

Sef colona

013
Luni

013
Luni

auto

15.12.2
013

22.12.2
013

Financiar

Luni

Luni

15.12.2

15.12.2

013
Marti

013
Marti

achizitie a

autoturismelor
Depunerea

zile

documentelor de

16.12.2

16.12.2

achizitie

zile

013
Miercu

013
Miercur

ri

17.12.2

17.12.2

013
Joi

0134
Joi

18.12.2

18.12.2

zile

013
Vineri

013
Vineri

Financiar

19.12.2

19.12.2

Externaliza

zile

013

013

t
Sef coloana

Luni

Luni

auto,

22.12.2

22.12.2

Financiar,

013
Joi

013
Joi

DRV, DZ
DRV, DZ,

18.12.2

18.12.2

Sef coloana

013
Joi

013
Joi

auto

18.12.2

18.12.2

013

013

1
11.

Vineri

Contractare

Realizarea platii

Transport

zile

Receptionarea

autoturismelor

zile

Reconfigurare

rute

zile

Adaugarea de noi

obiective

zile
51

Financiar

Financiar

Financiar

DZ

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

18.12.2

18.12.2

coloana

013
Marti

013
Luni

Auto

rute

zile

Angajare agenti

23.12.2

29.12.2

de vanzari

zile

013
Miercu

013
Miercur

ri

24.12.2

24.12.2

013
Joi

013
Joi

Recrutare si

selectie

zile

Programarea

25.12.2

25.12.2

interviurilor

zile

013
Vineri

013
Luni

Sustinerea

26.12.2

29.12.2

interviurilor
Semnarea

zile

013
Luni

013
Luni

contractelor de

29.12.2

29.12.2

angajare

zile

013
Luni

013
Luni

Punerea in

29.12.2

29.12.2

Sef coloana

functiune
Verificarea

zile

013

013

auto

Luni

Luni

29.12.2

29.12.2

Sef coloana

013
Luni

013
Luni

auto

29.12.2

29.12.2

Sef coloana

013
Luni

013
Luni

auto

29.12.2

29.12.2

Sef coloana

optime de

functionare

zile

agentilor
Training prezentare

1 zi

autoturisme
26.
27.

DZ, Sef

Instruirea
25.

Joi

Realizarea celor 3

parametrilor
24.

Joi

DRV, DZ

(functii)
Predarea

1 zi
1

013
Marti

013
Marti

auto
Sef coloana

masinilor

zile

30.12.2

30.12.2

auto,

52

Financiar,
013

28.

013

Agenti
Sef coloana

Semnarea

Marti

Marti

procesului verbal

30.12.2

30.12.2

Financiar,

013

013

Agenti

de predare-primire

1 zie

6.1 Elaborarea diagramei Gantt


Diagrama Gantt

53

auto,

54

Anexe
Bilantul contabil pentru anul 2012.
Topul clientilor pe localitati

55

56

BIBLIOGRAFIE

57

1. Popa H. L. Managementul strategic, Ed. Dacia 2002


2. Popa, H. L. Teoria i Ingineria Sistemelor 2003
3. Popa, H. L., Managementul competitivitii serviciilor, Ed. Politehnica Timioara, 2008
4. Drghici, A., Ingineria i Managementul Investiiilor, Ed. Politehnica, Timioara, 2010
5. http://www. Europeanfood.ro
6. http://www.Europeandrinks.ro
7. http://www.tgie.ro
8. http://www.mfinante.ro

58

DENUMIRE INDICATORI
Indicatori din BILANT

lei

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL

344053824

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care

195288684

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite,


marfuri etc.)
Creante

60118660

131092812

Casa si conturi la banci

4077212

CHELTUIELI IN AVANS

1099460

DATORII - TOTAL

458548727

VENITURI IN AVANS

PROVIZIOANE

157551

CAPITALURI - TOTAL, din care:

81735690

Capital social subscris varsat

29081600

Patrimoniul regiei

0
59

Patrimoniul public

0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri neta

911970476

VENITURI TOTALE

924262013

CHELTUIELI TOTALE

959102719

Profitul sau pierderea brut(a)


-Profit

-Pierdere

34840706

Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar


-Profit

-Pierdere

34840706
Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariati

3148
Comert cu
ridicata
nespecializat de

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN

produse
alimentare,
bauturi si tutun

Inapoi

60

Modulul 2.
Management prin proiecte pentru aplicarea solutiei optime Vopt
Cap.6. Aplicarea solutiei optime pentru imbunatatirea radicala:

61

Figura. 1.2. 1. Organigama TGIE SRL (Punct de lucru 219 STimisoara).

Director General

Dep.
Vanzari
(Director
national)
DRV

Analist
financia
r
Gestionari
Manipulant

DV

Dep.
Financiar
Contabil

Agenti
de
vanzari

Autobaza

CSZ

Economi
st

Dep.
Resurse
Umane

Referent RU

Sef
Coloana

Factura
re

Casier

Mercha
ndeiseri

62

Sofer

IT