52

Drept institutional

al Uniunii Europene

aplicare a cooperarf
intensificate
la care participa. Astfel de acte ~i d
sunt obligatorii doar pentru statele participante ~i, daca este cazul, ele
direct aplicabile doar acelor state. Statele membre care nu participa la 0 a
de cooperare nu iau nicio masura de natura sa Tmpiedice In vreun fel Pun
In aplicare a coopsrarf de catre statele participante.
Consiliul ~i Comisia asiqura coerenta activitatilor
[a acestor activitati cu politicile Uniunii ~i coopereaza

Partea III-a. Deflnltla, principiile

~iizvoarele dreptului Uniunii Europene

Tntreprinse, ca ~i coe
In acest sens.

Cheltuielile care rezulta din punerea In aplicare a coopsrarn, cu exo

costurilor administrate ocazionate institut'tlor, sunt suportate de state Ie
bre participante la cooperare, In afara cazului In care Consiliul, hotaran
unanimitatea
tuturor membrilor ~i dupa consultarea
Pariamentul
Euro
decide alttel.
Potrivit modiflcantor aduse de Tratatul de la Lisabona, Comisia sl,
caz, Inaitul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe ~i politica de $,
ritate inforrneaza
periodic Parlamentul
European ~i Consiliul cu privi
evolutia formelor de cooperare consoudata,
41. Cererea statelor membre (minim 9) care doresc sa stabileasca l
ele 0 forma de cooperare consolidata in cadrul politicii
externe ~i de 5'
ritate com una este adresata Consiliului. Aceasta se transmite Inaltului
prezentant al Uniunii pentru afaceri externe ~i politica de securitate, can
da avizul asupra coerentei formei de cooperare consolidata, preconizata
politica externa ~i de securitate cornuna a Uniunii, precum ~i Comisiei, can
da avizul In special asupra coerentel formei de cooperare consolidate, pn
nizata cu celelalte politici ale Uniunii. Cererea se transmite, de aseme
Parlamentului
European spre informare. Autorizarea de a recurge la 0 fo
de cooperare consouoata este acordata prin decizie a Consiliului, care h,
raste in unanimitate.

Capitolull. Drept european. Drept unional.

Drept comunitar. Definitie
42. Sintetizand doctrina, sistemul [uridlc'" al UE are calitatea de ordine
Juridica, rsprezentand un ansamblu organizat ~i structurat de norme juridice
ierarhizate, avand propriile sale izvoare, dotat cu organe ~i proceduri apte sa
Ie emita, sa Ie interpreteze, precum si sa constate ~i sa sanctioneze la nevoie
incAlcarea lor.
Anterior cautarf definlttel, trebuie sa clarificarn termenii .drept european",
.drept comunitar" ~i .drept unional".
Teoretic, prin drept european
Intelegem
ansamblul
normelor juridice
existente In Europa, de drept national' ~i de drept intematonal.
In urrna cu
douA decenii se tacea distinctia ~i lntre dreptul vest-european
~i cel est-european. La disciplina Drept institutional al Uniunii Europene ne ocuparn doar de
normele juridice care depasesc cadrul national, de celelalte ocupandu-se
disciplinele de drept comparat.

in

sens larg, dreptul european este totalitatea normelor juridice care reglejenteaza lnfiintarea si functionarea orqanizatillor lntemationale In Europa.
n sens restrans, dreptul european reprezinta ansamblul normelor juridice
care reglementeaza lnfiintarea ~i tunctionarea
Uniunii Europene ~i a EUR~OM, res~ectiv raporturile juridice ce se nasc lntre acestea ~i statele memo respectlv celelalte subiecte
de drept international'".
nu

greptul european Tn sens restrans este de fapt dreptul unlonal.

re.ptul comunitar, pan a la intrarea In vigoare a Tratatului de la Lisabona,
sa Identifica cu dreptul Uniunii Europene sau dreptul unional, deoarece,

'1late.

pl~~ens clasic, sistemul juridic lnseamna totalitatea normelor juridice adoptate, accepInternasal~ate la un moment dat intr-un stat ~i pozitionarea, ierarhizarea, organizarea lor
,21 La .rnat slmplu, dreptul valabil dintr-un stat.
tare nu a~ examinare surnara, am putea spune ca dreptul comunitar nu se aplica statelor
16 Uitarnc'Partlclpat la infiinlarea acestora sau care nu au aderat la acestea, dar nu trebuie
In Europa~~' tratatele incheiate cu statele AELS sau tratatele incheiate cu larile candidate
~UIUi eu e Est fac parte din dreptul comunitar. Totodata, exista si 0 extindere voluntara a
Pilrullde peropean de catre statele care nu sunt membre in Comunitate, dar care, pentru a
lor national o~,ala Interna,. do~esc sa produca. dupa .standarde euro?ene", creand in dreptul
COrnunitar. eg'slalle ogllnda (mirror legislatIOn), care se adapteaza la prevedenle dreptului

Drept institutional

54

al Uniunii Europene

spre deosebire de Cornunitati, care aveau personalitate

juridica, Uniu
Europeana,
ca forma de cooperare interquvernamentala
care a fost infiin'
prin Tratatul de la Maastricht !?i a fost dezvoltata prin Tratatele de la Am
dam !?i Nisa, asiqurand un cadru comun pentru cele trei comunitatl,
pe
parte, respectiv pentru politica com una extern a ~i de securitate
!?i pe
cooperarea
[udlciara ~i de polltle in materie penala, pe de alta parte,
dispunea de personalitate juridica.
Anterior adoptarii Tratatului de la Lisabona se tacea distinctla lntre dn
unional in sens restrans, care reglementa domeniile de cooperare inte
vernarnentala
de tip clasic, care au fost introduse prin Tratatul de la
astricht, ~i dreptul unional in sens larg, ce cuprindea !?i dreptul cornun
deoarece nu trebuie sa uitarn ca Tratatul de la Maastricht a adus modifica
pilonului comunitar, spunand in art. 1 alin. (3) (ex-art. A) ca: .Uniunea a
baza Cornunitatile Europene, precum ~i politicile !?i formele de cooperare
vazute in prezentul tratat. Ea are sarcina de a organiza, intr-un mod coe
!?i solidar, relatlile dintre statele membre !?i dintre popoarele
lor". Nu
dreptul primului pilon era supranational, in timp ce restul dreptului unional
baza pe principiile dreptului lnternational clasic, traditional,
Dupa intrarea in vigoare a moditicarilor aduse de Tratatul de la Lisa
UE a do bandit personalitate
juridlca !?i s-a substituit Comunltatii
Euro
fapt ce a adus inclusiv schimbarea terminologiei comunttar-european-unlo
Astfel, asa cum rezulta din tnsasl pozitia oflciala a CJUE din 30 noiem
2009[1]: .Uniunea
Europeana,
dotata acum cu personalitate
juridica,
substituie Cornunitatii Europene. Astfel, prin Tratatul de la Lisabona, stru
de piloni dispare !?i Uniunea dispune de un nou cadru institutional (...).
urmare, cornpetenta
CJUE acopera dreptul Uniunii Europene, cu exc
cazului in care Tratatele prevad contrariul".
43. Dreptul
unional
este totalitatea normelor juridice care formeaz,
ramura de drept autonorna si supranationala,
care au 0 valabilitate unita
!?i lntre toate statele membre ale UE, care se disting de normele drep
national, fala de care au prioritate, !?i care, in marea lor majoritate, sunt
aplicabilitate directa.
Dreptul unional este 0 ramura de drept autonorna care nu se identificA
dreptul international public, dar nici cu dreptul intern, ci apare ca un drept
statator, de tip "sui qenetis". Acesta !?i-a castiqat independenta,
autono
evadarea din dreptul european clasic national sau tntemational datorita
calitatl a cooperarli care se nurneste integrare si faptului ca se bazeazA
ideea supranatlonalltatii.
Termenul de integrare se reqaseste in pream

[11 Comunicatul

p. 1-2.

de presa nr. 104/2009 al CJUE privind Tratatul de la Lisabona ~i cJl

----

III. Deflnltla,

principiile

~i izvoarele dreptului

55

UE

lor de la Roma !?i Maastricht[1]!?i de obicei insernna crearea sau refanui intreg, un proces de contopire, unificare. Integrarea tnsernna !?i
cerea ~a cuiva sau a ceva tntr-o structura mai mare sl este un proces, 0
aragBrare reprezinta un grad mai lnalt de unitate decat cel existent. Intestare C poate fi politica, avand ca scop realizarea unei contopiri politice lntre
grate8intr-Un nou stat organizat In mod federal, sau sconomica, avand ca lei
state'ea unei plete unice prin demolarea barierelor vamale, comerciale, financrear ~ adoptarea unei monede unice. Cunoastern lnsa !?i integrarea rnilitara,

rratBte

::

mai multe state creeaza 0 alianla rnilitara prin crearea unor structuri de
comanda ~i de tnarrnare unice. In ultimii 50 de ani a aparut !?i integrarea
'uridic3, Acea~ta In~e~.mna. ca ~ai multe ,state

~e

domenil ale vletll sociale

== sa

In mod uniform,

regle.men~e~e ..m~i
fie pe calea unltorrnizarit, fie

pe calea armonizarii legislative.

Uniunea Europeana este 0 orqanizatie supranationala, deoarece a fost Inzestrata cu cornpetente care nu sunt specifice In aceasta rnasura sau nu sunt
specifice in aceasta combinatie orqanizatiltor lnternatlonale traditionale'",
44. Dreptul unional se deosebeste

de dreptul

international

public prin ur-

mAtoarele:
are aplicabilitate directa, aplicandu-se
nu numai statelor sau organiza,llor internalionale, dar !?i resortisantilor
statelor membre, adica persoanelor
fizice ~i juridice care nu au calitatea de subiect de drept international;
dispune de un sistem coercitiv-executional
mixt, lntemational !?i national;
dispune de un sistem jurisdictional
permanent !?i cu cornpetenta obligatorie;
normele juridice unionale devin aplicabile, de cele mai multe ori, fara sa
fie ratificate (self executing);
normele juridice unionale sunt preponderent
de drept derivat (majoritatea fiind adoptate de institutille unionale), !?i nu conventlonale:
are funqie de integrare, !?i nu doar de cooperare.
Fata de dreptul national, dreptul unional se deosebeste
se aplica !?i relali'ilor interstatale;
nu reglementeaza toate domeniile vietii sociale.
~. Dupa obiectul

de reglementare,

prin urrnatoarele:

dreptul unional poate fi clasificat

In:

lor : ~~ept unional formal sau instltutlonal,

cuprinzand ansamblul norme"dice care reglementeaza
structura organelor unionale !?i functionarea

.,.2,.

~~r~

t, P
VQr1reb~~~mbululTratatului privind UE, alin. (13): .in perspectiva etapelor urrnatoare care
. I2J A Intrepnnse pentru a progresa in directia inteqrarii europene".
'WJona/e~~vedea P: F[SCHER, H,F. xoc. Europarecht: einschliesslich des Rechtes suprargamsatlonen, Linde Verlag, Wien, 1997, p. 320.

57

56

Drept institutional

al Uniunii Europene

b) drept unional material, Insernnand totalitatea normelor juridice

stabilesc scopurile concrete, materiale ale UE ~i rnasurile ce trebuie lu
vederea realizarf acestora.
Dupa provenienta normelor juridice, avem:
a) drept unional originar: tratatele de Infiintare ~i de modificare a
tora (create de state);
b) drept unional secundar: normele juridice create de instltuttile UE;
c) drept unional nescris: normele cutumiare, principiile generale,
prudenta:
d) drept unional complementar: tratatele internationale care nu fac
din dreptul unional propriu-zis, dar sunt relevante pentru acesta.

Capitolul alII-lea. Principiile fundamentale

ale dreptului unional
46. Principiul este 0 prescriptie normativa cu caracter general, ce
caracterizeaza printr-un lnalt nivel de abstractizare ~i la care se raport
toate normele dreptului unional In procesul adoptarii Ii aplicarii lor. A,
principii nu trebuie confundate cu principiile generale preluate (rnostenite
dreptul intern Iicomune tuturor statelor membre, la care pot apela insta
judecatoresti ale UE cu ocazia solutionarii unor litigii.
Principiile fundamentale ale dreptului unional sunt urrnatoarele:

1. Principiul atribuirii

III. Definitia,

(sau imputernicirii

speciale limitate)

47. Asa cum decurge din [urisprudenta constanta a CJUE, Uniunea E

peana are numai acele drepturi Iicornpetente care rezulta din restran
competentelor statelor membre sau din transferarea unor drepturi de 5'
ranitate di~ partea statelor membre. In timp ce 0 caracteristica fundament
a constitutiilor federale este enumerarea cornpetentelor exercitabile la n
federal Iia celor care rarnan la nivelul statelor federale componente, tratal
de Infitntare pana la Lisabona nu dispuneau de un astfel de catalog.
Dupa intrarea In vigoare a Tratatului de la Lisabona, principiul IrTI
ternicirii speciale limitate a fost redenumit principiul atribuirii IiIn dreptul
zitiv Ili qaseste urmatoarea ancorare:
La nivelul UE:
art. 3 alin. (6) TUE: .Uniunea Ili urrnareste obiectivele prin mijl
corespunzatoare, In functie de competentele care Ii sunt atribuite prin tratatl
art. 4 alin. (1) TUE: '"In conforrnitatecu articolul5, orice competen\a
nu este atribuita Uniunii prin tratate apartine statelor membre";
.
art. 5 alin. (1) TUE (ex-art. 5 TCE): .Detlrnitarea cornpetentelor Unl
este quvernata de principiul atribuirii";

principiile

~i izvoarele dreptului

UE

5 alin. (2) TUE (ex-art. 5 TCE): "In temeiul principiului atribuirii, Uniunumai In limitele competen,elor care i-au fost atribuite de
za
ac\IOembre
prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste
ine
~rice competen,a care nu este atribuita Uniunii prin tratate apart

art: nea

.
~

.,..te.
"
_.....!Or
membre .

,......-nivelulinstitu,iilor UE:
\..8 rt 13 alin. (2) TUE arata ca: "Fiecare institu\ie ac,ioneaza In limitele
";il~r
care Ii sunt conferite prin tratate, In conformitate cu procedurile,
cord\ii1 ~i scopurile prevazute de acestea. Institu,iile coopereaza unele cu
e
aIl8Ie
in mod
iota". deci competen\a statala, iar exceptla este competen\a
Aegul
ramane
a
uniOfl3lasau compete~,a unionala incepe acolo unde se tarmina competen\818 statelormembre. In timp ce statele, In limitele lor constitu,ionale, dispun
de competen\ecare se extind asupra tuturor domeniilor vletii sociale, UE trebUie se limiteze ta competen\ele primite Ii,teoretic, nu are Imputernicirea
sau posibilitateade a crea de la sine putere noi cornpetente pentru ea, mai
precis,asa cum se arata In literatura de specialitate, nu are Imputernicire de
tip .KompetenzIKompeteni,[11. Faptul ca Uniunea Europeana are personalitate
juridiCAnu 0 va autoriza In niciun fel sa legifereze sau sa acfioneze In afara
COO1)8ten\elor
care Ii sunt conferite de catre statele membre prin tratate'".
Potrivitprincipiului atribuirii, fiecare actiune norrnativa a UE trebuie sa aiba
un temeisau mai multe temeiuri legale. Prin aplicarea acestui principiu, are
Iocdelimitareacompetentelor statale de cele unionale, Impiedicandu-se astfel
o pierderenedorita de ~uveranitate din partea statelor. In dreptul nanonal,
acestuiprincipiu i-ar corespunde cel al separa,iei puterilor In stat, numai ca
stnJcturalnstitutiilor UE nu corespunde pe deplin cu ceea a organelor de stat.
Competen\elenormative ale institutiilor UE pravad nu numai obiectul de reglementare,dar ~i caracterul reglementarii, adica ce fel de acte normative pot
fi adoptatede UE Iiin cadrul carei proceduri. Lipsa imputernicirilor sau com=\~IOr unionale lnseamna ca restul domeniilor, problemelor, obiectivelor a

sa

Sin competenta reziduala a statelor msrnbre'".

Institu\iilelegisl~tive unionale au obliga\ia de a indica de fiecare data in
:;mbUIUI actului normativ adoptat care este temeiul pe baza caruia a luat
tall ere ace~t act. Indicarea temeiului este 0 conditie procedurala fundamen~
actulul legislativ unional, deoarece lipsa acestuia atrage dupa sine anudie (i ~tului norrnauv'". tnstitutiile unionale trebuie sa fie atente la temeiul juri~area
corecta a articolului din tratat), la competen\a (aratarea in mod
IllS
~i~~YNE

SANDOR

E., MOHAY

A.,

KAROLINY

E., KOMANOVICS

A., PANOVICS

Ed. Dial6g Campus, Budapest-Pees, 2011, p. 126.

.131 JEN~a\la eu privire la personalitatea juridiea a Uniunii Europene.
SzocsT., Eu;" ~ONN~VEND P., KARDOS G., KEN DE T., A k6z6ssegi jogrend,

A., Az

I Dec~1 joga,

1<1 Cauza ~pal KOZjog es Politika, Ed. Osiris, Budapest,

In

KEN DE T.,

2002, p. 488.
31/88, Fedesa & Co., Hot. din 13 noiembrie 1990, Culegere 1990, p. 1-4023.

92

Drept institutional

institutiile Uniunii rnentin un dialog deschis, transparent ~i con

asociatiile reprezentative
~i cu societatea civila. Comisia Europeana
deaza la ample consultari ale partner interesate;
la initiativa a cel putin un milion de cetateni ai Uniunii, resortisanti
nurnar semnificativ de state membre, Comisia Europeana poate fi in~i
prezinte, In limitele atributiilor sale, 0 propunere corespunzatoars
In rn
care acesti cetateni considera ca este necesar un act juridic al Uni
vederea aplicarti tratatelor"!

83. Articolul 15 TFUE pune bazele cerintelor de transparenta

ca, In scopul prornovarii unei bune quvernari ~i asiqurarii participa;ii '51
civile, tnstitutiile, organele, oficiile ~i agentiile Uniunii actioneaza respe
cel mai lnalt grad principiul transparentei prin:
seclnte publice;
drept de acces la documentele institutiilor, organelor, oficiilor ~i ag
Uniunii (exceptand motive de interes public sau privat);
Parlamentul
European ~i Consiliul asigura publicarea
docum
privind procedurile legislative In condinile prevazute de regulamentele
nate la al doilea paragraf.
Pentru a respecta principiul enuntat mai sus ~i pentru a creste gra'
transparenta,
la 23 iunie 2011, Comisia ~i Parlamentul si-au reunit regi
reprezentantilor
de interese din UE, lansand Registrul comun de transp
Totodata, potrivit art. 298 TFUE, In Tndeplinirea misiunilor lor, insH'
organele, oficiile ~i agentiile Uniunii sunt sustinute de 0 admlnistratie
peana transparenta,
eficienta ~i independenta.

Capitolul allll-lea.

III. Definitia, principiile

al Uniunii Europene

~i izvoarele dreptului

IZVoarele originare

sau

ale dreptului

oarele originare

93

UE

primare
unional

sunt tratatele

de Tnfiintare a

'. I~ilor Europene ~~UE, care. au p~s~bazele actului !e~i~lativ comunitar

stabilit scopunle ~cestUla, adica acele norme juridice care provin
~::Ia statele membre. In acaasta categorie intra urrnatoarele acte nor-

. u

) Tratatul privind infiintarea

Comunitalii
Europene
a Carbunelui
din 1951 (1952-2002)t1]. Obiectivele tratatului au fost:
1Ui
_ c~area unei piete comune pentru produsele industriilor carbunelul ~i
.8

[prin:
interzicerea taxelor de intrare sau de iesire ori a taxelor avand un efect
nt ~i a restrictiilor cantitative care atscteaza circulatia produselor;
interzicerea masunlor sau practicilor de discriminare lntre procucaton,
cumparatori sau utilizatori;
interzicerea subventiilor sau ajutoarelor
Iispeciale impuse de state;
interzicerea practicilor restrictive

acordate

finzand

de state ori a unor

la repartizarea

sau la exploa-

pielelor;
_ infiinlarea unor organe comune ~i stabilirea mijloacelor de actiune In
wdenIa realizarii pietei comune, ridicarli nivelului de trai ~i cresterii cotei de
ocupare a tortei de rnunca (lnalta Autoritate, Comitetul Consultativ, Consiliul
Ynisterial Special, Curtea de Justitie, Adunarea Cornuna):
realizarea unor interventii comunitare tn: programul irwestitional; reparresurselor tn caz de "criza majora"; autorizarea unor preturl minime ~i
; controlul asupra concentraritor sau fuziunilor de Intreprinderi.

Izvoarele dreptului unional

84. Izvoarele dreptului unional In sens material sunt acele fapte,

mente care genereaza aparitia unor norme juridice (aparttia dreptului).
tea sunt anumite elemente nejuridice: opinia publica europeana, interd
dentele sociale, convingerile juridice europene, cu un singur cuvant, "
care determina aparitia normelor juridice.
Izvoarele dreptului unional In sens formal sunt formele de exteriori
normelor unionale, forma In care se prezinta acestea, mijlocul juridic in
se imbraca, forma sub care se manitesta (modul de aparitie a dreptului).
In continuare vom trata problematica izvoarelor tormale de drept uni

b) Tratatul privind infiintarea

CEE din 1957 (1958) constituia un "lex
lis cornunitar", adica un act normativ ale carui prevederi pot fi folosite ~i
catelalte domenii In lipsa de reglementari concrete, prin care statele mem;-au fixat urrnatoarele obiective:
crearea unei piete comune pentru prod use industriale ~i agrare;
~~m~v~rea
unei dezvoltari
armonioase
~i echilibrate
a activltatitor
.Ice to intreaqa Comunitate;
as~gurarea unei expansiuni economice continue ~i echilibrate;
aslgurarea unei stabilitati economice rnarite:
cre~terea nivelului de tr~i si a calitatu vietii: '
crearea unor rela,ii noi de sOlidaritate Tnt~~ statele membre.
Tratatul CECO a .leiii1t
. dIn viqoare
.
.. 2002, tar Tratatul CEE a f ost mg I0 b at
la 23 iuile
lUE~iI)i TFUE

(UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European iiii al Consiliului

februarie 2011 privind initiativa cetateneasca (JOUE L 65 din 11 martie 2011).
111 Regulamentul

a fOStprel' prezentarea lor este in continuare

uat de UE.

necesara, deoarece "acquis-ul CECO iiii

94

Drept institutional al Uniunii Europene

Pentru realizarea acestor scopuri, Comunitatea trebuia sa in

urrnatoarele activitatt;
eliminarea in relatiile dintre statele membre a taxelor vamale, p:
a restrictitlor cantitative la importuri ~i exporturi de bunuri, ca ~i a or]
masuri cu efect echivalent acestor restrictii:
stabilirea unor tarife vamale comune ~i a unei politici comune in
cu terte state;
inlaturarea in rela~iile dintre statele membre a obstacolelor in
liberei circulatii a rnarfurilor, persoanelor, serviciilor ~i capitalurilor;
adoptarea unei politici comune in domeniul agriculturii;
adoptarea unei politici comune in domeniul transportului;
adoptarea unei politici comune in domeniul concurentei comerci
armonizarea leqislatiilor nationale ale statelor membre ale Cornu
rnasura in care aceasta era ceruta de asigurarea unei bune fun .,
pietel comune;
crearea unui Fond Social European in vederea imbunatatirii
lita~ilor de angajare a lucratorilor din Comunitate;
,
crearea unei Banci Europene de lnvestitii:
asocierea Cornunitatii cu alte state, in vederea
cornertulul ~i cresterii economice.

88. c) Tratatul privind Infiintarea EURATOM din 1957 (1958) e

gurul aflat in vigoare si in prezent ~i fixeaza urrnatoarele obiective:
crearea unei piete comune nucleare (realizata la 1 ianuarie 1959);
asigurarea unei aprovizionari judicioase cu minereuri, materii Pi
materiale fisionabile speciale (accesul egal la resurse: nu exista cum
privileqiatl: politica cornuna de aprovizionare prin Aqentla de aprovizi
prin existenta dreptului de optiune: producatorul cornunica ofertaJutili.
cornunica cererea, iar Aqentia are dreptul exclusiv la incheierea con
privind materialele fisionabile care provin din exteriorul Cornunitatii):
controlul investitiilor in domeniu ~i lnfiintarea unor intreprinderi
(cu personalitate juridica comunitara);
promovarea cercetarilor ~i difuzarea cunostintelor de specialitate;
asigurarea protectiei sanata,ii;
exercitarea unui control de securitate.
89. d) conventta privind organele comune ale CE din 25 marti .
(Conventia relative la unele institutii comune Comunitatilor Europene~
aceasta conventie, imediat dupa sernnarea Tratatelor de' la Roma, celB
state membre au convenit ca cele trei Comunitati sa alba un singur Pa
~i 0 sinqura Curte de Justine.

III. Definitia, principiile ~i izvoarele dreptului UE

95

protocolul asupra Statutului Curtii de. J,ustitie a Comunitatii

) din 17 aprilie 1957. Acest protocol constitute legea de organizare

~
sea comunitara ~i reglementeaza statutul judecatorilor ~i avocae::::~i,
organiZarea,C~rtii, prin~ipiile de baza ale procedurii si, din 1988,
Tribunalului de Pnma Instan,~.
.
Ie inceput pana in 20~3 ,~u axistat trel, :t~tute separate (aferente celor
Iteprin care au fost Inflln~ate Comunlta~lle) pentru CJE, care lnsa au
,,.unmcatede factd', in ce~a ce prive~t~ prevederil,e lor, intr-o oarecare
de Codul de procedura comunltar ~I Codul suphmentar de procedura
r, care erau unice pentru toate Comunita~ile. Odata cu intra rea in
a Tratatului de la Nisa, a intrat in vigoare si noul Statut al CJE, care a
___

statuteleseparate.
Imente,statutul i~i qaseste locul in Tratatul de la Lisabona sub forma
luluinr. 3 privind Statutul Curtii de Justi~ie[1l.

f) Tratatul de fuziune din 8 aprllle 1965. Pe baza acestui tratat,

CE sau Consiliul Ministerial a preluat functiile Consiliilor Ministeriale
CEE~i EURATOM si ale Consiliului Ministerial Special din cadrul CECa.
isia a preluat tunctille Comisiei CEE ~i EURATOM, respectiv ale
Autoritatidin cadrul CECa.

8-a dispusca to,i tunctionarii europeni sa apartina aceleiasi administra,ii ~i

IIDIareaunui statut unic pentru Iunctionari.
g) Protocolul privind privilegiile ~i lmunltatile acordate CE din 8
1965. Statele membre au hotarat ca, pentru realizarea obiectivelor, CE
sAbeneficieze de urmatoarele privilegii ~i imunita,i:
~olabilitatea sediilor, spatiiior CE: psrcheziue. indisponibilizare, natio-

,
executarea bunurilor comunitare numai cu aprobarea CJE;
Inviolabilitateasecretului arhivelor:
8Cutireade la plata impozitelor directe a bunurilor, veniturilor ~i obiecvaloare cornunitara:
ICutirea de la orice taxe a bunurilor folosite in sediile organelor comu-

~
drept~lla circutana libera a tntorrnatiilor ~i la valiza diplomatica;
,fu~lonarii pot circula in spatiul comunitar pe baza legitima,iilor de

cei ~~e calatoresc la intrunirile organelor sunt tratati ca reprezentanl'i

IluJJarps
t'imput conferintelor beneficiaza de imunitate
,
,
speci 'f'"
ica par Iar,
,

96

Drept institutional

al Uniunii Europene

functionarii benefciaza de imunitate de junsdictte

tacute In timpul exercitarh atrfbutiilor:
tunctionani platesc impozit pe salariu doar la bugetul comun'
statelor membre pe al carer spatiu liii exercita activitatea;
imunitate diptomatica pentru reprezentanth statelor te'1e ac
organele comunitare.
declaratiue

Protocolul este In vigoare iii astazi, asa cum rezulta acest lu

prevederile art. 343 TFUE.

