Sunteți pe pagina 1din 56

Europa

Bucuresti

TIMPUL

EVOLUTIA ARHITECTURII SI

TIMPUL

ARHITECTURA

ORASUL

EUROPEI

ORASULUI OCCIDENTAL

LOCAL

1

Grecia

Traditia clasica: proiectarea cu

Antica

ajutorul ordinelor clasice (morfologie

Sec.15

 

BUCURESTIUL BALCANIC

si sintaxa; un limbaj care se

Traditia post-bizantina / balcanica

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara

construieste in Antichitatea greaca si

imbogateste in timp cu scurte

- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi

mari, indiferente fata de spatiul urban;

operatii majore de regularizare si de

control

momente de intrerupere)

Orasul traditional dezvoltat mai mult

- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

organic - dupa Renastere (sec 16-17)

incepe ordonarea / geometrizarea

sistematica a spatiului urban, dupa

aceleasi reguli “clasice”: ierarhizare,

ordonare estetica

 

Sfirsit de

Primele preluari din traditia clasica (odata

Sec. 19

Despartirea “blinda” de traditia

clasica

sec.18,

cu cultura reanscentista si iluminista):

inceput

importuri stilistice diverse si

 

de sec.

concomitente.

2

19

19
2 19

1831

 

BUCURESTIUL EUROPEAN:

Sec. 20

Despartirea radicala MM

Importul eclectismului EBA (de factura

Negarea traditiei bizantine, dar fara

Construirea unui nou limbaj prin

franceza): aproape oficializat

distrugerea totala a orasului vechi.

opozitie cu traditia clasica

- arhitecti straini

Operatiile de modernizare a orasului, dupa

Orasul functionalist si principiile lui

- arhitecti romani dilomati la EBA

modelul oraselor occidentale:

 

-1891 Societatea Arhitectilor Romani

modernizarea tesutului major

-1892 Scoala de Arhitectura

-

o noua atentie fata de estetica spatiului

Cautarile stilistice nationale (stilul

public

neoromanesc ) incep sa inlocuiasca

- amenajarea cheiurilor si taierea marilor

eclectismul de factura clasica.

bulevarde (E - V si N - S)

 

-

importante cladiri/echipamente publice

 

ale noului stat modern

modernizarea tesutului mi nor

negocierea cu fondul existent

RM 1

 

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

context 1300

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1300 - 1831

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Singura intervenție majoră:

Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei)

Traditia post-bizantina / balcanica - locuinte joase cu caracter rural, pe loturi mari, indiferente fata de spatiul urban;

Constantin Brâncoveanu (1688-1714)

Devine prima axa N-S a orașului, de-a lungul căreia se vor alinia echipamentele urbane ale orașului modern

1701 - 1801

echipamentele urbane ale ora ș ului modern 1701 - 1801 - cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1700 - 1800

Spațiul public – ulițe, maidane, clădiri publice modelul Constantinopolului

maidane, clădiri publice – modelul Constantinopolului anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea
maidane, clădiri publice – modelul Constantinopolului anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1. 1701 - 1801 Bucureștiul balcanic Sfârșit de sec.XVIII, început de sec. XIX Primele preluări

1. 1701 - 1801

Bucureștiul balcanic

Sfârșit de sec.XVIII, început de sec. XIX

Primele preluări din tradiția clasică (odată cu cultura renascentistă și luministă): importuri stilistice diverse și

concomitente; la început la nivelul fațadelor.

diverse și concomitente; la început la nivelul fațadelor. anul I / IAC / 2014-15 / DITACP
diverse și concomitente; la început la nivelul fațadelor. anul I / IAC / 2014-15 / DITACP

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2. 1831 - 1944

Bucureștiul „european

TIMPUL

EVOLUTIA ARHITECTURII SI

TIMPUL

ARHITECTURA

ORASUL

EUROPEI

ORASULUI OCCIDENTAL

LOCAL

1

 

Sfirsit de

Prim ele preluari din traditia clasica (oda ta

 

