Procese unitare pentru epurarea apelor uzate industriale

A. Procese fizice
Procesele fizice de epurare sunt acelea n care substantele poluante nu sufera
transformari n alte substante, avnd la baza principiile:
a) separarea gravitationala a particulelor grele, nedizolvate n apa, sub influenta
gravitatiei, prin sedimentare, prin flotatie sau prin centrifugare.
b) flotatia este un proces unitar de separare din apa, sub actiunea cmpului
gravitational terestru, a particulelor cu densitate mai mica dect a apei. Flotatia poate
fi naturala sau cu aer introdus n apa sub forma de bule fine. Scopul flotatiei este de a
forma o spuma stabila care sa ncorporeze particulele insolubile.
c) filtrarea consta n trecerea apei printr-un mediu poros n care are loc retinerea
prin fenomene predominant fizice. Filtrarea este un proces de sitare cu ajutorul unei
tesaturi fine.
d) retinerea pe gratare si site a impuritatilor mari (crengi, fire, etc) pe gratare si a celor
mai mici pe site. Sitele servesc pentru retinerea impuritatilor nedizolvate de dimensiuni
mai mici si sunt realizate din table metalice sau din placi de material plastic perforat.
Acestea pot fi statice si mobile (ciururi cu miscare de vibratie sau giratoare).
e) epurarea n filtre granulare si filtre cu prestrat. Procesul consta n filtrarea prin
straturi de materiale granulare (de ex. din antracit, nisip cuartos, granat) aranjndu-se
cu diametrul descrescnd n sensul de curgere.
f) epurarea prin membrane. Membrana este o bariera pentru speciile moleculare sau
ionice din apa. Procesul de epurare cu membrane se numeste osmoza, care poate fi
directa sau inversa.
Alte metode de epurare prin membrane sunt:
* ultrafiltrarea - se folosesc mai multe membrane cu permeabilitate selectiva pentru
anumiti componenti.
* electrodializa - foloseste membrane cu permeabilitate selectiva la anioni, respectiv
cationi, deplasarea acestora facndu-se sub influenta unui cmp electric, ca la
electroliza.
g) transferul ntre faze se bazeaza pe trecerea poluantilor ntr-o alta faza, nemiscibila
cu apa, care poate fi lichida, solida sau gazoasa.
h) distilarea consta n trecerea apei n faza de vapori, prin ncalzire, urmata de
condensarea vaporilor, deoarece impuritatile au o volatilitate mai redusa decat apa.
i) nghetarea consta n trecerea apei n faza solida sub forma de cristale de gheata,
care se separa de reziduuri.
j) spumarea este un proces de separare a unor impuritati organice dizolvate n apa.
k) absorbtia are la baza fenomenul de retinere pe suprafata unui corp a moleculelor
unei substante dizolvate n apa. Materialul, lichid sau solid, pe care are loc retinerea se
numeste absorbant, iar substanta retinuta absorbat.
Ca absorbanti se folosesc materiale solide cu suprafata specifica mare, carbunele activ,
cenusa fina, etc. Carbunele activ poate retine o masa de substante organice de pna la
5% din greutatea sa .
B. Procese chimice
Prin procesele chimice de epurare, poluantii sunt transformati n alte substante mai
usor de separat, precipitate insolubile, gaze, care pot fi stipale sau care au o activitate
nociva mai redusa.
a) neutralizarea este un proces prin care pH-ul unei solutii uzate este reglat prin adaos

de acizi sau baze.

b) oxidarea si reducerea
Scopul oxidarii este de a converti compusii chimici nedoriti n altii mai putin nocivi .
Reducerea consta n transformarea unor poluanti cu caracter oxidant n substante
inofensive care pot fi usor epurate.
c) precipitarea este un proces de epurare bazat pe transformarea poluantilor din apele
reziduale n produsi insolubili.
d) coagularea si flocularea
e) schimbul ionic
Schimbatorii de ioni se utilizeaza mai ales pentru dedurizarea apelor, folosind cationati
n forma sodiu (Na), iar regenerarea lor se face cu clorura de sodium.
Folosirea schimbatorilor de ioni este o solutie mai scumpa.
C. Procese biologice
Substantele organice pot fi ndepartate din apa de catre microorganisme care le
utilizeaza ca hrana, respectiv sursa de carbon.
Epuraea apelor reziduale prin procese biologice poate fi :
* Epurarea biologica aeroba
* Epurarea biologica anaeroba
D. Dezinfectia
Dezinfectia este necesara n cazul apelor uzate care contin microorganisme. Daca
sterilizarea presupune distrugerea tuturor microorganismelor, prin dezinfectie nu se
distrug toate. Un dezinfectant pentru apa este clorul. Dintre metodele fizice de
dezinfectie, cele mai utilizate sunt metoda termica si iradierea cu radiatii de energie
ridicata.

Epurarea reprezinta procesul complex de retinere si neutralizare a substantelor daunatoare

dizolvate, in suspensie sau coloidale prezente in apele uzate industriale sau menajere in statii
epurare. Principalul scop este de a imbunatatii calitatea acestor ape pentru a putea fi deversate in
emisar fara a prejudicia flora sau fauna. Dupa ce apa este epurata in statii de epurare ea poate fi
chiar refolosita in anumite domenii sau procese tehnologice.
Epurarea apelor uzate poate fi in functie de caracteristicile apei si de cerintele evacuarii in
emisar mai mult sau mai putin complexa astfel avand statii epurare simple mecano-biologice sau
statii epurare complexe. Apele uzate cu caracter predominant anorganic vor fi tratate in statii de
epurare numai prin mijloace fizico-chimice de retinere si neutralizare: sedimentare, neutralizare,
precipitare, coagulare, floculare, adsorbtie pe carbune activ, schimb ionic. Apele uzate cu un
caracter predominant organic sunt epurate intr-o statie de epurare prin procedee fizico-chimicobiologice.
Epurarea apelor uzate in statii de epurare se imparte in :

 retinerea sau neutralizarea substantelor nocive;

prelucrarea substantelor rezultate din prima operatiune denumite namoluri.
Progresele realizate in ultimile decenii in domeniul epurarii apelor uzate au dus nemijlocit la
constructia unor statii de epurare mai judicios concepute si in special mai economice.
Epurarea apelor in statii de epurare se urmareste prin determinari inainte si dupa intrarea in
statie:
reactia pH;
suspensii solide fixe si volatile;
CBO 5 consumul biochimic de oxigen la cinci zile, in mg/l, necesar pentru oxidarea
biochimica a materiilor organice la o temperatura de 20C si in conditii de intuneric;
CCO consum chimic de oxigen, in mg/l, pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile si a
substantelor organice, bazat pe bicromat sau permanganat de potasiu; intre cei doi indicatori
exista urmatoarele corelatii CCO=CBO 21, CCO=1,46 CBO 5, iar pentru prezenta in apa a
substantelor organice nebiodegradabile CCO > CBO21;
prezenta azotului intalnit sub forma de amoniac liber, azot organic, azotati si azotiti;
prezenta microorganismelor, care sunt de diverse tipuri, unele contribuind procesul de epurare,
iar altele ce produc boli si infectii la oameni si animale; prezenta acestora conduce la necesitatea
dezinfectarii apei la iesirea din statia de epurare.
Epurarea apei in statii de epurare se realizeaza in mai multe trepte si anume: treapta
primara, treapta secundara si treapta tertiara. Ca produsi finali ai procesului de epurare dintr-o
statie de epurare rezulta: apa purificata in diferite grade, functie de proces si de starea ei initiala,
precum si namoluri.
Schema de epurare se alege pe baza unor calcule tehnico-economice comparative intre mai
multe variante facute prin considerarea mai multor factori ca: existenta de terenuri disponibile
pentru statii de epurare sau economic inapte pentru alte folosinte, posibilitatea asigurarii zonei de
protectie sanitara in jurul statiei de epurare, obligativitatea asigurarii gradului de epurare necesar,
distanta fata de emisarul in care se deverseaza apele purificate, cantitatile de namoluri rezultate
in fiecare proces de epurare si posibilitatile de depozitare sau de distrugere a lor, posibilitatea
asigurarii statiei de epurare cu personal calificat.
In functie de volumul de apa epurata zilnic si de natura apelor se poate opta din punct de
vedere economic si constructiv pentru rezervoare din diferite materiale sau bazine din beton.

Tipuri de instalatii de epurare:

- separatoare de grasimi - reducerea grasimilor - sunt utilizate in general de restaurante, fast
food-uri, cantine, carmangerii inainte de deversarea in canalizare sau in statie de epurare;
- separatoare de hidrocarburi; - reducerea uleiurilor si hidrocarburilor - sunt utilizate in service
auto si in parcari;
- statie epurare ape menajere individuale;
- statie epurare ape menajere pentru comunitati; - statii de epurare conventionale sau SBR;
- statii epurare ape industriale; - statii de epurare conventionale sau SBR;
- sisteme recirculare apa spalatorii auto.
Unele din procesele care au loc intr-o asemenea instalatie pot fi accelerate prin dozarea
controlata de spori bacterieni, nutrienti, neutralizanti etc.

Instalaie utilizeaz ase epurare a apelor uzate i solide sisteme de manipulare:

Preliminar
apelor uzate primite de la patru interceptoare este mecanic proiectat i degritted ntr-o singur
instalaie. Gresie, spum i proiecii de compactat sunt tractate direct la un incinerator de deeuri
municipale solide.
Back to Top
Primar
Dup tratament preliminar, fluxurile de ape reziduale n rezervoare de decantare primar. Viteza de
curgere este ncetinit la aproximativ un picior pe minut, ceea ce permite solide mai greu s se
stabileasc la partea de jos a rezervorului i grsime i drojdia de a colecta la suprafata. Solide mai
grele care deconteaz la partea de jos sunt numite nmol primar. Nmol primar este pompat la
agentul de ngroare gravitatea pentru mai multe deshidratare. Unsoare este concentrat i apoi
amestecate cu gresie i proiecii de la tratament preliminar.
Back to Top
Secundar

Sistemului de tratament secundar const din patru paralel, 2500000 galon, bazine de patru trece
aerare configurat ca un nutrient biologice de eliminare (BNR) proces. Acest sistem elimin de azot
pentru a rspunde noilor limite stabilite de ctre stat n autorizaia de exploatare a centralei.
Bazinelor de aerare cu bule fine utiliza difuzoarele ntr-o serie de zone gazeificate, urmat de zone

Dou rezervoare suplimentare BNR sunt adugate pentru a asigura

capacitatea necesar pentru a ndeplini permite.
anoxic.

Nmol activat aerare rezervoare

ase limpezire de centru-feed circular urmeze acest tratament. Nmol de deeuri este retras i este
concentrat ntr-o ngroare dizolvat flotaie de aer nainte de a fi deshidratat. Trei limpezire mai
multe sunt construite s se ocupe de capacitate suplimentar anticipate n urmtorii douzeci de ani i
pentru a se potrivi fluxurile de nalt n timpul evenimentelor vreme umed.

Secundar Clarifyer

Decantor Chambers distribuie secundar

Nmol activat suflant sistem

Teriar / chimice adugare

Fosfor Eliminarea: Acest proces are dou etape. Fiecare are trei 2200000 limpezire galoane de
reacie i pot fi aranjate fie n serie sau n paralel. Modul actual i cel mai des utilizat de funcionare
este n serie. Feric de clor (la o concentraie de 34 la sut) a fost folosit din 1981 pentru a obine
precipitarea chimice de fosfor. plus Polimer, de asemenea, este disponibil pentru a consolida
precipitaii i soluionarea, dar nu este folosit n mod regulat.

Chimice plus / eliminarea de fosfor

Gravity filtrare: Opt bazine dreptunghiulare cu paturi de mass-media constnd din pietri, nisip,
antracit de crbune i granule urmai procesul de ndeprtare fosfor. Filtre de apa jos prin patul de
mass-media de gravitaie. solide suplimentare i eliminarea fosforului se realizeaz prin filtrare.

Gravity filtrare
De carbon activat granular Adsorbia: Opt bazinele dreptunghiulare sunt utilizate n prezent ntr-un
modul de filtrare cu adncimi reduse de carbon pat s completeze filtrare prin filtrele de gravitaie.
Procesul este conceput astfel nct unitile de carbon pot fi utilizate fie n serie sau n paralel cu filtre
gravitatea. Planurile de apel pentru bazinele s fie actualizat n mod semnificativ n viitor.
Vedei o quicktime film de filtre de carbon fiind demolate (necesita Quicktime software ), ca parte a
actualizrii merge pe la fabrica!
Dezinfectare: O perioada de cinci la sut hipoclorit de sodiu soluie este folosit pentru dezinfecie.
reziduale de clor sunt n prezent meninute la 0,50 mg / l.

Declorinare: Acest proces a fost adugat n 1991. Bisulfite de sodiu este utilizat pentru a neutraliza
orice clor rezidual potenial n stnga apelor uzate astfel nct nu clor este evacuat la Four Mile Run.
Back to Top
Procese de deshidratare
O cldire de deshidratare, inclusiv trei noi centrifuge coninut ridicat de solide, au fost construite i
puse n funciune la nceputul anului 1998. Toate nmol deshidratat este folosit acum pentru aplicarea
teren sau trimise la un depozit de deeuri n loc de a fi incinerate.
Un agent de ngroare gravitaia este folosit pentru a crete procentajul de solide din nmolul primar
i un agent de ngroare flotaie procesele de nmol activat deeuri secundare. Nmoluri de la
tratarea chimic teriar sunt amestecate cu nmoluri primar. Nmolul ngroat combinat este apoi
pompat n una din cele dou rezervoare de stocare.

De deshidratare a namolului centrifugheaz

Polimer este amestecat cu nmol ngroat, care este pompat la trei centrifuge coninut ridicat de
solide. nmol ingrosat alimentat la centrifuge este deshidratat pentru a atinge 23 - 28 la sut solide.
Nmol deshidratat este apoi a avut loc n patru compartimente de stocare, care poate stoca
aproximativ 60 de tone fiecare umed.
Stocate nmol deshidratat este procesat de stabilizare var, folosind granular var hidratat pentru a
reduce agenii patogeni i mirosuri. Virginia normelor de sntate necesit un 2 Biosolids or minim
pH-ul de 12.0 si un minim de 22 or pH-ul minim de 11,5 pentru Biosolids var stabilizate care sunt
aplicate in tara. O valoare estimat de 100-150 de tone de Biosolids umede sunt produse in fiecare zi.
Arlington County angajaii monitor Biosolids pentru a asigura controlul pH-ului este consistent.
Biosolids deshidratarea operaiune este susinut de un sistem extins epurare chimice umed control al
mirosului.

Sistemul de Control miros Scrubber

Back to Top

Land Procesul de aplicare

Biosolids Arlington County sunt terenuri aplicate pe site-urile autorizeaz n ntreaga rurale Virginia i
Maryland. Biosolids sunt transportate i aplicate la site-uri exploataie autorizat de ctre un serviciu
contractat. Biosolids Arlington County au fost desemnate "Clasa B", ceea ce nseamn c Biosolids
conin cantiti mici urmelor de metale i compui organici. De clas B Biosolids sunt foarte benefice
pentru Imbunatatiri Funciare i aportul de substane nutritive valoroase pentru culturile de furaje
secundare. De clas B Biosolids nu sunt distribuite pentru uz public direct.

Personal de laborator

Apelor uzate Microorganismele

Care este metoda convenional de a trata apa?

Muli folosesc o combinaie de coagulare, sedimentare, filtrare i dezinfectie pentru a oferi, n
condiii de siguran ap potabil pentru public. La nivel mondial, o combinaie de coagulare,
sedimentare si filtrare este cea mai larg aplicata tehnologie de tratare a apei i a fost folosita de
la nceputul secolului 20

Ce este de coagulare?
Procesul de coagulare implic fier sau adugarea de sruri de aluminiu, cum ar fi
sulfatul de aluminiu, sulfat de fier, clorura ferica sau polimeri. Aceste substane chimice
sunt numite coagulani, i au o sarcin pozitiv. Sarcina pozitiva a coagulantului
neutralizeaz sarcina negativa a dizolvatului i particulelor n suspensie din ap.
Atunci cnd aceast reacie apare, particulele se leaga mpreun, sau coagula (acest
proces este uneori numit, de asemenea, floculare). Particule mai mari, sau floculaii,
sunt grele i soluioneaza rapid in partea de jos de alimentare cu ap. Acest proces de
soluionare este numit sedimentare. Urmtoarea diagram ilustreaz reaciile de baz
i procesele care o s apar n timpul coagularii.

Graficul de mai jos arat durata de timp n care este necesar pentru particule de diferite
dimensiuni pentru a se fixa in apa.

ntr-o instalaie de tratare a apei, coagulantul se adaug in ap i se amestec rapid, astfel nct
coagulantul este circulat n ntreaga ap. Apa poate fi coagulata fie prin filtrare
n mod direct printr-un filtru mediu (cum ar fi nisip i pietri),o microfiltrare sau ultrafiltrare
printr-o membran, sau poate fi mutata la un rezervor de decantare. ntr-un rezervor de
decantare, sau curatare, particulele grele se depun in partea de jos i sunt eliminate, iar apa trece
la pasul de filtrare .
Ce este eliminat n timpul coagularii? Ce se adaug?
Coagularea poate elimina cu succes o cantitate mare de compui organici, inclusiv unele
material organice dizolvate, care se refera la Materii Naturale Organice (NOM) sau Dizolvat
Organic carbon (DOC). Coagularea poate elimina, de asemenea particule n suspensie, inclusiv
anorganice precipitate, cum ar fi fierul. O cantitate mare de ap DOC poate da un gust i miros
neplcut, precum i o colorare maro. n timp ce coagularea poate elimina particulele si unele
materii dizolvate , apa poate conine nc ageni patogeni. ntr-un raport internaional publicat n
1998, s-a constatat c prin coagulare i sedimentare se pot elimina doar ntre 27 i 84 la sut din
virui i ntre 32 i 87 la sut de bacterii. De obicei, agenii patogeni, care sunt eliminati
din ap sunt eliminati, deoarece acestia sunt ataati de substanele care sunt dizolvate
eliminate prin coagulare. n imaginea de mai jos, coagulanii au fost adugati in ap.
i particulele incep sa se lege i sa se depuna in partea de jos.

Coagularea nu elimina toti viruii i bacteriile din ap,deci nu se poate produce n condiii de
siguran ap potabil. Coagularea este, totui, un prim pas important n procesul de tratare a
apei, deoarece elimin multe dintre particule, cum ar fi carbon organic dizolvat, care face
apa greu de dezinfectat. Deoarece coagularea, elimin unele substane dizolvate, puin clor
trebuie s fie adugate pentru a dezinfecta apa.
Cu doze precise i aplicarea corect, a reziduurilor de substane chimice adugate n general, nu
nu reprezint o problem. Reziduale sunt de-produsele care rmn n ap dup substanele sunt
adugat i reacii apar n ap. The reziduale special depind de coagulant
care este folosit. n cazul n sulfat feric este utilizat, de fier i sulfat se adaug ap. Dac feric
clorur este utilizat, de fier i se adaug clorur. i dac sulfat de aluminiu este utilizat, de
aluminiu i
sulfat se adaug. Majoritatea staiilor de tratare a apei municipale de utilizare de sulfat de
aluminiu ca
coagulare chimice. n general, instalaiile de tratare a apei au procesul de coagulare set
, astfel nct produsele chimice coagulant sunt eliminate cu floculaii.
Ce se ntmpl cu ap n timpul filtrrii?
Al doilea pas ntr-un sistem de ap tratamentul conventional este de filtrare, care ndeprteaz
particule
materie de ap prin forarea apa sa treaca prin medii poroase. Sistemul de filtrare
const din filtre cu pori de dimensiuni diferite, i este adesea constituit din nisip, pietris si
carbune.
Diagrama de mai jos arat o casa filtru care este alctuit din particule de diferite dimensiuni.
The
diametrul de un bob de nisip fin, este de aproximativ 0,1 milimetri, astfel nct doar particulele
cu diametre
mai puin de 0,1 milimetru ar trece prin stratul de nisip fin. Acest filtru nu ar fi n msur s
produc ap potabil, deoarece multe contaminani sunt mult mai mici de 0,1 mm
(Cum ar fi virui, care poate fi la fel de mici ca 0.000001 milimetru in diametru!)

Exist dou tipuri de baz de filtrare nisip; filtrare nisip lent i rapid de filtrare nisip. Lent
filtrare nisip este un proces biologic, deoarece foloseste bacterii pentru a trata apa. Bacterii
a stabili o comunitate de pe stratul superior de nisip i ap curat, deoarece trece prin, de
digestia contaminani n ap. Stratul de microbi este numit schumtzdecke (sau
biofilm), i necesit o curare la fiecare cateva luni, atunci cnd devine prea gros i debitul
scade. Dup schumtzdecke este eliminat, bacteriile trebuie s li se permit mai multe zile la
restabili o comunitate nainte de filtrare se poate relua. Slow sisteme de filtrare cu nisip au fost
utilizate pentru muli ani; primele sisteme operate la Londra, n cele 19
lea
secolului. Cu toate acestea, lent
sisteme de filtrare cu nisip necesit suprafee mari de teren pentru a opera, deoarece debitul de
ap
este ntre 0,1 i 0,3 metri pe or. Datorita suprafetei de teren care este necesar i n jos n timp
pentru curare, nisip filtre rapide, care au fost dezvoltate la inceputul anilor 20
lea
secol, sunt mult mai
rspndit astzi.
nisip filtrare Rapid este un proces fizic care elimin solide n suspensie din apa. Rapid
filtrare nisip este mult mai frecvent dect filtrare nisip flux, deoarece nisip filtre rapide au
destul de debite ridicate i necesit puin spaiu relativ s funcioneze. De fapt, n timpul nisip
rapide
filtrare, apa curge la o rat de pn la 20 de metri pe or. Filtrele sunt, n general, curate
de dou ori pe zi cu autocurare filtre i sunt repuse n funciune imediat.
Tehnologia modern a permis eficacitatea de filtrare nisip lent pentru a fi utilizate cu rapid
ritmul i mici, suprafata teren necesare pentru filtrare nisip rapid. De fapt, dup ap
convenional
metodele de tratament nu a reuit s trateze cu succes de ap la aua primul lac Nation, Dr. Hans
Peterson a constatat c un proces biologic de tratare a apei, care ncorporeaz aspecte ale
ambelor
rapid nisip filtrare i lente, ar putea trata cu succes de ap pentru canadian apa potabila
Ghidurile de calitate.
Capacitatea de tratamentul conventional, cum ar fi sedimentare si filtrare nisip, este comparat
de mai jos cu diferite tipuri de filtrarea prin membran, inclusiv microfiltrare, ultrafiltrare,

nanofiltrarea i osmoza invers. Un sistem de filtrare cu membran poate fi numit, de

asemenea, o particul
filtru. Particule cu un diametru mai mare de un milimetru, cum ar fi pietri i nisip, sunt
eliminat prin procesul de sedimentare. Particule cu un diametru mai mare de 100 microni
(Sau 0,1 milimetri), cum ar fi nisip fin, sunt eliminate prin filtrare nisip. Ca dimensiunea porilor
scade, o proporie mai mare de material este reinut ca apa trece prin filtru.
Adesea, o combinaie de mai multe dimensiuni de filtre este utilizat, astfel nct particulele mari
nu se bloca prea
rapid. Prin utilizarea mai fine materiale, cum ar fi nisip sau argil extins, sau se aplic un
coagulant, este
posibil pentru a elimina particulele mici de 100 microni i ntre unul n dimensiune

Ce este eliminat n timpul filtrrii?

Particulele care sunt retrase din ap n timpul filtrrii depinde de mrimea de filtre
care sunt folosite. nisip filtrare Slow ndeprteaz bacteriile, protozoarele i virui, i produce
ap curat n esen, dei este nc recomandabil s se utilizeze un dezinfectant ca o precauie
msur.
nisip filtrare rapid ndeprteaz particulelor n suspensie, care poate avea ataat bacterii, dar n
general nu elimina bacterii, protozoare, virusi sau. n staiile de epurare a apei, filtrarea
elimin un numr mare de contaminani, dar are nc nevoie de dezinfectie pentru a produce ap
potabil
c este n siguran. Dei filtrarea nisip rapid nu se poate elimina n mod eficient bacteriile si
virusii, este o
pas important n procesul de tratare a apei. Ca coagulare, filtrare poate elimina
suspendate i dizolvat materie, astfel nct dezinfecie este mai mult succes cu o valoare redus
de clor

Safe apei potabile Fundatia are programe educaionale care pot completa
informaii gsite n aceast foaie fapt. Operaiunea de ap Drop se uit la contaminani chimici
care se gsesc n ap, este proiectat pentru o clas de tiin. Operaiunea curgerea apei se uit
la modul n care
apa este utilizat, de unde vine i de la ct cost, le-a lecii care sunt proiectate pentru
Studii Sociale, matematica, biologie, chimie i clase de tiin. Operaiunea Spirit al Apei
prezint o
Primul Naiunilor perspectiva ap i aspectele legate de, este proiectat pentru Studii Native sau
Studii clase sociale. Operaiunea de ap de sntate se uit la probleme de sntate comune din
jurul
ap potabil n Canada i n ntreaga lume i este proiectat pentru un Sntate, tiin i Social
Studii de colaborare. Operaiunea Poluarea apei se axeaz pe modul n care se produce poluarea
apei i modul n care
este curat i a fost proiectat pentru o colaborare tiin i Studii Sociale