Sunteți pe pagina 1din 56

Bucuresti

Europa
TIMPUL
EUROPEI

Grecia
Antica

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

Traditia clasica: proiectarea cu


ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp cu scurte
momente de intrerupere)
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica

Sec. 19

Despartirea blinda de traditia


clasica

Sec. 20

Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui

RM 1

TIMPUL
LOCAL

ARHITECTURA

Sec.15

Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Traditia post-bizantina / balcanica


- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
mari, indiferente fata de spatiul urban;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

ORASUL

BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control

Primele preluari din traditia clasica (odata


cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si
concomitente.
Importul eclectismului EBA (de factura
franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
-1891 Societatea Arhitectilor Romani
-1892 Scoala de Arhitectura
Cautarile stilistice nationale (stilul
neoromanesc) incep sa inlocuiasca
eclectismul de factura clasica.

BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine, dar fara
distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

context 1300

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1300 - 1831

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1701 - 1801

Singura intervenie major:


Podul Mogooaiei (Calea Victoriei)
Traditia post-bizantina / balcanica
- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi mari,
indiferente fata de spatiul urban;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Constantin Brncoveanu (1688-1714)


Devine prima axa N-S a oraului,
de-a lungul creia se vor alinia
echipamentele urbane ale oraului modern

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1700 - 1800
Spaiul public ulie, maidane, cldiri publice modelul Constantinopolului

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1.

1701 - 1801

Bucuretiul balcanic

Sfrit de sec.XVIII, nceput de sec. XIX


Primele preluri din tradiia clasic (odat cu cultura
renascentist i luminist): importuri stilistice diverse i
concomitente; la nceput la nivelul faadelor.

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2.

1831 - 1944

TIMPUL
EUROPEI

Bucuretiul european

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

Sec. 19

Despartirea blinda de traditia


clasica

Sec. 20

Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui

TIMPUL
LOCAL

ARHITECTURA

ORASUL

Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

Primele preluari din traditia clasica (odata


cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si concomitente

Importul eclectismului EBA (de factura


franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
-1991 Societatea Arhitectilor Romani
-1992 Scoala de Arhitectura
Cautarile stilistice nationale (stilul
neoromanesc) incep sa inlocuiasca
eclectismul de factura clasica.

BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
fara distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent

RM 1
Primele experimentari substantiale,
mai ales la nivelul limbajului /
obiectului arhitectural

RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor

anii 1930

Preluarea limbajului modernist, mai ales


la nivel morfologic, mai putin sintaxa.
In paralel, continua si celelalte tendinte
stilistice

Se mentine regula orasului traditional,


intr-o negociere pragmatica cu fondul
construit.
Nu se preiau ideile orasului functionalist,
nici la nivel de experiment.

1945

BUCURESTIUL SOVIETIZAT

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

program politic i ideologic

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde


se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale
intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere
economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale
Iluminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand
spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative
principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare
economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale.
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman
(administratie, stil de viata, cultura etc.)

CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA


IN
RESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI
BALCANIC PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

Regulamentul de nfrumuseare a oraului 1831


1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement,
lembellissement et le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2.

1831 - 1944

Bucuretiul european
modernizarea oraului

1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le


maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
1831 - 122 000 locuitori
1878- 177.646 locuitori
1899 - 282.071 locuitori
Ritmul de constructie:
-380 cladiri /an

1831

1895

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

1929
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1835

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1847
Traditia post-bizantina / balcanica
- locuinte joase cu caracter rural,
pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta
fata de domeniul public al orasului;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
Planuri cadastrale detaliate exist pentru Bucureti numai mult mai trziu Planul Borroczyn, 1847

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1847 - 1860

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1860 - 1890

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2.

1860 - 1890

Bucuretiul european

modernizarea oraului: tesutul major

Amenajarea cheiurilor Dambovitei;


Taierea de noi bulevarde;
Construirea echipamentor publice ale statului modern;
Constructia de parcuri si gradini publice;
Importul de noi tipuri de locuinte dezvoltate pe inaltime;
Controlul spatiului public si al edificarii prin reglementari
moderne.

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1800 - 1900

Putine strazi cu caracter central-european:


LIPSCANI

Cu exceptia unei zone unde se aduna toti

negustorii si care este construita dupa


modelul german,
restul orasului are aspectul unui sat.
(din memoriile unui calator strain din sec al
XVIII-lea)

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2.

1921 - 1935

Bucuretiul european

reglementarea oraului

Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada


interbelica.
Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in
continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare
urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a doua jumatati a sec. XIX).
1921- Primul Plan urbanistic general

1927- Societatea Urbanistilor Romani


1935- Planul de sistematizare

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2.

1921 - 1944

Bucuretiul european

reglementarea oraului
1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL

1935
PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : clasele de constructii
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

institutiile moderne ale noului stat

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

modernizarea expresiei
arhitecturale
limbajul eclectic

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

modernizarea expresiei
arhitecturale

alte importuri / neo-uri


anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1917 - 1927
modernizarea
expresiei arhitecturale

importul unei deliberari: stilul national

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1917 - 1927

stilul national
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - 1944

grdini publice i parcuri

Gradinile Cismigiu A. Meyer

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Gradinile Kisseleff

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1917 - 1927

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1930 - 1940

Importurile stilistice continua:


Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care cunoaste o mare
aderenta.
Pe acest fond se acutizeaza si conflictul traditionalism / autohtonism modernism
/occidentalizare, care constituie o dimensiune de fond a culturii romane.
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1930 - 1940

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1930 - 1940

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1940 - 1944

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1945

Bucuretiul sovietizat

RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist

1945
Reconstructia incepe cu o noua speranta
modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.

3
1956-59

anii 1960
sfirsitul
anilor
1960

POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- critica orasului functionalist
- revenirea la principiile orasului
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.
TIMPUL
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
EUROPEI ORASULUI OCCIDENTAL

1974-5

4
1989

BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare

Realismul-socialist e pus in discutie


Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
Limbajul stilului international devine
oficial sub semnul economicitatii si
rationalitatii.

Preluarea ideilor orasului functionalist


(filtrate prin Moscova)
Constructia marilor ansambluri.
BUCURESTIUL CEAUSIST
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
Critica de sus a marilor ansambluri sub
stil national
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE

5
TIMPUL
LOCAL

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

ARHITECTURA

ORASUL

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1945

Bucuretiul sovietizat

sperana modernist a reconstruciei

Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea


interbelica, care este inabusita de arhitectura stalinista.
Cam din 1949, speranta este inabusita de dicteul politic
- Negarea / refuzul limbajului modernist ca burghez, decadent.
- Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice nationale si conservatoare.
- Desi orasul burghez este infierat ca purtator al inegalitatii sociale, in linii mari,
constructia noua nu afecteaza liniile de dezvoltare a orasului trasate in perioada
interbelica.

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1945

Bucuretiul sovietizat

arhitectura sub dicteu politic

1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie


1952: Nationalizarea profesiunii
Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:
HOTARIREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA
RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN
DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR
HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE
SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI
- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru
arhitectura si constructii al Consiliului de ministri)
- Institutul de arhitectura Ion Mincu
- Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura
- Arhitectura sub dicteu politic

Arhitectura, invatamantul, profesiunea


sunt incluse in sistem si intra sub controlul politic.

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1945

Bucuretiul sovietizat

arhitectura stalinist:
realismul-socialist

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1950 - 1960

cvartalul tipologie sovietic


ANII 50: desincronizare prin realismul-socialist

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1950 - 1960

ANII 45-50: o scurta perioada de sincronizare cu


dezvoltarea arhitecturii occidentale

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1950 - 1960

Bucuretiul sovietizat

critica realismului-socialist, noul modernism

1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov


1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realismsocialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de
rationalitate)
O SCHIMBARE PRUDENTA
noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor
noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov:
Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de
eficienta economica.
Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de
locuinte, confortul si expresivitatea plastica
Lucrarile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea
serioasa.
Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte
MODERNISMUL DIRIJAT
Dupa 1959 - modernismul este acceptat (dar nu si reabilitat) - devine stil oficial , dar
tot ca forma nationala a continutului socialist.
Pentru prima oara sint acceptate si ideile orasului functionalist, pentru constructia
marilor ansambluri, dar tot prin directive de la Moscova, deci in formule mai fixe.
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1950 - 1960

Bucuretiul sovietizat

relaia cu istoria: negarea istoriei

O NEGATIE PARADOXALA :
retorica comunista a NOULUI nu este similara negatiei moderniste
orasul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare
NOUL este continutul socialist in forme nationale, deci si un recurs
la istorie. (istoria locala, mai veche sau mai noua )
FARA DISTRUGERI MAJORE ALE FONDULUI ANTERIOR
n concluzie:
SINCRONIZAREA CU OCCIDENTUL:
ANII 45-50: o scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea arhitecturii occidentale
ANII 50: desincronizare prin realismul-socialist
ANII 60-INCEPUT DE 70: sincronizare si un inceput de desincronizare,
(pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe realitate)

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3.

1950 - 1960

Bucuretiul sovietizat

modernismul dirijat

piee i completri de fronturi ale marilor artere

Piata Palatului 1958-60


Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1950 - 1960

modernismul dirijat

piee i completri de fronturi ale marilor artere


Continuarea axei N-S

Ansamblul Circului si
soseaua Stefan cel Mare

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1950 - 1960

modernismul dirijat

creterea oraului prin construcia marilor ansambluri

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1950 - 1960

creterea oraului prin construcia


marilor ansambluri

Balta Alba - proiectat pt. 400 000 locuitori


anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1960 - 1970

ANII 60-INCEPUT DE 70: sincronizare si un


inceput de desincronizare,
(pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe
realitate)

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1960 - 1970

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

4. Bucuretiul ceauist

TIMPUL
EUROPEI

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist

TIMPUL
LOCAL

1945
Reconstructia incepe cu o noua speranta
modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.

1956-59

anii 1960
sfirsitul
anilor
1960

POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- critica orasului functionalist
- revenirea la principiile orasului
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.

ARHITECTURA

1974-5

4
1989

ORASUL

BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare

Realismul-socialist e pus in discutie


Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
Limbajul stilului international devine
oficial sub semnul economicitatii si
rationalitatii.

Preluarea ideilor orasului functionalist


(filtrate prin Moscova)
Constructia marilor ansambluri.
BUCURESTIUL CEAUSIST
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
Critica de sus a marilor ansambluri sub
stil national
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

4.

1960 - 1974

Bucuretiul ceauist

re-stalinizarea arhitecturii

1968 - declaratia din august contra


invaziei sovietice in Cehoslovacia
1971 - Tezele din iulie - Mangalia:
revolutia culturala
1974 - Ceausescu devine presedinte al
republicii (functie nou infiintata)

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1974 - 1989

re-stalinizarea arhitecturii

o nou arhitectur naional


cortine de blocuri si cartiere
de blocuri ndesite
1977 cutremurul ca pretext
pentru demolri

noul centru civic


485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

4.

1974 - 1989

Bucuretiul ceauist

relaia cu istoria: distrugerea istoriei

O FURIE DISTRUCTIVA FARA PRECEDENT :


O RETORICA VIRULENTA DE NEGARE A ORICAREI ISTORII ANTERIOARE:
fondul vechi este demolat
arhitectura moderna este respinsa
natura este anihilata
MASCATA DE RETORICA NATIONALISTA SI DE UN FALS RECURS LA
ISTORIE - UN FEL DE STALINISM ORIGINAL.

POZITIA FATA DE ARHITECTURA LUMII


In total si real defazaj cu modurile de abordare ale orasului, arhitecturii si
patrimoniului din occident.
Un handicap greu recuperabil pentru arhitectura romaneasca si pentru oras.
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

5.

1989 - 2015

Bucuretiul tranziiei

relaia cu istoria: motenirea

o motenire problematic
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

5. Bucuretiul tranziiei
oportuniti pierdute

Concursul Bucureti 2000 (revedei cursul cu oraul postmodern)

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1989 - 2015
() Cea mai mare catedral otodox nu va rmne dect ca omotetie a bisericilor semnate
prin ora. Broasca voind s devin bou. Georges Pompidou, n pofida regretabilelor sale simpatii
pentru modernizarea brutal, a ndrznit s inventeze un muzeu de un tip nou prin funcionare i
aspect, evitnd astfel o copie patetic a Luvrului. Bucuretiul se mulumete cu o copie, uria
ce-i drept, numai pentru a face mai nalt, mai mare ca "palatul civic.
() Guvernarea st n umbra modelelor. La Bucureti, planeaz umbra "regilor amenajatori",
mai ales a lui Ceauescu. Chiar dac cuvintele nu o spun, faptele o arat.
() Mcar dac Hala Matache ar face s se schimbe vntul

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1989 - 2015

() Mcar dac Hala Matache ar face s se schimbe vntul

Proiectul alternativ Regenerare urbana pentru zona Matache Gara de Nord din Bucuresti al grupului Arhitectii Voluntari a
primit premiul sectiunii Studii si Proiecte Finalizate si Nerealizate, iar cartea Cui ii e frica de cartierul Matache? a fost
distinsa cu premiul sectiunii Arhitectura prin Cuvant. Ambele lucrari dezvolta o propunere alternativa de regenerare,
construita in jurul valorificarii traditiei si patrimoniului de arhitectura, memorie culturala si viata comunitara.
Propunerea grupului de Arhitecti Voluntari demonstreaza ca Hala Matache ramane pe amplasament fara a afecta strada
largita, asa cum a fost ea prevazuta in proiectul Primariei, ca trebuie consolidata, restaurata si redeschisa functiunii de
comert.
Regenerarea este un proces complex care trebuie sa refaca logica economica si functionala, sa intareasca coeziunea sociala si
identitatea culturala a cartierului, care nu poate fi facut prin distrugere, neglijarea cetatenilor, valorilor si calitatii mediului.
http://e-zeppelin.ro/proiectul-alternativ-pentru-hala-matache-dublu-laureat-al-bnab-2012/
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1989 - 2015

() Mcar dac Hala Matache ar face s se schimbe vntul

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

5.

1989 - 2015

Bucuretiul tranziiei

relaia cu istoria

desen erban Sturdza

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

5.

1989 - 2015

Bucuretiul tranziiei

paralela cu Parisul (de gndit)

Bucuretiul nu are nc un Bernard Marrey i un Paul Chemetov care s lucreze la un inventar


larg al patrimoniului anilor receni. Inventarul lor a marcat, de la apariia din 1976, debutul
patrimonializrii arhitecturilor modeste, care nu se bucurau de nicio consideraie pn atunci.
Politica urban n curs, chiar dac nu pare coordonat i dirijat cum a fost n cazul Parisului,
arat un abandon i un dezinteres fa de istoria formelor urbane, a esuturilor constituite, ale
arhitecturilor modeste. Istoria este redus la o simplist istorie a artei i a stilurilor, a
persoanelor i a evenimentelor, a crei consecin vizibil e multiplicarea statuilor. Sau
disneylandizarea unei pri a centrului istoric...
Lipsete Bucuretiului un Marco Ferreri care s filmeze un western in imensul spaiu viran care
nconjoar "palatul parlamentului", cu cavaleria care s strbat strada Berzei pn la ruinile
pieii Matache, celebrnd presupusa victorie asupra ultimilor apai. Punerea n scen a rnii
larg deschise a halelor pariziene i a demolrii ultimelor pavillioane Baltard nsoea insolena
generalului Cluster pn la ultima sa infrngere.
Lipsete un Jean Nouvel care s lanseze o consultare internaional care s se opun
mediocritii proiectelor oficiale invitndu-i pe arhitecii scenei internaionale s ntrevad alte
realiti posibile.
Lipsete un Andr Malraux, ministru al culturii, pentru a inventa dispozitivele legislative, ..., care
s permit instaurarea de sectoare protejate.
Lipsete, mai ales, un atelier public de urbanism care s ndrzneasc s ncredineze unui tnr
istoric, cum era Francois Loyer, o anchet care s stabileasc, cas cu cas, parcel cu parcel
i strad cu strad, calitile oraului motenit din secolul al XIX-lea. i care s fac s ias din
aceast anchet un regulament urban fin, capabil s regseasc o continuitate cu oraul
tradiional."
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA