Academia de Stiinte Economice din Bucuresti

Facultatea de Administratie si Management Public

Lorenz von Stein

Fisa biografi ca

Lorenz von Stein (18 noiembrie 1815 - 23 septembrie 1890) a fost

un economist, sociolog, i
profesor de administraie public german din
Eckernfrde. Ca un consilier de perioada Meiji( Japonia), opiniile sale
politice conservatoare au influenat modul de redactare a Constituiei
Imperiului Japoniei.
Stein s-a nscut n oraul de pe litoral Borby n Eckernfrde n
Ducatul Schleswig-Holstein ca Wasmer Iacov Lorentz. Tatl su a fost
baronul von Wasner, mama lui un om de rnd. Stein a petrecut o mare
parte din tineree ntr-un orfelinat, dar n 1832 a reuit s mearga la
universitate. A studiat filosofia i dreptul la Jena i Kiel, unde a primit
doctoratul su n drept n 1840. Ulterior a mers la Paris, pe o bursa de
calatorie pentru a ntreprinde cercetri n istoria juridic. Acolo l-a ntlnit
pe Victor Consideran , tienne Cabet, Louis Blanc, si altii, i sub influena
lor interesele sale s-au mutat catre studiul ideilor socialiste i a micrilor
sociale. ntre 1846 i 1851 Stein a fost profesor asociat la Universitatea din
Kiel, i, de asemenea, a servit ca un membru al Parlamentului de la
Frankfurt n 1848.Sustinerea publica pentru independenta ducatului natal
Schleswig,care facea parte din Danemarca a dus la indepartarea sa din
parlament in 1852. Carier academic eminent a lui Stein nu a fost
nsoit de succes n politic i afaceri. Victoria prusac din 1866 a adus la
nimic susinerea sa pentru dominarea austrica in Germania; nainte de
aceasta, diferitele propuneri de reform pe care le-a fcut in pozitia de
consilier al Ministerului Finanelor au fost ignorate, iar el a pierdut alegerile
pentru un loc n Reichsrat austriac, pentru care el a ncercat s se califice
ca "Industrialistul Sfantul Simonian "de asemenea, el nsui a fost distrus
de o serie de speculaii industriale.
n 1846, Stein a devenit profesor la Kiel, dar la nceputul anilor
1850 a fost respins de ctre autoritile daneze pentru c a susinut
independena Schleswig-Holstein n timpul revoluiei de la 1848. Din el a
opus de asemenea interveniei prusac n patria sa, autoritile prusace au
fortat autoritile bavareze s retrag o ofert de profesor la Wrzburg.
n 1848, Stein a publicat o carte intitulat MISCARI SOCIALISTE I
COMUNISTE DE LA A TREIA REVOLUIE FRANCEZ (1848), n care a introdus
termenul de "micarea social" n discuiile tiinifice - care prezint de
fapt, n acest fel micri politice care lupt pentru drepturile sociale
neleas ca drepturile de asistenta sociala.

Academia de Stiinte Economice din Bucuresti

Facultatea de Administratie si Management Public

Aceast tem a fost reluat n 1850, cnd Stein a publicat o carte

intitulata ISTORIA MICRILOR SOCIALE FRANCEZE DIN 1789 PN N ZILELE
NOASTRE (1850). Pentru Stein, micarea social a fost practic neleas ca
o micare de la societate la stat, creat de inegalitile n economie, facand
proletariatul parte din politic prin reprezentare. Cartea a fost tradus n
limba englez de ctre Kaethe Mengelberg i publicate de Bedminster
Press n 1964 (Cahman, 1966).
Din 1855, pn la pensionarea sa n 1885, von Stein a fost profesor
de economie politic la Universitatea din Viena. Munca sa de la acea
perioad este considerat ca baz a tiinei administraiei publice
internationale. El a influenat, de asemenea, practica finanelor publice.
n 1882, prim-ministrul japonez al Japoniei It Hirobumi a condus o
delegaie n Europa pentru a studia sistemele guvernamentale occidentale.
Delegaia a mers mai nti la Berlin, unde au fost instruii de ctre Rudolf
von Gneist, iar apoi Viena, unde Stein a tinut prelegeri la Universitatea din
Viena. Ca i n cazul Gneit, mesajul lui Stein catre delegaia japoneza a
fost c sufragiul universal i politic de partid ar trebui evitate. Stein a
considerat c statul este mai sus de societate, i c scopul statului este de
a aduce reforma sociala, care a fost pusa n aplicare de la monarhie pn
la oamenii de rnd.
Cu toate acestea, Stein este cel mai bine cunoscut pentru faptul c
a aplicat dialectica lui Hegel la domeniul administraiei publice i a
economiei naionale, n scopul de a mbunti sistematica acestor tiine,
dei el nu a neglijat aspectele istorice.
Stein a analizat starea de clas din timpul su i a comparat-o cu
statul bunstrii. El a subliniat o interpretare economic a istoriei care a
inclus concepte ale proletariatului i ale luptei de clas, dar a respins o
procedur revoluionar. Stein i Marx au dezvoltat ideile lor simultan, dar
Stein a scris i a publicat lucrarile sale despre lupta de clas n Frana,
naintea lui Marx.n ciuda similitudinii ideilor sale cu cele ale marxismului,
gradul de influen al lui Stein asupra lui Karl Marx este incert. De
exemplu, n Ideologia german (1845-1846), Stein este menionat,doar ca
scriitorul cartii sale publicate in 1842. Chiar dac von Stein, n cteva
cazuri,il menioneaz pe Marx, o influen inversa pare s fie mai puin
probabil.Pentru marxisti (de exemplu, Marcuse 1954),juxtapunerea de
care vorbeste Stein dintre determinism si voluntarism si a elementelor de
dialect si positivism apareau a fi o aberatie liberalista iar pentru
pragmatici (de exemplu, Weiss 1963) un dialect obscurantist,dar acest
dualism teoretic i-a permis lui Stein sa fie din punct de vedere sociologic
mai perceptiv si mai corect din punct de vedere istoric decat Marx.

Academia de Stiinte Economice din Bucuresti

Facultatea de Administratie si Management Public

Stein a murit n locuina sa din Hadersdorf-Weidlingau n districtul

Penzing din Viena i a fost ngropat la Cimitirul Matzleinsdorf protestant.
Lorenz von Stein (1815-1890) este amintit pentru ncercarea de a
stabili o tiin a societii bazate pe idealismul hegelian i interpretarea
sa a ideilor i evenimentelor din timpul Revoluiei Franceze. El a jucat un
rol important n introducerea conflictului de clas i a socialismului ca
subiecte publice din Germania i influenat dezvoltarea academic a
administraiei publice i finane.
Stein credea ca nu doar reformele sociale ar putea controla
dinamica conflictului de clasa,dar el a recunoscut,de asemenea ca
muncitorii trebuie sa dobandeasca mai multa educatie si bogatie pentru a
nu transforma o revolutie proletara intr-un dictatoriat peste
proletariat.Pentru a preveni o asemenea victorie goala a fost necesar ca
proletariatul sa fie mobil din punct de vedere social,iar Stein vedea
educatia si un standard de viata in crestere ca bulevardele principale de
mobilitate sociala.Protejarea acestor ci este responsabilitatea statului.Cu
toate acestea,Stein nu sustine de fapt legislatia bunastarii,iar din acest
motiv el s-a opus reformatorilor sociale din academiile germane.

Academia de Stiinte Economice din Bucuresti

Facultatea de Administratie si Management Public

Proiect stiinte
administrative
Lorenz von Stein

-Fisa biografi ca
-Recenzie

Bucuresti 2014

Academia de Stiinte Economice din Bucuresti

Facultatea de Administratie si Management Public

Profesor
coordonator:Pacesila Mihaela
Elev: Lascu
Livia Emilia Grupa 205 Seria A

Lucrari publicate

Der Sozialismus und Communismus des heutigen Frankreich, Leipzig, 1842

Die sozialistischen und kommunistischen Bewegungen seit der dritten

franzsischen Revolution, Stuttgart, 1848

Geschichte der sozialen Bewegung in Frankreich von 1789 bis auf unsere Tage,
Leipzig, 1850, 3 volume

Geschichte des franzsischen Strafrechts, Basel, 1847

Franzsische Staats- und Rechtsgeschichte, Basel, 1846-1848, 3 volume

System der Staatswissenschaft, Volumul I: Statistik, Basel, 1852; Volumul

II: Gesellschaftslehre, Basel, 1857

Die neue Gestaltung der Geld- und Kreditverhltnisse in sterreich, Viena, 1855

Lehrbuch der Volkswirtschaft, Viena, 1858

Lehrbuch der Finanzwissenschaft, Leipzig, 1860; 4 volume

Die Lehre vom Heerwesen, Stuttgart, 1872

Verwaltungslehre, Stuttgart, 1865- 1884, 8 volume

Handbuch der Verwaltungslehre, Stuttgart, 1870; 3 volume

De departe insa,lucrarea sa cea mai cunoscuta este Teoria

administratiei publicata in opt volume intre 1866-1884,fiind primul autor
al unei lucrari de stiinte cameralistice(n limba german, Kameralien se

Academia de Stiinte Economice din Bucuresti

Facultatea de Administratie si Management Public

traduce prin tiina administraiei i cuvntul provine din limba latin

camera care nseamn camer, cu sens de instituie financiar.
La nceput, tiinele camerale au studiat administraia finanelor publice,
dar ulterior, ele au cuprins ntreaga administraie a statului, independent
de normele juridice care o reglementau).

Recenzie-Teoria administratiei

Dintre cameraliti s-a distins n mod deosebit, Lorenz von Stein

(1815-1890) care a studiat instituiile administrative n complexitatea lor i
a crui oper principal poart titlul Teoria administraiei. n aceast
lucrare el concepe tiina administraiei ca pe o tiin politic. Pornind de
la coninutul administraiei, n acepiunea de activitate a organelor
statului, el analizeaz conexiunile acesteia cu Constituia. n viziunea sa,
Constituia creaz dreptul Administraiei, dndu-i msura i ordinea.
Administraia aplic normele constituionale, fiind manifestarea voinei i
personalitii statului.
Stein arat c din ideea de administraie se nate teoria
administraiei n scopul nelegerii tuturor forelor i legilor ce domin
realitatea vieii. El urmrea mbinarea n sintez a elementelor politicojuridice, pentru ca teoria administraiei s apar ca o ncununare a tuturor
tiinelor politice.
tiinele camerale nu se reduceau la cercetri pur teoretice, ci
efectuau i studii practice. n mare parte, datorit cameralitilor, Imperiul
Austro-Ungar a avut o administraie foarte bine organizat. Dup sfritul
secolului al XIX-lea, tiinele camerale au intrat ntr-o perioad de declin,
din dou motive: ca tiine de stat, tiinele camerale au fost absorbite, n
parte, de tiina politic; ulterior, influenate de concepia francez a
dreptului administrativ, ele s-au orientat spre obiective de esen juridic.