Sec. 19

D espartirea blindade traditia

sec.18,

c u cultura reanscentista

si ilum inista):

clasica

inceput

2

19

de sec.

im porturi stilistice diverse si concom itente

 
   
 
 
1831
1831

BU CU RE ST IU L E U RO PE A N :

Sec . 20

D espartirea radicala MM

 

Im portul eclectism ului E BA (de factura

 

N

egarea traditiei bizantine/balcanice, dar

Cons truirea

unui nou lim baj prin

franceza): aproa pe oficializat

 

fara distruge rea totala a orasului vechi.

opoz itie cu traditia clasica

 

- arhitecti straini

O peratiile de m ode rnizare a ora sului, dupa

O rasul func tionalist si principiile lui

 

- arhitecti rom ani dilom ati la E BA

 

m odelul oraselor oc cidentale:

 

-1991 Societatea A rhitectilor Rom ani

mod erniz area te sutulu i major

-1992 Scoala de A rhitectura

 

-

o noua atentie fata de estetica spatiului

Cautarile stilistice na tionale (stilul

 

public

ne or om ane s c ) incep sa inlocuiasca

 

-

am enajarea cheiurilor s i taierea m arilor

eclectism ul de factura clasica.

 

bulevarde (E-V

si N -S)

 

-

im portante cladiri/echipam ente publ ice

 

ale noului stat m ode rn

mode rniz area tesutu lui minor

negocierea cu fondul existent

RM 1
RM 1
RM 1
 

Prim ele expe rim entari substantiale,

anii 1930

Preluarea lim bajului m ode rnist, m ai ales

 

Se m entine regula ora sului traditiona l,

m ai ales la nivelul lim bajului /

la nivel

m orfologic, m ai putin sintaxa.

intr-o negoc iere pragm atica cu fondul

obiectului arhitectural

In pa ralel, continua si celelalte tendinte

 

construit.

 

3

3
 

stilistice

N

u se preiau ideile orasului func tiona list,

 

nici la nivel de expe rim ent.

RM 2
RM 2
 
RM 2  
 

A plicarea pe scara larga a principiilor

1945
1945

BU CU RE S TIU L S O V IE T IZA T

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

program politic și ideologic

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde

se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere

economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale

Iluminismului.

Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand

spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative principale:

(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:

se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare

economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale.

(2) construirea unei noi identitati nationale. strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman(administratie, stil de viata, cultura etc.)

IN

CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA RESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

1831 - 1944 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /
1831 - 1944 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /
1831 - 1944 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /
1831 - 1944 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

1831 - 1944 Regulamentul de înfrumusețare a orașului 1831 1831 - Le Règlement Organique (RO) +

Regulamentul de înfrumusețare a orașului 1831

1831 - Le Règlement Organique (RO) + Règlement sur lassainissement, lembellissement et le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest

et le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest anul I / IAC /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2. 1831 - 1944

Bucureștiul „european

modernizarea orașului

1831 - Le Règlement Organique (RO) + Règlement sur lassainissement, lembellissement et le

maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest

1831 - 122 000 locuitori

1878- 177.646 locuitori

1899 - 282.071 locuitori

Ritmul de constructie:

-380 cladiri /an

- 282.071 locuitori Ritmul de constructie: -380 cladiri /an 1831 1895 anul I / IAC /
- 282.071 locuitori Ritmul de constructie: -380 cladiri /an 1831 1895 anul I / IAC /

1831

1895

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

1929

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1835

1831 - 1835 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1847 Traditia post-bizantina / balcanica - locuinte joase cu caracter rural, pe loturi mari, amplasate

1847

Traditia post-bizantina / balcanica

- locuinte joase cu caracter rural,

pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta fata de domeniul public al orasului;

- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

Planuri cadastrale detaliate există pentru București numai mult mai târziu – Planul Borroczyn, 1847

numai mult mai târziu – Planul Borroczyn, 1847 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1847 - 1860

1847 - 1860 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /
1847 - 1860 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1860 - 1890

1860 - 1890 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /
1860 - 1890 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2. 1860 - 1890

Bucureștiul „european

modernizarea orașului: tesutul major

Amenajarea cheiurilor Dambovitei;

Taierea de noi bulevarde;

Construirea echipamentor publice ale statului modern; Constructia de parcuri si gradini publice; Importul de noi tipuri de locuinte dezvoltate pe inaltime;

Controlul spatiului public si al edificarii prin reglementari

moderne.