93. h) Tratatul privind modificarea unor prevederi bugetare

tului privind Infilntarea CE ~i ale Tratatului de fuziune din 22 aprl,
Prin acest tratat, Comunita1ile au obtinut 0 autonomie flnanciara, stat,
bre renuntand din nou la noi atribute de suveranitate, in spe1a la
exclusiv de a percepe taxe iii impozite, respectiv de a repartiza
astfel obtinute. In prezent, Comunita1i1ese finanteaza din urmatoarele
suprataxele agrare (active iii pasive) percepute la grani1ele
pentru egalizarea pretulut strain cu cel comunitar;
taxele vamale aplicate importului din state terte:
0 parte de 0,5% din taxa pe valoarea adaugata Incasata de
membre;
cotizatiile statelor membre In functie de PIS;
alte s~rse[lJ.
'
94. i) Actul Unic European din 1986 (1987). AUE este primul t
a adus 0 revizuire qenerala a dreptului comunitar originar iii a extins
rarea dintre statele membre oficial asupra domeniului politic. Dintre
carile aduse de acest tratat, cele mai semnificative sunt urmatoarele:
se fixeaza ca obiectiv pentru CE realizarea unei piete interne
1992[2J;

11J In prezent, resursele proprii ale UE sunt reglementate de art. 311 TFUE (ex'
TCE): .Uniunea l~i asigura mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale
realizarea politicilor sale.
"

Bugetul este finantat integral din resurse proprii, fara a aduce atingere altor ven
Consiliul, hotarand In conformitate cu 0 proceoura legislativa speciala ~i ou
tarea Parlamentului European, adopta 0 decizie care prevede dispozitiile aplic
mului de resurse proprii ale Uniunii. ln acest cadru, se pot stabili categorii de resu~~
se poate abroga 0 categorie exlstenta. Aceasta decizie intra In vigoare nurnar dul""
rea de catre statele membre, In conformitate cu normele lor constitutionale.
Conslllul, hotarand prin regulamente, in conformitate cu 0 procedura legislativt
stabilesta masurile de punere in aplicare a sistemului de resurse propru ale
masura in care decizia adoptata in temeiul celui de-al treilea paragraf prevede ao
Constliul hotaraste dupa aprobarea Parlamentului European".
12J Tn dreptul comunitar distingem lntre "spaliu de liber schimb = liberalizarea
exterior prin desflintaraa taxelor vamale ~i a restrictlilor cantitative lntre statele

III. Definitia,

principiile

~i izvoarele dreptului

97

UE

rea fundamentului convennonal pentru Cooperarea Politica Eurocrarea juridica a C?nsili~lui ~uropean;
~.."
lrJIrOducereaproceduril legislative a cooperarn intre Parlament

.
iil

~-; amentul a dobfmdit drept de codecizie la aprobarea aderarilor

iii

cu state tsrte: ~..

deci .. " C
'1' I M' . t . I
iorit t
Ilementareaadoptaru unor eCIZIlIn onsi IU irus ena cu rnajon a e
~rea

unor perspective pentru Infiintarea unui Tribunal de Prima

~uderea unor noi domenii In cooperarea supranationala:

politica
cercetarea,dezvoltarea tehnoloqica, mediu, cooperare In politica ecofi monetara.

D Tratatul

privind Uniunea Europeana, semnat la Maastricht

la 7

1992 (1 noiembrie 1993). Uniunea Europeana dupa Maastricht a

forma de cooperare interquvemamentala care avea la baza Cornunitane, precum iii politica externa iii de securitate cornuna, respectiv
rea In domeniile [ustltlei iii afacerilor interne, avand sarcina de a orga-un mod coerent iii solidar, relatille dintre statele membre iii dintre
Ie lor.
a si-a propus urmatoarele obiective:
ovarea unui progres economic iii social echilibrat iii durabil, In
prin crearea unui spatiu tara frontiere interne, prin Intarirea coeziunii
~i sociale iii prin stabilirea unei uniuni economice iii monetare
, in viitor, 0 moneda unica, conform dispozitiitor prezentului tratat;
unei politici vamale individuale la nivel de state tata de state terte"; .unlune varnaarea comertuun exterior In cadrul Uniunii si intr~ducerea unortaxe vamale exter~I a unei politici de comert exterior comune tata de statele terte"; "piata cornuna
I mun decat 0 uniune varnala, deoarece, pe la~ga libera circulatie a ~arfurilor ~i
n c~drul acestui spatlu se liberalizeaza ~i circulatia factorilor de productie, adica a
mu~a ~I a capitalurilor"; .plata unlca sau interna = reprezlnta liberalizarea totala,
e Imin~rea tuturor barierelor ~i ale celor nevamale peste eliminarea taxelor vat!festncll1lor cantitative"; .unlunea econornica = inseamna mai mult decat uniunea
ume
integrarea pollticilor economice, armonizarea acestora, respectiv, In final,
llnice~ror POiltlcllor economice nationale la nivel comunitar, prin introducerea unei

':::t

..,c:~ea

POlitica. Europeana (ePE) creata prin AUE din 1986 urma sa fie realizata
~nsultall1 ~I uniformizari, corelarl de pozitii diferite, care sa fie urmate de rna'nta.ln~~Slilul European urma sa se lntruneasca de cel putin doua ori pe an ~i erau
CUm
al.e mlnl~tnlor de externe de 4 ori pe an. Aceasta Cooperare dispunea ~I
grupe ~ fl. Pre~~dinlia (din Consiliu), Comitetul Politic, un grup de corespondenti
externae lucru ~I Secretariat (Ia Bruxelles). Cu toate acestea, actiunile unilaterale
pe com propnu ale state lor nu au fost eliminate In totalitate.

III. Definitia,

98

Drept institutional

principiile

~i izvoarele dreptului

UE

99

al Uniunii Europene

- afirmarea identitatii sale pe scena mternationala, in special Prin

mentarea unei politici externe si de securitate cornuna, inclusiv prln
in perspective, a unei politici de aparare comune, care sa poata con
viitor, la 0 aparare comuns:
- intarirea protectiei drepturilor ~i intereselor cetatenilor statelor
prin instituirea unei cetatenii a Uniunii;
- dezvoltarea unei cooperari stranse in domeniile justitiei ~i afaQ
terne;
- rnentinerea inteqrala a acquis-ului comunitar ~i dezvoltarea IUi,i
rea asiqurarii eficacitatii mecanismelor ~i institutiilor comunitare.
96. I. Noutati aduse tratatelor comunitare:
lntroducerea principiului subsidiarttatii:
reglementarea unei cetatenii unionale;
realizarea unei uniuni economice ~i monetare;
I1
lnlocuirea sintagmei CEE cu sintagma CE );
acordarea de competente in domeniul culturii (punerea in ev'
mostenirii culturale comune), sanatalii, protectlel consumatorilor, rl
transeuropene, industriei;
introducerea procedurii legislative a codeciziei;
introducerea institutiei ombudsmanului european;
inftintarea Comitetului Regiunilor;
crearea unui Fond de Coeziune, pentru promovarea dezvoltarill
structurii ~i sprijinirii proiectelor de protectia mediului din ,arile meml

It ea ~i consolidarea democra,iei ~i a statului de drept, precum ~i

~;epturilor omului ~i a liberta,ilor fundamentale.
:......ctarea reprezentata in acest domeniu de presedintia Consiliului, sub
era olitica a Consiliului European, prin folosirea troicii europene.
It~a~embre se informeaza reciproc ~i se pun de acord in cadrul
I~ ~ asupra tuturor problemelor de politics externa ~i de securitate care
UUl interes general, astfelincat influen,a lor cornuna sa se transpuna
n
~
prin actiuni convergente, de 0 rnaniera cat mai eficace. Ori de cate
'dera nec~sar, Consiliul stabiieste 0 pozitie cornuna.
cadrul organiza,iilor interna,ionale ~i al conterlntelor interna,ionale la
nu participa toate statele membre, statele participante sustin pozitiile
dtBZVo

~ de necesitate absoluta ca urmare a avolutiei situatiei ~i in lipsa unei

a Consiliului, statele membre pot lua, de urqenta, rnasurile care se im- ..MnAndcont de obiectivele generale ale actiunii comune. Statui membru
astfel de rnasuri informeaza imediat Consiliui.
,c se realizeaza prin doua modatitati: prin cooperarea sistematica penrea unei politici .comune'' ~i prin executarea treptata a unor "aqiuni
I" in domenii de interes comun important.
litieaaxtsrna ~i de securitate inglobeaza toate problemele referitoare la
IteaUniunii Europene, inclusiv stabilirea, in perspectiva, a unei politici
4tJpIrare comune, care ar putea conduce, in viitor, la 0 aparare cornuna,
Consiliul, de comun acord cu institutiile UEO, adopta masurile practice

-..e

sarace:

tntilntarea Sistemului European al Bancilor Centrale ~i a InstiM

netar European, respectiv a BCE.
97. II. Politica externa !?i de securitate com una avea
obiective:
ocrotirea valorilor comunitare ~i a lndependentel Uniunii;
lntarirea securitatii statelor membre (inclusiv prin revitalizarea

'

in,ia consulta Parlamentul European asupra aspectelor principale si

nilorfundamentale in domeniul politicii externe ~i de securitate com una
1ngrije~teca punctele de vedere ale Parlamentului sa fie luate in consiin mod corespunzator.

III. Cooperarea in domeniile justitiei !?i al afacerilor interne era

in vedere~ realizarii obiectivelor U~iunii, in special a liberei ~ircu'alii
nelor, rnotiv pentru care statele membre au considerat ca urrna~menii sunt chestiuni de interes comun (art. 29 TUE):
poiitlcaprivind aziiul:
-::lil~
privi~d trec~rea frontierelor externe ale statelor membre de catre
. ~I ex~r?ltarea controlului corespunzator;
=~~.pnvln~ imigra,ia ~i politica privind cetatenii statelor terte:
,lie de mtrare ~i circulatie a cotatenilor statelor terte pe teritoriul
membre'
"
,

:-::
81

UEO);
rnsntinerea pacii ~i lntarirea securitatii lnternationale;
promovarea cooperarii intemationale:

1'1 Pentru cele trei Comunitati se folosea inca din anii '50 denumirea colectiva. 1
nita\i Europene. Ulterior, din ce in ce mai mult se folosea termenul de Comun~
l
psana, din dorinta de a accentua vointa politica de unificare a celor trei comunltlil :
norn
UE a rezervat denumirea de Comunitate Europeans pentru Comunitatea Eco
n
peana, motiv pentru care, chiar daca aceasta schimbare de denumire este Inco
singularul nu se mai toloseste pentru desemnarea celor trei.

~~:~i~~ d~ seders ~ .~eta,enilor statelor terte pe terit~riul statelor memtreglrea Iarniliilor ~i accesulla locuri de munca;

III. Definitia,
Drept institutional

100
lupta impotriva
terte
_
_
_

lmiqrarii,

~i muncii

ilegale

In cadrul unui Oficiu European de Politie (Europol).

Aceasta forma de cooperare a functionat in mod asemanator cu P
ajutorul organelor comunitare, dar In plus (art. 32 TUE) s-a constituit un
de coordonare compus din inal~i tunctlonan cu rol de coordonare, aVi
sarcini: formularea de avize adresate Consiliului, fie la cererea acestuia,
proprie lnitiativa; prsqatlrea lucrarilor Consiliului in probleme ale pilonului
Incadr~rea
Uniunii Europene In una dintre modelele traditionale
operare parmanenta intre state este foarte grea. Ea nu este un stat f,
dar nici 0 asociatie de state, adica 0 orqanizatie internationala in sens
cunoscut. UE dispunea numai de un sistem rudimentar de organe si, d
rerea rnajoritatii autorilor de specialitate, nu dispunea nici de personali
dica assrnanatoare cu cea a statelor membre sau a Cornunitatilor Eun
Pe de alta parte, art. 49 TUE vorbea despre aderarea statelor la Uniu
ropeana, iar acceptarea calitafii de membru lntr-un .rurnic din punct de
juridic" este greu de imaginat. Creatorii Tratatului de la Maastricht eral
constlenti de faptul ca opera lor este una nsterminata ~i au anuntat. i
dupa semnarea acestuia, ca In 1996 va avea loc revizuirea lui.
99. k) Tratatul de la Amsterdam
privind completarea
Tratatulul
UE din 17 iulie 1997 (1 mai 1999)[2J. Modificarile cele mai importante
prin Tratatul de la Amsterdam, grupate dupa tematicile de modificare
de statele membre la aceea vreme, sunt urrnatoarele:
I. In cadrul Uniunii, libertatea,
securitatea
l?i dreptul

l?i dreptului.

niter originar prin Tratatu/ de /a Amsterdam.

XLIV, nr. 1/1999, p. 147-156.

circ~latie a persoanelor").
,ylnd In 'vedere ca 0 parte. di~ pilon~1 trei a fost introdus I~ cadrul TCE, a
necesara Intarirea restulUl pilonului tret (cu noua denurmre: Cooperare
.ra ~i de politie in materie penala) referitor la cooperarea In [ustitie,
e de drept penal ~i de poli~ie[1J.Astfel, se bucura de prioritate acuunlle
enire ~i tupta Impotriva criminaliUi~ii organizate ~i neorganizate, In spetupta Impotriva terorismului, traficului de carne vie (sclaviei), infrac~iunilor
impotriva minorilor, oomertuiui ilegal cu droguri ~i cu arme, In~elaciu corup~iei ~i coruptibilita~ii. Toate aceste obiective urmau sa fie realizate
calea unei cooperari intre organele de [ustitie, de politie, vamale ~i a altor
~i institu~ii abilitate in acest domeniu, precum ~i prin acordarea de atrioperative pentru Europol[2J, respectiv apropierea, armonizarea legisla~iei
din statele membre.
realizarea acestui spatiu al
de important are includerea
ului Schengen,,[3J, care pan
I Schengen a fost preluat

00. II. A doua tematica

liberta~ii, securita~ii ~i dreptului,

un rol deo-

[uridica ~i institu~ionala in dreptul originar a

a atunci s-a dezvoltat in afara Tratatului
de Tratatul de la Amsterdam printr-un

in care s-au adus rnodificari

importante

UE.
pro-

poate fi

',saprin cuvintele "Uniune" ~i "Cetatean". Aici intra domenii care sunt de

rtan~a directa pentru cetetenu u~ionali (crearea de locuri de rnunca,
social a, mediul inconjurator,
protectia consumatorului,
sanatate) sau

au primit 0

drepturilor
fundamentale
ale o~
precum ~i cladirea treptata a unUi

ptIJIii
noutafi eouse dre
o'
articol publicat In S.U.B.B., lunsprude

111 P. FISCHER,H.F. KOCK, op. cit., p. 256.

121 A se vedea, In acest sens, ~i Gv. FABIAN, Principa/e/e

ul'lOr tul de vot din cadrul Consiliului.

18dr~~te abso
si foarte importanta constituie construirea traptata a
luta
1'lO~.ual dreptatii, libertatii l?i securitatii,
prin care se preconizeaza de
spas~erarea unei pal\i din pilonul trei al UE instituit prin Tratatul de la
~~ht (COoperarea In domeniul justi~iei ~i al afacerilor interne) In Tratatul
litatii Europene (Titlul III "Vize, azil, imigra~ie ~i alte politici care tin de

- cooperarea varnala;
_ cooperarea politieneasca In vederea prevenirii ~i combaterii terori
traficului ilicit de droguri ~i a altor forme grave ale ortminaiitatii intern
inclusiv, daca este necesar, anumite aspecte ale cooperarii vamale, in
tura cu organizarea la nivelul Uniunii a unui sistem de schimburi de i

securitatii

101

UE

I onstatarii unor violari de catre statele membre a drepturilor fundacazu ~stea pot fi sanc~ionate chiar cu suspendarea temporara a exere. aCdrepturi izvorate din dreptul primar, aceste suspendari referindu-se

a ceta\enilor

pe teritoriul state lor membre;

lupta impotriva toxicomaniei;
lupta impotriva fraudei la scara interna\ionala;
cooperarea [udiciara in materie civila;
cooperarea judiciara In materie penala;

allibertatii,

?i izvoarele dreptului

al Uniunii Europene

sederii

dimensiune.
Aici intra protectla
protectla
impotriva
discriminarii,

principiile

TrtlulVI
d'In T ratatul UE modificat ~i renumerotat.
Infi'
Crirn'i~l~r~aEuropol-uIUi ca autoritate de politie cu competenle specifice In lupta lmpo,a Ital11transnationale europene a fost hotarata la Intalnirea de vart a Consiliului
n In 20"
Conv
. tums 1995' la Cannes.
Gannanenlla de la Schengen (Intreaga denumire "Acord lntre Belgia, Luxemburg, OlanIImnat~al i?1 Franla privind eliminarea qraduala a controalelor la frontierele comune") a
_e me ~ 14 iurua 1985 de Franta, Germania ~i larile Benelux, ulterior aderand la ea ~i
iii de ~ re ale UE. La data de 19 iunie 1990 a fost semnata "Convenlia de aplicare a
Protoco~~chengen'" iar Spatiul fara qranite interne funclioneaza din 26 martie 1995.
nr. 2 la Tratatul de la Amsterdam.

I
\

112

Drept institutional

III. Definitia,

al Uniunii Europene

avea 344 dupa aderari, iar Curtea de Conturi in loc de 15 va avea 27

Romania urma sa aiba in CES ~i CR cate 15 membrii.

107. In sfar~it, mileniul al III-lea a adus aparent ~i mult a~teptata

domeniul respectarii drepturilor fundamentale
ale omului de catre U
rece, odata cu negocierea Tratatului de la Nisa, a fost elaborat i
intitulat "Carta UE a drepturilor fundamentale",
care a fost data PU
decembrie 2000.
Heprezentantii
statelor membre, parca pentru a preintampina 0
celor care urmau sa evalueze noutatile aduse de tratat, au incl
anexe 0 .Declaratle privind viitorul
Uniunii", prin care aratau ce
mai taca CE ~i UE in continuare ~i in ce mod. Astfel, in declaratie
ca prin Tratatul de la Nisa a fost creat un cadru institu'ion~1
taca faVi aderarf de noi state ~i se doreste declansarea unei dezbate
privind viitorul Uniunii Europene'".

zeaza

:a

principiile

~i izvoarele dreptului

113

UE

ntru ca, de~i Consti~u'ia Europeana[1) nu a fost aprobata

preconizata (1 mal 2004), noul tratat a preluat aproape

~i semin tota-

rile de reforma preconizate de aceasta.

rnAS~entarea Tratatului de la vLisabona, avand in vedere ca aduce modi:rinzatoare,
care afecteaza aproape toate domeniile dreptului unional
,al am optat pentru 0 inventariere surnara a noutatilor in acest capitrat~rea amanuntita a acestora la fiecare terna abordata,
atic, Conferinta reprezentantilor guvernelor statelor membre
:oarele texte:
'ratatul de ta Lisabona
,a

de modificare

a Tratatului

Tratatului de instituire a Comunitatii

Protocoale:
protocoalele anexate la Tratatul
functionarea Uniunii Europene

a adop-

privind Uniunea

Euro-

Europene;

privind Uniunea Europeana, la Tratatul

si, dupa caz, la Tratatul de instituire a

Itii Europene a Energiei Atomice:

108.
concluzie finala a prezentarf principalelor noutati aduse de
de la Nisa nu se poate lipsi de un bilant al realizarilor ~i esecurilor,
zarl putem trece fixarea nurnarului de membri in organele cornunita
cont ~i de statele candidate;
reformarea sistemului jurisdictional
trecerea unor noi domenii in sfera votului cu majoritate calificata ~i cl,
mecanismului
de cooperare
intensiva. La esecurl putem aminti
garantarea drepturilor fundamentale
este confuza; nu s-a realizat
renta corlta; prin introducerea sistemului de vot care tine cont ~i de
s-a complicat ~i mai mult procesul legislativ comunitar ~i nu au fost si
tratatele in sensu I aducerii lor la lntelesul cetateanului comunitar obisn
Integrarea insearnna refacerea unui intreg, tnsa, pana cand se va
acest intreg pe continentul european, va fi nevoie de inca cateva re
dreptului comunitar primar, motiv pentru care nici Tratatul de la Nisa
chis posibllltatile de reformare, statele membre convenind
va urma
ces post-Nisa".

ca

109. m) Tratatul de la Lisabona. La data 13 decembrie 2007, o

state membre UE au semnat, la Lisabona, Tratatul de modificare a TI
privind Uniunea Europeana ~i a Tratatului de instituire a comunitAI
pene[2), care a fost ratificat ~i de Romania in februarie 2008[3). Tratal
Lisabona

se afla in dilema alternative

constitutional

a comunitara

sau

11)Cu privire la problematica viitorului Europei, a se vedea ~i Un concept rOI

vind viitorul Uniunii Europene, Ed. Polirom la~i, 2001.
12) JOUE C 306 din 17 decembrie 2007.
.'

13) Legea nr. 13/2008 pentru ratificarea Tratatului

de la Lisabona de modllicat
tului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Cornunitatii Europe
la Lisabona la 13 decembrie 2007 (M. Of. nr. 107 din 12 februarie 2008).

Consiliul European care a avut loc in Laeken (Belgia) la 15 decembrie 2001, in

privind viitorul Europei" (Declaratia nr. 23 la Tratatul de la Nisa) s-a decis convoi Convent (Conventii) European, care sa reuneasca principalele pal'\i implicate in
'a privind viitorul Uniunii Europene. Misiunea Conventului a fost sa reflecteze la
cheie legate de dezvoltarea viitoare a UE ~i sa identifice diferitele raspunsuri
care sa se materializeze in cele din urrna intr-un tratat privind "Constitu\ia Europei".
a lost un .novuttt', un lor de discutil sub prasedintia lostului presedinte francez
Glscard d'Estaing. Din presedintie au mai tacut parte vicepre~edin\ii Giuliano Amato
Luc Dehaene. Pe langa presedintie, Conventul a lost compus din 15 reprezentanti ai
stat ~i de guvern din statele membre, 13 reprezentanti din state Ie candidate, 30 de
ari din parlamentele state lor membre, 26 din parlarnentele statelor candidate, 16
ntul European, 2 reprezentanti ai Comisiei. Comitetul Economic ~i Social, ComiIUmlorau trim is de asemenea observatori ~i tot in aceeasi calitate a particip si OmPre~edin\ii CJE ~i Curtli de Conturi Europene puteau Ii invitati de Prezidiu sa se
Conventului.
ntul ~i-a destasurat activitatea in perioada februarie 2002 - iulie 2003 sl, la
~nSiliului European din 20 iunie 2003, a predat proiectul unui "Tratat privind ela~I
Constitu\ii Europene". Pentru aprobarea acestui tratat ~i elaborarea textului
nstrtU\lel, a fost convocata 0 Conferin\a interguvernamentala,
care a verificat ~i
.,.:OIlectul elaborat de Convent, iar varianta finala a lost tradusa in toate limbile of i2~ a fostsemnat la Roma de reprezentantii statelor membre. Mai precis, la 29
lei R 4, lilefll de ~tate ~i de guverne din cele 25 de state membre, reuniti in cadrul
eprezentan\llor guvernelor statelor membre ~i ~elii de stat din cele 3 tar! canIma, Bulgaria ~i Turcia), au semnat textul Constitutiei UE, care a lost aprobat cu
r:t 18 lunle 2004: dupa care a lost inaintat statelor membre spre ratificare.
, tra~~ avea lo.c pnn decizia legislativului national sau prin relerendum. Potrivit
lor conat~1constltu\.lonal urma sa lie ratilicat de statele membre in conlormitate cu
blic's I~U\lonale, .lnstrumentele de ratilicare urrnand sa lie depuse pe langa gucu c~ daha. Potrivit acelutasl articol, tratatul urma sa intre in vigoare la 1 noiem~ec n '1'\laca toate instrumentele de ratificare sa lie depuse la data respectiva.
2005 ~I or relerendumurilor
organizate in Franta ~i Olanda la 29 mai 2005 ~i
de ~iJ'1onSlhul European din 16-17 iunie 2005 a apreciat ca ratilicarea nu va avea
ocu: anului 2007.

Drept institutional

116

111.Definitia,

al Uniunii Europene

Comisia Europeana:
Curtea de Justitle a Uniunii Europene;
Banca Centrala Europeana;
Curtea de Conturi.
Orice stat membru poate hotari, in conformitate

mai importante

noutali

ad use tratatelor

CEE se va numi Tratatul

pene.
In prerniera,

privind

de infiinlare

tunctlonarea

UE va avea un catalog clar privind trnpartlrea

Uniu
com

tmre state ~i UE.

Definirea retatiei dintre religie ~i UE; potrivit art. 17 TFUE: ,,(1)
respecta ~i nu aduce atingere statutului de care beneficlaza, in te
tului national, bisericile
~i asoclatille sau comunltatlle religioase
tele membre.
(2) Uniunea

respecta,

de asemenea,

statutul

de care benefici

meiul dreptului national, orqanlzatllle filosofice

~i neconfesionale.
(3) Recunoscandu-Ie
identitatea ~i contributia specifica, Uniunea
un dialog deschis, transparent
~i constant cu aceste biserici ~i 01
(s.n.").
Nurnarul

avocattor

generali

(SESC). SCE ~i banclle

cu normele

nltatllor:
Tratatul

~i izvoarele dreptului

117

UE

legislativa a codeciziei va fi regula.

ura fl' adoptate regulamente in domeniul Eurojust ~i in domeniul
putea
.
.
I ~i cel al procesualulUi penal.
,I pe~ centrale nationale
constituie Si~temul European al Sancilor

tutionale, sa se retraqa din Uniune (art. 50 TUE).

Simbolurile
UE sunt recunoscute de doar 16 state membre.
A fost introdus principiul
democratiei ~i transparentel.
Se asiqura un control prealabil pentru parlamentele
nationale
rea principiului subsidarltatii in procesullegislativ
unional.
Accentuarea
principiului suprematiei dreptului unional fata de
nal.
Uniunea adera la Conventia europeana pentru apararea creptu
lui ~i a libertatllor fundamentale,
iar Carta UE a drepturilor fundamen
aplica, cu cateva exceptii, statelor membre.
Se va lnfiinta Aqentia Europeana de Aparare sub autoritatea
Versiunea consolidata a TUE va fi renurnerotata.

111. Cele

principiile

va creste de la 8 la 11, urmand ca

sa primeasca un loc permanent de avocat general.

Se instituie un comitet care emite un aviz cu privire la capaci
didatilor de a exercita functiile de judecator ~i avocat general in cad
de Justitie ~i al Tribunalului,
lnainte ca guvernele statelor membre
norninalizarile.
Nurnarul parlamentarilor
va fi limitat la 750, urrnand ca n
membru sa nu alba mai mult de 96 de mandate, respectiv mai P
Italia va primi un mandat de deputat in plus fata de nurnarul actual.

~a

centrale

nationale

ale statelor

membre

este euro constituie. ~urosistemul.

.
Europeana de Investlt" va avea un capital de ,,164 808 169 000
va alege un Pre~edinte al Consiliului

European

,Isia va avea 18 membrii din 2014.

~edintele Comisiei va fi desemnat

pe baza

.mentare.
istiva legislativa

cetateneasca

rezultatelor

cu 1 mil ion de cetateni

membre.
1ncepand din 2014, cu posibilitate

Be

(cu un mandat de 2,6

provenind

din

de amanare pana in 2017, se va

un nou sistem de majoritate in cadrul Consiliului.

va simplifica posibilitatea sanctionarii
pecuniare

1hcAlcarea dreptului comunitar.

,~unea preliminara se va judeca

alegerilor

a statelor

membre

in regim de urqenta in cauzele

cu

.portan1a daosebita a fost acordata temei

urmareste, in spiritul solidaritatii

lntre

energiei,

domeniu

in care

statele membre:

asigure tunctionarea pietei enerqiei:

asigure siquranta aprovizlonarii cu energie in Uniune,
promoveze eficlenta energetica ~i economia de energie,

precum

~i

ea de noi surse de energie ~i energii regenerabile

~i
. promoveze interconectarea retelelor energetice (art. 194 TFUE).
~ de amenintarlle teroriste ce vlzeaza tarile occidentale
Tratatul de la
instituie 0 ~Iauza de solidaritate,
potrivit careia Uniunea ~i statele
mbre acuoneaza in comun, in spiritul solidaritatii, in cazul In care un
ru face obiectul unui atac terorist ori al unei catastrote naturale sau
Ite..de om. Uniunea rnobilizeaza toate instrumentele
de care dispune,
_ mlJloa~ele militare puse la dlspozitie de statele membre, pentru:
pre~enlrea arnenintarii teroriste pe teritoriul statelor membre;
~Jarea institutiilor democratice
~i a populatiei civile de un eventual
nst;'
'
a~~a~~a. de asistenta

unui stat membru

pe teritoriul

~n atllor sale politice, in cazul unui atac terorist;

aut ar.e~.de asistenta unui stat membru pe teritoriul
de oonta(tllor sale politice,
m art. 222 TFUE).

in cazul

unei catastrofe

acestuia,
acestuia,
naturale

la solila solisau pro-

118

Drept institutional

al Uniunii Europene

Cooperarea se va extinde asupra unor noi domenii, cum ar fi:

- crearea de titluri europene de proprietate intelectuala, pentru a
protectie unitorma a drepturilor de proprietate intelectuala in Uniune
si lnfiintarea unor sisteme centralizate de autorizare, coordonare ~i I
nivelul Uniunii (art. 118 TFUE);
Uniunea elaboreaza 0 politica europeana a spatiului, In a,
poate promova initiative comune, poate sprijini cercetarea ~i dezvo
noloqica ~i poate coordona eforturile necesare explorarii si exploal
tiului (art. 189 TFUE);
- Uniunea incerajeaza cooperarea lntre statele membre in dom
tectiei civile, pentru a spori eficacitatea sistemelor de prevenire a cal
naturale sau provocate de om si de protectie Impotriva acestora
TFUE);
- Uniunea va sprijini eforturile statelor membre pentru imbunatati
cita1ii lor administrative de punere in aplicare a dreptului Uniunii (i
TFUE);
- Uniunea va acorda ajutor umanitar populaflei din 1arile terte, vi,
unor catastrofe naturale sau provocate de om (art. 214 TFUE).
La noutati tip curiozitate putem aminti faptul ca Bulgaria a pri
bilitatea de a folosi pentru moneda unica denumirea de EVRO, iar
Ungaria ~i Malta declara ca ortografierea numelui monedei unice, i
derivatelor sale, toloslta in versiunea in limba letona, in limba magh'
limba malteza a tratatelor, nu produce efecte asupra regulilor exis
limbii letone, ale limbii maghiare ~i ale limbii malteze, fara a aduce
ortografierii unificate a denumirii monedei unice a Uniunii Europene
nate de tratate ~i celei care figureaza pe bancnote ~i monede.
La EURATOM se opereaza doar rnodlticari care se rstera la
Tratatului CEEA cu TUE ~i TFUE, 1inand cont de modlficartle ~i renu
acestora. Prin Declaratla nr. 54, unele state membre, luand act de
dispozltllle esentiale din Tratatul de instituire a Cornunitatli Europene
giei Atomice nu au facut obiectul unor rnoditlcari de fond de la in
vigoare a tratatului mentionat anterior ~i ca este necesara 0 actual
propus convocarea cat mai qrabnica a unei conterlnte a reprer
guvernelor statelor membre.
Va avea loc renumerotarea TCEE, transformat in TFUE.

112. Intrarea In vigoarea a Tratatului de la Lisabona a tost am~1

cauza faptului ca in diferite state membre au existat politicieni care, I
posibilitatea pierderii suveranltatli statelor lor in rnasura intrarii in vi,
tratatului, nu au ezitat sa foloseasca mijloacele de control de Co

III. Definitia, principiile ~i izvoarele dreptului

UE

119

t pe plan intern. Astfel, Cu~ile Constitutionale din Germania[1]

:~e~: nevoite ~a se"pronunte cu privire la compatibilitatea acestui
eranitatea na110nala..
.
"
~atatulUi de la Li~abona au Inv~cat,"pnntre altele, ur~at~arele.:
. It atatului In vananta neconsohdata (nerenumerotata ~I continand
'~rile aduse) nu ar fi respectat cerintele de transparenta;
tul ar contraveni principiului independentei suverane a statelor
~vand In vedere ca preconizeaza crearea unei aparart militare

!I

europene;
ibilit at ea f ed era I'""
I nu exclude POSIII
rzaru Europei;.
nu are voie sa se bazeze pe principiul dernocratiei reprezentative, ci

egalitateasuverana a statelor membre;

itatea prevederilor ce reglementeaza procedura de ie~ire din UE;
'rea prea larga ~i generala a competentelor partajate;
misibilitatea acordarf unor cornpetente de natura penala In favoarea
Itul nu ia In considerare faptul ca suveranitatea este 0 putere
a caret divizibilitate ar fi 0 autocontradictie.
Constitu1ionaladin Cehia a aratat ca suveranitatea nu este un scop
tn statele moderne democratice, ci este mai mult un instrument pentru
valorilor fundamentale care stau la baza constructiei statului de
ratic, iar cedarea sau transferarea unor cornpetente tntareste
I

din ambeIe tari, In motivarea hotarariior de respingere a sxceptiilor

,titu\ionalitate,au rnenfionat Insa ca I~i rezerva dreptul de a controla
. absolut excepnonale, ca ultima ratio, rnodul in care organele ~i instiUE I~i executa competentele pentru a vedea daca Ii'i depasesc sau nu
'tele.
cluzie, deocamdata, Curtile Constitutionale din statele membre ale
reteaza Tratatul de la Lisabona i'i 'dreptul UE intr-un mod euromen\inandlnsa In principiu posibilitatea veriticarf acestuia la nevoie.
I

n) Tratatele prin care noile state membre au aderat la CE ~i UE.

notam tratatele de aderare incheiate cu Anglia, Danemarca i'i Irlan1981 cellncheiat cu Grecia, din 1986 cele Incheiate cu Spania i'i Por~n 1995 tratatele de aderare Incheiate cu Austria, Finlanda i'i Suedia,
2004 tratatele de aderare Incheiate cu Cehia, Cipru, Estonia, Letonia,

~~00~20BVE
2/2008, 30.09.2009,
htlp:llwww.bverfg.de/entscheidungen/es
Us 191
8.htm!.
VlNCZE ;008 ze dne 26.11.2008 ~i PI. US 29/2009 ze dne 03.11.2009 (387/2009
.1112010 A cseh alkotmanybfr6sag
Lisszabon II. Hatarozata, in Jogtudomanyi
, p. 549-559.

III. Definitia,
Drept institutional

120
Lituania,

Malta, Polonia, Siovacia,

ultimul tratat de aderare cu Bulgaria

2, Izvoarele

secundare

Slovenia

~i Ungaria, iar din 1 ianu

~i izvoarele dreptului

121

UE

'-~!~entele,

sau derivate

Izvoarele secundare ale dreptului unional rsprezinta ansaml

lor normative adoptate de institu~iile abilitate ale Uniunii Europene, in
reauzarf obiectivelor unionale fixate In izvoarele originare de drept unl
Aceste norme juridice alcatuiesc dreptul unional derivat datorita tu
de realizare a obiectivelor
provazute In tratate ~i datorita subon
deoarece nu pot deroga de la prevederile tratatelor constitutive. Cara
principala a normelor de drept secundar este ca se bazaaza, I~i au t,
tratatele constitutive, In sensul ca pot fi create doar In domeniile preYi
tratate pentru realizarea scopurilor aratate acolo de catre institutiile
nate In acest sens de tratate, cu respectarea procedurii prevazute d
Prin urmare, tntre dreptul unional primar ~i cel secundar nu poate e
ziune, deoarece, In caz de coliziune, cel secundar trebuie anulat sau
Sediul principal al materiei este art. 288 TFUE, care prevede urmA'
"Pentru exercitarea competen~elor Uniunii, institu~iile adopta regul
directive, decizii, recomandari ~i avize.
Regulamentul
are aplicabilitate generala.

Acesta

este obligatoriU

elementele sale ~i se aplica direct In fiecare stat membru.

Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar
la rezultatul care trebuie atins, lasand autoritatitor nationale com
ceea ce priveste forma ~i mijloacele.
Decizia este obligatorie In to ate elementele

In

cazul ln care
numai pentru acsstla.

destinatarii, decizia este obligatorie

Recomandarile
~i avizele nu sunt obligatorii".
In cazul In care tratatele nu prevad tipul

sale.

actului

institu~iile II aleg de la caz la caz, cu respectarea

principiului proportionalitatii.
Dupa intrarea in viqoare a Tratatului

care trebuie

procedurilor

de la Lisabona,

apli

se face disti

acte legislative
~i acte nelegislative.
Potrivit art. 289 alin. (3) TFU
juridice adoptate prin procedura legislativa constituie acte legislative
ce art. 290 TFUE lamure~te natura actelor nelegislative,
aratand
legislativ poate delega Comisiei competenta de a adopta acte farl
a
legislativ si cu domeniu de aplicare gener~l, care completeaZ
sau
anumite elemente neesen~iale ale actului legislativ.
e
Actele normative unionale ~i ale EURATOM sunt urmatoarel :
l1J
a) regulamentele ;
In trecut deciziile generale CECO.

ivele[1J;
. le[2J.

IZII '
.-:omandarile;

~i Romania.

114.

[1J

principiile

al Uniunii Europene

deciziile,

recomandarile,

avizele

emise de Banca

Cen-

ana.
I derivat unional cuprinde un volum semnificativ de acte normative
aprecierile Comi~iei~ din 1993, inf.luen~eaza In proportie de 60% drepic intem ~i reprezlnta cca. 40% din normele dreptului na~ional[3J.

..
Q)

c:

>10

n>..

Q)

E10

:;

X
X
X

=J

Aviz

0
0
Q)

cc
X

10

Q)

Q)

Cl

'N
'(3

Q)

cc

10
"C

Q)

X
X
X
X

X
X

X
preluat din Roxana

Munteanu,

Drept

European.

Evolu\ie.

tnstitutii.

Ordine

Oscar Print, Bucuresti, 1996, p. 279.

Regulamentul
este un act normativ unional cu aplicabilitate
geigatoriu In toate elementele sale ~i direct aplicabil In toate statele
~ste un instrument de integrare urrnarind uniformizarea
normelor
ICabile In statele membre
ristici:
caracter general:

regulamentul

contine prescriptil

genera Ie ,i im-

'I st~tuand In mod abstract ca si legea In dreptul national;

forta obligatorie: regulamentul este obligatoriu
in toate elemenin
' .
. pn~ln~a tuturor statelor membre ale UE ~i organelor unionale,
ea IUI atragand dupa sine tncalcarea obliga~iilor asumate de state

123
Drept institutional

122

III. Definitia, principiile

al Uniunii Europene

prin tratate. Se interzice aplicarea selectiva ~i incornpleta a regul

respectiv neaplicarea acestuia prin invocarea dispozltlilor sau pn
dreptul intern;
c) are aplicabilitatea directa (efect direct): reguiamentul are 0
automata In Uniune, fara interpunerea puterii normative na1ionale,
atare, apt sa confere drepturi ~i sa impuna obliga1ii statelor
organelor lor ~i particularilor, cum 0 face legea nationala:
d) este destinat statelor ~i particularilor (regula este ca se
tuturor statelor membre);
e) are putere norrnativa cornpleta: prin regulament autoritatea
unionala poate nu numai sa prescrie un rezultat, ci sa si imp,
rnodalitatile de aplicare ~i de executare considerate oportune.
Transpunerea regulamentelor de catre state este inutila si are
ilicit ~i duce la compromiterea aplicani simultane ~i uniforme a regu
In ansamblul Uniunii. Un exemplu In acest sens este decizia adoptata
Vario/cP]. in fapt, de$i din 30 iulie 1962 exista Regu/amentu/ nr. 1911
dificat prin Regu/amentu/
nr. 120/1967) privind organizarea trepta
cerea/e/or, care interzicea perceperea
oriceror taxe vama/e $i a/tori
efect echiva/ent /a importu/ $i exportu/ de cerea/e, organe/e vam
percepeau In 1965 taxe pentru statistica, administrative
$i taxe de "
tirmei .venote", care efectua acte de comen (import-export)
cu
portu/ Trieste. /talia a pre/uat regu/amente/e
In ordinea juridica i,
decrete-/egi,
dar prin aceste acte normative a preconizat
interzi
ceperii taxe/or sus-eretete numai din anu/ 1968.
Curtea, ptintr-o hotarare pre/iminara,
a aratat
regu/amentl
art. 249 (189) a/in. (2) TCEE, are 0 va/abilitate genera/a $i este din
In otice stat membru. insa$i ptin natura sa juridica $i prin func!ia In
cadru/ sistemu/ui izvoare/or juridice comunitare, regu/amentu/ prodl
directe, adica este apt sa creeze drepturi pentru indivizi, /a a caror

ca

sunt obligate insteme! na!iona/e.

Aplicabilitatea directa insearnna ca regulamentul intra In vig

aplica In favoarea sau In dauna subiectelor de drept fara sa fie ne
suri de preluare In dreptul national. Statele membre semnatare ale
de Infiintare a UE au obligatia de a respecta efectul direct al regula
Respectarea constiincioasa a acestei obligatii este 0 condilie
sabila pentru aplicarea unitara ~i strnultana a regulamentelor unio
treaga Uniune. Prin preluarea In dreptul national, regulamentul va
statut incert In ceea ce priveste organul judecatoresc competent sa il
teze, de exemplu. Nu contravin interdictiel de preluare acele acte nO'

[11

Hot. din 10 octombrie

tl

1973, cauza 34/73, Fratelli Variola Spa I Amminis

finanze delia stato, Culegere 1973, p. 981.

~i izvoarele dreptului

UE

ste ceruta chiar de regulament[1]. Astfel, statele membre, In

re t~rii regulamentului, pot adopta rnasuri adecvate, mai mult,
,xec~naces sens, fara tnsa ca masurile sa Impiedice executarea
t
Ite I
.[2]
reguiamentulul . 3
t cauz Tachograptf ], a constatat ca Marea Britanie ~i-a incalcat
a
decurg din Tratatul CEE, pentru ca, de~i legislati~.ul a a?optat
de aplicare impuse de Regulamen~u.1nr.. 1463/70 modl!lcat pnn Renr. 1787/73 ~i nr. 2828/77 privind Instalarea unin tahograf pe
,ion, normele de aplicare au tasat instalarea ~i folosirea aparaturii
Ia aleg
exploatatorilor, pe baza de voluntariat, neutralizand asterea
prevederile regulamentului.
ntul intra In vigoare, de regula, la 20 de zlle de la data pubtiJumalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE)[4]sau, In mod excepdata prevazuta de el[5]~i trebuie semnat de prssedinteie Consiliului

'r:

linteleParlamentului European.
,mentelepot fi clasificate In regulamente de baza emise de Conlamente de executare adoptate de Comisie. In astfel de cazuri,
vorba despre 0 derogare de la puterea normativa completa, ci mai
are loe ,,0 legiferare In doi timpi (In doua trepte)".
niul de activitate al Eurojust, la adoptarea regulamentelor vor trein considerare normele ~i practicile nationale privind declan~area
,rpenale'".

'

Dlrectiva este un act normativ unional obligatoriu pentru fiecare stat

destinatar in ceea ce priveste rezultatul care urmeaza sa fie atins,
lasa autoritatilor nationale competen1a in privinta formei ~i a mijloa-

exemplu: OUG nr. 12212010 privind stabilirea sanc\iunilor aplicabile pentru tncalnlor Regulamentului nr. 127212008 al Parlamentului European !?i al Consiliului
,rie 2008 privind clasificarea, etichetarea !?i ambalarea substantelor !?i a amesde modificare !?i de abrogare a Directivelor 67/548/CEE !?i 1999/45/CE, precum !?i
a Re~ulamentului nr. 1907/2006 (M. Of. nr. 892 din 30 decembrie 2010).
"
Y~a, In acest sens, ERNO V., PAPP M., Az Eur6pai Uni6 joga, KJK-KERSZOV
Kiad6, Budapest, 2002, p. 158.
128/78, Comisia I Marea Britanie, Hot. din 7 februarie

1979, Culegere

1979,

~u.ari~ 2002 apare pe Internet pe Eur-Iex-Portal. Oupa 2004, aceste jurnale sunt
~mblle
noilor state membre. Trebuie sa existe posibilitatea ca aceste Jurnale
axe ra pe langa Monitorul Oficial din fiecare stat membru.
mplu, Regulamentul (CE) nr. 40/1994 al Consiliului din 20 decembrie 1993
60 cdemunltara(JOCE L 11 din 14 ianuarie 1994) prevede un termen de intrare in
zlle.
':::r~r.

27cu privire la articolul 690 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul
a Unlunii Europene.

125
Drept institutional

124

III. Definitia, principiile

al Uniunii Europene

Spre deosebire de regulamentul unional, care este un instrume

grare, directiva este mai mult un instrument de armonizare, adica
rare ~i de apropiere a legisla1iilor nationale. Astfel, In capitolul
leqislatiilor' din TFUE, In art. 115 se precizeaza ca: "Fara a aduce
articolului 114, Consiliul, hotarand tn unanimitate tn conformitate
cedura legislativa special a ~i dupa consultarea Parlamentului EurOI
Comitetului Economic si Social, adopta directive pentru apropierea
putere de lege ~i a actelor administrative ale statelor membre, ca
denta directa asupra instituirii sau functionarii pie1ei interne".
Directiva, ca izvor de drept, tnsearnna un compromis Tntre nevoi
ferare existenta la nivel de Uniune si suveranitatea statala, Directiva
o obliqatle de legiferare pentru statele destinatare. Aceasta obligalie
pe de 0 parte, din prevederile art. 288 TFUE, pe de alta parte, din a:
.clauza de loialitate" prevazuta de art. 4 alin. (3) TUE, potrivit carei
meiul principiului cooperarii loiale, Uniunea ~i statele membre se n
se ajuta reciproc In Tndeplinirea misiunilor care decurg din tratata
membre adopta orice rnasura qenerala sau speciala pentru asigural
plinirii obliga1iilor care decurg din tratate sau care rezulta din actele i
Uniunii. State Ie membre taciliteaza Tndeplinirea de catre Uniune a
sale ~i se abtin de la orice masura care ar putea pune tn pericol
obiectivelor Uniunii".
Caracteristici:
a) este obligatorie ln scopul pe care TIdssernneaza;
b) are caracter general;
c) este destinata unui stat sau mai multor state membre;
d) are caracter normativ incomplet, deoarece necesita interven
legislative nationale, alegerea mijloacelor ~i formei necesare pentru al
obiectivului fixat fiind lasata la aprecierea suverana a fiecarui s
"forma" se Tn1elegtehnicile legislative sau regulamentare proprii fie,
prin .rnijloace" tnteleqern institutiile juridice susceptibile sa realizeze
indicat;
e) este indirect aplicablla, deoarece statui destinatar are obI'
actioneze tn vederea transpunerii directivei Tntr-un anumit termen (
Tnt~e1 ~i 3 ani), pana cand aceasta nu creeaza drepturi ~i obliga1ii
sortisanti. Statui este lnsa obligat sa nu lntreprinda actluni care ar p
traveni scopului directivei, chiar ~i anterior preluarf acesteia tn dreptul
Prevederile directivei trebuie transpuse sau implementate in t,
prevazut de aceasta. Astfel, termenul de transpunere are un rol
deoarece, pana la Tmplinirea lui, statui nu poate fi tras la raspunde
lntarzlerea transpunerii. Aceasta regula a fost Tntarita tn cauza R,

~i izvoarele dreptului

UE

ul italian Tullio Ratti a fost trimis in judecata de Ministerul

C6~atea~trucomercializarea unor produse periculoase pentru sana/t81'~P~aprevazuta ca infrac!iune in Italia, in timp ce comercializar' a~spective nu contravenea prevederilor Directivei nr. 728 din 7
00 Este de men!lonat
.
. in
tn ae:
977
ca~t ermenu Idt e ranspunere expire
aa
1 , 'e' 1979, ier fapta a tost comisa anterior expirarii termenului de
n CJE, la intrebarea instan!ei na!ionale Pretura di Milano, a
~",ectiva nu pro~uce pentru. persoane fizice .efecte de care sa !ina
,Ienationale inatnte de exptrarea termenulw de transpunere.
KolpfnghuiSNijmeg.erf1J,pro~rietarul une~ca~enele~a fost inc~lpat
:1 ca. a pus tn circula11eun sortiment de apa rninerala care continea
nt interzis prin Directiva nr. 777/1980, care Tnsa nu a fost preluata
olandez ~i nu a fost pUblicata. CJE a stabilit ca 0 astfel de dlrectiva
I

produce efecte.
deciziile sale, CJE a atras atsntia ~i asupra faptului ca directivele
Itedoar prin instrumentele nationale care au reglementat domeniul
. anterior adoptarii directivei, adlca normele juridice ce trebuie modiJ
vor modifica prin norme cu caracter si Obligativitate identica[2 Intr-un
anv recent, CJE, constatand ca Italia, tn timp ce nu a implementat
Directiva nr. 21/1995 a CE, In apararea ei invoca faptul ca proinistrativa pretinsa de directiva se aplica de mult pe baza unor
't respectiv ca directiva de transpus figureaza deja ln planul legislativ,
ca: In ceea ce ptivesie diferitele circulare adoptate de Republica
lie constatat ca aces tea sunt simple acte administrative, care prin
pot fi revocate $i modificate pe baza hotararii autorita!ii emitente $i
de publicitate suficienta, prin urmare, nu pot fi luate in considerare
ptin care au fast indeplinite obliga!iile prevazute de tratate".
regula a?licabilita1ii indirecte a directivei exista 0 exceptie a aplidlrecte In cazul ln care sunt Tntrunite urrnatoarele conditii:
II nu a respectat termenul de preluare sau a tmplernentat ln mod
utul directivei este suficient de exact si necondi1ionat pentru a
.drepturipentru particulari;
'~.m cauza creeaza avantaje pentru cetateanul unional;
fl !nvocata de un particular Iata de stat, adica ln relatiile cu orga'
'
t
I.

80186, Kolpinghuis Nijmegen, Culegere 1987, p. 3969.

C-235/91, Comisialfrfanda,
Culegere 1992, p.I-5917.
C-315/98, Comisia I ftalia, Culegere 1999, p. 1-8001.

tu

Cauza 148/78, Ratti, Culegere 1979, p. 649.

126

Drept institutional

Exemplu: Curtea, In cauza Frencovicti", a fost chemata sa sa

asupra lntrebarii daca 0 directiva poate avea efecte directe ~i d
pectarea acesteia poate constitui temeiul raspunderii delictuale
cazul concret, organele comunitare au emis In anul 19800 directil
constituirea unor fonduri de garantii din care, In caz de faliment la
iitme, muncitorii care nu si-eu primit drepturile lor salariale sa fie
preceaere, fara ca aceste creenie sa intre In masa falimentului.
Firma la care a lucrat Andrea Francovich din Italia a dat faliment,.
citorii nu au reusit sa recupereze salariile neptstite, deoarece statuI
a preluat directiva In termenul fixat $i nu s-eu constituit Fondurile de
previizute de aceasta. Astfel, muncitorii au solicitat despagubiri de
baza directivei nepreluate In legislatia interna.
Curtea, In jutisptuaem
sa entetioere", a etiitet ca un stat me,
nu a luat la termen mesunte de executare a unei directive nu
indivizilor nepreluarea
directivei. Astfel, oricine se poate prevala
derile unei directive nepreluate la term en fata de toate prevederile
neconforme
cu directiva, daca directivele In ceea ce priveste co,
sunt neconditionate
$i apar suficient de precise.
in cazul de fata, Curtea a mers mai departe, "inventand" raspUI
teriala a statului pentru nepreluarea la term en a unei directive. Astfe#.
nile pentru nepreluarea directivei, care pana atunci constau In posibili
ducerii unei actiuni In constatarea Incalcarii dreptului comunitar fafa
ceuze $i In recunoesteree unei aplicabilitati directe directivei, au fost
cu rssounoetee metetiel a statului pentru 0 .nedreotete legislativa".
Aceasta posibilitate de a recupera prejudiciul cauzat prin nepre/i
directive a fost justificata
prin considerentul
ca altfel eficacitatea
comunitar ar fi serios etectete.
Totusi, Curtea a stabilit ce, pentru admisibilitatea
unei astfel de
trebuie sa fie 'indeplinite trei cotuiitii:
a) scopul directivei trebuie sa fie acordarea de drepturi indivizilor;
b) continutul acestor drepturi trebuie sa poete fi definit pe baza di
c) intre prejudiciul cauzat $i obligatia de preluare a directivei de
trebuie sa existe un raport de cauzalitate;
d) tncetceree sa fie suficient de serioasa (gravaf41.

De la obligatia de transpunere a directivei statui nu se poate e

prin invocarea I~gisla'iei proprii, nici prin invocarea faptului ca nici

I1J Cauza Co6/90 ~i C-9/90,

Francovich

III. Definitia, principiile

al Uniunii Europene

~i izvoarele dreptului

UE

127

at directiva la termenl1J. Un stat membru nu va putea

I
au .pre u ei directive Impotnva
.' unet persoane, concep t d enurmit "In
nle 'alitate
un
efect direct ve rtireaI' mvers a I ditree t'rve1M'
or.
al
de .~~:c~ot avea efec~ direct vertical ascendent de la resortisant
si invers, adica efect direct vertical descendent de la stat
dar nt.
nuDirectivele
Y
t' " d eoarec~
au ~I. un. "ef ec t dltree t a dmlni
rmrns t ra.'v,
t ntele nationale, CI ~I organele statale, inclustv cele adrniau un'rol direct In implementarea directivelor), sunt tinute

(::aan~
o

,vederileacestora.
mai sus accentuea:a num~i ~~"a-n~umitulefect vertical al directivei:
i~a stat-particular. In practice insa s-a pus ~I problema efectulUl
adica a posibilita,ii tnvocarii unei directive nepreluate la termen
liu intre particulari. CJE a statuat In urmatorul mod In cazurile
in cauza Faccini Dorl2J din 1994 starea de fapt era urmatoarea: In

'a Paola Faccini Dori, In timpul unei calatorii, a fost convinse In

;Iano de un agent ambulant sa se tnsctie pentru un curs de engleza
Tnvaloare de cca. 600.000 lire. Dupa doua zile de la acceptarea otett firmei care organiza cursul ca nu doteste sa participe. Firma In
8 acceptat Insa denuntarea contractului $i a inmenet cauza unei alte
se ocupa de Incasarea de drepturi litigioase $i care a ectkmet-o In
pentru plata sumei pe sus-numita.
respectiva, Italia nu ratificase (nu a preluat) Inca Directiva comu8515TPJ, potrivit csreie, In cazul afacerilor ambulante, cocontracIs dispozitie 5 zile pentru aenumere unilaterala a contractului, de$i
'tia sa 0 preia In dreptul intern pana la sfar$itul anului 1987. Direcinvocata In procesul civil de parata, iar instanta civila a formulat 0
liminara la CJE.
'
ina sa, CJE nu a recunoscut un efect direct orizontal directivei, aracetateanul comunitar care sutere un prejudiciu datorita nepreluarii la
directive care i-er conferi anumite drepturi nu poate invoca con'ivei intr-un proces civil fata de partea eoverse. insa acest cetedreptulla despagubiri fata de stat pe baza regulilor stabilite In decizia
o

Tn cauza Francovich.
lturacu efectul direct orizontal, trebuie specificat ca acesta Iunctioprobleme la nivelul dreptului primar unional. Un exemplu qraitor In
este hotararea adoptata In celebra cauza Defrenne 114J. Starea de

cort:

nUfT!ita Gabrielle Defrenne a fost angajata In calitate de stewarmpanta aeriana belgiana "SABENA"
(firma de stat) $i, potrivit

$i Bonifaci, Hot. din 19 noiembrie 1991,

1991, p. 5357.
[2[ Directiva nr. 80/987 (JOCE L 283 din 28 octombrie
1980, p. 23).
[3[ Cauza 8/81, Becker, Hot. din 19 ianuarie
1982, Culegere 1982, p. 53.
[4J Cauza C-392193, The Queen / H.M. Treasury, ex parte British Telecom
Hot. din 26 martie 1996, Culegere 1996, p. 1-1631.

~2f75, Comisia / italia, Culegere 1976,

a 91/92, Feccin! Dori / Reereb, Hot. din
4 .Comeflului ambulant" (JOCE L 372
3/75, Defrenne / SABENA, Hot. din 8

p. 277, p. 284.
14 iulie 1994, Culegere 1994, p. 1-3325.
din 31 decembrie 1985, p. 31).
aprilie 1976, Culegere 1976, p. 455.

128

Drept institutional

111.Definitia,

al Uniunii Europene

contractului de munce, urma sa fie disponibilizata fara preaviz In

urma sa tmpuneesce verste de 40 de ani.
Sus-numita a introdus 0 ectiune la "Tribunal du travail' din
solicitend sa fie tretete In mod egal cu colegii sai de munca de sex
care beneficiau de 0 alta limita de varsta, de alte drepturi salaria/e
conditii de pensionare mai avantajoase, invocena ca temei jur;,
(119) TCEe1J Tribunalul a intrebet Curtea dece simplul principiu
tntre sexe prevezut de tratat poate fi direct aplicabi/ ltitr-un litigiu
Curtea a eretet In decizia sa ca art. 141 (119) are un caracter
interzicerea discnmlnerli intre femei ~i Mrbati In domeniul muncii
torie nu numai pentru autoritatile publice, ci se extinde asupra tUtUI
telor colective de muncs ~i asupra tuturor contractelor de munc~
intre persoane private.
Astfel, Curtea a recunoscut dreptului primar comunitar un "efect
spunend ca are aplicabilitate ~i In contractele ptivetllor care sunt
obligatorii chiar de stat.
$i In acest caz tnse, Curtea, pentru a stopa eventualele re~
drepturi sociale cu efect retroactiv, a specificat ca hotararea are e~
viitor ~i nimeni nu poate pretinde despagubiri pentru daunele ce ar
trecut aetonte disctiminetiior intre Mrbati ~i femei la locul de mun~.
Directivele adoptate prin procedura codeciziei ~i cele adre
statelor se vor publica In JOUE ~i vor intra in vigoare in 20 de zlle
blicare. Cele adresate doar unor state membre nu trebuie publi
deauna, ci doar comunicate destinatarilor.
Termenul de implementare nu trebuie confundat cu data intrarii i
117. Decizia este un act normativ unional obligatoriu in toate
sale pentru destinatarii pe care Tidesernneaza,
Caracteristici:
a) are caracter individual, lntrucat se adreseaza unor destin
dualizati sau individualizabili, determinabili ~i se retera la 0 anumitl
fapt concreta (de exemplu, decizia prin care statui membru este
ceara restituirea subventiilor acordate unor intreprinderi nationale):
b) are caracter obligatoriu;
c) are caracter normativ complet;
d) are efect direct: creeaza drepturi in beneficiul particularil
bililor), tn rnasura tn care nu lasa destinatarului
discretionara in ceea ce priveste executarea sa;
e) este destlnata statelor ~i particularilor.
{II Art. 141 (119): .Fiecare
stat membru asigura in cursul primei etape ~i
tinuare aplicarea principiului egalita1ii remuneratiilor pentru acelasi loc de
barbatl ~i femei".

principiile

~i izvoarele dreptului

129

UE

. oare la 20 de zile de la publicarea sa ln JOU E sau prin notifiin/'~tarilor. Regula este ca decizia intra in vigoare in ziua cornudes Inunicareava avea loc ~i in situatia in care decizia a fost publicata,
~~ortantei
sale, in JOUE. Exceptia este ca publicarea deciziilor
IITl pro~edura codeciziei este obligatorie, caz in care decizia intra in
rin
~ ta data prevazuta de ea, ori la 20 de zile de la publicare (art. 294,
TFUE).
luzaLeberpfennig(IJ, Curtea a recunoscut prima data efect direct drep. 'nitarsecundar, altul decaf regulamentele. A stabilit ca deciziile emi'f art. 249 (189) alin. (4) sunt obligatorii In totalitatea lor celor care se
'8, Deoarece acestea sunt obligatorii In toate partile lor, daca adrestate membre, ~i tertii vor trebui sa aiM posibilitatea de a se prevala
'Ilor direct. Curtea a accentuat ca, prin recunoesteree efectului direct
cu cetateanul comunitar In cazul unei decizii adresate unui stat
trebuie asigurat "efectul utii", eficacitatea practica a dreptului comuIndar.
'a nu trebuie eonfundata cu deciziile-cadru sau deciziile din cadrul
pilon III, reglementate de fostul art. 34 alin. (2) lit. b), c) din Tratatul
cu deciziile din fostul pilon II.
Avizul ~i recomandarea sunt acte institutionale unilaterale lipsite de
toriu.

este expresia, exprimarea unei pareri asupra unei probleme date.

andarea reprezinta un instrument de actiune indirecta urmartnd
la legisla1iilor~i nu ditera de directtva decat prin absente fortei sale
'i (recomandarea Consiliului la numirea membrilor Comitetului Direccare se numesc de guvernele statelor membre).
fOi\ei obligatorii nu insearnna lnsa ca sunt irelevante din punct de
juridic ~i nu exclude posibilitatea producerii unor efecte juridice. De
in procedura de aderare se cer anumite avize care nu au torta
, , dar pot avea drept consecinta blocarea procedurii de aderare.
acte institunonale se cer ~i la sterqerea unor state de pe lista statelor
resortisan1itrebuie sa obtina 0 viza pentru a patrunde in spatiul
De asemenea, avizul motivat al Comisiei in cursul exercitarli actiunii
~eaincalcarii tratatelor de catre state face parte dintr-o procedura
~Iconstituie 0 conditie de admisibilitate.
,:t~racu obligativitat~a acestor acte normative, trebuie sa precizarn
lnstan1elorunionale, acestea nu vor dobandi putere obligatorie nici
respectate prevederile lor2], dar, in acelasi timp, instantele natio9170, Grad I Finanzamt Traunstein, Hot. din 6 octombrie
T-113/89, Nefarma $i altii I Comisie, ECR 11-797.

1970, Culegere

1970,

130

Drept institutional

al Uniunii Europene

nale trebuie sa 1ina cont de ele cand prin caracterul

pretarea dreptului unional'".

III. Definitia,

lor contribUie
I

principiile

~i izvoarele dreptului

.. iv in ceea ce priveste chestiunile

.""us ta adopta declZIl
. 1e necesare;
AC8tin care evolu1ia interna1ionala

119. Intre normele dreptului secundar se aplica regulile gene,

toare la coliziunea
de norme juridice,
~i anume lex specialis
generali ~i lex posterior derogat legi priori. Singura excepns apare
coliziunii dintre regulamentele de baza (cadru) ~i cele de executare.
Potrivit art. 297 TFUE (ex-art. 254 TCE):
,,(1) Actele legislative adoptate in conformitate cu procedura
ordinara se sernneaza de presedlntele
Parlamentului
European "
sedintele Consiliului.
Actele legislative
adoptate in conformitate
cu 0 procedura
speciala se sernneaza de presedintele institufiei care le-a adoptat.
Actele legislative se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Euro
tea intra in vigoare la data prevazuta de textullor sau, in absenta
a douazecea zi de la publicare.
'
(2) Actele fara caracter legislativ, adoptate sub forma de n
directive ~i decizii, in cazul in care acestea din urrna nu indica des'
sernneaza de presedintele institutiei care le-a adoptat.
Regulamentele
~i directivele care se adreseaza tuturor state lor
precum ~i deciziile, in cazul in care acestea nu indica destinatarii,
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea intra in vigoare la
vazuta de textullor sau, in absente acesteia, in a douazecea zi de la
blicarii.
Celelalte directive, precum ~i deciziile care se adreseaza unui
se notifica destinatarilor lor ~i produc efecte prin aceasta notificare".
120. Printre normele de drept secundar al carer caracter inca nu
talizat indeajuns pentru calificare neechivoca a acestora trebuie sa
a) instructlunile,
orlentarlle
adoptate
de BCE in relatiile a'
bancile nationale;
b) reqularnentete
interioare
~i statutele
de functionare
ale
unionale. Acestea, la prima vedere, nu doresc crearea de drepturi ~
pentru terti, dar, in cazul in care procedurile prevazute de ele nu
pectate, acest lucru poate constitui motiv de anulare a actelor normal

adoptate'".
Aceste norme sunt norme de drept derivat nenumite;
c) actele formale adoptate in cadrul PESC (art. 26 TUE, ex-art.
- Consiliul European idenfifica interesele strategice ale Uniunii,
obiectivele ~i defineste orlentarile generale ale politicii externe ~i de
['I Cauza 322188, Grimaldi I Fonds des maladies professionnelles,
[21

Culegere 1
Cauza 68/86, Marea Britanie I Consiliu, Culegere 1988, p. 855.

UE

131

avand irnplicatii in materie de

0 impune,

prssedintele

Consiliului

;"voaca
0 reuniun~. e.~tra~rdi.~~ra a Consiliului European pentru a
strategice ale politic II Uniunli In raport cu aceasta evolutie;
.liul elaboreaza politica externa ~i de securitate cornuna ~i adopta
necesare pentru definirea ~i punerea in aplicare a acesteia, pe baza
generale
din PESC
,ndar, tnsa
drepturi sau

~i a .liniilo~ strategice
de~nite de Consiliul European.
pot f considerate pe buna dreptate acte normative de
nu au efect direct sau aplicabilitate directa, deoarece nu
obliga1ii resortisan1ilor statelor membre, fiind obligatorii

state.
arele nescrise ale dreptului

unional

,) Cutuma. Dreptul cutumiar unional se bazeaza pe un obicei (0 aco inac1iune) constant ~i general al subiectilor de drept (consuetudo),
eaza in acest fel din convingerea ca la acest comportament sunt

pe baza

unei norme juridice (opinio iuris sive necesitatis).

cutumiare nu trebuie confundate cu regulile simple

de politete

:oazie.
teoreticienilor, exista, pe de 0 parte, un drept cutumiar primar, care
sta, printre altele, in urrnatoarele domenii: reprezentarea
unui stat
Consiliului de catre un secretar de stat care nu are rang de ministru
area drepturilor fundamentale
ale omului sau, desi normele scrise
, Grefa cornunlca din oficiu concluziile avocatilor generali partilor.
parte, se distinge ~i lntre un drept cutumiar de completare, cum ar
,irea forului .reprezentantii
guvernelor
statelor membre reuniti in
UE", ~i intre un drept cutumiar de modificare, cum ar fi tncetatenrea
it careia in Consiliul UE un stat poate fi reprezentat ~i de catre 0
care nu face parte din guvern, ci doar dintr-un guvern regional sau

b) Principiile generale de drept sunt extrase din normele juridice ale

rnembre, dar nu sunt preluate din dreptul national in mod direct, ci
nd cont de ordinea juridica interna a tuturor statelor membre,
acele principii care sunt comune tuturor ~i care corespund structurii ~i
unlonale, deci sunt compatibile cu dreptul unional.
1~
"
,
ns, art. 340 teza a II-a TFUE prevede urrnatoarele: "In materie
lere extracontractuala,
Uniunea este obligata sa repare, in conforprincipiile generale comune ordinilor
juridice ale statelor mem-

132

Drept institutional

bre (s.n.), prejudiciile cauzate de institutiile sale sau de agentii sai II

functiunilcr lor".
Articolul 6 alin. (3) TUE se retera, de asemenea, la aceste Pri
nand urmatoarele:
.Drepturile fundamentale,
astfel cum sunt ga
Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului ~i a libertal
mentale ~i astfel cum rezulta din tradltille
ccnstltutlonale cOrnu
membre (s.n.), constituie principii generale ale dreptului Uniunii".
Astfel de principii generale sunt considerate urrnatoarels:
principiul egalitatii persoanelor In tata unei autorltatl administri
principiul respectarii drepturilor dobandite:
principiul revocabilitatii actelor administrative
ilegale;
principiul securltatil juridice;
principiul proportionalitatii;
principiul tortei majore;
principiul dreptului la aparare:
principiullegitimei
aparari;
principiulTncrederii
legitime;
principiul neretroactlvitatil:
principiul controlului judiciar eficient.

123. c)

Jurlsprudenta.

Hotararile judecatoresti In general au efl

de interpretare a normelor juridice uni,
obligatorii In general. CJUE nu ~i-a revendicat niciodata pentru sine
tenta de dezvoltare sau creare a dreptului unional, dar, cu toate ao
activitatea sa de astupare a golurilor legislative, a creat cateva pi
baza ale dreptului unional, pe baza dreptului existent.

"inter partes', dar hotararile

4. Izvoarele

complementare

III. Defi~

al Uniunii Europene

ale dreptului

unional

124. In aceasta categorie intra conventille internationale tnchel

tele membre ale Comunitatilor,
respectiv de Cornunltati cu state tl
lnainte de a intra In tratarea acestor izvoare, lata cateva'considera~
legatura dintre dreptul unional ~i dreptul international
public:
In dreptul international public, curentul format din tradilionaliftl
.atat dreptul primar, cat si cel secundar apartin ordinii juridice de d
national", in timp ce autonornlstll
susun ca .dreptul primar are 0 du
[uridica, deoarece, ln acelasi timp, este ~i totalitatea unor tratate
tionale, dar constituie ~i 0 constitutie pentru 0 ordine juridica ~~pral
Autonornlstli
T~i bazeaza teoria pe teoria insfitutionala
specifiCS

principiile

~i izvoarele dreptului

133

UE

rata de Maurice ~a.u~io~U,potr~vit ~areia "fie~~;e unitate sociala

eaza. 0 ordine Jundlca propne ~I autonoma [I.
ItA ere
i t ernanona
ti
I pu bliIC, as tf e I' incat In
onalitate juridica ~ d e d rep t In
UE ~i a.lte state terte sau orqanizatii intarnationale se aplica

:n;r~

rnational public.
aste daca dreptul international public poate fi aplicat sau nu In
.-tre statele membre ~i UE, respectiv tntre state Ie membre? Has.1 es tn afara sferei de competenta
a UE, ln aceste relatii poate fi
.e ul 'internalional public tn mod nestingherit, iar In domeniile uniospliea, dar se poate apela la el ca "ultima ratid'.
de eoliziune, dreptul primar unional, In calitate de reglementare speinPune Tntata dreptului international public general, in rnasura ln care
1
despre norme de drept international public tip "ius cogens,[2 , care
lnc81cate prin norme contractuale.
eu dreptul secundar lnsa, dreptul international

public baneficiaza

pnoritar, potrivit art. 216 TFUE:

iunea poate tncheia acorduri cu una sau mai multe tari terte sau
'i internalionale, ln cazul in care se prevede astfel ln tratate sau ln
care incheierea unui acord fie este necesara pentru realizarea, in
itieilor Uniunii, a unuia dintre obiectivele stabilite prin tratate, fie este
printr-un act juridic obligatoriu al Uniunii, fie poate influenta normele
on poate modifica domeniul de aplicare a acestora.
,rdurile ineheiate de Uniune sunt obligatorii
pentru
pentru statele

membre

(s.n.)".

institutiile
'

Conventiile Tncheiate de UE devin parte a dreptului unional tara sa fie

aooptarea unor acte de transpunere, de preluare'", In cauza Kupfer'une prelimtnara), CJE a trebuit sa raspunda la urrnatoarele lntrebari:
!lu tratatele internationale Tncheiate de CE In ordinea juridica coI?; In ce rnasura obliga tratatele Incheiate de CE statele membre?; Ce
au regulile dreptului international public In acest domeniu?

, firma Kupferberg a imponet In 1976 vin "Porto" din Portugalia in

unde autoritatile vamale au stabilit ca trebuie sa plateasca un

!,

:. Vedea CH. KOENIG, A. HARATSCH, Europarecht,

/"". nota 224

Ed. Mohr Siebeck, TObingen,

'~ Conv~nliei de la Viena din 1969, .norrnele ius cogens sunt ace Ie norme care
nu :cute ca atare de catre colectivitatea mternatlonala a statelor luata ca Tntreg i?i
DIn" (:rtadmlte rucio abatere ~i care pot fi modificate doar prin norme posterioare de
Sat A' 53). A se vedea, In acest sens, M.1. NICIU, Drept intemetionet public,
.'
rad, 2001 p 57
'
dln30a"
, ..
din 26 pnhe 1974, cauza 96171, Haegemann, Culegere 1974, p. 449-460.
.
1982
30ctombne 1982, cauza 104/81, Hauptzollamt Mainz / Kupferberg & a
.p, 641.

135
111.Definitia,
Drept institutional

134

principiile

blic. Tn speta,

sa

ca

mertutilor.
La prima intrebare, Gurtea a respuns
tratatele internationals
de GE obliga atat organele GE, cat $i statele membre in ceea C8

ca

respectarea obligatiilor asumate.

Gu privire la a doua in trebare, Gurtea a stabilit ca statele sunt
primul rand printr-un tratat incheiat de GE, nu fata de tenul cocon
mai ales fata de GE, deoarece noul tratat devine parte integranta
juridice comunitare si, prin urmare, are 0 valabilitate $i aplicabiiitate
conoitie ca prevederile
tratatului sa aiM ca obiect obligatii neco,
clare $i neechivoce.
Regulile de drept international public se aplica tratatului incheiat
aces tor reguli, tratatul urmeaza sa fie executat cu buna-credinta,
inseamna ca fiecare dintre parfile contractante
urmeezs sa ia ~a,
mai potrivite care servesc la indeplinirea obligatiilor contractuale.
Totodata, Gurtea a stabilit ca acest tratat care interzice in mod
impozitare discriminatorie poate fi apiicat de instante $i produce e~
lnternationale

nu pot intra in coli.

prevederile Tratatelor constitutive,

adica cu dreptul primar, deoan
art. 218 alin. (11) TFUE: .Un stat membru, Parlamentul
European,
sau Comisia poate obtine avizul Curtii de Justitie cu privire la comp
unui acord preconizat cu dispozi1iil~ tratatelor. In cazul unui aviz
Curtii, acordul respectiv poate intra in vigoare numai dupa modifica!
tuia sau revizuirea tratatelor". Astfel, CJUE a dobandit competen1a
trol constitutional prealabil, dar in practica aceasta ~i-a rezervat ~i
unui control constltutionai
utterior'",
prin verificarea
compatibilitAI
unional de ratificare a tratatului international cu dreptul primar.
Daca un tratat international ridlca ~tat probleme ce cad in sarcina
~i probleme care sunt in oompetenta statelor membre, va fi semnat
UE, cat ~i de statele membre.

126. Prevederile
produce

unui tratat de drept international

public incheiat ~,

lor sunt necondi1ionat8

e
cient de explicite. In cauza DemireFl, Curtea a trebuit sa precizez
a
au .tratatele de asociere" incheiate intre CE ~i state tel1e pe baz

(1)
(2)

efecte directe doar cand in continutul

Cauza 165/87, Comisia / Consiliu, Culegere 1988, p. 5545.

Hot. din 30 septembrie 1987, cauza 12/86, Demirel / Stadt Swabisch G

gere 1987, p. 3719.

UE

al Uniunii Europene

impozit de egalare de monopol. Firma a refuzat

plateasca so,
Invocend faptul
intre GE $i Portugalia a fost incheiata la 22 iun
cotwentie de liber schimb, al csrei art. 21 interzice aplicarea oricaro:
interne care, direct sau indirect, pot afecta in mod discriminatOriu

pe teritoriul intregii Gomunitati.

Obliga1iile asumate prin tratatele

~i izvoarele dreptului

in anul

1981, Meryem

Demirel,

de cetatenie

~ P-~oritcu un cetatean turc care traia in Germania din 1979, unde

~a munca. sus-numita a intrat pe baza unei vize turistice in 1984

~a

;i, dupa ex~irarea. vizei, nascand

safiese germane
intoarca
a~

imre timp $i un al doilea copil,

tn Turc/a.
au emis un ordin de expulzare,

8 ani de $edere .i~

=r=

aratand

c~~ ~e cere pentru

'rivit legii germane pnvtnd reg/mul stram/lor.

Demirel s-a prevalat insa de Tratatul de asociere
CE in 196311, care prevedea

ca

parfile se obliga

sa

ca

scnu! ei

unificarea
incheiat

de
intre

nu ingreuneze

/ibera circulatie a muncitorilor $i unificarile de familie.

a precizat in primul rand
are competenta de a interpreta inclusiv
Intemationale incheiate de GE. Totodata, a aratat ca prevederile un or
tratate sunt direct aplicabile in statele membre daca indeplinesc
eriterii, adica dece, luand in considerare textul $i privind intelesul $i
'tatuM acesta contine obligatii neechivoce, a csror indeplinire $i ale

ca

nu depind de adoptarea un or acte normative viitoare.

tratatul de asociere, potrivit structurii $i continutului seu, se csrecprin faptul
traseaza in general scopurile asocierii $i numeste linirune pentru realizarea acestor scopuri, fara sa stabileasca reguli pri-

ca

I/zBrea,punerea in practica a acestora.

Umlare, prevederile acestui tratat au in cea mai mare parte un ca'ramatic $i nu sunt prevederi suficient de clare $i determinate pentru
Isura sa reglementeze in mod direct libera circulatie a muncitorilor,
nu au nici aplicabilitate directa in ordinea juridica 'interna a statelor
urmare, despre tratatele de asociere s-a spus ca nu produc astfel de
tlmp ce prevederile GATT sunt recunoscute de CJUE ca fiind produde astfel de efecte. Daca un tratat (de exemplu, un "Acord european")
infiin,area unor organe comune (Consiliul de Asociere), hotararile
de aceste organe nu au rang prioritar fa,a de dreptul primar, dar
de un astfel de rang fa,a de dreptul secundar.
este ,inuta de conventiile incheiate de statele membre, nici in cazul
\oate statele membre 'au semnat conven,ia. Totusi, UE se poate
Tndreptul statelor membre, daca intre timp preia cornpetentele
spe~cestora din domeniu. Asa s-a subrogat CE pe parcurs (1972, 1994)
n!e statelor membre in domeniul politicii de comert ~i vamale in

,"'ann

1947).

136

Drept institutional

127. In concret, aceste izvoare complementare

sunt urmiHoarele:
a) Acordurile
incheiate
de statele membre
cu state te.,.
crearll
Comunitatilor
sau anterior
aderar]l
la aceasta.
Potrivit
TFUE: ,,(1) Dispozitiile tratatelor nu aduc atingere drepturilor ~i Obligal
rezulta din conventiile Incheiate pana la 1 ianuarie 1958 sau, pen
membre aderente, Inainte de data aderarii acestora, lntre unul sau
state m,embre pe de 0 parte ~i unul sau mai multe state terte pe de
(2) In rnasura In care aceste conventii nu sunt compatibile cu
statui sau statele membre In cauza recurg la toate mijloacele COI
toare pentru a elimina incompatibititatile
constatate. La nevoie, sta
bre I~i acorda reciproc sprijin In vederea atingerii acestui scop ~i ad
este cazul, 0 pozitie cornuna.
(3) In aplicarea conventiilor mentionate la primul paragraf, statele
iau In considerare faptul ca avantajele consimnte prin tratate de fie,
statele membre fac parte integranta din instituirea Uniunii ~i, din ao
za, sunt inseparabil legate de crearea instltutlllor comune, de atri
cornpetente In favoarea acestora ~i de acordarea acelorasl avantaje
toate celelalte state membre".
Curtea a clarificat, prin decizia sa adoptata In cauza BurgocPJ,~i
efectelor produse de astfel de tratate. Starea de fapt a fost u

pescarul spaniol Burgoa a fost trimis in iuaecets in teie "Circuit Court

(frlanda), pentru ca a pescuit in zona de pescuit exclusiva a IrIan
mile marine, in 1979. Burgoa s-a prevalat de prevederile Tratatului
de la Londra incheiat in 1964, la care erau parti semnatare atat Sp,
/rfanda. Tratatul prevedea ca semnatarii tratatului pot pescui pan~
marine pana la linia de baza a meru teritoriale a statelor membre, iar
fost depistat intr-o zona situata la 0 distanta intre 6 $i 12 mile me
finia de baza sus-emintite. Potrivit dreptului comunitar (Ia acea da
inca nu era stat membru al CE), in 1979 pescarul spaniol avea ne
ficenta de pescuit pentru zona respective.
Curtea a stabilit ca organele comunitare vor trebui sa permit~
membru sa i$i respecte obligatiile ce decurg dintr-un tratat intern.
cheiat anterior eaerern lor la
in pofida prevederilor art. 307 afin.
Totusl, Curtea a precizat ca prin acest lucru CE nu va fi legata fa!~
ten affat in cauza (chiar daca In mod indirect va fi legata)[21.

cli,

128. b) Acordurile
categorie

(1J

III. Definitia,

al Uniunii Europene

complementare
tratatelor
de infiinlare.
in
intra acele conventli Incheiate de statele membre al cA

Hot. din 14 octombrie 1980, cauza 812f79, Attorney General I Burgoa, Cui

p,2787.
(2J A se vedea, in acest sens, ~i Hot. din 1 iulle 1969, cauzele
2/69, 3/69,
voor de Diamantarbeiders I Brachfeld $i altii, Culegere 1969, p, 211,

principiile

~i izvoarele dreptului

137

UE

.
mpetentelor unionale ~i se situeaza In
. nU c~ratate. 6e~i art. 293 TCEE a fost abrogat,
d
lite. ~ aceasta categorie de tratate, avand In
UE au semnat un .tratat buqetar' menit sa

ex::

prelungirea obiecconsiderarn ca In
vedere ca recent
ajute la realizarea

'e unionale.
side rate , de asemenea, acorduri complementare
deciziile repreCOIluvernelor statelor membre reuniti In cadrul Consiliului.
~rezentanti,
In situatiile In care nu actloneaza pe baza atributiilor
de tratate ca membrii ai Consiliului, actioneaza ca 0 Conferinta a
'Ior statelor membre ~i pot lua decizii care se bazeaza
pe
de subiect de drept international
public a propriilor state. Deciziile
au tost calificate ca hotarart neregulate ale Consiliului.
decizii apartin dreptului unional numai In rnasura In care sunt pretratate, sunt utilizate mai putin frecvent, deoarece exista riscul de"utionale ~i se redeschide posibilitatea exercitaril dreptului la veto.
din dreptul unional pozitiv:
253 parag. 1 TFUE (ex-art. 223 TCE): "Judecatorii ~i avocatii geCU!,\ii de Justitie, alesi dintre psrsonalitati care otera toate qarantiile
nta ~i care Intrunesc conditllle cerute pentru exercitarea, In tarile
mai Inalte functii jurtsdictionale,
sau care sunt juri~ti ale carer comInt recunoscute, sunt numlti de comun acord de catre guvernele
membre (s.n.), pentru 0 perioada de sase ani";
341 TFUE: "Sediul mstltutiilor Uniunii este stabilit
rnelor statelor

membre

prin acordul

co-

(s.n.)".

c) Acordurile
incheiate
de Uniune cu state terte sau cu organaticnale,
Uniunea Europeana,
avand personalitate
juridica,
a In acest sens In limitele competentelor
ce Ii sunt rezervate prin
nd 0 capacitate de .contractare" tunctionala, ceea ce tnsearnna ca
tirea de a Incheia tratate doar In 'vederea
reallzarii scopurilor
de tratate.
'nta determinarii competentelor
de drept international
public ale
0 decizie fundamentala a CJE este cea adoptata in cazul AETR11.

'ate de subiect de drept international, este indreptatita sa incheie

~rept international public. insa: potrivit principiulu;' .imputemicint
I'!!i'ate", eceeste capacitate se extinde doar in acele domenii in care
, competente exprese $i exclusive.
ea adusa de decizia CJE in acest caz conste in aceea ca instanta
lrata~estabilitca CE are competenie de drept international pubfic (de' a
) nu numai acolo unde acest lucru este prevezut in mod expres,

138

Drept institutional

III. Definitia,

al Uniunii Europene

ci, mai mult, GE dispune de 0 astfel de capacitate $i In situatiile

!iile intercomunitare statele i-au transferat competenie potrivit Trati
(paralelitate intre competenie interne $i externe).
Astfel, GJE a inventat principiul .putetii implicite" (implied powers
aratand ca GE beneticieze, In virtutea competenielor ce i-au tost rl
releiliie sale cu statele membre, $i de competentele externe ce
acestea. Astfel s-a extins capacitatea de a Incbeie tratate internatil
asupra Intregii ectivitst) comunitare interne.
r
Gurtea a limitat Insa In ecetesi timp In mod original "competenta/l
ale GE, eretena ca aceasta nu are capacitatea de a Incheia tratate
domenii In care, pana la incneieree tratatului, nu a tecu: uz de
interne coresounzeioere, stabilind astfel ca, potrivit principiului "implied
la baza exercttent comoetemei externe implicite trebuie sa stea a;
prealabila a competemetor interne.
Acest caz ilustreaza faptul ca CJE s-a qandlt ~i la .adaptarea" drl
munitar la Irnprejurarile,
conditiile care s-au schimbat, cand in d
elaborat principiul fundamental
al .riaturii schirnbatoare
de la sine
petentelor comunitare in domeniul relatiilor externe".
A~a cum rezulta dintr-o decizie ulterioara a CJE, daca organale
tare au emis anumite regulamente lntr-un domeniu care tine de o
CE, pe baza acestor regulamente se jusntica incheierea unor tratatet
tionale in domeniul respectiv, lnsa, daca CE inca nu s-a folosit
cornpetente interne, chiar daca ele sunt exclusive, nu justifica inchel
tratate tnternationale'".

Capitolul aIIV-lea. Aplicarea dreptului unional

in timp, spatlu ~iasupra persoanelor
130. Tratatele comunitare au fost incheiate pe durata nedeterml
exceptia Tratatului CECa, care a fost incheiat pentru 0 perioada de
care a expirat in data de 23 iulie 2002, data la care "acquis'- ul CE'
preluat de CE, pe baza unor documente emise de Consiliu ~i stat
brel21. Tratatul CEE, desi a fost incheiat pe durata nedeterminatA,
Tratatului de la Lisabona, prin substitutie, UE a preluat locul aces,
nita1i ~i astfel, in prezent, UE este 0 orqanlzatte interna1ionala infll
durata nedeterrnlnata.

111 Hot. din 14 iulie 1976, cauzele 3/76, 4/76 ~i 6/76, Cornelis Kramer i alfR
1976, p. 1279.
121 JOCE C 247 din 5 septembrie 1998; JOCE C 80 din 10 martie 2001.

principiile

~i izvoarele dreptului

139

UE

. nal in general nu are efect retroactiv,

acest lucru fiind
recenta a CJUEI11. In problematica rstroactlvitati]
~ _~ cauza Kir/l', a stabilit ca, in sine, efectul retroactiv in dreptul
, Ite interzis, oar trebuie evitat pentru asigurarea sacurltatii juridice
nu e~oactiv nu poate avea ca efect retragerea drepturilor dobandite
II. ~I~urisprudenta

re

. "

adOPtarii actului normatlv In cauza.

In ceea ce

prive~te aplicarea in spatiu a dreptului unional, trebuie sa

intre teritoriile europene ale statelor membre ~i teritoriile neeuro-

teritoriile dependente de peste mare.

ce priveste asocierile cu alte state sau teritorii neeuropene,

trebuie

faptul ca exista patru feluri de asocieri:

ierea teritoriilor neeuropene care tntretin rela1ii speciale cu Daneranla, Olanda ~i Marea Britanie. Aceste teritorii beneficiaza de retatii
privilegiate cu UE, fiind vorba de 0 asa-nurnita .asociere constituavAnd in vedere ca aceste teritorii se atla sub suveranitatea statelor

ierea cu state care au fost in relatii politice de dependenta cu stare (fostele colonii). In prezent, prin ultimul tratat de acest gen de la
UE are legaturi cu peste 70 de state din spatiul Africa, Caraibe, Paexista 0 serie de tratate de asociere ~i cu larile din zona Marii Medi-

asocierea cu statele

est-europene,

laUE.
ierea in cadrul Spatiului

Economic

care

are ca scop final

European

aderarea

cu statele care au mai

AELS (EFTA).
I de la Lisabona prevede
Uniunea dezvolta relatii privilegiate cu
inate, in vederea stabilirii unui spatiu de prosperitate
si de buna
, intemeiat pe valorile Uniunii ~i caracterizat prin relatii stranse ~i
bazate pe cooperare (art. 8 TUE). Uniunea ia in considerare,
de
a, situatia speciala a tarilor de dimensiuni mici cu care intretine relatii
de proximitatel31.
'
'
,

ca

:~Ie se aplica

statelor

membre

ca subiecte de drept international

de valabilitate variabile,' pierItentonu sau obtinerea de teritorii atraqand dupa sine rsstranqere
erea sferei de valabilitate a dreptului comunitar.

dtem ~rm~re, se aplica regula qranitelor

~~ 7/10,. Toshiba Corporation i altii, Hot. din 14 februarie 2012.

'a ia83, Klfk, Culegere 1984, p. 2689.
\ cu pnVlre la articolul 7a din Tratatul privind Uniunea Europeana.