1.

Tipuri de dominare parientala si efectele asupra dezvoltarii personalitatii copiilor

2.Influenta emotiilor perturbatoare asupra organelor corpului
3.Bariere de comunicare
4.Tipurile de personalitate si bolile cu care sunt asociate

Tipuri de dominare parental

1. prini autoritari combin autoritatea i fermitatea n luarea hotrrilor cu o

modalitate de relaie rezonabil cu copilul cruia i cultiv independen i
recunoaterea drepturilor
2. prini hiperprotectori. Supraprotecia parental apare n cazurile unui contact
excesiv ntra mam i copil,la vrsta la care ar fi trebuit s se fi instalat relativa
lui independen. Hiperprotecia parental din timpul copilriei generaz lipsa de
eficien i competitivitate social, tulburri emoionale i sexuale la vrsta adult.
3. prini indulgeni nu reuesc s controleze adecvat activitatea copilui, accept i
se supun fr discernmnt cererilor lui. Reprezint un aspect disruptiv al relaiei
prini-copil i survine n situaii familiale dizarmonice.
4. prinii severi nu las iniiativa copilului i-l oblig s se supun fr comentarii
unor msuri educative aspre.. agresiunea parental este consecina frustrrilor
repetate n viaaconjugal sau la locul de munc. Msurile de severitate excesiv
conduc la creterea agresivitii i ostilitii copilului, producnd tensiuni i
conflicte prini-copii.
5. prini agresivi provin din rndul indivizilor cu experiene dezastruoase n timpul
copilriei,care au situaii tensionate n familie, nencadrai social. Un copil agresat
sexual sau victim a unui incest prezint acuze psihosomatice sau tulburri de
comportament.
Relaii defectuoase prini-copil i efectele asupra dezvoltrii personalitii copiilor
1. respingere anxietate, insecuritate, negativism, ostilitate, singurtate, gelozie,
ntrziere n dezvoltarea contiinei;
2. hiperprotecie i restricii excesive supunere, lips de autoncredere, dependen
n relaiile cu ceilali, subevaluare;
3. hiperpermisivitate i indulgen egoism, atitudine revendicativ, inabilitate n
tolerarea frustrrii, nesupunere n faa autoritii, nevoie excesiv de a I se acora
atenie, lips de responsabilitate, exploatare n relaiile interpersonale
4. cerine nerealiste lips de spontaneitate,conflicte, tendine de auto-nvinovire;
5. disciplin defectuoas lips dedisciplin
6. agresivitate, tendine antisociale disciplin sever, teama sau ura fa de prini,
iniiativ i spontaneutate redus, lipsa sentimentelor prieteneti fa de ceilali;
7. disciplin inconstant dificultate n stabilirea valorilor ce ghideaz
comportamentul, tendin la comportament agresiv;
8. comunicare inadecvat tendin la confuzie, lipsa iniiativei, autoidentificare
neclar, devalorizare.

Raspunsurile organelor la emotii perturbatoare

Raspunsul cardio-vascular
In timpul unei crize de furie, timpul de coagulare al sangelui este mult diminuat. In
caz de resentimente, regrete sau manie, pulsul, tensiunea si randamentul cardiac sunt
crescute. Anxietatea duce la cresterea ritmului cardiac, a consumului de oxigen si a
randamentului cardiac, dar scade rezistenta periferica. La bolnavii cardiaci, anxietatea si
resentimentele determina modificarea electrocardiogramei.
Efectele emotionale asupra functiilor corpului nu sunt caracteristice doar omului.
Infarctul miocardic apare in cazul babuinilor din Kenya supusi stresului emotional cand
sunt prinsi, in absenta unor boli cardiovasculare. In aceasta situatie infarctul miocardic
are loc pe o baza functionala, probabil cauzat de spasmul arterei coronare cauzat de furie.
Lesinul psihogen initiat de factori emotionali cum este frica, este asociat cu o supraactivare a parasimpaticului, ceea ce duce la vasodilatatia in regiunea splahnica si o
diminuare a volumului de sange circulant si pierderea constientei.
Raspunsul gastro-intestinal
La pacientii care prezinta simptome gastro-intestinale, ele sunt cauzate mai mult de o
disfunctie decat de o boala organica. Secretia gastrica este influentata de manie, bucurie
si anxietate. Sunt afectate si de secretia de saliva, de sucuri intestinale si de bila.
Observarea directa a colonului uman prin practicarea unor fistule si colostomii si a
mucoasei gastrice prin gastrotomie au aratat ca frica, anxietatea si durerea duc la
cresterea peristaltismului, inrosirea si umflarea membranei mucoase, in timp ce depresia
cauzeaza scaderea motilitatii si paloarea membranei mucoase.
Simptomele psiho-somatice pot fi rezultatul tulburarilor functiei secretorii cum ar fi
salivatia, gura uscata, hiperclorhidria, hiperinsulinismul functional si colita mucoasa sau,
alternativ, pot fi cauzate de tulburari ale functiilor motorii cum sunt spasmul esofagian,
hipermotilitatea gastrica, colonul spastic, dischinezia biliara, constipatia si diareea. Nu
este sigur daca o perturbare functionala cum este hiperclorhidria care rezulta din tulburari
psihosomatice poate cauza ulcer peptic. Ulcerul peptic poate aparea si dupa sectionarea
nervilor vag si splahnic astfel ca e mai probabil ca stimulii emotionali sunt doar factori
predispozanti si nu cauza de baza.
Raspunsul cutanat
Pielea are un rol important in reglarea temperaturii corporale prin transpiratie, iar
functiile sale sunt controlate de sistemul nervos autonom. Vasoconstrictia, vasodilatatia,
activitatea pilomotorie si transpiratia sunt patru procese fiziologice obisnuite ale pielii si
ele sunt controlate in mare masura de sistemul nervos autonom.

Transpiratia termica difera de cea emotionala. Transpiratia termica este mai evidenta
pe frunte, gat si pe fata si spatele trunchiului si este controlata de centrul temperaturii din
hipotalamus.
Transpiratia emotionala este mai evidenta pe palme si talpi si la axile. Bolnavii care
prezinta transpiratie emotionala rece nu prezinta si transpiratie palmara cand sunt expusi
la caldura, desi alte suprafete corporale raspund la caldura prin transpiratie.
Pruritul poate fi pur psihogen, independent de o excitatie specifica. Pruritul poate fi
declansat de o experienta emotionala si aceasta poate fi demonstrat prin masurarea
nivelului intradermic de histamina inainte si dupa stresul emotional.
Un tonus crescut al sistemului nervos simpatic la pacientii tensionati este reflectat de
vasoconstrictia vaselor de sange din piele. Sedarea pacientilor anxiosi produce o scadere
a activitatii nervoase simpatice excesive si readuce la normal circulatia dermica.
Raspunsurile aparatului respirator
Influenta emotiilor asupra functiei respiratorii este exprimata prin expresii de genul
"mi s-a taiat respiratia". Inervatia eferenta a tractului respirator, care include si mucoasa
nazala, consta din nervi simpatici si parasimpatici. Nervii parasimpatici au un efect
constrictor asupra musculaturii netede a tractului respirator, iar nervii simpatici au un
efect relaxant. Daca stimularea parasimpatica asupra plamanilor este excesiva, apare o
suprasecretie a celulelor mucoase si o supradilatare a vaselor sangvine. Aceasta produce
umflare mucoasei bronsice si congestia cailor respiratorii. In plus, muschii netezi ai
peretilor bronsici se contracta.
Efectele factorilor emotionali sunt mediate de sistemul nervos parasimpatic, iar
acetilcolina, ca si histamina, poate produce toate simptomele si modificarile tisulare ca in
cazul astmului. Pot afecta si mucoasa nazala. Astfel, supra-activarea parasimpatica a
nasului duce la ingrosarea membranei mucoase si o secretie apoasa tipica rinitei
vasomotorii. Factorii emotionali cei mai probabil care produc aceste efecte parasimpatice
sunt sentimentul de umilire si resentimentele. Factorii care duc la cresterea activitatii
parasimpatice vor stimula rinita vasomotorie sau astmul bronsic.
Desi febra de fan este considerata un prototip al tulburarilor alergice, factorii
emotionali joaca un rol stimulator in multe cazuri, iar la majoritatea bolnavilor cu rinita
perena factorii emotionali au un rol important. S-a demonstrat experimental ca atunci
cand mucoasa nazala este congestionata ca urmare a unui stres emotional, expunerea la
polen, care in mod normal nu produce simptome, va determina aparitia febrei de fan.
Astfel raspunsurile alergice sunt potentate de tensiunile emotionale atat clinic, cat si
experimental. Infectiile respiratorii pot face ca celulele mucoase sa suprasecrete, iar
vasele de sange sa se dilate si aceasta vor prelungi sau intensifica atacurile astmatice
alergice.

Astmul este in mod obisnuit o tulburare cu o cauzalitate multipla in care infectia,

alergia si factorii emotionali au rol important. Infectia este cel mai important factor
cauzator al unei boli si este responsabila de peste 50% din cazurile de imbolnavire.
Alergiile sunt responsabile pentru 25% din cazurile de imbolnaviri, iar factorii emotionali
de ceilalti 25%. Este important sa realizam ca principala cauza declansatoare a astmului
nu este si factorul etiologic dominant in cursul bolii. Astfel un copil care face astm ca
rezultat al unei infectii poate mai tarziu sa aiba crize astmatice ca urmare a unor tensiuni
emotionale. Este important sa subliniem inca o data faptul ca in majoritatea tulburarilor
psihosomatice factorii etiologici sunt cativa, iar contributia componentei emotionale are o
considerabila relevant

Bariere de comunicare

Obstacolele / dificultile / barierele n procesul de comunicare reprezint orice

lucru care reduce fidelitatea sau transferul de mesaj. Principalele obstacole / dificulti /
bariere ce apar n procesul de comunicare pot fi:
Bariere de limbaj care se pot datora urmtoarelor cauze:
- aceleai cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane;
- ntre interlocutori exist deosebiri de pregtire i experien ;
- starea emoional a receptorului poate deforma ceea ce el aude;
- dificulti de exprimare; utilizarea unor termeni (cuvinte i expresii) inadecvate ori
confuze
- ideile preconcepute i rutina care influeneaz receptivitatea.
Bariere de mediu
- climatul de comunicare necorespunztoare (frig, zgomot, lumin insuficient);
folosirea suporilor informaionali necorespunztori ori inadecvai (fluturai
informativi care utilizeaz muli termeni tehnici, aezarea anunurilor la o nlime prea
mare, etc.);
Bariere datorate poziiei emitorului sau receptorului
- imaginea pe care o are emitorul sau receptorul despre sine i despre
interlocutorul su
- caracterizarea diferit a situaiei n care are loc comunicarea de ctre emitor i
receptor
- sentimentele i inteniile cu care interlocutorii particip la comunicare
Bariere de concepie
- existena presupunerilor;
- exprimarea cu stngcie a mesajului de ctre emitor;
- lips de atenie n receptarea mesajului;
- concluzii grbite asupra coninutului mesajului;
- lipsa de interes a receptorului fa de mesaj;
- rutin n procesul de comunicare.

O metod calitativ de identificare a cauzelor profunde ale obstacolelor/ dificultilor /

barierelor n comunicare este analiz perturbaiilor n comunicare
- subiectivism;
- ascultare incorect;
- implicare personal,
- dezinteres.
Bariere n comunicare determinate de factori interni:
- Implicare pozitiv: ex.. mi place Ion, deci ascult ceea ce are de spus.
- Implicare negativ: ex.. Mirela m-a brfit acum 10 ani, deci interpretez tot ceea
ce spune c fiind mpotriv mea.
- Fric: ex. sunt att de preocupat de ceea ce voi spune dup aceea nct nici nu
pot s aud ceea ce spune Mihai.
- Presupuneri subiective: ex.. Ari exact c unchiul meu pe care nu pot s-l sufr,
aa c ori de cte ori vorbeti l aud pe el.
- Agenda ascuns: ex.. ndat ce termin edina m voi putea duce s joc baschet.
Hai s discutm acest subiect n edina urmtoare.
- Lumi imaginare: Toi avem lumi imaginare interpretarea noastr personal a
lucrurilor i ideilor pe care le protejm cu grij.
- Diferenele de percepie: Modul n care privim noi lumea este influenat de
experienele noastre anterioare, astfel c persoane de diferite vrste, naionaliti, culturi,
educaie, ocupaie, sex, temperamente,etc. vom avea alte percepii i vor recepta situatile
n mod diferit.
- Concluzii grbite: Adeseori vedem ceea ce dorim s vedem i auzim ceea ce
dorim s auzim, evitnd s recunoatem realitatea n sine.

4
Tipul A de personalitate desemneaza acei oameni pentru care cariera a devenit o obsesie.
Persoanele cu acest tip de personalitate sunt caracterizate de tendinta de a munci nonstop, de dorinta de afirmare si promovare. Sunt persoane nelinistite, agresive,
nerabdatoare, aflate in permanenta sub presiunea timpului si sub stresul indatoririlor de
servici. Pentru ca sufera de boala numita "graba" sunt ingrijorate sa nu iroseasca timpul
inutil. Oamenii cu aceast profil psihologic sunt ostili in trafic, anxiosi atunci cand pierd
autobuzul si agitati cand trebuie sa astepte. Se rotesc fara noima si de multe ori se poarta
ca si cum situatia cu care se confrunta ar fi o problema de viata si de moarte.
Deseori viata personala trece pe locul doi, cariera fiind principala lor ingrijorare.
Pentru aceasta frecvent stau peste program sau isi iau de lucru acasa. Sunt persoane
rapide si perfectioniste pentru care viata se desfasoara intr-o singura directie: achitarea de
sarcinile de servici, obtinerea recunoasterii lor profesionale, promovarea in cariera. Sunt
intr-o continua competitie cu ei insisi si cu persoanele din jur iar succesele celorlalti sunt
o sursa sigura de furie, frustrare si stres.

Aceste tip de personalitate, desi poate face dintr-o persoana angajatul ideal, predispune
la grave probleme de sanatate. Tipul A de model psihologic si comportamental a fost
descris de doi medici cardiologi care nu au putut explica incidenta crescuta a bolilor
coronariene prin factorii de risc primari (fumat, hipertensiune, colesterol crescut) la
persoanele pana in 50 de ani. Tipul A de personalitate a fost desemnat ca fiind primul cu
un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare de American Heart Association,
National Heart si de Blood Institute. Cei care apartin acestei categorii sunt primii pe lista
bolilor cauzate de stres precum ulcerul, tensiunea arteriala si atacurile de cord.
Progresul societatii moderne ne cere tuturor sa fim competitivi si eficienti astfel ca
riscul de a deveni obsedat de munca este foarte ridicat pentru fiecare dintre noi. Granita
dintre normal si patologic, dintre atitudinea corecta fata de munca, ambitie, devotament si
comportamentul obsesiv este foarte delicata iar trecerea in situatia extrema a persoanei
workaholice poate fi deseori insesizabila.
Tipul B de comportament a fost conceput ca lipsa insusirilor specifice tipilui A si se
caracterizeaza prin lipsa senzatiei de presiune a timpului , a impacientei, a ostilitatii.
Tipul B de comportament este propriu acelor persoane care se manifesta calm,
relaxat, satisfacut, un stil de viata linistit.
Iata cateva boli care sunt asociate cu anumite tipuri de personalitate:
Infarctul este, dupa cum am spus mai sus, caracteristic tipului de personalitate A, care
desemneaza persoane suprasolicitate intelectual, supuse in permanenta stresului.
Artrita se considera ca apare cel mai probabil la persoane deprimate sau care isi reprima
emotiile, perfectioniste si incapabile sa-si exprime furia. Studiile psihologice arata ca
boala este clar asociata cu depresia, anxietatea, ostilitatea si introversiunea.
Astmul - Multi astmatici afirma ca, adesea, crizele se produc in conditii de stres.
Cercetarile au confirmat ca astmul este clar asociat cu anxietatea si ca bolnavii au de
asemenea tendinta sa fie ostili si deprimati.
Migrenele - Aproape ca nu exista om pe care sa nu-l doara uneori capul, dar milioane de
oameni au dureri de cap insuportabile, paralizante. Analizele au scos la iveala ca
migrenele sunt in stransa legatura cu anxietatea si depresia, nu insa si cu ostilitatea. Desi
multi specialisti sustin ca durerile de cap au de-a face si cu furia excesiva, problema nu a
fost studiata in amanunt niciodata. Un lucru e cert: cei suferinzi de dureri de cap nu prea
par sa fie oamenii cei mai fericiti, relaxati si impliniti.
Ulcerul - S-a crezut multa vreme ca ulcerul apare mai ales la persoanele excesiv de
energice si care isi fac prea multe griji, dar descoperirile recente acuza mai ales
ingrijorarea si mai putin energia excesiva. Studiile de ultima ora sustin faptul ca ulcerul
se asociaza cu anxietatea cronica, cu depresia si cu o personalitate introvertita si apare

mai degraba la persoanele melancolice sau flegmatice, decat la cele colerice sau
sangvine.
Tip de personalitate C
Persoana predispus la cancer ar arta, din punctul de vedere al personalitii conform unor studii psihologice privite cu oarecare rezerv - ca fiind reinut, care nu se
plnge, este cooperant i nu-i exteriorizeaz tririle afective (furie, tristee, suferin,
anxietate); calm, plcut, compliant. Ca o trstur important, se poate meniona
exprimarea anormal a emoiilor, reacia la evenimentele stresante prin negare i represie.
Pornind de la aceast trstur, se poate defini i un tip de personalitate care ar fi specific
bolnavilor de cancer: tipul C de personalitate (Temoshock): persoana menine controlul
emoional i ntreine relaii interpersonale plcute, n pofida disperrii interioare pe care
nu i-o exprim; are sentimentul lipsei de speran, uneori cronic, dar mascat; exprim
puin din suferina, tensiunea cronic pe care o resimte n urma unor evenimente stresante
ale vieii.
Alte caracteristici ale indivizilor cu un tip de personalitate care este considerat,
n unele studii longitudinale, ca fiind predispus la cancer: exprim o nevoie acut de a fi
alturi de o persoan foarte important d.p.d.v. emoional sau de a atinge un scop;
incapacitatea de a renuna la obiect i incapacitatea de a investi alte obiecte sau scopuri.
Obiectul investit iniial este idealizat, n timp ce subiectul cunoate o diminuare a stimei
de sine, reacie de tipul depresiei, lipsei de speran, pe care ns le camufleaz.
Rolul stresului psihic ca promotor al creterii tumorale, dup iniiere. Cel mai
probabil, nu evenimentul n sine este extrem de nociv, ci semnificaia pe care subiectul io acord, aceast semnificaie fiind condiionat tot de trsturile de personalitate i de
patternurile comportamentale ale subiectului.
Factorii de personalitate influeneaz dezvoltarea unor comportamente de risc,
n sensul expunerii la carcinogenii din mediu.
Dillenz (apud.Iamandescu), sintetiznd mai multe cercetri recente, arat c n
trecutul bolnavilor se regsesc o serie de evenimente cu potenial traumatizant: pierderea
recent a unei persoane importante de referin; incapacitatea de a exprima strile i
emoiile de ostilitate; ataamentul emoional anormal de puternic fa de unul dintre
prini; tulburri sexuale.