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1800 - 1900

Putine strazi cu caracter central-european:

LIPSCANI

- 1900 Putine strazi cu caracter central-european: LIPSCANI “ Cu exceptia unei zone unde se aduna
- 1900 Putine strazi cu caracter central-european: LIPSCANI “ Cu exceptia unei zone unde se aduna

Cu exceptia unei zone unde se aduna toti negustorii si care este construita dupa modelul german,

restul orasului are aspectul unui sat.

(din memoriile unui calator strain din sec al

XVIII-lea)

“ (din memoriile unui calator strain din sec al XVIII-lea) anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2. 1921 - 1935

Bucureștiul „european

reglementarea orașului

Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada interbelica. Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in

continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare

urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a doua jumatati a sec. XIX).

1921- Primul Plan urbanistic general

1927- Societatea Urbanistilor Romani

1935- Planul de sistematizare

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2. 1921 - 1944

Bucureștiul „european

reglementarea orașului

1921

PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL

ora ș ului 1921 PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL 1935 PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : clasele de

1935

PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : clasele de constructii

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

institutiile moderne ale noului stat

1831 - 1944 institutiile moderne ale noului stat anul I / IAC / 2014-15 / DITACP
1831 - 1944 institutiile moderne ale noului stat anul I / IAC / 2014-15 / DITACP

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

modernizarea expresiei arhitecturale

limbajul eclectic

1944 modernizarea expresiei arhitecturale limbajul eclectic anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea
1944 modernizarea expresiei arhitecturale limbajul eclectic anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

modernizarea expresiei arhitecturale

3 1 - 1 9 4 4 modernizarea expresiei arhitecturale anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

alte importuri / neo-uri

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

modernizarea1917 - 1927

expresiei arhitecturale

importul unei deliberari: stilul « national »

importul unei deliberari: stilul « national » anul I / IAC / 2014-15 / DITACP /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

» anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof.

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1917 - 1927

1917 - 1927 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

stilul « national »

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

grădini publice și parcuri

Gradinile Cismigiu A. Meyer

Gradinile Kisseleff

Gradinile Cismigiu – A. Meyer Gradinile Kisseleff anul I / IAC / 2014-15 / DITACP /
Gradinile Cismigiu – A. Meyer Gradinile Kisseleff anul I / IAC / 2014-15 / DITACP /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1917 - 1927
1917 - 1927
1917 - 1927 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1930 - 1940

1930 - 1940 Importurile stilistice continua: Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care
1930 - 1940 Importurile stilistice continua: Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care
1930 - 1940 Importurile stilistice continua: Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care
1930 - 1940 Importurile stilistice continua: Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care

Importurile stilistice continua:

Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care cunoaste o mare

aderenta.

Pe acest fond se acutizeaza si conflictul traditionalism / autohtonism modernism /occidentalizare, care constituie o dimensiune de fond a culturii romane.

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1930 - 1940

1930 - 1940 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /
1930 - 1940 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1930 - 1940

1930 - 1940 anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura /

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1940 - 1944

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1945

Bucureștiul „sovietizat

RM 2 A plicare a pe scara larga a princ ipiilor 1945 BU CU RE
RM 2
A
plicare a pe scara larga a princ ipiilor
1945
BU CU RE S T IU L S O V IE T IZ A T
MM
Re constructia inc epe cu o noua spera nta
Cons truc tia noua re spe c ta in linii m ari
-
ge ne raliza rea lim ba jului/ consum ul
m ode rnista, care este ina busita de
principiile a nterioa re
de lim ba j: “stilul interna tional”
3
arhitec tura
stalinista:
-
re constructia dupa princ ipiile
N ega rea lim bajului m ode rnist ca
de cade nt.
ora sului func tiona list
Lim bajul r e al i s t - s oc i al i s t = “continut
soc ialist in form e na tiona le” – continua
linia de ca uta ri stilistice m ai
c onservatoa re .
1956 -59
Realism ul-socialist e pus in discutie
S e re vine treptat la un lim ba j m ode rnist
m inim al
anii 1960
L im ba jul “stilului internationa l” de vine
P re luarea id eilor ora sului func tiona list

sfirs itul

anilor

POST -M O D E RN IS M U L : princ ipiile

m ode rnism ului s i ale ora sului

1960 functionalist sint puse in discutie:

- critica lim ba jului stilului

internationa l, c onside ra t prea

abstrac t si sarac rezulta o s erie de

cautari de facturi dive rse: o noua

libe rta te stilistica, in ge ne ral m a i

re flexiva si m ai funda m entata

teore tic;

- critica ora sului func tiona list

- re venire a la princ ipiile orasului

tra ditiona l: spa tiu pub lic c lar

form aliz at (strazi, pi ete, e tc.),

inc erc ari de inte gra re dintre noile

interventii si fondul existent;

- pre ze rva rea si re vita lizare a orasului

tra ditiona l.

oficial sub sem nul econom icitatii si

(filtra te prin M oscova )

ra tiona litatii.

Cons truc tia m arilor a ns am bluri.

1974 -5
1974 -5
1974 -5
 

BU CU RE ST IU L CE A U S IS T

 

A lt dicteu politic, “neo-stalinist: noul

Critic a de susa m arilor a nsa m bluri sub

stil na tion al”

sem nul ec onom ie i de tere n:

4

-

plac area m arilor c ai de a cces in ora s

 

-

inde sirile

 

D istruge rea orasului ve chi: D e m olari

m asive; N oul Centru Ci vic; a rtificializ area

 

D im bovitei

”   D istruge rea orasului ve chi: D e m olari m asive; N oul
1989
1989

BU CU RE S T IU L T RA N Z IT IE I P O S T -CO M U N IS T E

5

TIMPUL

EVOLUTIA ARHITECTURII SI

TIMPUL

ARHITECTURA

ORASUL

EUROPEI

ORASULUI OCCIDENTAL

LOCAL

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1945

Bucureștiul „sovietizat

speranța modernistă a reconstrucției

Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea

interbelica, care este inabusita de arhitectura stalinista.

Cam din 1949, speranta este inabusita de dicteul politic

- Negarea / refuzul limbajului modernist ca burghez, decadent.

- Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale” – continua

linia de cautari stilistice nationale si conservatoare.

- Desi orasul burghez este infierat ca purtator al inegalitatii sociale, in linii mari,

constructia noua nu afecteaza liniile de dezvoltare a orasului trasate in perioada

interbelica.

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1945

Bucureștiul „sovietizat

arhitectura sub dicteu politic

1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie 1952: Nationalizareaprofesiunii

Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:

HOTARIREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA

RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN

DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR

HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE

SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI

- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru

arhitectura si constructii al Consiliului de ministri)

- Institutul de arhitectura Ion Mincu

- Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura

- Arhitectura sub « dicteu politic » Arhitectura, invatamantul, profesiunea sunt incluse in sistem si intra sub controlul politic.

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1945

Bucureștiul „sovietizat

arhitectura stalinistă:

realismul-socialist

” arhitectura stalinist ă : realismul-socialist anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea
” arhitectura stalinist ă : realismul-socialist anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea
” arhitectura stalinist ă : realismul-socialist anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

cvartalul – tipologie sovietică

ANII 50: desincronizare prin realismul-socialist

1950 - 1960

„ realismul-socialist ” 1 9 5 0 - 1 9 6 0 anul I / IAC
„ realismul-socialist ” 1 9 5 0 - 1 9 6 0 anul I / IAC

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1950 - 1960

ANII 45-50: o scurta perioada de sincronizare cu

dezvoltarea arhitecturii occidentale

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3. 1950 - 1960

Bucureștiul „sovietizat

critica realismului-socialist, noul modernism

1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov

1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realism- socialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de

rationalitate)

O SCHIMBARE PRUDENTA

noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor

noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov:

Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de

eficienta economica.

Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de

locuinte, confortul si expresivitatea plastica

Lucrarile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea

serioasa.

Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte

« MODERNISMUL DIRIJAT »

Dupa 1959 - modernismul este acceptat (dar nu si reabilitat) - devine « stil oficial », dar

tot ca « forma nationala » a continutului socialist.

Pentru prima oara sint acceptate si ideile orasului functionalist, pentru constructia

marilor ansambluri, dar tot prin directive de la Moscova, deci in formule mai fixe.

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3. 1950 - 1960

Bucureștiul „sovietizat

relația cu istoria: negarea istoriei

O NEGATIE PARADOXALA :

retorica comunista a NOULUI nu este similara negatiei moderniste orasul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare

NOUL este continutul socialist in forme nationale, deci si un recurs

la istorie. (istoria locala, mai veche sau mai noua )

FARA DISTRUGERI MAJORE ALE FONDULUI ANTERIOR

În concluzie:

SINCRONIZAREA CU OCCIDENTUL:

ANII 45-50: o scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea arhitecturii occidentale

ANII 50: desincronizare prin realismul-socialist

ANII 60-INCEPUT DE 70: sincronizare si un inceput de desincronizare,

(pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe realitate)

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3. 1950 - 1960

Bucureștiul „sovietizat

modernismul dirijat

piețe și completări de fronturi ale marilor artere

Piata Palatului 1958-60

Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1950 - 1960

modernismul dirijat

piețe și completări de fronturi ale marilor artere

” piețe și completări de fronturi ale marilor artere Continuarea axei N-S Ansamblul Circului si soseaua
” piețe și completări de fronturi ale marilor artere Continuarea axei N-S Ansamblul Circului si soseaua

Continuarea axei N-S

Ansamblul Circului si soseaua Stefan cel Mare

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1950 - 1960

modernismul dirijat

creșterea orașului prin construcția marilor ansambluri

creșterea orașului prin construcția marilor ansambluri anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1950 - 1960

creșterea orașului prin construcția

marilor ansambluri

creșterea orașului prin construcția marilor ansambluri anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Balta Alba - proiectat pt. 400 000 locuitori

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1960 - 1970

ANII 60-INCEPUT DE 70: sincronizare si un

inceput de desincronizare,

(pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe

realitate)

(pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe realitate) anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1960 - 1970

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

4. Bucureștiul “ceaușist”

TIMPUL EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL TIMPUL ARHITECTURA ORASUL EUROPEI LOCAL RM 2 A plicare
TIMPUL
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
ARHITECTURA
ORASUL
EUROPEI
LOCAL
RM 2
A
plicare a pe scara larga a princ ipiilor
1945
BU CU RE S T IU L S O V IE T IZ A T
MM
3
Re constructia inc epe cu o noua spera nta
Cons truc tia noua re spe c ta in linii m ari
-
ge ne raliza rea lim ba jului/ consum ul
m ode rnista, care este ina busita de
principiile a nterioa re
de lim ba j: “stilul interna tional”
arhitec tura
stalinista:
-
re constructia dupa princ ipiile
N ega rea lim bajului m ode rnist ca
de cade nt.
ora sului func tiona list
Lim bajul
r e al i s t - s oc i al i s t
=
“continut
soc ialist in form e na tiona le” – continua
linia de ca uta ri stilistice m ai
c onservatoa re .
1956 -59
Realism ul-socialist e pus in discutie
S e re vine treptat la un lim ba j m ode rnist
m inim al
anii 1960
L im ba jul “stilului internationa l” de vine
P re luarea id eilor ora sului func tiona list

sfirs itul

anilor

POST -M O D E RN IS M U L : princ ipiile

m ode rnism ului s i ale ora sului

1960 functionalist sint puse in discutie:

- critica lim ba jului stilului

internationa l, c onside ra t prea

abstrac t si sarac rezulta o s erie de

cautari de facturi dive rse: o noua

libe rta te stilistica, in ge ne ral m a i

re flexiva si m ai funda m entata

teore tic;

- critica ora sului func tiona list

- re venire a la princ ipiile orasului

tra ditiona l: spa tiu pub lic c lar

form aliz at (strazi, pi ete, e tc.),

inc erc ari de inte gra re dintre noile

interventii si fondul existent;

- pre ze rva rea si re vita lizare a orasului

tra ditiona l.

oficial sub sem nul econom icitatii si

(filtra te prin M oscova )

ra tiona litatii.

Cons truc tia m arilor a ns am bluri.

1974 -5
1974 -5
1974 -5
 

BU CU RE ST IU L CE A U S IS T

 

A lt dicteu politic, “neo-stalinist: noul

Critic a de susa m arilor a nsa m bluri sub

4

stil na tion al”

sem nul ec onom ie i de tere n:

-

plac area m arilor c ai de a cces in ora s

 

-

inde sirile

 

D istruge rea orasului ve chi: D e m olari

 

m asive; N oul Centru Ci vic; a rtificializ area

 

D im bovitei

D istruge rea orasului ve chi: D e m olari   m asive; N oul Centru
1989
1989

BU CU RE S T IU L T RA N Z IT IE I P O S T -CO M U N IS T E

5

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

4. 1960 - 1974

Bucureștiul „ceaușist”

re-stalinizareaarhitecturii

1968 - declaratia din august contra

invaziei sovietice in Cehoslovacia

1971 - Tezele din iulie - Mangalia:

« revolutia culturala »

1974 - Ceausescu devine presedinte al

republicii (functie nou infiintata)

devine presedinte al republicii (functie nou infiintata ) anul I / IAC / 2014-15 / DITACP
devine presedinte al republicii (functie nou infiintata ) anul I / IAC / 2014-15 / DITACP

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1974 - 1989

re-stalinizareaarhitecturii

o nouă arhitectură „națională”

„cortine“ de blocuri si cartiere

de blocuri îndesite

1977 – cutremurul ca „pretext pentru demolări”

“ 1977 – cutremurul ca „pretext pentru demolări” noul centru civic 485 ha de oras traditional

noul centru civic

ca „pretext pentru demolări” noul centru civic 485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente

485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

4. 1974 - 1989

Bucureștiul „ceaușist”

relația cu istoria: distrugerea istoriei

O FURIE DISTRUCTIVA FARA PRECEDENT :

O RETORICA VIRULENTA DE NEGARE A ORICAREI ISTORII ANTERIOARE:

fondul vechi este demolat

arhitectura moderna este respinsa natura este anihilata MASCATA DE RETORICA NATIONALISTA SI DE UN FALS RECURS LA ISTORIE - UN FEL DE „STALINISM ORIGINAL“.

POZITIA FATA DE ARHITECTURA LUMII

In total si real defazaj cu modurile de abordare ale orasului, arhitecturii si

patrimoniului din occident.

Un handicap greu recuperabil pentru arhitectura romaneasca si pentru oras.

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

5.1989 - 2015

Bucureștiul tranziției

relația cu istoria: moștenirea

o moștenire problematică

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

5. Bucureștiul tranziției

oportunități pierdute

5 . Bucureștiul tranziției oportunități pierdute Concursul București 2000 (revedeți cursul cu orașul

Concursul București 2000 (revedeți cursul cu orașul postmodern)

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1989 - 2015

(…) Cea mai mare catedrală otodoxă nu va rămâne decât ca omotetie a bisericilor semănate

prin oraș. Broasca voind să devină bou. Georges Pompidou, în pofida regretabilelor sale simpatii pentru modernizarea brutală, a îndrăznit să inventeze un muzeu de un tip nou prin funcționare și

aspect, evitând astfel o copie patetică a Luvrului. Bucureștiul se mulțumește cu o copie, uriașă

ce-i drept, numai pentru a face mai înaltă, mai mare ca "palatul civic”. (…) Guvernarea stă în umbra modelelor. La București, planează umbra "regilor amenajatori", mai ales a lui Ceaușescu. Chiar dacă cuvintele nu o spun, faptele o arată. (…) Măcar dacă Hala Matache ar face să se schimbe vântul…

