S5 Bucuresti

Bucuresti
Europa
TIMPUL
EUROPEI
Grecia
Antica
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
Traditia clasica: proiectarea cu

ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp cu scurte
momente de intrerupere)
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica
Sec. 19
Despartirea blinda de traditia

clasica
Sec. 20
Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui
RM 1
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
Sec.15
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831
anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
Traditia post-bizantina / balcanica

- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
mari, indiferente fata de spatiul urban;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
ORASUL
BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control
Primele preluari din traditia clasica (odata

cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si
concomitente.
Importul eclectismului EBA (de factura
franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
-1891 Societatea Arhitectilor Romani
-1892 Scoala de Arhitectura
Cautarile stilistice nationale (stilul
neoromanesc) incep sa inlocuiasca
eclectismul de factura clasica.
BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine, dar fara
distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
context 1300
1300 - 1831
1701 - 1801
Singura intervenie major:

Podul Mogooaiei (Calea Victoriei)
- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi mari,
indiferente fata de spatiul urban;
Constantin Brncoveanu (1688-1714)

Devine prima axa N-S a oraului,
de-a lungul creia se vor alinia
echipamentele urbane ale oraului modern
1700 - 1800
Spaiul public ulie, maidane, cldiri publice modelul Constantinopolului
1.
1701 - 1801
Bucuretiul balcanic
Sfrit de sec.XVIII, nceput de sec. XIX

Primele preluri din tradiia clasic (odat cu cultura
renascentist i luminist): importuri stilistice diverse i
concomitente; la nceput la nivelul faadelor.
1831 - 1944
2.
1831 - 1944
TIMPUL
EUROPEI
Bucuretiul european
ORASULUI OCCIDENTAL
Sec. 19
Despartirea blinda de traditia

clasica
Sec. 20
Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831
Primele preluari din traditia clasica (odata

cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si concomitente
Importul eclectismului EBA (de factura

franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
-1991 Societatea Arhitectilor Romani
-1992 Scoala de Arhitectura
Cautarile stilistice nationale (stilul
neoromanesc) incep sa inlocuiasca
eclectismul de factura clasica.
BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
fara distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent
RM 1
Primele experimentari substantiale,
mai ales la nivelul limbajului /
obiectului arhitectural
RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
anii 1930
Preluarea limbajului modernist, mai ales

la nivel morfologic, mai putin sintaxa.
In paralel, continua si celelalte tendinte
stilistice
Se mentine regula orasului traditional,

intr-o negociere pragmatica cu fondul
construit.
Nu se preiau ideile orasului functionalist,
nici la nivel de experiment.
1945
BUCURESTIUL SOVIETIZAT
1831 - 1944
program politic i ideologic
Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde

se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale
intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere
economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale
Iluminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand
spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative
principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare
economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale.
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman
(administratie, stil de viata, cultura etc.)
CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA

IN
RESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI
BALCANIC PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).
1831 - 1944
1831 - 1944
Regulamentul de nfrumuseare a oraului 1831

1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement,
lembellissement et le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
2.
1831 - 1944
Bucuretiul european
modernizarea oraului
1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le

maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
1831 - 122 000 locuitori
1878- 177.646 locuitori
1899 - 282.071 locuitori
Ritmul de constructie:
-380 cladiri /an
1831
1895
1929
1831 - 1835
1847
- locuinte joase cu caracter rural,
pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta
fata de domeniul public al orasului;
Planuri cadastrale detaliate exist pentru Bucureti numai mult mai trziu Planul Borroczyn, 1847
1847 - 1860
1860 - 1890
2.
1860 - 1890
Bucuretiul european
modernizarea oraului: tesutul major
Amenajarea cheiurilor Dambovitei;

Taierea de noi bulevarde;
Construirea echipamentor publice ale statului modern;
Constructia de parcuri si gradini publice;
Importul de noi tipuri de locuinte dezvoltate pe inaltime;
Controlul spatiului public si al edificarii prin reglementari
moderne.
1800 - 1900
Putine strazi cu caracter central-european:

LIPSCANI
Cu exceptia unei zone unde se aduna toti
negustorii si care este construita dupa

modelul german,
restul orasului are aspectul unui sat.
(din memoriile unui calator strain din sec al
XVIII-lea)
2.
1921 - 1935
Bucuretiul european
reglementarea oraului
Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada

interbelica.
Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in
continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare
urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a doua jumatati a sec. XIX).
1921- Primul Plan urbanistic general
1927- Societatea Urbanistilor Romani

1935- Planul de sistematizare
2.
1921 - 1944
Bucuretiul european
reglementarea oraului
1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL
1935
PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : clasele de constructii
1831 - 1944
institutiile moderne ale noului stat
1831 - 1944
modernizarea expresiei
arhitecturale
limbajul eclectic
1831 - 1944
modernizarea expresiei
arhitecturale
alte importuri / neo-uri

1917 - 1927
modernizarea
expresiei arhitecturale
importul unei deliberari: stilul national
1917 - 1927
stilul national
1831 - 1944
grdini publice i parcuri
Gradinile Cismigiu A. Meyer
Gradinile Kisseleff
1917 - 1927
1930 - 1940
Importurile stilistice continua:

Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care cunoaste o mare
aderenta.
Pe acest fond se acutizeaza si conflictul traditionalism / autohtonism modernism
/occidentalizare, care constituie o dimensiune de fond a culturii romane.
1930 - 1940
1930 - 1940
1940 - 1944
3.
1945
Bucuretiul sovietizat
RM 2
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist
1945
Reconstructia incepe cu o noua speranta
modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.
3
1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- critica orasului functionalist
- revenirea la principiile orasului
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.
TIMPUL
EUROPEI ORASULUI OCCIDENTAL
1974-5
4
1989
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare
Realismul-socialist e pus in discutie

Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
Limbajul stilului international devine
oficial sub semnul economicitatii si
rationalitatii.
Preluarea ideilor orasului functionalist

(filtrate prin Moscova)
Constructia marilor ansambluri.
BUCURESTIUL CEAUSIST
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
Critica de sus a marilor ansambluri sub
stil national
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE
5
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
3.
1945
sperana modernist a reconstruciei
Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea

interbelica, care este inabusita de arhitectura stalinista.
Cam din 1949, speranta este inabusita de dicteul politic
- Negarea / refuzul limbajului modernist ca burghez, decadent.
- Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice nationale si conservatoare.
- Desi orasul burghez este infierat ca purtator al inegalitatii sociale, in linii mari,
constructia noua nu afecteaza liniile de dezvoltare a orasului trasate in perioada
interbelica.
3.
1945
arhitectura sub dicteu politic
1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie

1952: Nationalizarea profesiunii
Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:
HOTARIREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA
RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN
DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR
HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE
SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI
- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru
arhitectura si constructii al Consiliului de ministri)
- Institutul de arhitectura Ion Mincu
- Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura
- Arhitectura sub dicteu politic
Arhitectura, invatamantul, profesiunea

sunt incluse in sistem si intra sub controlul politic.
3.
1945
arhitectura stalinist:
realismul-socialist
1950 - 1960
cvartalul tipologie sovietic

ANII 50: desincronizare prin realismul-socialist
1950 - 1960
ANII 45-50: o scurta perioada de sincronizare cu

dezvoltarea arhitecturii occidentale
3.
1950 - 1960
critica realismului-socialist, noul modernism
1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov

1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realismsocialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de
rationalitate)
O SCHIMBARE PRUDENTA
noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor
noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov:
Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de
eficienta economica.
Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de
locuinte, confortul si expresivitatea plastica
Lucrarile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea
serioasa.
Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte
MODERNISMUL DIRIJAT
Dupa 1959 - modernismul este acceptat (dar nu si reabilitat) - devine stil oficial , dar
tot ca forma nationala a continutului socialist.
Pentru prima oara sint acceptate si ideile orasului functionalist, pentru constructia
marilor ansambluri, dar tot prin directive de la Moscova, deci in formule mai fixe.
3.
1950 - 1960
relaia cu istoria: negarea istoriei
O NEGATIE PARADOXALA :
retorica comunista a NOULUI nu este similara negatiei moderniste
orasul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare
NOUL este continutul socialist in forme nationale, deci si un recurs
la istorie. (istoria locala, mai veche sau mai noua )
FARA DISTRUGERI MAJORE ALE FONDULUI ANTERIOR
n concluzie:
SINCRONIZAREA CU OCCIDENTUL:
ANII 45-50: o scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea arhitecturii occidentale
ANII 50: desincronizare prin realismul-socialist
ANII 60-INCEPUT DE 70: sincronizare si un inceput de desincronizare,
(pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe realitate)
3.
1950 - 1960
modernismul dirijat
piee i completri de fronturi ale marilor artere
Piata Palatului 1958-60

Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei
1950 - 1960
modernismul dirijat
piee i completri de fronturi ale marilor artere

Continuarea axei N-S
Ansamblul Circului si
soseaua Stefan cel Mare
1950 - 1960
modernismul dirijat
creterea oraului prin construcia marilor ansambluri
1950 - 1960
creterea oraului prin construcia

marilor ansambluri
Balta Alba - proiectat pt. 400 000 locuitori

1960 - 1970
ANII 60-INCEPUT DE 70: sincronizare si un

inceput de desincronizare,
(pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe
realitate)
1960 - 1970
4. Bucuretiul ceauist
TIMPUL
EUROPEI
ORASULUI OCCIDENTAL
RM 2
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist
TIMPUL
LOCAL
1945
Reconstructia incepe cu o noua speranta
modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.
1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- critica orasului functionalist
- revenirea la principiile orasului
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.
ARHITECTURA
1974-5
4
1989
ORASUL
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare
Realismul-socialist e pus in discutie

Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
Limbajul stilului international devine
oficial sub semnul economicitatii si
rationalitatii.
Preluarea ideilor orasului functionalist

(filtrate prin Moscova)
Constructia marilor ansambluri.
BUCURESTIUL CEAUSIST
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
Critica de sus a marilor ansambluri sub
stil national
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE
4.
1960 - 1974
Bucuretiul ceauist
re-stalinizarea arhitecturii
1968 - declaratia din august contra

invaziei sovietice in Cehoslovacia
1971 - Tezele din iulie - Mangalia:
revolutia culturala
1974 - Ceausescu devine presedinte al
republicii (functie nou infiintata)
1974 - 1989
re-stalinizarea arhitecturii
o nou arhitectur naional

cortine de blocuri si cartiere
de blocuri ndesite
1977 cutremurul ca pretext
pentru demolri
noul centru civic

485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente
4.
1974 - 1989
Bucuretiul ceauist
relaia cu istoria: distrugerea istoriei
O FURIE DISTRUCTIVA FARA PRECEDENT :

O RETORICA VIRULENTA DE NEGARE A ORICAREI ISTORII ANTERIOARE:
fondul vechi este demolat
arhitectura moderna este respinsa
natura este anihilata
MASCATA DE RETORICA NATIONALISTA SI DE UN FALS RECURS LA
ISTORIE - UN FEL DE STALINISM ORIGINAL.
POZITIA FATA DE ARHITECTURA LUMII

In total si real defazaj cu modurile de abordare ale orasului, arhitecturii si
patrimoniului din occident.
Un handicap greu recuperabil pentru arhitectura romaneasca si pentru oras.
5.
1989 - 2015
Bucuretiul tranziiei
relaia cu istoria: motenirea
o motenire problematic
5. Bucuretiul tranziiei
oportuniti pierdute
Concursul Bucureti 2000 (revedei cursul cu oraul postmodern)
1989 - 2015
() Cea mai mare catedral otodox nu va rmne dect ca omotetie a bisericilor semnate
prin ora. Broasca voind s devin bou. Georges Pompidou, n pofida regretabilelor sale simpatii
pentru modernizarea brutal, a ndrznit s inventeze un muzeu de un tip nou prin funcionare i
aspect, evitnd astfel o copie patetic a Luvrului. Bucuretiul se mulumete cu o copie, uria
ce-i drept, numai pentru a face mai nalt, mai mare ca "palatul civic.
() Guvernarea st n umbra modelelor. La Bucureti, planeaz umbra "regilor amenajatori",
mai ales a lui Ceauescu. Chiar dac cuvintele nu o spun, faptele o arat.
() Mcar dac Hala Matache ar face s se schimbe vntul
1989 - 2015
Proiectul alternativ Regenerare urbana pentru zona Matache Gara de Nord din Bucuresti al grupului Arhitectii Voluntari a
primit premiul sectiunii Studii si Proiecte Finalizate si Nerealizate, iar cartea Cui ii e frica de cartierul Matache? a fost
distinsa cu premiul sectiunii Arhitectura prin Cuvant. Ambele lucrari dezvolta o propunere alternativa de regenerare,
construita in jurul valorificarii traditiei si patrimoniului de arhitectura, memorie culturala si viata comunitara.
Propunerea grupului de Arhitecti Voluntari demonstreaza ca Hala Matache ramane pe amplasament fara a afecta strada
largita, asa cum a fost ea prevazuta in proiectul Primariei, ca trebuie consolidata, restaurata si redeschisa functiunii de
comert.
Regenerarea este un proces complex care trebuie sa refaca logica economica si functionala, sa intareasca coeziunea sociala si
identitatea culturala a cartierului, care nu poate fi facut prin distrugere, neglijarea cetatenilor, valorilor si calitatii mediului.
http://e-zeppelin.ro/proiectul-alternativ-pentru-hala-matache-dublu-laureat-al-bnab-2012/
1989 - 2015
5.
1989 - 2015
relaia cu istoria
desen erban Sturdza
5.
1989 - 2015
paralela cu Parisul (de gndit)
Bucuretiul nu are nc un Bernard Marrey i un Paul Chemetov care s lucreze la un inventar

larg al patrimoniului anilor receni. Inventarul lor a marcat, de la apariia din 1976, debutul
patrimonializrii arhitecturilor modeste, care nu se bucurau de nicio consideraie pn atunci.
Politica urban n curs, chiar dac nu pare coordonat i dirijat cum a fost n cazul Parisului,
arat un abandon i un dezinteres fa de istoria formelor urbane, a esuturilor constituite, ale
arhitecturilor modeste. Istoria este redus la o simplist istorie a artei i a stilurilor, a
persoanelor i a evenimentelor, a crei consecin vizibil e multiplicarea statuilor. Sau
disneylandizarea unei pri a centrului istoric...
Lipsete Bucuretiului un Marco Ferreri care s filmeze un western in imensul spaiu viran care
nconjoar "palatul parlamentului", cu cavaleria care s strbat strada Berzei pn la ruinile
pieii Matache, celebrnd presupusa victorie asupra ultimilor apai. Punerea n scen a rnii
larg deschise a halelor pariziene i a demolrii ultimelor pavillioane Baltard nsoea insolena
generalului Cluster pn la ultima sa infrngere.
Lipsete un Jean Nouvel care s lanseze o consultare internaional care s se opun
mediocritii proiectelor oficiale invitndu-i pe arhitecii scenei internaionale s ntrevad alte
realiti posibile.
Lipsete un Andr Malraux, ministru al culturii, pentru a inventa dispozitivele legislative, ..., care
s permit instaurarea de sectoare protejate.
Lipsete, mai ales, un atelier public de urbanism care s ndrzneasc s ncredineze unui tnr
istoric, cum era Francois Loyer, o anchet care s stabileasc, cas cu cas, parcel cu parcel
i strad cu strad, calitile oraului motenit din secolul al XIX-lea. i care s fac s ias din
aceast anchet un regulament urban fin, capabil s regseasc o continuitate cu oraul
tradiional."

S5 Bucuresti

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S5 Bucuresti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bucuresti

Traditia clasica: proiectarea cu

Despartirea blinda de traditia

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Traditia post-bizantina / balcanica

Primele preluari din traditia clasica (odata

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Singura intervenie major:

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Constantin Brncoveanu (1688-1714)

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Sfrit de sec.XVIII, nceput de sec. XIX

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Despartirea blinda de traditia

Primele preluari din traditia clasica (odata

Importul eclectismului EBA (de factura

Preluarea limbajului modernist, mai ales

Se mentine regula orasului traditional,

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

program politic i ideologic

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde

CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Regulamentul de nfrumuseare a oraului 1831

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

modernizarea oraului: tesutul major

Amenajarea cheiurilor Dambovitei;

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Putine strazi cu caracter central-european:

Cu exceptia unei zone unde se aduna toti

negustorii si care este construita dupa

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada

1927- Societatea Urbanistilor Romani

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

institutiile moderne ale noului stat