TEZA

DE CERCETARE – DEZVOLTARE

COMUNICAREA
COMUNICAREA MANAGERIALĂ
MANAGERIALĂ
DIN
DIN PERSPECTIVA
PERSPECTIVA EFICIENTIZĂRII
EFICIENTIZĂRII
CONDUCERII
CONDUCERII UNITAŢII
UNITAŢII ŞCOLARE
ŞCOLARE
 ,,E necesar ca cei care navighează
fără nici un scop în marea vieţii
să-şi trezească posibilităţile amorţite
din fiecare seminţă, să devină căpitanul
propriei sorţi, deoarece lupta pentru succes
e pe jumătate câştigată dacă omul
ştie să comunice”.
Napoleon Hill
 Actualitatea temei
Procesele caracteristice secolului XXI, transformările sociale necesită noi
abordări şi o atenţie sporită faţă de comunicare care a devenit un
imperativ al timpului
Întreg secolul XX a cunoscut numeroase căutări, orientări, concepţii, cu ecouri
şi în conducerea învăţământului. Dar mai ales unele probleme au făcut
obiectul transferului:
• Calitatea resurselor umane în centrul atenţiei;
• Conceperea conducerii ca fiind organizarea mai eficientă a activităţilor;
• Realizarea raţionalizării lor prin utilizarea funcţiilor de prevedere,
organizare, decizie, coordonare, control;
• Valorificarea experienţei curente şi a creativităţii celor implicaţi;
• Evidenţierea relaţiilor interpersonale şi de comunicare;
• Participarea la actul decizional;
• Afirmarea nevoii de formare şi perfecţionare a culturii manageriale;
• Orientarea spre criteriile de evaluare centrată pe succes şi calitate;
• Promovarea proiectării şi valorificării cercetării şi inovării pedagogice
 - Crearea unui management modern, prospectiv, flexibil, deschis, adecvat
unei societăţi democratice necesită un sistem de conducere viabil,
progresiv,apt să promoveze noile obiective educaţionale.

- Comunicarea este prezentă în tot ceea ce facem in viaţă şi este esenţială

pentru a putea munci si trăi. Comunicarea reprezintă, pe de o parte , o
formă de manifestare a relaţiilor şi a atitudinilor interpersonale. Pe de
altă parte,ea constituie o forma specifică de activitate,in procesul căreia
se formează relaţiile şi atitudinile umane determinînd calitatea acestora

-În ultimii ani comunicarea a fost abordată atît de cercetarea

psihopedagogică, cît şi de alte domenii:lingvistica, psihologia, retorica,
sociologia, informatica, mass-media etc.,tinzîndu-se spre dezvoltarea unei
pedagogii a comunicării în plan didactic şi managerial

-Aceasta tema de o importanta majora , globala este reflectata in

cercetarile marilor pedagogi si psihologi ca: Cristea Sorin, Patrascu Dumitru,
Jinga Ioan, Pruteanu Stefan, Dragomir Mariana, Iosifescu Serban; in Republica
Moldova ea este cercetata in lucrarile lui Cojocaru Vasile Gh.
• Lucrarea se doreşte a fi una despre
comunicare, în general,şi despre comunicarea
managerială, în special. Ea este dedicată
fundamentării teoretice a procesului de
comunicare în management şi a întroducerii
unei modalităţi de îmbunătăţire a acestui
proces.
• Obiectul cercetării îl constituie
managementul procesului de comunicare.
• Scopul cercetării vizează elaborarea unui
model pedagogic – managerial de
comunicare eficientă.
Obiectivele cercetării:
- studierea şi analiza literaturii de specialitate in domeniul
comunicării.
- evidenţierea situaţiei reale din şcoală privind sistemul de
comunicare.
- determinarea aspectelor puternice si punctelor slabe privind
comunicarea în unitatea şcolară.
- studierea gradului de realizare a prevederilor curriculumului
şcolar privind obiectivele educaţionale de comunicare.
- elaborarea modelului pedagogic –managerial de comunicare .
- implementarea sistemelor informaţional-comunicative moderne
in viata catitiană.

Ipoteza cercetării:
O comunicare eficienta contribuie la crearea unui climat moral
-psihologic favorabil daca:
- managementul educaţional din şcoală va fi centrat pe o
comunicare deschisa, implicare/participare a actantilor
educaţionali in viata scolii, se va asigura o comunicare in
ambele sensuri: de ,,sus in jos‘’ si de ,, jos in sus”;
- colectivul pedagogic va folosi întreg potenţialul curriculumului
şcolar in vederea dezvoltării comunicării sub toate aspectele;
- vor fi implicate sursele de comunicare moderna.
 Valoarea teoretică a cercetării:
- s-au evidenţiat teoriile principale ale comunicării;
- s-au depistat aspectele pozitive si rezervele existente in
dezvoltarea sistemului de comunicare in şcoală ;
- s-au precizat reperele conceptual – metodologice ale comunicării in
baza curriculumului şcolar.
Valoarea practică a lucrării constă în determinarea
metodologică a modelului pedagogic- managerial a comunicării in şcoală.
- S-au relevat abilităţile de comunicare eficientă ale managementului
şcolar.
- S-au analizat situaţii şi tehnici de comunicare ce contribuie la crearea
condiţiilor optime pentru o comunicare eficientă.
- S-au elaborat recomandări la nivel de şcoală si clasa de elevi
pentru eficientizarea comunicării .
- S-au elaborat reguli de bază ale comunicării manageriale in
vederea eficientizarii conducerii unitatii scolare
- S-a elaborat si implementat un curs optional ,,Cultura comunicarii”
in clasele liceale si ,,Arta discutiei” in clasele gimnaziale.Se
implementeză cursul ,,Psihologie” în clasele a X-a.
- S-a desfasurat un consiliu profesoral cu genericul:
,,Strategii de imbunatatire a abilitatilor de comunicare.’’
 CAPITOLUL I.

ANALIZA
ANALIZA CONCEPTULUI
CONCEPTULUI
TEORETIC
TEORETIC AL
AL COMUNICĂRII
COMUNICĂRII
ÎN
ÎN MANAGEMENT
MANAGEMENT
1.1 Comunicarea managerială,
concept si evoluţie
Definiţie
,,Comunicarea (umana) este un proces prin care un
individ (comunicatorul) transmite stimuli cu
scopul de a schimba comportamentul altor
indivizi (auditoriului).
Comunicarea umana înseamnă ”totalitatea
proceselor prin care o minte poate să
influenţeze pe alta.
Comunicarea managerială presupune nu numai
transmiterea mesajelor, ci si schimbarea
mentalităţii, atitudinilor, comportamentului
managerului cît şi a subalternilor”.
Ştefan Pruteanu
 De ce comunicăm?

Dezvoltarea abilităţilor de structurare şi prezentare a răspunsului;

Reîmprospătarea cunoştinţelor şi organizarea informaţiilor;
Pentru a demonstra că perfecţionarea este importantă;
Crearea relaţiilor şi de a te descurca mai uşor în viaţă;
Creşterea reputaţiei prin rezolvarea problemelor
Analiza performanţelor şi expunerea opţiunilor;
Formularea şi realizarea obiectivelor;
Îmbunătăţirea Curriculum-ului Vitae;
Argumentarea propriilor opinii;
Schimb de idei şi experienţă;
Dezvoltarea gîndirii critice;
Învăţarea reciprocă.
Scopurile comunicării: Obiectivele comunicării:

 Informarea;  Să fim receptaţi

(auziţi sau citiţi);
 instruirea;
 Să fim înţeleşi;
 motivarea/convingerea  Să fim acceptaţi;
/ încurajarea;  Să provocăm o reacţie
(o schimbare de
 obţinerea de comportament sau de
informaţii. atitudine).
L. Stog
 Ce comunicăm?

•Teorii ale
1/8 conţinutul
comunicării

Teoria ţintei
mesaj Teoria ping-pong-
7/8 ului
(procesul, semnificaţii, sentimente) Teoria spiralei
 Niveluri
de
comunicare:

de Profe
convenţional : primitiv umanist spiritual
manipulare sional

Etapele (structura) comunicării:

Analiza procesului comunicării
IV şi modelarea noilor situaţii
comunicative.
III Dirijarea comunicării
II Iniţierea şi organizarea
nemijlocită a comunicării
Tipuri de
comunicare
organizaţională
Comunicarea de sus în jos
Comunicarea de jos în sus
Comunicarea orizontală

I Prognozare-modelare a comunicării
 Funcţiile comunicării manageriale
PROMOVAREA
CULTURII
ORGANIZAŢIONALE

CREAREA TRANSMITEREA
DE DECIZIILOR
IMAGINE
INFORMAREA

INSTRUIREA INFLUENŢAREA
ANGAJAŢILOR RECEPTORULUI

Formele de comunicare In medie 75% din timpul de lucru al unui

manager se consumă penru comunicare , avînd
ORALĂ aproximativ următoarea structură
50

40

30
SCRISĂ NONVERBALĂ
20

10

CITEŞTE SCRIE VORBEŞTE ASCULTĂ

 Elementele comunicării nonverbale:
Element Concretizare
Limbajul corpului Expresia fetei, gesturi, pozitia corpului

Limbajul spatiului Modul in care utilizam spatiul personal, social, intim, public

Limbajul timpului A veni la timp sau a intarzia la o sedinta, a alege sau nu sa iti
petreci timpul cu cineva
Prezenta personala Comunica prin vestimentatie, igiena personala, accesorii vestimentare

Limbajul tacerii Comunica aprobare, dezaprobare, pastrarea unei taine, admiratie, etc.

Limbajul lucrurilor Colectiile, obiectele de uz curent (casa, masina, biblioteca)

Limbajul culorilor Culorile calde stimuleaza comunicarea, cele reci o inhiba

Limbajul paraverbal Calitatile vocii (ritm, rezonanta, viteza de vorbire).

Caracteristicile vocale (ras, plans, soptit, oftat).
Parametrii vocali (intensitate, inaltime).

„Oratorul care işi urmeaza gindirea sa şi nu pe cea a

auditorilor
săi pierde prin insuşi acest fapt orice influenţă.”
Gustave le Bon
 1.2 Comunicarea managerială în
contextul schimbărilor
socioeducaţionale din Republica
Moldova
Obiectivele comunicării
manageriale sunt :
1. receptarea corectă a
mesajului
2. inţelegerea corectă a
mesajului
3. acceptarea masajului
4. provocarea unei reacţii (o
schimbare de comportament
sau de atitudine)
Funcţiile
comunicarii
organizaţiuonale
– De promovare a culturii
organizaţionale;
– De motivare a angajaţilor;
– De creare a imaginii;
– De informare vizavi de
desfăşurarea activităţilor
şi implementarea
deciziilor;
– De transmitere a
deciziilor;
– De instruire a
angajaţilor;
– De influenţare a
angajaţilor;
Se considera ca esenţa proceselor de predare - învăţare este
comunicarea. Activităţile de vorbire si ascultare devin prioritare.

In comunicarea şcolară, un rol fundamental îl are comunicarea orală pe

lângă comunicarea scrisă. Predarea - învăţarea în şcoală este tot mai
frecvent definită în termenii unei interacţiuni sociale ca o formă specifică
de comunicare.

Dacă nu poţi face pe cineva să gîndeasca ca

tine, fă-1 să facă ceea ce gîndesti
proverb
1.3 Tehnici si instrumente
de comunicare eficientă
 comunicarea

suportivă
accentuiază aspectele
de corelare dintre comunicatori
si se concentrează asupra asigurării
suportului pentru relatia
interpersonală de comunicare
empatică
are ca scop inţelegerea
interlocutorului,
adoptarea cadrului sau de
referinţă pentru a putea
vedea lucrurile prin prisma lui.
 In îndrumare si sfătuire,după L.Stog ,
managerul trebuie sa respecte opt reguli
specifice comunicării:
1. ,Atacati “problema, nu persoana.
2. Descrieti, nu evaluati.
3. Comunicati concret si specific,nu general.
4. Validati interlocutorul
5. Asigurati congruenta comunicarii. ce comunicati.
6. Asigurati continuitatea comunicarii.
7. Asumati-va responsabilitatea pentru ceea
8. Asultati suportiv.

Aceste opt reguli contureaza o atitudine de consideratie,

respect si intelegere fata de interlocutor, de dorinta de a
satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum sunt nevoia
de intelegere,de apartenenta, de prietenie, de protejare a
imaginii de sine.
Nerespectarea acestor reguli poate genera obstacole majore
in comunicare: atitudine agresiva, frustrarea celui ce
receptioneaza mesajul, atitudine defensiva etc
Umanizarea conducerii presupune luarea in consideratie a
particularităţilor individuale ale fiecarui participant la
procesul pedagogic,crearea unor condiţii pentru
promovarea si dezvoltarea capacitatilor individuale.Toate
acestea pot fi realizate doar prin comunicari manageriale
eficiente, căreia îi sunt caracteristice:

• respectul şi încrederea în om,

• acceptarea personalităţii,
• colaborarea, individualizarea,
• shimbarea individuală,
• principiul ştiintific profesional,
• optimismul,
• încrederea în sine
• încrederea în ceilalti.
 Tipuri de receptori
Analitic Cifre, date exacte, rezultate cantitative
Interesat in fapte concrete
Analizeaza mesajul pe care dorim sa il transmitem prin
prisma credibilitatii informatiilor prezentate
Director Orientat spre atingerea unor obiective
Focusat pe actiune
Doreste sa stie “Care este planul?”, “Ce trebuie facut?”,
“Care este rolul meu?”
Amiabil Interesat in primul rand de relatiile interumane
Cand i se comunica ceva se intreaba “Unde suntem “noi” in
acest mesaj?”
Raspunde foarte bine mesajelor in care este inclus elementul
uman
Expresiv Orientat primordial catre comunicarea emotionala
Doreste sa fie implicat in scopuri importante, inalte
Este orientat spre actiune, vrea sa stie:
“De ce ar trebui sa ma implic?”
 Cum îi multumim pe toti?
• “Analiticii” si “Directorii” sunt orientaţi spre comunicarea
intelectuală
• “Amiabilii” si “Expresivii” sunt orientaţi spre comunicarea
emoţională
• “Analiticii” si “Amiabilii” sunt focusaţi pe informaţii
• “Directorii” si “Expresivii” sunt focusaţi pe acţiune

In comunicare
1. integraţi informaţii concrete, uşor de inţeles,
2. apelaţi la instrumente emoţionale
3. chemaţi la acţiune, ca raspuns la mesajul transmis.

• Comunicarea este eficientă atunci când cel ce comunică

transmite o parte din energia sa către public!

,,Pentru ca buzele să nu greşească, gindiţi-vă cu atenţie

la cinci lucruri:
cui ii vorbiţi, despre cine vorbiţi, cum, cind şi unde vorbiţi”.
W.E.Norris
 CAPITOLUL II.

COMUNICAREA
COMUNICAREA ÎN ÎN
PROCESUL
PROCESUL DE
DE
CONDUCERE
CONDUCERE A A
ŞCOLII
ŞCOLII
2.1Locul comunicării în activitatea
managerului/echipei manageriale
categoriile comunicării in mediul organizaţional

internă

interpersonală externă
 Caracteristica tipurilor
de comunicare.
• Comunicare agresivă
Jigneşte, umileşte, dispreţuieşte pe ceilalţi,- lezează sentimentele oamenilor, ton
ridicat, expresii ofesaîoare,acţiuni deranjante, atitudine de superioritate, nu
acceptă alte opinii şi idei, manifestă violent nemulţumirea, certăreţ, este ostil şi
răutăcios, întrerupe interlocutorul, găseşte defecte în tot ce fac alţii.

• Comunicare pasivă
Negare se sine, nu-şi apără interesele, -nu-şi exprimă senîmentele, se supune
influienţei, sentimente de vinovăţie,naejutorare, singurătate, frică, anxietate,
este supus, se consideră neimportant, se devaloreazâ, evtă confruntările directe,
timid, umil, consideră că prin pasivitate va fi acceptat, frica de a nu deranja,
de a nu ofensa reacţionează bolnăvicios la critică.

• Comunicare asertivă
Respect faţă de sine şi ceilalţi, îşi exprimă necesităţile, dorinţele, sentimentele,
preferinţele, într-un mod deschis şi onest, ţine cont de opiniile, sentimentele
celorlalţi, emoţiile celorlalţi, comunică deschis cu oamenii, critică constructiv,
ascultă oamenii fără a-i întrerupe, are încredere în forţele proprii, ţine cont de
sugestiile oamenilor şi mulţumeşte sincer, cere şi oferă ajutor cu plăcere.
 Inteligenţa emotională sau Inteligenţa sentimentală este capacitatea de a
recunoaste propriile emotii, de a gestiona aceste sentimente, de a se automotiva
si de a se transpune in alte persoane.
Inteligenta emotionala este factorul central al cooperarii in orice
sfera.Succesul apartine managerilor competenti emotional, avind o marcanta
capacitate de comunicare. Capacitatea profesionala ramine ce-i drept, importanta
,dar este inutila, daca nu se foloseste cu inteligenta emotionala pentru cooperare.
 •A comunica eficient presupune:

Aplicînd testul de autoapreciere a inteligenţei emoţionale la cadrele

didactice din colectivul şcolii s-a relevat că :
EQ bună au 15 pedagogi,
EQ slabă au 12 pedagogi,
EQ ridicată au doar 3 persoane,în aprecierea lor.
Rezultatele denotă că sîntem diferiţi şi că provenim din perioada cînd
inteligenta
emotionala era neglijata, nu se educa la personalitate.
 A comunica eficient
presupune:
• 1. A respecta sentimentul „stimei de sine" al celuilalt (Ne putem estima propria valoare numai comparîndu-ne
cu cei din jur. Pentru a afla măsura valorii noastre trebuie trebuie să cunoaştem aprecierile şi referinţele celorlalţi despre noi).

• 2. A nu desconsidera trebuinţele celorlalţi ( Cu cît ne încadrăm mai bine în categoria învingătorilor cu atît avem
şanse mai mari de a comunica eficient).

• 3. A-l motiva corect pe interlocutorul nostru (A motiva pe cineva înseamnă a-l determina să renunţe la o atitudine
veche în favoarea uneia noi ).

• 4. A putea înţelege tranzacţiile umane

• 5. A nu răspunde ia mecanismele de apărare ale interlocutorului cu propriile mecanisme de

apărare

• 6. A realiza o reacţie inversă (Tehnicile feed-back-ului)

Femeile-manageri ocupă tot mai des posturi de
manageri şcolari, pedagogia în Republica
Moldova fiind de fapt feminină.Femeile nu
trebuie sa uzeze de farmecele lor si nici nu
trebuie să emite bărbaţii pentru a se
impune atunci când se află intr-o functie
de conducere.

Trăsături bărbăteşti Trăsături femeeşti

• Independenţă
• Raţionalitate
• Agresivitate
• Obiectivitate
• Încredere în sine
• Spirit de competiţie
• Capacităţi analitice
• Înclinaţie spre esenţă
• Tărie
• Înclinaţie spre ştiinţe
• Ambiţie
• Autoafirmare
• Dependenţă
• Emotivitate
• Blîndeţe
• Subiectivitate
• Nevoie de protecţie
• Teama de a nu – i răni pe alţii
• Sensibilitate la context
• Înclinaţie spre detaliu şi aparenţă
• Slăbiciune
• Înclinaţie spre arte
• Tact
• Grijă faţă de alţii
 Analizind literatura de specialitate putem deduce reguli de comunicare eficientă pentru
femeile-manageri Femeile işi pot folosi inteligenţa emoţională pentru a avea succes astfel:
1. Sinceritatea reprezintă cheia câştigarii respectului subordonaţilor.Ei trebuie
să ştie mereu că se pot baza pe cuvintul tău.
2.Ascultă-i pe colegii de muncă, chiar dacă programul poate fi foarte incărcat,
colegii vor aprecia intotdeauna dacă îi priveşti în ochi şi îi asculţi.
3. Emoţiile tale şi ale colegilor sau subordonaţilor sunt în general uşor de
sesizat, în special pentru femei.Poţi să iţi dai seama de ceea ce gândesc
oamenii doar urmărindu-le reacţiile ,si poţi vorbi cu ei mai uşor.
4.Nu uita că fiecare persoana ă este diferita ă ,fiecare angajat are alte
calitaţi si aptitudini; deci, desemnează fiecaruia o sarcină care sa i se
potrivească .Astfel cresc şansele că treaba sa fie facută bine.
5. Spune ,, mulţumesc!”, chiar dacă sarcina pe care a dus-o la bun sfîrşit un
angajat face parte din fişa postului.Arată că apreciezi munca sa ,şi îi
creste întotdeauna moralul.
6.Fii deschis la idei noi! Oricît de multa experienta ai avea, alte persoane pot
aborda problemele din alt punct de vedere.Fii atentă în special la ce spun
tinerii ,care pot veni întotdeauna cu idei bune,şi sunt la curent cu ultimele
tendinţe.
7.Transparenţa ajutala intărirea relaţiilor în colectiv.:informează mereu
angajaţii în legatură cu planurile de viitor sau cu eventualele schimbări.
8. Nu uita să impui respect! Autoritatea trebuie păstrată mereu, ca să nu fii
distras de la sarcinile pe care le ai de făcut.
9. Increderea ajuta la mentinerea unui balans intre viata de familie si
profesie: ai incredere in angajatii tai, este si in interesul lor sa isi faca
treaba. Chiar daca fac si greseli,invata din ele si treci peste orice
obstacol.
10.Alege un stil de management care ţi se potriveste. Nu te simţi
obligată să faci ca un director,daca eşti …directoare !Vei cîştiga
mai mult respect şi admiraţie dacă eşti tu însăţi.
 Procesul stabilirii de priorităţi este esenţial pentru manager .
O regulă utilă în acest sens este regula 20/80.
Economistul Vilfredo Pareto a descoperit în secolul X IX că 20% din
populaţie deţine 80% din avuţia naţională.
Această lege poate fi aplicată în foarte multe domenii:
· 20% dintre clienţi generează 80% din venituri;
· 20% dintre greşelile de producţie generează 80% din returnările
produselor
· 20% dintr-un ziar cuprinde 80% din noutăţi;
· în 20% din timpul unei şedinţe se iau 80% dintre decizii, etc.
În general, putem spune că 20% dintre eforturi (timpul consumat)
generează 80% dintre efecte (rezultate).
Este deci foarte productiv sa ne concentrăm asupra acelor 20% de
angajati de activităţi care generează 80% din rezultatele aşteptate

,,Nu te poti face ascultat de catre

cei
pe care n-ai vrut sa-i asculti.”
2.3 Stilul managerial şi
etica in comunicarea
managerială
stilul democrat - participativ

stilul autocrat stilul participativ – autoritar

 Aprecierea activităţii angajatilor si actantilor educationali
managerii o realizează prin critică şi laudă .,care poate fi
confidentială publica,simbolizatoare (cel laudat este ridicat la rang de model)

„ Acţiunile, gîndirea noastră, totul trebuie

să se orienteze după împrejurare.”
Moliere
2.3 Negocierea şi soluţionarea
conflictelor
 STRATEGII PENTRU CONFLICT
Proverbele de mai jos pot fi considerate descrieri ale unor strategii pentru rezolvarea conflictelor. Citiţi-le pe fiecare cu atenţie si apoi indicaţi cît de tipic este fiecare pentru acţiunile dvs. intr-un conflict folosind următorul sistem de notare:
•
5 = foarte tipic
•
4 = frecvent
•
3 = uneori
•
2 = rareori
•
l = niciodată
•
Este mai uşor sa te abţii decît sa te retragi dintr-o ceartă.
•
Dacă nu poţi face pe cineva să gîndeasca ca tine, fă-1 să facă ceea ce gîndesti.
•
Cu vorbe frumoase se cuceresc inimile.
•
O mîna spală pe alta.
•
Hai să ne gîndim împreuna.
•
Cind doi se ceartă, cine tace primul e cel mai deştept.
•
"Poate" este mai puternic decit "bine".
•
Vorba dulce mult aduce.
•
Mai bine jumătate decît nimic.
•
Adevărul stă în cunostiinţe, nu în părerea majorităţii.
•
Cine fuge din luptă va mai lupta o dată.
•
Bătălia este ciştigată cînd duşmanii sînt puşi pe fugă.
•
Omoară-ţi duşmanii cu bunătatea ta.
•
Un schimb drept nu produce nici o ceartă.
•
Nimeni nu are ultimul răspuns dar fiecare are ceva de adăugat.
•
Stai departe de cei care nu sînt de acord cu tine.
•
Bătăliile sînt cîştigate de cei care cred în victorie.
•
Vorbele bune valorează mult si nu costă nimic.
•
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.
•
Numai cel care renunţă la monopolul asupra adevărului poate afla adevărurile celorlalţi.
•
Evită persoanele certăreţe pentru că iţi vor face viaţa iad.
•
Cine nu pleacă îi face pe alţii să plece.
•
Vorbele bune asigură armonia.
•
Cadourile apropie prietenii.
•
Adu-ţi conflictele la suprafaţa si tratează-le direct; numai aşa se pot descoperi soluţiile cele mai bune.
•
Cel mai bun mod de a trata conflictele este a le evita..
•
Bate cu pumnul în masă dacă vrei sa obţii ceva.
•
Blîndeţea triumfă asupra mîniei.
•
O parte din ceea ce vrei e mai bine decît nimic.
•
Sinceritatea, onestitatea şi încrederea mişcă şi munţii.
•
Nimic nu merită să lupţi pentru a-1 obţine.
•
Există două feluri de oameni: învingători si invinşi.
•
Cînd cineva te loveşte cu o piatră, loveşte-1 cu un fulg.
•
Cînd fiecare cedează jumătate se poate ajunge la înţelegere. _
•
Săpînd mereu descoperi adevărul.
•
 Tactici, tehnici de negocieri in conflicte
• Tactica lui "Da..., dar...", o formulare de genul "Da.... dar..." are trei nuanţe posibile: una
care înseamnă DA, una care înseamnă "Poate" şi încă una care înseamnă NU. Oricând se poate
continua pe varianta dorităEste şi asta un fel de diplomaţie.
• "Piciorul-în-prag" - o tehnică de manipulare psihologică minoră.
• "Băiat bun-băiat rău", indignatul este pasat de la o persoană la alta, Dar unul este "rău":
dur, rece, nemilos; celălalt este "bun": sincer, amabil, numai zâmbet, înţelegător.
• Tactica "erorilor deliberate": iartă partenere greşelile mele "fără de voie"!. O simplă scuză
rezolvă problema
• Tactica "ostaticului": şantajul este un gen de terorism în afaceri, negocieri.
• Intoxicarea" statistică: cifrele pot spune orice, chiar şi adevărul.
• Tactica surprizei: dacă nu-1 poţi convinge, zăpăceşte-!!
• Tehnica parafrazei: în negocieri, nu strică să fii puţin papagal, dacă o faci inteligent.
• Tehnica întrebărilor: cel care întreabă, conduce.

Conflictul face parte din viaţă, căci el rezultă din diferenţele de caractere umane, cu necesităţi şi capacităţi strict
individuale.
Oamenii trebuie să accepte conflictul, să-l transforme într-o oportunitate pozitivă, de cunoaştere, echilibru şi progres.
Rezolvarea conflictului depinde, în mare măsură de conştientizarea lui.
Situaţiile pot fi mai puţin grave dacă vom şti să anticipăm un conflict potenţial şi să-l tratăm în mod constructiv.
Comportamentele învăţătorilor în colaborarea cu actanţii educaţionali trebuie să fie deschise, transparente,
empatice şi pozitive. În sfera activităţii pedagogice este mai uşor să preînîmpini conflictul ,decît să-l rezolvi.

Cel mai bun mod de a trata conflictele este a le evita.

Proverb
 2.4 Strategii de imbunătăţire
a abilităţilor de comunicare
* o comunicare reala a managerului care are în vedere
• să-şi rezerve timp dialogului
• să asigure un climat de comunicare adecvat
• să fie obiectiv
• să evite contrazicerile directe si cearta
• să dea raspunsuri clare si la obiect pentru a evita neintelegerile
• să comunice angajaţilor schimbarile care se fac si sa tina cont si de parerile acestora
• să evite monopolizarea discuţiei
* o ascultare activă din parte managerului concretizat în:
• disponibilitatea de a lua in considerare punctele de vedere ale interlocutorului şi de a le
accepta dacă sunt bune
• crearea unor ocazii de feed-back, cerand interlocutorului să explice şi să argumenteze opiniile
sale
• ascultarea masajului fără a anticipa ce va fi spus
• inţelegerea comunicării nonverbale şi folosirea ei pozitivă pentru a ajuta procesul de ascultare
* o informare corectă concretizată în:
• transparenţa în comunicare
• folosirea numai de informaţii corecte
• circulaţie rapidă a informaţiilor în sens ascendent şi descendent
* o comunicare tranparenta care:
• să informeze angajaţii continuu asupra schimbărilor care i-ar putea afecta
• să protejeze angajaţii de zvoniri si bârfe
• să evit starile tensionate
• să ofere argumente raţionale
 Chestionar( cu răspuns închis) privind eficientizarea
managementului comunicării
1.Ce rol ocupă comunicarea pentru DVs în activitatea didactică?
•Esential -53%, mai putin esential -39%, nesential-18%
2.În momentul actual consideraţi că instituţia în care profesaţi este :
• deschisă către comunicare- 45%
•mai puţin deschisă către comunicare- 49%
•inchisă către comunicare-6%
•3.Ce rol i se atribuie comunicării în instituţia în care activaţi?
•foarte înalt-28%,
•înalt- 63%9%-
•jos.-9%
•4.Cum vă apreciaţi nivelul de dezvoltare a abilităţilor de comunicare pe care le posedaţi?
•foarte înalt -14% , înalt-74%, jos-22%.
•5. Cum vă apreciaţi nivelul de dezvoltare a abilităţilor de comunicare pe care le posedă colegii de lucru?
•foarte înalt -28%, înalt-53%, jos-19%.
•6.Cu care din agenţii educaţionali vă reuşeşte mai mult comunicarea?
•cu managerii şcolari -24%, 16% cu colegii, 47% cu elevii, 13%-cu părinţii.
–7.Incidenţa conflictelor în activitatea Dvs este:
•foarte mare-15%
•mare- 21%
•mică- 64%
•8.Sunteţi mulţumit de modalităţile prin intermediul cărora soluţionaţi conflictele?
•Sînt mulţumiţi de modalităţile de soluţionare a conflictelor 89%, nu sînt mulţumiţi-11%.
•9.Cît de frecvent este abordată tema comunicării în instituţia în care activaţi?
•39% de pedagogi chestionaţi consideră că tema comunicării estefrecvent abordată în instituţie,
•56%-mai puţin frecvent,doar 5%-deloc.
•10.Consideraţi că aveţi nevoie să vă antrenaţi în activităţi de ameliorare a abilităţilor de comunicare?
da-86%, nu-14%

În baza rezultatelor obţinute se relevă următoarele :şcoala medie Cinişeuţi este o instituţie deschisă
către comunicare, dar însăşi oamenii nu posedă un nivel mare de comunicare ,altfel zis inteligenţa
emoţională este redusă. E pozitiv faptul că pedagogii conştientizează acest fapt şi sînt predispuşi (86%)
să-şi dezvolte abilităţile comunicative atît de necesare personalităţii pedagogului,indiferent de disciplina
pe care o predă.
 CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI
• 1. Cine şi cum se ocupă mai mult în familia Dvs. de controlul copiilor?. mama(87%);
• 2. Cum Vă manifestaţi în cazul succesului sau insuccesului şcolar al copilului Dvs.? pedepsit în 76% de cazuri;
• 3. Ce raporturi există între Dvs. (părinţi) şi copiii Dvs.? (subliniaţi)
• a. Toleranţă-45%
• b. Indiferenţă-12%
• c. Autoritate-43%
• 4. Aveţi obiceiul să discutaţi în familie despre educaţia copilului (copiilor)?
• a) frecvent24%
• b) cînd apare o problemă48%
• c) rar-14%
• d) foarte rar-14%
• 5. Ce climat domină în familia Dvs.?
• a) afectivitate, bună înţelegere între părinţi, între părinţi şi copii, între copii-30 familii
• b) atmosferă tensionată, neînţelegeri-18 familii
• c) alte situaţii__4 familii
• 6. Ce pedepse aplicaţi copilului Dvs.?în plan material-76%,restricţii în activităţile solicitate de copii-21%, nu pedepsesc-3%.
• 8. Care sînt ocupaţiile preferate ale copilului I loc- televizorul şi calculatorul, pe locul II-joaca, pe locul III—
lectura,alte ocupaţii.
• 9. Cu cine îi place să-şi petreacă timpul liber?. cu semenii săi-88% din copii, cu familia-12%.
• 10.Cît de des vă întîlniţi cu dirigintele şi profesorii clasei? (subliniaţi):
• a) la şedinţele trimestriale-58%
• b) ori de câte ori pot-14%
• c) nu prea am timp-11%
• d) foarte rar-17%
• 11. Copilul Dvs. povesteşte des despre şcoală? (54%) povestesc des despre şcoală, în special cei mici.
• 14. Mergeţi împeună la muzee, biblioteci, concerte, spectacole etc.? Nu-97%, 3%
• 15. Vă ajutaţi copilul în exprimare, vorbirea corectă, dezvoltarea vocabularului? (18%) conştientizează necesitatea
ajutorării copilului în exprimare, vorbire corectă,dezvoltarea vocabularului.______________
• 16. Vorbiţi în familie despre evenimentele zilei, dîndu – i fiecăruia posibilitatea de a vorbi şi de a fi ascultat? 17.
În general sunteţi mulţumit de relaţia cu fiul(fiica) Dvs? (23%) sînt mulţumiţi de relaţia cu copiii lor, înţelegînd că
comunicarea interpersonală nu este la nivel.
Chestionarul propus la 52 de părinţi a relevat că însăşi părinţii, în majoritate nu posedă o cultură
comunicativă, nu cunosc pedagogia, sînt preocupaţi mai mult de problemele materiale şi casnice decît de
educaţia copiilor lor.
Din partea copiilor s- a observat că la o vîrstă fragedă sînt mai comunicabili, simt necesitatea de a
comunica cu părinţii,apreciindu-i,cerîndu-le ajutor. La vîrsta adolescentină ei devin închişi în sine,
necomunicabili,deaceea părinţii trebuie să dee dovadă de multă răbdare, tact.în comunicarea cu copiii.
Marc Tven scria: ,,La vîrsta de 14 ani eu mă indignam cît de naiv era tatăl meu.La vîrsta de 21 de ani eu
nu incetam să mă mir cît de deştept s-a făcut în aceşti 7 ani.,, Deci sînt particularităţi psihologice de
vîrstă de care trebuie să ţinem cont în comunicarea interpersonală.
 In rezultatul cercetarii au fost elaborate
abilitati bune de comunicare:
• Recunoaşte pe cei care comunica cu tine, atât verbal cât si nonverbal.
• Reformulează gândurile. Este de multe ori bine sa formulezi in mod
diferit si/sau in mai multe moduri ceea ce ti-au spus alţii si sa le-o spui
aşa celor care vorbesc cu tine. Astfel te asiguri nu numai ca ai înţeles
ce au spus ei dar si ceea ce au vrut de fapt sa spună.
• Dă exemple. Prin utilizarea exemplelor sau a experienţei personale vei
reuşi sa iţi comunici mai bine ideile,
• Trebuie sa ai si sa menţii o atitudine pozitiva. Poţi comunica in mod
pozitiv de cate ori vorbeşti.
• Oamenii vor fi mai interesaţi de ceea ce spui daca foloseşti o formulare
pozitiva, afirmativa, a frazelor si propoziţiilor.
• Ascultă in mod activ. Ascultarea este cheia dezvoltării oricărui tip de
relaţii.
• Interpretează.
• Citeşte intre rânduri ceea ce s-a vrut sa se spune de fapt. Unii oameni
au greutăţi in exprimare. Poţi sa-i ajuţi, încercând sa interpretezi si sa
explici ce au vrut ei sa spună. împărtăşeşte, împărtăşirea ideilor tale
altora este un efort personal pentru stabilirea unei relaţii bune. încredere.

• Obţine încrederea partenerilor de discuţie pentru ca ei sa dorească mai

mult schimbul de idei cu tine.
• Stabileşte o legătura. Adevărata comunicare necesita o legătura buna între
părţile care participă la conversaţie, încearcă sa construieşti acesta
legătura.
• Găseşte o bază comună sau un domeniu ori subiect de interes comun.
 Concluzionăm :
• Pentru a comunica eficient trebuie sa intelegem ca SUNTEM DIFERITI in modul in
care percepem lumea, si sa folosim
• Comunicarea managerială presupune nu numai transmiterea mesajelor, ci si
schimbarea mentalităţii, atitudinilor,comportamentului managerului cît şi a
subalternilor”.
• Agenţii educaţionali,si in deosebi managerii,trebuie sa fie inzestraţi cu o
sensibilitate cuvenită în ce priveste comunicarea
• In comunicarea şcolară, un rol fundamental îl are comunicarea orală pe lângă
comunicarea scrisă. Predarea - învăţarea în şcoală este tot mai frecvent
definită în termenii unei interacţiuni sociale ca o formă specifică de
comunicare.
• Comunicarea este eficienta atunci cand cel ce comunica transmite o parte din
energia sa catre public.
• De calitatea comunicării manageriale depinde modul în care se foloseşte resursa
umană a unei structuri şcolare, ea face parte din „infrarastructura” organizaţiei,
deci în ultima instanţă, succesul acesteia.
• Managerul de succes trebuie obligatoriu sa fie personalitate cu o inteligenta
emotionala ridicată , comunicabilitatea fiind una din calitaţile de bază.
• Pentru a conduce eficient o institiţie e necesar de lucrat in echipă,
• Conducătorul joacă un rol important in crearea „climatului social – pedagogic” în
colectiv.
• Comportamentele managerului , învăţătorilor în colaborarea cu actanţii educaţionali
trebuie să fie deschise, transparente, empatice şi pozitive.
• Conflictul, să-l transforme într-o oportunitate pozitivă, de cunoaştere, echilibru
şi progres.
• Trasarea planurilor pozitive si influenţa pozitivă e nevoie s-o exercite un
manager ce tinde să fie eficace în comunicare .
 PROPUNEM
REGULI DE BAZĂ ALE COMUNICĂRII
MANAGERIALE IN VEDEREA EFICIENTIZARII
CONDUCERII UNITATII ŞCOLARE
• 1.Dacă a comunica serveşte la crearea imaginii personale, a comunica bine înseamnă a crea o imag­
ine pozitivă, favorabilă.
• 2.Comunicarea poate fi cel mai bun sau cel mai rău dintre lucruri.
• 3.Cu cât este mai mare progresul tehnologic, cu atât mai mult avem nevoie de o voce umană care
să încurajeze.
• 4.Un vocabular bogat sună plăcut şi face ca vocea să fie mai atractivă,
• 5.în timpul comunicării trebuie urmărită şi o anumită ţinută corporală.
• 6.A nu-ţi privi prietenul în timp ce-ţi vorbeşte este nepoliticos.
• 7.Comunicarea nonverbală nu minte, cea verbală, da.
• 8.în comunicarea cu succes sunt necesare două lucruri: dorinţa de a plăcea şi simţul umorului.
• 9.A fi diplomat într-o comunicare înseamnă a te arăta interesat de ceea ce spune partenerul.
• 10.Comunicarea eficientă nu acceptă întreruperea partenerului şi exclamaţia Nu aveţi dreptate!
• 11.Comunicarea presupune schimbarea uşoară a subiectului în funcţie de interesele partenerului.
• 12.Comunicarea nu tolerează de a arăta greşeala interlocutorului faţă de alţi parteneri antrenaţi în
discuţie.
• 13.în comunicare contează foarte mult primele cuvinte.
• 14.Comunicarea presupune respectarea distanţei zonei sociale (1,20-2 m) şi a zonei personale (50-
1,20 m).
• 15.Vocabularul succesului în comunicare exclude cuvintele: nu pot, nu cred, n-am timp, niciodată.
• 16.Succesul tău nu este altceva decât o altă denumire a puterii tale de a fi.
• 17.în comunicare trebuie să fiţi cel mai bun în domeniul în care sunteţi bun şi atunci vă veţi
simţi bine.
• 18.Tăcerea generată, dorită creşte valoarea comunicării, întreţine poezia vorbirii, este vorbire
continuată, este o tăcere a ta, care nuanţează ideile.
• 19.în comunicare există o moralitate a întrebării şi a răspunsului,
• 20.Nici o comunicare nu este pur informativă. Orice comunicare comportă amprente ale
personalităţii celui care comunică
 MODEL DE COD ETIC AL COMUNICĂRII
MANAGERIALE:
• A trata interlocutorul cu consideraţie, pozitiv.
• A exprima clar ceea ce se aşteaptă de la
receptor.
• A comunica mesaje care reprezintă şi
sugerează un anume sens şi nu sensuri.
• A oferi numai informaţii corecte şi necesare.
• A asculta activ şi a înţelege ceea ce au de
spus partenerii de dialog.
• A fi sincer.
• A-ţi păstra simţul umorului.
• A lua în considerare şi opiniile interlocutorului,
chiar dacă nu sînt divergenţe.
„ Mai multe lucruri a dus
la capăt iscusinţa decît forţa”
Rudyard