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1989 - 2015

(…) Măcar dacă Hala Matache ar face să se schimbe vântul…

Proiectul alternativ „Regenerare urbana pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucurestial grupului Arhitectii Voluntari a primit premiul sectiunii Studii si Proiecte Finalizate si Nerealizate, iar cartea Cui ii e frica de cartierul Matache?a fost

distinsa cu premiul sectiunii Arhitectura prin Cuvant. Ambele lucrari dezvolta o propunere alternativa de regenerare,

construita in jurul valorificarii traditiei si patrimoniului de arhitectura, memorie culturala si viata comunitara. Propunerea grupului de Arhitecti Voluntari demonstreaza ca Hala Matache ramane pe amplasament fara a afecta strada

largita, asa cum a fost ea prevazuta in proiectul Primariei, ca trebuie consolidata, restaurata si redeschisa functiunii de

comert. Regenerarea este un proces complex care trebuie sa refaca logica economica si functionala, sa intareasca coeziunea sociala si identitatea culturala a cartierului, care nu poate fi facut prin distrugere, neglijarea cetatenilor, valorilor si calitatii mediului.

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1989 - 2015

(…) Măcar dacă Hala Matache ar face să se schimbe vântul…

Măcar dacă Hala Matache ar face să se schimbe vântul… anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

5. 1989 - 2015

Bucureștiul tranziției

…?

5. 1989 - 2015 Bucureștiul tranziției …? relația cu istoria desen Șerban Sturdza anul I /

relația cu istoria

desen Șerban Sturdza

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

5. 1989 - 2015

Bucureștiul tranziției

paralela cu Parisul (de gândit)

Bucureștiul nu are încă un Bernard Marrey și un Paul Chemetov care să lucreze la un inventar larg al patrimoniului anilor recenți. Inventarul lor a marcat, de la apariția din 1976, debutul

patrimonializării arhitecturilor modeste, care nu se bucurau de nicio considerație până atunci.

Politica urbană în curs, chiar dacă nu pare coordonată și dirijată cum a fost în cazul Parisului,

arată un abandon și un dezinteres față de istoria formelor urbane, a țesuturilor constituite, ale

arhitecturilor modeste. Istoria este redusă la o simplistă istorie a artei și a stilurilor, a

persoanelor și a evenimentelor, a cărei consecință vizibilă e multiplicarea statuilor. Sau disneylandizarea unei părți a centrului istoric

Lipsește Bucureștiului un Marco Ferreri care să filmeze un western in imensul spațiu viran care

înconjoară "palatul parlamentului", cu cavaleria care să străbată strada Berzei până la ruinile pieții Matache, celebrând presupusa victorie asupra ultimilor apași. Punerea în scenă a rănii

larg deschise a halelor pariziene și a demolării ultimelor pavillioane Baltard însoțea insolența

generalului Cluster până la ultima sa infrângere. Lipsește un Jean Nouvel care să lanseze o consultare internațională care să se opună

mediocrității proiectelor oficiale invitându-i pe arhitecții scenei internaționale să întrevadă alte

realități posibile.

Lipsește un André Malraux, ministru al culturii, pentru a inventa dispozitivele legislative,

să permită instaurarea de sectoare protejate.

Lipsește, mai ales, un atelier public de urbanism care să îndrăznească să încredințeze unui tânăr istoric, cum era Francois Loyer, o anchetă care să stabilească, casă cu casă, parcelă cu parcelă

și stradă cu stradă, calitățile orașului moștenit din secolul al XIX-lea. Și care să facă să iasă din

această anchetă un regulament urban fin, capabil să regăsească o continuitate cu orașul tradițional."

, care

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA