EXPRESII i MAXIME CELEBRE LATINETI

A merge la Canossa - expresia rememoreaza umilinta la care a fost supus mparatul romanogerman Henrich al F-lea la Canossa, n Italia, de papa Grigore al VH-lea. mparatul, adversar
nversunat al papalitatii, excomunicat si parasit de supusii sai, care au fost eliberati de
juramntul de credinta, a fost silit, n zilele de 21-24 ianuarie 1077, sa ceara iertare papei n
genunchi, pe zapada si mbracat n haine de sac. n zilele noastre, expresia desemneaza
acceptarea unei umilinte. Ab ovo usque ad mala (lat.) - De la oua la mere - expresia era
folosita n antichitate de romani cu referire la prnzurile lor, care ncepeau cu oua si se terminau
cu mere. Astazi poate fi utilizata cu ntelesul realizarii unui lucru de la nceput pna la sfrsit. Ad
calendas graecas (lat.) - A plati la calendele grecesti; la romani, kalendele reprezentau prima zi
a lunii, data n care se facea, de regula, plata datoriilor. Invocarea expresiei de catre datornici
arata ca nu vor plati niciodata, pentru ca grecii nu aveau Kalende. Aequo pulsat pede (lat.)
- Bate deopotriva cu piciorul - romanii si anuntau sosirea batnd cu piciorul n usa, expresia
fiind folosita n sens metaforic de poetul antic Horatiu, n Odele sale, Pallida mors aequo pulsat
pede pauperum tabernas regumque turres - Palida moarte bate cu piciorul deopotriva la
colibele saracilor si la palatele regesti. Age, libertate decembri... utere (lat.) - Hai, foloseste-te
de libertatea din decembrie - expresia, care este astazi un ndemn la folosirea unei temporare
libertati de actiune, ilustra n antichitate dreptul acordat sclavilor romani, n timpul sarbatorii
Saturnaliilor, din luna decembrie, de a-si critica stapnii si chiar de a fi serviti de acestia. Alae
iacta est (lat.) - Zarurile au fost aruncate; istoricul roman Suetonius afirma ca aceste cuvinte au
fost rostite de Cezar cnd a traversat Rubiconul, n anul 49 en. Legile romane interziceau
trecerea hotarelor Romei cu trupe si comandantii militari care ndrazneau sa o faca erau
pedepsiti cu moartea. Prin trecerea Rubiconului, Cezar s-a angajat ntr-o lupta decisiva cu
Pompei pentru ntietatea n stat. Azi, expresia desemneaza luarea unei hotarri
importante Soarta va decide). Alma Mater (lat.) - Mama hranitoare - epitetul era folosit n
antichitate de romani pentru a desemna, de regula, patria. Mai trziu si pna n zilele noastre cu
acest epitet este desemnata Universitatea.
157
Amicus certus in re incerta cernitur (lat.) - Prietenul sigur ii cunosti ntr-o mprejurare
nesigura; adevarul acestei afirmatii este rentlnit n multe forme. Parintele expresiei a fost
Euripide, care lauda prietenul adevarat pe care te poti baza n orice mprejurare. Valoarea
acestei maxime a fost verificata n toate timpurile si pe toate meridianele. n Orient este cunosc
13313v2114n uta n varianta Cnd rzi, te aude toata lumea, cnd plngi, nu te vede nimeni.
Amicus Plato, sed magis amica veritas (lat.) - Prieten mi-e Platon, dar mai prieten adevarul
- expresia apartine filosofului antic Aristotel, discipol al lui Platon, astazi ea aratnd ca adevarul
este mai presus de prietenie.
Apres moi la deluge (fr.) - Dupa mine, potopul; cuvintele au fost rostite n mai multe mprejurari
de marchiza de Pompadur si de regele Frantei, Ludovic al XV-lea, si subliniaza punerea pe prim
plan a propriei existente si a vietii de huzur. Dezinteresul regelui fata de problemele de stat a
accentuat criza societatii franceze si a grabit declansarea revolutiei. In fapt, aceste cuvinte sunt
un moto al omului egoist, preocupat n primul rnd de placerile personale. In antichitate era
cunoscut proverbul Dupa moartea mea, poate fi si mistuit de flacari. Argumentum
baculinum (lat.) - Argumentul batului - conform legislatiei romane antice, proprietatea asupra
unui obiect putea fi dovedita prin atingerea lui cu un bat. n zilele noastre, n mod ironic, epitetul
sugereaza utilizarea fortei ca argument suprem. A-si da arama pe fata - ca si n alte cazuri,

expresia are o baza reala, falsificarea monedelor care, facute din arama, erau acoperite cu strat
subtire de aur ori argint. Dupa un timp, prin utilizare, banii falsificati pierdeau aceasta pojghita
si ti dadeau arama pe fata. Prin asemanare, expresia se aplica celor care si dau pe fata
adevaratele intentii sau defectele.
A-si pune cenusa pe cap - n antichitate, evreii si manifestau durerea sau regretul rupndu-si
vesmintele si punndu-si cenusa pe cap. Cenusa era considerata un semn de doliu. Obiceiul a
disparut, dar se pastreaza expresia, n zilele noastre, prin aceste cuvinte exprimndu-se
regretul.
Banul n-are miros - prin aceasta expresie sunt ridiculizati oamenii care folosesc mijloace
necinstite pentru a cstiga bani sau pentru a parveni. Se afirma ca aceste cuvinte au fost rostite
de mparatul Vespasian (69-79), urmas al lui Nero, care, gasind visteria goala, a
158

introdus taxe noi, printre care si taxa asupra toaletelor publice. Comentariile nefavorabile facute
n public la adresa acestei masuri l-au facut pe fiul sau, viitorul mparat Titus, sa-l avertizeze ca
poporul brfeste. Vespasian a replicat, aratnd o moneda, Uite, banul n-are mirosi
Carpent tua poma nepotes (lat.) - Roadele (stradaniilor) tale vor fi culese de nepoti - Aceasta
constatare era facuta, n antichitate, de poetul Vergilius, n opera Bucolica. Expresia indica
tuturor ca este necesara stradania pentru viitor.
Cedant arma togae (lat.) - Armele sa cedeze locul togii - expresia apartine marelui orator
roman Cicero si a fost cuprinsa n lucrarea De oficiis. Referindu-se la toga, Cicero sustinea o
conducere civila a societatii romane. Astazi expresia poate fi perceputa ca un ndemn la
solutionarea conflictelor pe cale pasnica.
Cutia Pandorei - dupa cum povesteste Hesiod, Pandora, un personaj din mitologia greaca, a
fost modelata de Hefaistos, iar zeii i-au dat viata. Zeus a destinat-o casatoriei cu Prometeu
pentru a-l pedepsi pentru furtul focului din cer. In fata refuzului acestuia a fost ademenit fratele
sau, Epimeteu. n cutia Pandorei erau nchise boli, necazuri si suferinte, iar la deschiderea ei, n
lume s-au revarsat toate relele, pe fundul cutiei ramnnd doar speranta. In zilele noastre, prin
aceasta expresie se desemneaza o sursa de nenorociri.
De gustibus et coloribus not disputandum (lat.) - Despre gusturi si culori nu trebuie sa
discuti. Expresia filosofilor din evul mediu care sugereaza ca discutiile despre gusturi si culori
sunt interminabile si ca atare pierdere de vreme.
De la Arma la Caiafa - expresia si originea n textul biblic. Anna si Caiafa au fost preoti si
judecatori evrei care au refuzat sa-l judece pe Hristos si l-au trimis n cele din urma la Pilat din
Pont, guvernatorul roman. Azi, prin aceasta expresie se desemneaza trimiterea inutila de la o
autoritate la alta, fiecare dintre acestea evitnd sa rezolve o cerere sau o revendicare.
Decet imperatorem stantem mori (lat.) - Un mparat se cuvine sa moara n picioare. Expresia
a fost atribuita mparatului roman Vespasian si sugereaza, n zilele noastre, nfruntarea cu
demnitate a destinului.

Delende Carthago (lat.) - Cartagina trebuie distrusa; cuvintele sunt puse pe seama lui Cato cel
Batrn care, n timpul razboaielor
159
punice, n fata amenintarii cartagineze asupra Romei, si ncheia toate
discursurile cu cuvintele: Toate ca toate, dar Cartagina trebuie distrusa.
n cursul unei calatorii n Africa, Cato a constatat intrigat refacerea
rapida, dupa razboi, a Cartaginei si prosperitatea ei. In zilele noastre,
prin aceasta expresie se face referire la o tinta obsesiva.
Divide et impera! (lat.) - mparte si stapneste! - este o vestita
maxima romana care ndemna la dezbinarea adversarilor. A fost nsusita
si recomandata de Niccolo Machiaveli (Dividepentru a domni).
Dura lex, sed lex (lat.) - Legea este aspra, dar lege; este o maxima
antica prin care se sustine forta si importanta legii pentru viata sociala si
nevoia de a respecta.
E pur si muove (it.) - si totusi se misca; sunt cuvintele rostite de
Galileo Galilei la sfrsitul procesului intentat de biserica pentru
convingerile sale stiintifice si n cadrul careia a fost obligat sa retracteze
afirmatiile anterioare. In contradictie cu teoria geocentrica sustinuta de
biserica, el a demonstrat, pe baza observatiilor astronomice, ca Pamntul
este o planeta care face o miscare de rotatie n jurul Soarelui. n timpul
unor dezbateri, invocarea acestei expresii demonstreaza mentinerea
convingerilor proprii.
Eripitur persona, manet res (lat.) - Persoana piere, lucrul
ramne - Expresia antica este valabila si astazi si confirma o realitate:
opera supravietuieste ntotdeauna creatorului ei.

Est modus in rebus (lat.) - Este o masura n toate - Constatarea

apartine poetului antic Horatiu si este cuprinsa n Satirele sale, ea
aratnd deopotriva anticilor si oamenilor care traiesc n prezent ca orice
exces poate aduce prejudicii.
Evrika - Am gasit, am descoperiti cuvintele au fost rostite de
Arhimede atunci cnd a rezolvat problema compozitiei coroanei turnata
pentru regele Siracuzei. Acesta dorea sa stie daca mesterul care i-a
confectionat coroana de aur a amestecat sau nu metalul pretios cu metal
ieftin. Arhimede a rezolvat aceasta dilema cnd si facea baia zilnica,
descoperind ca un corp scufundat n apa pierde o parte din greutatea sa
egala cu lichidul dislocat. n prezent are semnificatia unei exclamatii de
bucurie n fata unei descoperiri neasteptate.
Expende Hannibalem (lat.) - Cntareste-l pe Hannibal ndemnul lui Iuvenal din Satirele sale, Expende Hannibalem: quot libras
in duce summo invenies? - Cntareste-l pe Hannibal: cte livre va trage
160
cenusa generalului, arata ca ntotdeauna gloria militara, ca orice glorie, este trecatoare si
desarta.
Favete linguis! (lat.) - Paziti-va limbile! - Formula din Odele poetului antic Horatiu se refera la
ndemnul preotilor romani adresat participantilor la jertfe de a pastra o tacere desavrsita.
Astazi, ndemnul poate fi adresat celor care vorbesc prea mult.
Festina lente! (lat.) - Grabeste-te ncet! - Suetonius, n Viata lui Cezar, atribuie formula
mparatului Octavian Augustus. In prezent, ndemnul arata ca se pot obtine rezultate bune dintro actiune realizata fara graba.
Firul rosu -A merge pe firul rosu; este surprinzator cum o regula de cercetare politieneasca n
Anglia monarhilor absoluti s-a transformat mai trziu ntr-o sugestie pentru studiu sau cercetare.
Totul a pornit de la furturile de frnghii si pnza de corabie apartinnd flotei regale. Autoritatile,
pentru a facilita anchetele, au cerut tesatorilor sa introduca ca semn de identificare un fir rosu,
cercetarile politienesti fiind astfel usurate. Azi, respectarea acestei recomandari este similara cu
identificarea esentialului.

Furcile caudine - n timpul luptelor dintre romani si samniti, romanilor nvinsi li s-a aplicat
tratamentul cel mai rusinos din toata istoria lor, trecerea soldatilor pe sub jug. Faptele sunt
povestite de Titus Livius, n lucrarea De la fundarea Romei. In fapt, Roma a refuzat pacea
propusa de samniti, iar legiunile romane au fost nfrnte n defileul de lnga localitatea
Caudium. Azi, expresia A trece prin furcile caudine desemneaza acceptarea de nevoie a unor
conditii njositoare. Graeca sunt, non leguntur (lat.) - (Cuvintele) sunt scrise pe greceste, nu
se citesc - Aprecierea dateaza din evul mediu cnd limba greaca arhaica avea putini
cunoscatori, iar pasajele grecesti din lucrarile scrise n limba latina se sareau de obicei. In zilele
noastre, expresia poate fi folosita ca avertisment asupra unui text dificil sau
ininteligibil. Habemus papam! (lat.) - Avem papa! - Formula este folosita de biserica catolica si
este rostita de conclav cu ocazia alegerii noului papa. In sens laic, expresia sugereaza luarea
unei decizii bune dupa dezbateri ndelungate.
Hannibal ad portas! (lat.) - Hannibal este la portii - este exclamatia pe care au scos-o romanii
dupa batalia de la Canae, n care au fost nvinsi de generalul Hannibal. Canae se gasea la mica
distanta de Roma si romanii, cuprinsi de spaima, au lansat strigatul Hannibal este la
161
portile noastre. Maxima este ntrebuintata cnd exista o primejdie grava si iminenta.
Hrtia suporta orice - expresia provine din antichitatea clasica, cnd Cicero, n epistolele sale,
afirma Scrisoarea nu roseste! Dupa inventarea hrtiei, expresia a dobndit formularea Hrtia
suporta orice Homo homini lupus (lat.) - Omul este lup pentru om - Aceste cuvinte, rostite
pentru prima data de scriitorul antic Plaut, se regasesc n operele filozofice ale lui Bacon si
Hobbes si ilustreaza degenerarea relatiilor interumane, atunci cnd actiunile lor sunt dominate
de un egoism exacerbat.
Ignoti nulla cupido (lat.) - Cele necunoscute nu strnesc nici o dorinta - Dictonul antic din
lucrarea Ars amandi a poetului roman Ovidius, exilat la Tomis de mparatul Augustus, att de
actual si astazi, arata ca lipsa de interes provine din ignoranta.
In hoc signo vinces (lat.) - Sub acest semn vei nvinge - Deviza apartine, conform afirmatiilor
lui Eusebius, n lucrarea De vita Constantini, mparatului Constantin cel Mare si a fost nscrisa
pe scuturile soldatilor sai naintea luptei cu Maxentiu. n sens modern, expresia indica traseul pe
care trebuie sa-l urmeze cel care doreste sa-si atinga idealul.
In omnibus aliquid, in toto nihil (lat.) - Din toate cte putin, n total nimic - Anticii aveau
dreptate atunci cnd constatau ca o cultura solida nu poate fi data de cunostinte fragmentare si
superficiale. In vitium ducit culpae fuga (lat.) - Fuga de greseala duce la viciu - Horatiu, n Ars
poetica, facea o constatare valabila si astazi: teama de a nu gresi poate genera erori mari.
mi place tradarea, dar urasc pe tradator - istoricul grec Plutarh consemneaza aceste cuvinte
referindu-se la tradarea Tarpeii. ndragostita de regele sabinilor, Tatius, aceasta a deschis portile
Romei, n timp ce era atacata de sabini. La sfrsitul razboiului a fost rasplatita cu o multime de
scuturi si bratari, sub care a murit ngropata. n prezent, expresia este folosita cu sens ironic.
Judecata lui Solomon - n prezent, aceasta expresie se foloseste pentru a desemna o
judecata nteleapta. Este ntelesul judecatii regelui israelit, Solomon, care, nfatisndu-i-se doua
mame care revendicau acelasi copil, a decis sa taie copilul n doua, punnd la ncercare

dragostea de mama. Mama adevarata a preferat sa cedeze pentru a salva copilul. Auzind-o,
Solomon i-a ncredintat copilul.
162
Labor omnia vincit improbus (lat.) - Munca staruitoare biruie toate; Parintele acestei expresii
este poetul latin Vergilius, care a afirma ca progresele comunitatii umane se datoreaza
muncii. Lampa lui Diogene - n discursurile sale, atenianul Diogene a sustinut egalitatea ntre
cetateni, simplitatea moravurilor si munca ntr-o perioada n care Atena se afla n plina
decadenta. Intr-un dintre zile, nvatatul umbla cu lampa aprinsa spunnd: Caut un om n zilele
noastre, expresia sugereaza criza valorilor umane. L'Etat est moi (fr.) - Statul sunt eu cuvintele
au fost rostite de regele Ludovic al XrV-lea al Frantei si sintetizeaza principiul monarhiei
absolute. La vrsta de 19 ani, tnarul rege aflat n Parlament a ntrebat de ce adunarea se
opune unui edict al sau. La raspunsul ca adunarea apara interesele statului, regele a replicat cu
autoritate: Statul sunt eu In instructiunile pe care le-a lasat fiului sau, Ludovic al XV-lea, se
sustine ca regele reprezinta natiunea ntreaga, iar autoritatea este concentrata n minile
regelui.
Le roi est mort! Vive le roi! (fr.) - Regele a muriti Traiasca regele! - Formula era folosita n
Franta la decesul suveranului si urcarea pe tron a urmasului sau. Expresia sugereaza n
prezent, n mod ironic, situatia n care schimbarea unor persoane din anumite functii nu este
urmata de schimbarea unor stari de lucruri.
Manus manum lavat (lat.) - O mna spala pe alta - Aforismul se regaseste n lucrarile autorilor
antici Epiharm, Seneca si Petronius, iar sensul sau este perfect valabil si astazi: colaborarea
poate fi folosita n sens bun sau n sens rau.
Margaritas ante porcos (lat.) - (A da) margaritare naintea porcilor - Formula biblica arata ca
este inutil sa oferi lucruri de pret unor persoane care nu se pricep sa le aprecieze.
Mens sana in corpore sano (lat.) - Minte sanatoasa n corp sanatos - expresia apartine
poetului Juvenal, care considera, n lucrarea Satire, ca orice ntelept aspira la o minte
sanatoasa ntr-un corp sanatos, n zilele nostre, aceasta formula a devenit deviza educatiei
fizice. Modus vivendi (lat.) - Mod de a trai - Formula antica indica modalitatea de ntelegere
ntre mai multe persoane prin concesii reciproce ori prin acceptarea unor compromisuri. Munca
de Sisif - prin aceasta expresie se desemneaza o munca inutila si istovitoare. Sisif a fost un
rege legendar pedepsit de Zeus pentru nesupunere sa urce mereu un deal, ducnd n spate un
bolovan
163
urias. Ajuns n vrf, bolovanul aluneca si Sisif si rencepea efortul zadarnic.
Nec cuivis homini contingit adire Corinthum (lat.) - Nu este dat oricui sa ajunga la Corint
- poetul antic Horatiu traduce astfel, n Satirele sale, un vechi proverb grecesc, care arata ca
cetatea Corint exercita, prin lux si rafinament, o puternica atractie pentru oricine, dar nu toti
aveau suficiente resurse materiale sa o viziteze. n sens modern, expresia sugereaza ca nu
oricine poate sa-si atinga idealurile daca nu are resurse materiale si nzestrare spirituala
suficienta. Nenorocirea regilor este ca nu vor sa auda niciodata adevarul - aceste cuvinte
au fost rostite, n 1848, n fata regelui Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei, de deputatul J.

Jacoby. Nevoia nvata pe om - expresia apartine lui Anton Pann, care prezinta, n schita Carul
frnt, discutia ntre un tata si fiul sau, n cadrul careia parintele raspunde la ntrebarea: Cine i-a
reparat carunta in padure, Nevoia, copilul meu, ea stie ce nu stiu eu! Baiatul a cautat Nevoia n
padure, dar negasind-o, si-a reparat singur carul. Atunci a nteles cuvintele tatalui sau,
ca nevoia este marea nvatatoare a omului. Noblesse oblige (fr.) - Nobletea obliga - Formula
era rostita n Franta medievala pentru a arata ca titlul nobiliar trebuie onorat prin fapte. In sens
larg, formula arata ca nobletea de spirit sau de caracter obliga la comportament adecvat.
Noii tangere circulos meos (lat.) - Nu atinge cercurile mele! cuvintele sunt atribuite savantului
grec Arhimede, locuitor al Siracuzei. Atunci cnd armatele romane au atacat Siracuza,
Arhimede a sprijinit aparatorii cetatii cu inventiile sale (masini de aruncat bolovani, oglinzi care,
folosind razele soarelui, aprindeau de la distanta corabiile dusmane). n momentul n care, dupa
trei ani, n cetate au intrat soldatii romani, Arhimede desena pe nisip cercuri, rezolvnd o
problema de geometrie. Soldatii au primit ordinul generalului Marcelus de a cruta viata
nvatatului. Ostasul care l-a gasit n gradina, l-a strapuns cu lancea nfuriat ca la toate ntrebarile
primea acelasi raspuns: Nu atinge cercurile mele Maxima demonstreaza ca, n multe
mprejurari, omul de geniu nu este recunoscut de semeni.
Non multa, sed multum (lat.) - Nu multe, ci mult - Expresia arata ca nu cantitatea este
importanta, ci calitatea lucrurilor, ea fiind cunoscuta n antichitate din operele lui Quintilian, De
institutione oratoria, si Pliniu cel Tnar, Epistulae.
164
Non scholae sed vitae discimus (lat.) - Nu pentru scoala, ci pentru viata nvatam - maxima
antica din epistola 106 a lui Seneca, att de actuala si astazi, sustine ca nvatatura este n
primul rnd folositoare pentru viata.
Nu uita niciodata ca esti om - cuvintele apartin poetului grec Philemon, care a dorit sa atraga
atentia asupra marilor virtuti umane morala, iubirea, ratiunea si omenia.
O, sancta simplicitas! (lat.) - O, sfnta naivitate! - Exclamatia apartine unui condamnat la
moarte, facuta la vederea unei batrne care, n speranta unei rasplati ceresti, arunca vreascuri
pe rugul unde el ardea. Se poate folosi n prezent atunci cnd se constata un act de ignoranta
sau de inconstienta.
Oul lui Columb - este o rememorare a unei lectii de modestie pe care a dat-o Cristofor Columb
dupa descoperirea Americii, atunci cnd realizarea sa a fost minimalizata de nobilimea spaniola.
Nobilii i-au replicat ca, de vreme ce India exista, trebuia sa te gndesti sa pleci ntr-acolo. Att!
La acest afront, Columb a luat un ou de pe masa si le-a propus comesenilor sa-l aseze pe
oricare dintre cele doua vrfuri ale sale. Nobilii au ncercat, fara sa reuseasca, si-atunci Columb,
spargnd usor coaja la capat, l-a asezat n echilibru pe farfurie. Au izbucnit strigate: Asta stim si
noii Zmbind, Columb a raspuns: Trebuia sa va vina numai acest gnd. Atat Maxima este
amintita persoanelor care sustin ca o rezolvare este simpla si usoara, desi nu le-a trecut prin
minte. Panem et circenses (lat.) - Pine si circ - Expresia este ntlnita n Satirele lui Iuvenal si
se refera la perioada de decadenta a Romei republicane, cnd plebeilor nemultumiti li se
ofereau spectacole de circ, la sfrsitul carora primeau gratuit alimente. n sens general, a oferi
pine si circ nseamna a da maselor lucruri nensemnate, pentru a le distrage atentia de la
lucrurile reale.

Pollice verso (lat.) - Cu degetul mare n jos - Expresia se refera la gestul facut n amfiteatrele
antice de publicul roman, prin care se cerea moartea gladiatorului care a fost nvins. El poate
sugera n prezent condamnarea definitiva a unei persoane.
Qualis artifex pereo! (lat.) - Ce mare artist piere! - Acestea sunt ultimele cuvinte rostite de
mparatul roman Nero nainte de a se sinucide. Astazi formula poate fi folosita cu sens ironic.
165
Quid prodest? (lat.) - Cui foloseste? - ntrebarea folosita retoric de romani poate fi utilizata si
astazi pentru a exprima ndoiala asupra oportunitatii unui gest sau lucru.
Repetitio est mater studiorum (lat.) - Repetitia este mama nvatarii - Preceptul a fost folosit
initial n scolile de limba latina, dobndind ulterior valoare generala: prin repetitie, cunostintele
se fixeaza mai bine.
Sfertul academic - n trecut, n scolile academice se accepta ca lectiile sa nceapa cu cel mult
un sfert de ceas mai trziu dect ora stabilita. In zilele noastre, expresia sfertul
academic desemneaza o asteptare permisa, iar depasirea celor cincisprezece minute nu mai
este academica.
Sic transit gloria mundi! (lat.) - Astfel trece gloria lumii! -Cuvintele erau adresate, n evul
mediu, unui papa nou ales si, initial, se prezentau sub forma O quam cito transit gloria mundi! O, ce repede trece gloria lumii! Expresia este cunoscuta la noi din poezia eminesciana.
Si tacuisses, philosophus mansises (lat.) - Daca taceai, filosof ramneai - Cuvintele devenite
proverbiale au fost rostite pentru prima data de poetul antic Boethius, n lucrarea De
consolatione philosophiae.
Tabula rasa (lat.) - Tabla stearsa - n antichitate, romanii scriau pe tablite cerate, bucati de
scndura de brad acoperite cu un stat de ceara, pe care le puteau sterge. Expresia a fost pusa
n circulatie de filosoful John Locke, care considera ca mintea noului-nascut este tabula rasa - o
foaie alba pe care se imprima cunostintele prin educatie si contact cu semenii. In sens actual,
expresia semnifica stergerea cu buretele a trecutului pentru a o putea lua de la capat.
Timeo Danaos et dona ferentes (lat.) - Ma tem de greci chiar cnd aduc daruri; versurile se
regasesc n Eneida lui Vergilius si sunt vorbele rostite de preotul Laoocon n timpul asediului
Troiei, care i ruga pe troieni sa nu aduca n cetate calul de lemn construit de Ulise. Se sustine
ca Vergilius s-a inspirat din opera lui Sofocle, unde acelasi nteles l are sintagma Darul
dusmanului nu-i dar, pentru ca nu foloseste niciodata. Expresia sugereaza ca dusmanului nu
trebuie sa-i acorzi ncredere nici atunci cnd este binevoitor.
Tu quoque, fiii mi Brutus? (lat.) - si tu fiul meu, Brutus? n sens actual este o replica data celor
apropiati atunci cnd se mpotrivesc
166

ideilor noi. La originea acestei expresii sta un moment dramatic din istoria Romei, uciderea lui
Cezar. Intre complotistii care l-au lovit cu pumnalele la 15 martie 44 en, Cezat l-a vazut si pe
fiul sau adoptiv, Brutus. Atunci, acoperindu-si fata, a exclamat:Tu quoque, fiii mi Brutus?

Urbi et orbi (lat.) - Catre oras si catre univers - expresia are sensul larg de a declara un lucru n
auzul tuturor. Ea este folosita de biserica catolica pentru a desemna binecuvntarea papala
acordata credinciosilor de pretutindeni.
Vae victis! (lat.) - Vai de cei nvinsii nfrnti de gali n anul 390 en, romanii au fost siliti sa
renunte la lupta. Brennus, capetenia galilor, a cerut o mare despagubire pentru a se retrage din
Roma. In momentul n care s-a cntarit aurul, conducatorii romanilor au observat ca sunt
folosite greutati false si au reprosat galilor acest lucru. Brennus si-a aruncat n talger si spada,
rostind cuvintele Vae victisl Utilizarea acestei expresii sugereaza ca soarta nvinsilor este n
mna nvingatorilor. Veni, vidi, viei! (lat.) - Am venit, am vazut, am nvins; aceste cuvinte sunt
consemnate de Plutarh n lucrarea Vietile paralele. n fapt, Cezar a anuntat la Roma victoria
asupra regelui Pontului printr-un mesaj extrem de concis. Expresia este utilizata pentru a
prezenta un succes deplin, obtinut n timp scurt.
Victorie la Pyrrhus - n zilele noastre, maxima sugereaza o victorie scump platita. Episodul
invocat face referire la un fapt real, razboiul dintre Pyrrhus, regele Epirului, si Roma pentru
stapnirea Peninsulei Italice (279 en). n timpul bataliei principale, armata regelui are pierderi
considerabile, dar este nvingatoare. Pyrrhus a raspuns celor care l felicitau pentru succes cu
cuvintele: Daca dobndesc nca o asemenea victorie, sunt pierduti
Verba volant, scripta manet! (lat.) - Vorba zboara, scrisul ramnel - prin aceasta expresie se
atrage atentia ca, n toate ocaziile, cuvintele scrise sunt o proba materiala mai puternica. Vox
populi, vox dei (lat.) - Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu - aceasta consideratie apartine
filosofului medieval Alquin si a fost exprimata n lucrarea Scrisoare catre Carol cel Mare. Ea
arata ca numai un consens general confera valoare de adevar unei opinii.