MINERALELE, ROCILE

ROCILE si
si
MINERALELE,
FOSILELE, PAGINI
PAGINI DIN
DIN CARTEA
CARTEA
FOSILELE,
DE ISTORIE
ISTORIE A
A PAMANTULUI
PAMANTULUI
DE
PROIECT
PROIECT 22
TERMEN
TERMEN15
1512
122012
2012
Minerale
Mineralesi
siroci
roci
TEMELE
TEMELE1-13
1-13

 MINERALE SI ROCI
(elemente de Mineralogie
si Petrologie)

Materia scoartei este

constituita din elemente
chimice, care se combina
dupa legi precise formnd
mineralele, care la
rndul lor se asociaza
formnd roci.
Rocile formeaza corpuri
petrografice omogene
care alcatuiesc, n final
tipurile de scoarta
continentala si oceanica

TEMA 1 pag 1
MINERALELE http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

Definitia mineralului
Originea/geneza mineralelor
Consideraii privind denumirea mineralelor
Numele mineralelor a derivat iniial de la proprietile lor fizice, oferind astfel informaii referitoare la unele
particulariti ale lor. Cuvinte din limba greac sau latin, mai rar arab sau german, exprim unele
caracteristici ale mineralelor.

Culoarea: albit Na[Si3AlO8] albus (latin); rodocrozit MnCO3 rhodos (greac); azurit Cu3(CO3)2(OH)2 azul
(arab).
Greutatea specific: baritin BaSO4 barys (greac).
Duritatea: disten Al2[SiO4]O stenos=rezistent (greac)
Forma cristalografic: tetraedrit (Cu,Fe)12Sb4S13
Proprieti magnetice: magnetit Fe3O4 mineral puternic feromagnetic.

O serie de denumiri provin de la compoziia chimic a mineralelor: calcit CaCO3, cuprit Cu2O, zincit ZnO,
fluorin CaF2, magnezit MgCO3.
Multe denumiti indic numele localitilor sau zonelor unde au fost descoperite mineralele:
vezuvian (Vezuviu), andaluzit (Andaluzia), aragonit (Aragon), muscovit (Moscova), ilmenit (Ilmen),
hedembergit (Hedemberg), freibergit (Freiberg).
n momentul dezvoltrii mineralogiei ca tiin s-a impus obiceiul de a dedica mineralele noi
descoperite unor personaliti tiinifice sau culturale: wollastonit (Wollaston), franklinit (Franklin), goethit
(Goethe).
n prezent se au n vedere urmtoarele criterii pentru denumirea mineralelor: (a) renunarea la
nume proprii pentru denumirea varietilor chimice minore ale unor minerale; (b) impunerea genului
masculin cu terminaia it n locul genului feminin cu terminaia it (ex. magnetit, calcit). n unele cazuri
s-a pstrat terminaia it pentru denumiri intrate n limbajul comul (ex. pirit, marcasit).
Proprietatile fizice ale mineralelor:
enumerarea proprietatilor
definitia fiecarei proprietati si metodele de detrminare a acesteia (experimente, filme, foto)

TEMA 1 pag 2
MINERALELE
http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

Clasificarea mineralelor dupa structura atomica interna:

mineralecristalizate (exemple, foto)

minerale amorfe (exemple, foto)

Compozitia chimica a mineralelor:

minerale alcatuite dintr-un singur element chimic (exemple, foto)

minerale alcatuite din doua sau mai multe elemente chimice (exemple, foto)
Clasele deminerale (dupa compozitia chimica)-enumerare (vezi si Mineralogie sistematica pag 5):

Importanta mineralelor:

1. clasa elemente native

2. clasa sulfuri
3. clasa oxizi-hidrohizi
4. clasa halogenuri
5. clasa carbonati
6. clasa sulfati
7.clasa fosfati
8 clasa silicati (85% din masa crustei terestre)

cu totii traim intr-o lume a mineraleor; ele se afla peste tot in jurul nostru (exemple de utilizare a mineraleor
in viata de zi cu zi, in industrie, agricultura, arta, etc)
Toate procesele dinamice ale Terrei implica formarea si distrugerea mineraleor prin trecerea materiei terestre
dintr-o stare in alta.

Bibliografie

TEMA 1 pag 3

MINERALOGIE SISTEMATIC

Reprezint ramura mineralogiei care are ca obiect de studiu clasificarea i descrierea caracteristicilor comune ale
diferitelor categorii de minerale.
Unitatea fundamental n mineralogie este mineralul considerat specie. Numrul total de minerale depinde de modul n
care acestea sunt definite, dar se consider c n natura sunt aproximativ 2500-3000 de minerale. Dac se iau n
considerare i varietile fiecrui mineral se ajunge ns la 10000-12000 de varieti mineralogice.
Criteriile care pot fi utilizate n clasificarea mineralelor sunt geneza, compoziia chimic i structura atomic intern.
Criteriul genetic, utilizat n biologie, nu este convenabil n clasificarea mineralelor deoarece minerale total diferite chimic i
structural se pot forma n acelai timp i n acelai mod. Pe de alt parte acelai mineral se poate forma n condiii i prin
procese total diferite. Din acest motiv clasificarea mineralelor combin criteriul compoziiei chimice cu cel structural. Din
acest punct de vedere mineralele sunt mprite n 8 diviziuni majore, considerate clase mineralogice:
Clasa% din numrul total de minerale% din volumul total al scoarei terestre1Elemente native3,30,12Sulfuri i
sulfosruri15,30,153Oxizi i hidroxizi12,4144Halogenuri5,80,55Carbonai, nitrai, borai, iodai7,40,76Sulfai, cromai,
molibdai, wolframai10,45,17Fosfai, arseniai, vanadai19,60,78Silicai25,878
Se poate observa c procentul din numrul total de minerale al unei clase nu corespunde cu ponderea de
participare a mineralelor din clasa respectiv la compoziia scoarei terestre. Astfel clasa fosfailor, care reprezint
aproape 20% din numrul total de minerale, particip n proporie de sub 1% la constituia rocilor din scoara terestr.
Acest lucru se explic prin numrul foarte mare de minerale din aceast clas, dar care sunt ns extrem de rare, avnd
astfel o pondere nesemnificativ n scoara terestr. Se poate observa c prima diviziune n sistematica mineralelor este
clasa mineralogic.
Clasele mineralogice se mpart n subclase. Spre exemplu clasa silicailor cuprinde 6 subclase (nezosilocai,
sorosilicai, ciclosilicai, inosilicai, filosilicai i tectosilicai.
n cadrul subclaselor se separ o serie de subdiviziuni care includ minerale nrudite chimic i structural numite
tipuri. Spre exemplu n clasele sulfurilor i oxizilor, tipurile sunt sistematizate n sensul descreterii raportului A:X (cationanion).
Tipurile se separ n grupe care conin n mod uzual minerale cu o structur atomic asemntoare. Formarea
grupelor nu poate fi redus ns doar la criteriul structural. Spre exemplu sarea gem (NaCl) i galena (PbS), dei au
structuri atomice similare, precum i aceleai raporturi cation-anion, nu fac parte din aceiai grup fiind minerale total
diferite chimic (halogenur i respectiv sulfur). Deci la baza constituirii grupelor de minerale stau pe lng similitudinile
structurale i caracteristicile fizico-chimice comune.
Grupele se divid n serii n funcie de variabilitatea n compoziia chimic. Unele serii au o variabilitate chimic
continu, ceea ce nseamn c elementele care produc variabilitatea chimic se pot substitui reciproc n orice proporie.
Este cazul seriei forsterit Mg[SiO4] / fayalit Fe[SiO4] din grupa olivinelor cu substituii Mg-Fe. n cazul n care substituiile
ntre elemente se pot realiza doar n limite stricte rezult serii cu variabilitate chimic limitat. O astfel de serie este cea a
feldspailor alcalini cu termeni extremi albitul Na[Si3AlO8] i ortoza K[Si3AlO8], caz n care Na i K se pot substitui
reciproc doar n proporie de 10%.
La rndul lor seriile se divid n specii mineralogice sau pe scurt minerale individuale. Un mineral poate avea mai
multe varieti, care difer ntre ele prin unele proprieti fizice sau uoare variaii n compoziia chimic. De exemplu
corindonul (Al2O3), incolor n stare pur, cuprinde varietile rubin (de culoare roie) i safir (de culoare albastr).

MINERALELE

TEMA 2
http://facultate.regielive.ro/download-92575.html

http://www.scritube.com/geografie/geologie/CRISTALOGRAFIE54429.php
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2003%20-%20COMPOZITIA%20CH+MIN.pdf

http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

MINERALELE CRISTALINE; ELEMENTE DE CRISTALOGRAFIE

Reteaua cristalina a mineralelor. Mineralele cristaline au drept specific structura atomica reticulara. Aceasta
structura demonstrata cu ajutorul radiatiilor X, consta in aceea ca particulele care compun substanta se
aranjeaza ordonat in spatiu, alcatuind o retea
Elementele retelei cristaline:
motivul.
Sirurile reticulare,
planele reticulare
celula reticulara (desen: reteaua cristalina a mineraleor)
Cele 7 sisteme de cristalizare (desene, foto, foto minerale caracteristice pentru fiecare sistem)
Legaturile de retea (vezi Chimie):
legaturi covalente, legaturi ionice legaturi metalice legaturi de hidrogen legaturi Van de Waals(desene,
foto, foto minerale caracteristice pentru fiecare tip de legaturi)
Simetria poliedrelor minerale
Elemente de simetrie simple:
planul de simetrie centrul de simetrie clasele si sistemele de simetrie (desen, foto) de simetrie
Anizotropia cristalelor
habitusul
clivajul
Bibliografie
http://facultate.regielive.ro/download-92575.html
http://www.scritube.com/geografie/geologie/CRISTALOGRAFIE54429.php
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20%20CAP.%2003%20-%20COMPOZITIA%20CH+MIN.pdf
http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

MINERALELE

TEMA 3

http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

CLASA ELEMENTELOR NATIVE

n scoara terestr se afl n stare nativ aproximariv 33 de elemente chimice, n special
metale. Aceast clas cuprinde pe lng elemente n stare solid, elemente n stare lichid
(mercurul) i elemente n stare gazoas (gaze nobile i oxigen).
Numrul total al speciilor i varietilor este de aproximativ 80, depind cu mult numrul
elementelor care intr n compoziia lor. Acest lucru se explic fie prin formele alotropice
diferite ale unui element (diamant carbon cubic, grafit carbon trigonal sau hexagonal)
fie prin soluiile solide care se formeaz ntre anumite elemente (electrum soluie solid
natural de Au i Ag).
Clasa elementelor native cuprinde 3 subclase:
- subclasa metalelor: Au, Ag, Cu, Pt, Pd, Pb, Fe, Ni
- subclasa semimetalelor: As, Sb, Bi, Se, Te
- subclasa nemetalelor: C, S
PENTRU FIECARE MINERAL DIN CELE 3 SUBCLASE:

Compozitia chimica
Formula
Sistemul de cristalizare
Proprietati fizice:

transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea

In ce tipuri de roci se gaseste frecvent

Daca este exploatat si pentru ce
Principalele aparitii pe Glob si in Romania
Foto
BIBLIOGRAFIE

MINERALELE

TEMA 4 pag 1

http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

CLASA SILICATILOR

Importanta: este clasa mineralogica cea mai importanta, deoarece silicatii reprezinta cca
85% din masa crustei terestre reprezentnd componenii principali ai majoritii rocilor.
Silicaii au un rol important n compoziia mineralogic a majoritii zcmintelor de
substane minerale utile, fie ca nsoitori ai mineralelor metalice, fie coninnd elemente
utile cum sunt Ni, Zr, Be, Li, Cs, Rb, U i pmnturi rare. O serie de silicai sunt folosii ca
pietre preioase i semipreioase: smarald, aquamarin, turmalin, topaz, rodonit, nefrit etc.
Dei conin un numr restrns de elemente n compoziia lor chimic, silicaii au o
structur atomic intern complex i o variabilitate chimic ridicat ceea ce explic
numrul mare de specii mineralogice ale acestei clase.
Clasificarea silicailor se realizeaz pe criteriul structural, pornind de la gruparea anionic
[SiO4]4- prezent n toate structurile silicailor. Siliciul este n coordinaie tetraedric, fiind
nconjurat de 4 atomi de oxigen. Legturile chimice Si-O sunt covalente. Tetraedrii [SiO4]4se asociaz cu cationi metalici prin legturi chimice de tip ionic. Anionii suplimentari care
pot intra n structura silicaiilor sunt O2-, (OH)-, F-. Planele reticulare constituite din
tetraedrii [SiO4]4- pot fi legate ntre ele prin legturi van der Waals. Diversele moduri de
asociere ale acestor tetraedrii n structura silicailor conduc la individualizarea celor 6
subclase de silicai. Substituiile ntre cationii metalici, precum i substituia Al-Si n
interiorul unitilor tetraedrice sunt caracteristice i frecvente. Aceste substituii reprezint
cauza variabilitii chimice deosebit de mari a silicailor.
Subclase
1 sub cls nezosilicati (ortosilicati)

Grupa olivinei
Grupa granatilor

BIBLIOGRAFIE

MINERALELE
TEMA 4 pag 2
http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

2 subclasa inosilicati
Grupa piroxenilor
Grupa amfibolilor
3 subclasa filosilicati
Grupa micelor
Grupa cloritelor
Serpentina
Mineralele argiloase
4 Subclasa tectosilicati
Grupa silicei
Grupa feldspatilor
PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV DIN CELE 4 SUBCLASE:
Compozitia chimica
Formula
Sistemul de cristalizare
Proprietati fizice:
transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea
In ce tipuri de roci se gaseste frecvent
Daca este exploatat si pentru ce
Principalele aparitii pe Glob si in Romania
Foto

BIBLIOGRAFIE

MINERALELE

TEMA 5 pag 1

http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

CLASA SULFURI; CLASA HALOGENURI

I. CLASA SULFURI
Aceast clas nglobeaz pe lng sulfuri i combinaii asemntoare: seleniuri, telururi, arseniuri,
antimoniuri i oxisulfuri. Mineralele componente acestei clase sunt importante din punct de vedere economic i au
un rol deosebit n compoziia zcmintelor de substane minerale utile.
Sulfurile i compuii similari se caracterizeaz prin legturi chimice heterodesmice ionic-covalente.
Gradul de covalen al legturii chimice a sulfurilor depinde de electronagativitatea elementelor care intr n
compoziia chimic. Metalele din grupele de tranziie, specifice mineralelor din aceast clas, confer sulfurilor o
serie de proprieti specifice: luciul metalic foarte pronunat i conductivitatea electric foarte bun). n contact cu
oxigenul i bioxidul de carbon toate mineralele acestei clase sufer procesul de oxidare. Iniial se transform n
sulfai uor solubili care trec ulterior n oxizi, hidroxizi, carbonai i ali compui oxigenai.
Daca notam atomii de metal cu A si cei de sulf cu X, in functie de proportiile acestora, clasa sulfurilor cuprinde 3
subclase:
subclasa sulfurilor simple AX cuprinde galena, blenda, rirotina, calcopirita
sublasa sulfurilor de tip AX2: pirita, molibdenit
Subclasa sulfurilor dre tip A2X3 : stibina, auripigment

PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV DIN CELE 3 SUBCLASE:

Compozitia chimica
Formula
Sistemul de cristalizare
Proprietati fizice:
transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea
In ce tipuri de roci se gaseste frecvent
Daca este exploatat si pentru ce
Principalele aparitii pe Glob si in Romania
Foto

BIBLIOGRAFIE

MINERALELE
TEMA 5 pag 2
http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

II. CLASA HALOGENURI

Clasa halogenurilor cuprinde compui de tip ionic ai metalelor cu anioni din grupa a 7-a principal
a tabelului periodic (F, Cl, Br, I). Din punct de vedere chimic halogenurile sunt sruri ale acizilor
fluorhidric HF, clorhidric HCl, bromhidric HBr i iodhidric HI, determinnd combinaii de tipul
fluorurilor, clorurilor, bromurilor i iodurilor. Cationii metalici sunt reprezentai de metale alcaline i
alcalino-pmntoase, mai rar B, Al, Si i metale tranziionale (Mn, Fe, Cu, Ag, Pb). Proprietile
fizice caracteristice ale halogenurilor, rezultate din structura lor atomic i legturile de tip ionic,
sunt transparena ridicat, greutatea specific mic i luciul sticlos.
Minerale reprezentative:

HALITUL
SILVINA
FLUORITUL

PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV Compozitia chimica

Formula
Sistemul de cristalizare
Proprietati fizice:
transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea
In ce tipuri de roci se gaseste frecvent
Daca este exploatat si pentru ce
Principalele aparitii pe Glob si in Romania
Foto

BIBLIOGRAFIE

MINERALELE

TEMA 6 pag 1

http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

CLASA CARBONATI; CLASA SULFATI; CLASA FOSFATI

I. CLASA CARBONATI
Clasa carbonailor, nitrailor, borailor i iodailor
Carbonaii au ponderea cea mai mare n aceast clas prin rspndirea lor la
suprafaa scoarei terestre. Sunt sruri ale acidului carbonic H2CO3 cu metale alcalinopmntoase (Mg, Ca, Sr, Ba) sau cu metale tranziionale (Fe, Mn, Ni, Cu, Zn). Radicalul
anionic (CO3)2-se caracterizeaz prin legturi covalente ntre atomii de oxigen i atomul de
carbon. n scimb legturile dintre cationii metalici i anionul (CO3)2- sunt de tip ionic.
Rezult astfel o structur de tip anizodesmic, caracterizat prin mai multe tipuri de legturi
chimice. Carbonaii cristalizeaz n sistemul trigonal sau rombic dup cum raza ionic a
metalului este mai mic, respectiv mai mare, dect cea a ionului Ca2+.
SUBCLASE

Carbonatii romboedrici: calcitul, dolomitul, sideritul, rodocrozitul, smithsonitul

Carbonatii rombici: aragonitul, ceruzitul, witheritul
Carbonatii monoclinici: malachitul, azuritul

PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV DIN CELE 3 SUBCLASE:

Compozitia chimica
Formula
Sistemul de cristalizare
Proprietati fizice:
transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea
In ce tipuri de roci se gaseste frecvent
Daca este exploatat si pentru ce
Principalele aparitii pe Glob si in Romania
Foto

BIBLIOGRAFIE

MINERALELE
TEMA 6 pag 2
http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

II. CLASA SULFATI

Mineralele acestei clase reprezint combinaii ale metalelor cu radicalii anionici
sulfat (SO4)2Formarea sulfailor este legat de prezena sulfului n medii puternic oxigenate care
favorizeaz apariia acidului sulfuric. Metalele mono i bivalente formeaz sulfai anhidrii,
n schimb metalele trivalente, n special Al3+ i Fe3+ formeaz sulfai hidratai. Duritatea
sczut este caracteristic tuturor sulfailor.
Minerale reprezentative

BARITINA
ANHIDRITUL
GIPSUL

PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV Compozitia chimica

Formula
Sistemul de cristalizare
Proprietati fizice:
transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea
In ce tipuri de roci se gaseste frecvent
Daca este exploatat si pentru ce
Principalele aparitii pe Glob si in Romania
Foto

BIBLIOGRAFIE

MINERALELE

TEMA 6 pag 3

http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

III. CLASA FOSFATI7. Clasa fosfailor, arseniailor i vanadailor

Sunt sruri ale acidului ortofosforic H3PO4, arsenic H3AsO4H2O sau compui ai metalelor cu
anionul (VO4)3-. Anionii (PO4)3-, (AsO4)3- i (PO4)3- au dimensiuni mari ale razelor ionice i formeaz
sruri stabile cu cationi trivaleni de dimensiuni mari, n special cu Bi i cu lantanidele. Metalele bivalente
formeaz fie sruri acide fie sruri care conin anioni suplimentari (OH)-, F-, O2-.
Numrul de minerale din aceast clas este deosebit de mare. Acest lucru se explic prin
existena seriilor de minerale cu variabilitate chimic limitat sau continu. Cu toate acestea, n afara
fosfailor care formeaz unele acumulri importante, prezena acestor minerale n natur este rar.

Minerale reprezentative
TURCOAZA
APATITUL
PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV Compozitia chimica
Formula
Sistemul de cristalizare
Proprietati fizice:
transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea
In ce tipuri de roci se gaseste frecvent
Daca este exploatat si pentru ce
Principalele aparitii pe Glob si in Romania
Foto

BIBLIOGRAFIE

ROCILE
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pd

TEMA 7

ROCILE
1. Introducere: definitia rocilor
2. petrologia- stiinta
3. Procesele petrogenetice (procesele generatoare de roci) procese magmatice procese sedimentare
procese metamorfice rocilor
4.clasificarea rocilor dupa modul de formare/clasificarea genetica a rocilor:

roci magmatice

roci sedimentare

roci metamorfice

Formarea magmelor in zonele de rift (la marginile divergente ale placilor tectonice) si in zonele de subductie (la
marginile convergente ale placilor tectonice)
Tipuri de magma

roci clastice/detritice
roci de precipitare chimica
roci organogene

5 ROCILE MAGMATICE
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GE
OLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf
A Notiunile de magma si lava
B. Procese magmatice

roci magmatice propriuzise/intrusive/plutonice

roci vulcanice/efisive

Magmele silicatice se clasifica n funcie de coninutul n silice: magme acide cu coninuturi mai mari de 63% SiO2 (procente de greutate);
magme neutre, cu 52% si 63% SiO2 si magme bazice sub 52% SiO2. n magmele bazice sunt dizolvate o cantitate sporita de substane
volatile, ceea ce le confera o fluiditate mai mare faa de cele acide.

Diferenierea magmatica
Solidificarea magmelor;
ascensiunea magmelor spre suprafaasi formarea lavelor

C.Clasificarea rocilor magmatice: granit, diorit, gabro, peridotit

D.Descrierea rocilor magmatice: compozitie mineralogica, stuctura, textura, proprietati fizice, foto pentru
fiecare roca descrisa corpurile magmatice (batolit lacolit filon harti cu regiuni in care apar roci magmatice
BIBLIOGRAFIRE

ROCILE
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf

TEMA 7

ROCILE
1. Introducere: definitia rocilor
2. petrologia- stiinta
3. Procesele petrogenetice (procesele generatoare de roci) procese magmatice procese
sedimentare procese metamorfice rocilor
4.clasificarea rocilor dupa modul de formare/clasificarea genetica a rocilor:

roci magmatice

roci sedimentare

roci magmatice propriuzise/intrusive/plutonice

roci vulcanice/efisive
roci clastice/detritice
roci de precipitare chimica
roci organogene

roci metamorfice

5 ROCILE MAGMATICE: origine

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUC
ERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pd
A Notiunile de magma si lava
B. Procese magmatice (plutonice)

Formarea magmelor in zonele de rift (la marginile divergente ale placilor tectonice) si in zonele de
subductie (la marginile convergente ale placilor tectonice)
Tipuri de magma

Magmele silicatice se clasifica n funcie de coninutul n silice: magme acide cu coninuturi mai mari de 63% SiO2 (procente
de greutate); magme neutre, cu 52% si 63% SiO2 si magme bazice sub 52% SiO2. n magmele bazice sunt dizolvate o
cantitate sporita de substane volatile, ceea ce le confera o fluiditate mai mare faa de cele acide.

Diferenierea magmatica
Solidificarea magmelor;
ascensiunea magmelor spre suprafaasi formarea lavelor
BIBLIOGRAFIE
1 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN
%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf

TEMA 8
ROCILE
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pd

ROCILE MAGMATICE (INTRUSIVE)

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUC
ERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pd
.
Clasificarea rocilor magmatice:

Descrierea fiecarei roci magmatice:

compozitie mineralogica, stuctura, textura, proprietati fizice, foto pentru fiecare roca descrisa

corpurile magmatice = masele de roci magmatice cu diferite forme si dimensiuni (cu

desene/ foto si harti ale regiunlori in care apare fiecare tip):

granit,
granodiorit
diorit,
sienit
gabrou,
peridotit

Batolit
lacolit
filon

BIBLIOGRAFIE

1.
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN
%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf

ROCILE

TEMA 9

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf

ROCILE VULCANICE (EFUSIVE)

Procesele si fenomenele vulcanice
reprezinta suma manifestarilor legate de erupia lavelor si a gazelor asociate, n esena fiind legate de un
transfer de energie calorica si substana din interior la suprafaa Pamntului.
lava reprezinta o magma care ajunge la suprafaa, se revarsa si pierde violent sau linistit o parte din
elementele volatile. Prin racirea si consolidarea lavei iau nastere rocile vulcanice (efuzive).
Ascensiunea lavelor la suprafa si tipurile de eruptii
Elementele unui aparat vulcanic (desen, foto al aparatului vulcanic cu indicarea elementelor componente)
Conul vulcanic
Craterul
Cosul vulcanic
Produse vulcanice (foto/desen pt. fiecare tip de rodus)
Produse lichide
Lavele acide
Lavele bazice
Produse solide
Blocuri vulcanice, Lapilii, Nisipul vulcanic si cenusa vulcanica, aglomerate vulcanice, tufurile vulcanice,.
formaiunile vulcanogen-sedimentarec.
Produse gazoase
Fumarolele uscate Fumarolele acide Fumarolele alcaline Solfatarele Mofetele
Tipuri de manifestari vulcanice subaeriene (cu desene, foto, harti pt fiecare tip+ harta raspandirii vulcanilor
pe Glob))
Tipul hawaiian, Tipul strombolian, Tipul vulcanian, Tipul Bandai San, Tipul plinian, Tipul peleean, Tipul
maar
Clasificarea si descrierea rocilor vulcanice (cu desene, foto, harti pt fiecare tip):
Riolit
Dacit
Andezit
Trahit
Bazalt
BIBLIOGRAFIE
1
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%200
4%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf

ROCILE

TEMA 10

ROCILE SEDIMENTARE INTRODUCERE

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004
%20-%20PETROLOGIE%202.pdf
PROCESE SI ROCI SEDIMENTARE (foto, desene)
Sistemele de sedimentare(foto, desene)
Procesele petrogenetice sedimentare includ acele procese fizice, chimice si biotice care se desfasoara n istemele de
sedimentare de la suprafaa terestra, alcatuite din subsistemele: aria sursa agenii de transport bazin de sedimentare.
Acestea acioneaza att n stadiul de sedimentare (formarea componenilor rocilor sedimentare, transportul si acumularea
sedimentelor), ct si n cel de diageneza (produc transformarea fizico-chimica a sedimentelor si formarea rocilor sedimentare
cimentate). Sistemele de sedimentare se clasifica dupa natura procesele sedimentogenetice predominante care le controleaza
i a produselor sale (rocile sedimentare), rezultnd sisteme clastice, carbonatice, evaporitice, etc, care cuprind la rndul lor mai
multe sisteme depoziionale
Ariile sursa sunt reprezentate de acele zone subaeriene sau submerse n care substratul este supus proceselor fizicomecanice si fizico-chimice de dezagregare, formndu-se clastele (fragmentele) care alcatuiesc rocile clastice
Agenii de transport constituie segmentul de legatura dintre aria sursa si bazinul de sedimentare. (foto, desene)
Bazinele de sedimentare sunt zone depresionare continentale sau marin-oceanice n care bilanul intrari - iesiri de sedimente
este supraunitar, adica procesul de acumulare a sedimentelor predomina net asupra proceselor de eroziune si transport
Formarea componenilor rocilor sedimentare ( formarea sedimentelor) (foto, desene)
Procese de meteorizaie(foto, desene)
Procese chimice (foto, desene)
Precipitarea din soluii suprasaturate
Alterarea chimica: oxidarea, carbonatarea si hidroliza
Procese biotice
Transportul materialului sedimentar (al sedimentelor) (foto, desene)
Componenii rocilor sedimentare (foto, desene)

alogeni

autigeni
Diageneza sedimentelor (foto, desene)

Tasarea sau compactarea Cimentarea Formarea concreiunilor Carbonificarea Bituminizarea

Clasificarea rocilor sedimentare(foto, desene)

Clasificarea genetica (foto, desene)

Epiclastice/ clastice (detritice),

piroclastice,
organogene,
de precipitaie chimica
reziduale.

BIBLIOGRAFIE 1
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGI

ROCILE

TEMA 11

pag 1

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

ROCILE SEDIMENTARE CLASTICE (DETRITICE)

1 Formarea componentilor rocilor sedimentare clastice (clastele) foto, desene)

2 Transportul materialului sedimentar (foto, desene)

Transportul din aria sursa n bazinul de sedimentare poate fi efectuat de unul sau mai multi agenti de transport Apele curgatoare Apele lacustre
Apele marine n miscare (valuri, maree si curenenti) Ghetarii Vnt

3 Componentii rocilor sedimentare (foto, desene)

Procese de meteorizatieProcesul de fragmentare al substratului geologic fara modificarea compozitiei chimice este denumit, generic, dezagregare
(meteorizatia fizica). Dezagregarea n acest caz este produsa de procese exogene, rezultnd fragmente, denumite claste sau galeti. Eroziunea fluviala,
abraziunea marina, coraziunea eoliana i eroziunea glaciara, cu rol major n distrugerea substratului preexistent. La procesele de eroziune enumerate se
adauga un set de procese fizice, chimice si biotice care contribuie la productia primara de claste (Termoclastia Crioclastia Haloclastia Fitoclastia) In
urma dezagregarii fizico-mecanice a rocilor preexistente rezulta fragmente (claste) de diferite dimensiuni, de la blocuri metrice, pna la dimensiuni
submicroscopice. Granulometric clastele se clasifica n: psefite (rudite), psamite (arenite), aleurite (silturi) si pelite (lutite), iar rezultatele analizelor
granulometrice se reprezinta pe grafice speciale prin curbe ganulometrice. Rocile rezultate din acumularea clastelor se numesc detritice sau epiclastice
(de ex. conglomeratele si gresiile). n decursul transportului, materialul detritic se farmieaza si mai mult, se sorteaza granulometric din ce n ce mai bine
si se rotunjeste (ruleaza) datorita frecarii particulelor detritice ntre ele, sau de rocile aparute n calea agentului transportor) foto, desene)

alogeni - componenti care iau nastere n afara bazinului de sedimentare si ulterior sunt transportati n bazin (componenti epiclastici,
piroclastici, subordonat bioclastici); intra n alcatuirea rocilor clastice

4 Diageneza sedimentelor clastice (foto, desene)

dupa depunere acestea sufera o serie de procese fizice si chimice n urma carora sunt transformate n roci sedimentare cimentate. Aceste
procese numite de diageneza cuprind: tasarea, dizolvarea, cimentarea, formarea concretiunilor,

a. Tasarea. B Cimentarea c Formarea concretiunilorc

5.Domenii depozitionale (foto, desene)

Acumularea sedimentelor se produce n bazine de sedimentare, definite ca depresiuni n care se realizeaza conditiile gravitationale de
acumulare si stocare a sedimentelor si au loc procese diagenetice.
6 Bazinele de sedimentare pot fi continentale sau marin-oceanice. (foto, desene)
n domeniul glaciar se acumuleaza tilite, morene, mluri glaciare, loessul; foto, desene)
n domeniul arid (deserturi) se acumuleaza bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri, iar n lacurile efemere pot sa precipite gipsul si
sarea gema
domeniul fluviatil transporta si depune roci detritice de toate tipurile si granulometriile
n domeniul lacustru pe lnga roci detritice, n special pelitice
domeniul deltaic contine acelasi tip de depozite ca si sistemul fluviatil care l-a generat, deosebirea consta n prevalenta
claselor granulometrice medii si fine (nisipuri si argile).
n domeniul litoral se mai pot acumula: nisipuri,

ROCILE

TEMA 11 pag 2

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

ROCILE SEDIMENTARE CLASTICE (DETRITICE) (foto, desene)

Rocile epiclastice (detritice) s-au format ca urmare a acumularii n bazine de sedimentare a clastelor
(detritusului), provenite sub actiunea proceselor fizico-mecanice asupra rocilor preexistente (magmatice,
sedimentare, metamorfice), n ariile sursa.

La rndul lor acestea sunt clasificate dupa dimensiunile componentilor (clastelor) si dupa gradul de consolidare (cimentare)

CLASIFICAREA ROCILOR SEDIMENTARE CLASTICE

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%
2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

Fig. 4.30. Clasificarea rocilor epiclastice (Sursa: http://www.wikipedia.org/) + desene, foto

Fig. 4.31. Clasificarea rocilor epiclastice + desene, foto

BIBLIOGRAFIE
1.
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETR
OLOGIE%202.pdf

ROCILE

TEMA 12 pag 1

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

I. ROCILE SEDIMENTARE de PRECIPITATIE CHIMICA;

II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE (foto, desene)

I. ROCILE SEDIMENTARE de PRECIPITATIE CHIMICA;

Formarea componentilor rocilor sedimentare de precipitatie chimica

Procese chimice

Prin proprietatile sale chimice ( pH, Eh si continutul n gaze dizolvate) apa constituie un factor esenial n
desfasurarea proceselor de la suprafata Pamntului. Substantele solubile rezultate n urma proceselor de alterare
chimica si biochimica a rocilor preexistente sunt transportate sub forma de solutii naturale sau coloidale n lacuri
si mari unde, prin suprasaturare, precipita genernd rocile de precipitatie chimica.

a. Precipitarea din solutii suprasaturate

Cai de mbogatire a solutiilor marine sau lacustre n diferiti componenti (Sursa: http://sepmstrata.org/)

ROCILE

TEMA 12 pag 2

b. Alterarea chimica
Principalele procese de alterare sunt oxidarea, carbonatarea si hidroliza
Roci de precipitaie chimica

n funcie de domeniul n care s-au format se pot contura doua categorii:

continentale, formate prin precipitare n endocarsturi (calcarele de precipitaie ce alcatuiesc

speleotemele: stalactitele, stalagmitele, draperiile, etc), precum si tot cortegiul de roci formate prin
recipitare chimica n lacurile continentale din zonele cu deficit hidric (gipsuri, anhidrite, sare gema,
etc);
marine rezultate ca urmare a supraconcentrarii prin evaporare n bazine marine cu circulatie
restrictiva (gipsuri, anhidrite, silvina, carnalit, etc), sau pe alte cai (calcare, silicolite, etc.)

Rocile reziduale sunt formate ca urmare a alterarii chimice si biochimice si

acumularea in situ a mineralelor greu solubile (bauxite, laterite, soluri).
Clasificarea chimico-mineralogica

n functie de compoziia chimico-mineralogica se disting urmatoarele categorii de roci de

precipitare chimica (pentru rocile scrise cu font rosu: Desene, scheme, foto)

Aluminoase - formate prin acumulare reziduala (bauxitele);

Carbonatitice - calcarele
Clorurice rezultate n urma precipitarii din solutii suprasaturate (sarea gema, silvina)
Sulfatice - rezultate prin precipitare din ape marine sau lacustre din zone aride (gips, anhidrit);
Feruginoase - reprezentate mai ales prin limonit si hematit;
Fosfatice - mai rar se formeaza fosforitele.
ROCILE SCRISE CU FONT ROSU VOR FI DESCRISE

BIBLIOGRAFIE
1.

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOL
OGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

ROCILE

TEMA 12 pag 3

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE (foto, desene)

Procesele petrogenetice organogene includ biotice care se desfasoara n sistemele de sedimentare de la suprafata
terestra si din bazinele acvatice alcatuite din subsistemele: aria sursa agentii de transport bazin de sedimentare

Procese biotice(foto, desene)

a. n mari si oceane vieuiesc o serie de comunitai de organisme care si construiesc scheletul, pseudoscheletul
sau testul protector din substane minerale, n special carbonat de calciu (algele,coralii si briozoarele) si bioxid de
siliciu (silicoflagelatele, radiolarii, diatomeele). (foto, desene)
Astfel:
prin acumularea in situ a scheletelor coralilor, algelor calcaroase si briozoarelor se formeaza calcarele
recifale (roci bioconstruite), n stive ce pot ajunge grosimi de mii de metri;
un rol petrogenetic impotant l au diatomeele, radiolarii si coccolitoforideele, care, prin acumularea
testelor, primelor doua, au generat roci silicolitice de tipul diatomitelor, menilitelor,radiolaritelor, jaspurilor,
iar ultimele au dat cretele (roci de bioacumulare); (foto, desene)
n alte situaii, testele organismelor calcaroase sau silicioase au fost amestecate cu material
epiclastic, lund nastere gresii lumaselice, lumasele, etc. (foto, desene)

b. Un alt proces biogen se leaga de activitatea microorganismelor bacteriene (procese geobacteriene), cu un rol foarte
important n petrogeneza. (foto, desene)
Astfel:

bacteriile chimiotrofe cum sunt: ferobacteriile, tiobacteriile, nitrobacteriile, fosfobacteriile,calcibacteriile, etc,

au contribuit la formarea acumularilor de fier, sulf, nitrai. fosfati, calcare, etc
microorganismele au rol decisiv n transformarea materialelor vegetale din mediile paludale eutrofe sau
oligotrofe n turba, material precursor al carbunilor;
n mediile marin-oceanice sau lacustre euxinice, bacteriile anaerobe au transformat acumularile de
substane lipidice din sapropeluri (amestecul materialelor pelitice cu zooplanctonul si fitoplanctonul din
bazin), care n condiii specifice de temperatura si presiune se transforma n kerogen si apoi n hidrocarburi
(petrol si gaze naturale)
o alta categorie de bacterii aerobe si anaerobe au jucat un rol esenial n transformarea biochimica a
materialului vegetal n acizi humici, componeni specifici ai solurilor, cu rol principal n asigurarea fertilitaii
acestuia.
Componenii rocilor sedimentare orgogene (foto, desene)
bioclaste, fragmente provenite din parile minerale ale organismelor; de ex. corali, alge calcaroase,
briozoare, care au rolul cel mai important n formarea rocilor de bioconstrucie (de ex. calcarale recifale),
sau prin acumularea mecanica a fragmentelor de cochilii aparinnd diferitelor specii de gasteropode,
lamelibranchiate, brachiopode, etc., rezultnd rocile de bioacumulare (de ex. falunele depozit necimentat
de bioclaste si lumaselele roci cimentate alcatuite dintr-o aglomerare de bioclaste) (foto, desene)

ROCILE

TEMA 12 pag 4

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE continuare - (foto, desene)

Diageneza sedimentelor organogene

procese specifice

Carbonificarea propriu-zisa sau carbonificarea geochimica este un proces complex n urma caruia turba
dupa acoperirea ei cu sedimente, este supusa unor temperaturi si presiuni care determina cresterea
coninutului n carbon si transformarea ei n carbuni (carbune brun, huila si antracit). (foto, desene)
Bituminizarea este procesul de mbogaire n carbon si hidrogen a sapropelului si transformarea acestuia n
hidrocarburi lichide (petrolul) si hidrocarburi gazoase (gazele naturale) (foto, desene)
Rocile organogene sunt formate fie prin
acumularea in situ a bioclastelor si cochiliilor organismelor marine, sau a detritusului vegetal, rezultnd
rocile de bioacumulare (cum sunt falunele, lumaselele, turbele, carbunii, etc) (foto, desene)
prin activitatea unor organisme recifale (corali, briozoare, algele calcaroase, etc), rezultnd roci de
bioconstrucie (asa cum sunt calcarele recifale, calcarele stromatolitice, calcarele algale, (foto, desene)
Rocile organogene sunt clasificate si n funcie de comportamentul lor la combustie n:
acaustobiolite (roci organogene necombustibile) din care fac parte calcarele recifale, diatomitele,
radiolaritele, spongolitele, etc; (foto, desene)
caustobiolitele, reprezentnd rocile combustibile cum sunt turbele, carbunii, titeiul si gazele naturale

ROCILE SCRISE CU FONT ROSU VOR FI DESCRISE

(foto, desene)

BIBLIOGRAFIE.

1.
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOG
IE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

ROCILE

TEMA 13 pag 1

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf

ROCILE METAMORFICE (foto, desene)

PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene)
n urma miscarilor scoartei terestre, o parte dintre corpurile de roci participante la alcatuirea acesteia sunt
scoase din mediul n care s-au format si ajung n conditii noi de presiune si temperatura, conditii ce determina o
serie de transformari n structura si compozitia acestora, conducnd la o alta categorie de roci cunoscute sub
numele de roci metamorfice.
Totalitatea transformarilor n stare solida, prin care rocile preexistente tind sa se adapteze la noile conditii
de presiune si temperatura se numeste metamorfism.
n urma acestui proces rezulta rocile metamorfice.
Efectele metamorfismului (foto, desene)
schimbarea structurii petrografice fie printr-o rearanjare n spatiu a cristalelor protolitului, fie prin
modificarea formei si dimensiunilor cristalelor;
schimbarea compozitiei mineralogice a protolitului, chimismul global mentinndu-se constant la protolit si
metamorfit;
schimbarea compozitiei chimice globale a protolitului.
Aceste modificari se pot produce individual sau simultan, avnd ca rezultat trei tipuri de
modificari metamorfice. (foto, desene) Astfel:
recristalizare simpla -se modifica numai structura, un exemplu n acest sens l constituie transformarea
unui calcar recifal, prin actiunea temperaturii n calcar cristalin (marmura);
metamorfismul izochimic - daca structura si compozitia minerala a protolitului sunt modificate,dar
chimismul global ramne acelasi,
metamorfism metasomatic sau alochimic se modifica chimismului global ntr-un sistem mineral solid prin
metasomatoza (proces de substitutie ale unor elemente chimice preexistente cu altele, prin intermediul
unor fluide lichide sau gazoase
Factorii de control ai metamorfismului) (foto, desene)
n scoarta, pe masura cresterii adncimii cresc valorile pentru temperatura, presiunea litostatica si se manifesta
presiunea orientata (stressul), ori toti acesti parametri sunt si principalii factori de control ai metamorfismului.
temperatura reprezinta un alt factor de metamorfism de mare importanta. Aceasta creste cu
adncimea, ceea ce face ca rocile sa se ncalzeasca prin afundare si invers (foto, desene)

ROCILE

TEMA 13 pag 2

PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene)

SURSA:
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf

TEMA 13 pag 3

n acest caz,

prin cresterea temperaturii rocile hidratate si pierd apa de constitutie, iar carbonatii sunt descompusi (rezulta un
metamorfism termic prograd).
Prin racire, procesele se petrec n sens invers (rezulta un metamorfism termic retrograd).
n cazul corpurilor magmatice fierbinti, la contactul acestora cu rocile din jur, are loc un metamorfism termic de contact,
manifestat pe o distanta variabila n jurul emitatorului de caldura, distanta ce delimiteaza o zona n care au loc
transformari metamorfice, denumita aureola de contact

SURSA:
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf

TEMA 13 pag 4

PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene)

presiunea litostatica este unul dintre factorii cu atciune generala si

constant crescatore cu adncimea, datorat coloanei de roci situata
deasupra. Aceasta presiune este similara presiunii hidrostatice, n sensul ca
este nedeformaionala, acionnd cu valori egale n toate direciile, astfel
nct comprima un corp, dar nu l deformeaza. Cresterea ei cu adncimea
face rocile mai dense si invers, mai puin dense spre suprafa;
presiunea orientata (stressul) - este prin excelena deformaionala,
deoarece actioneaza preferenial, pe o anumita diretcie. Pentru adaptarea la
stress, rocile fie ca se sparg n fragmente ct mai mici, fenomen numit de
cataclazare (rocile rezultate se numesc cataclazite), fie ca determina
reorientarea mineralelor pe direcii paralele cu direcia de aciune a stressului, acestea devenind alungite n sensul de aciune a forei, pentru a permite
o mai usoara alunecare. Acest proces conduce la apariia sistuozitaii,
caracteristica principala a celor mai multe dintre rocile metamorfice,
cunoscute din acest motiv si sub numele generic de sisturi cristaline
fluidele - catalizeaza reaciile chimice, crescnd viteza acestora; reprezinta
vectorii care asigura migraia componenilor chimici si se constituie ntr-un
factor de transformare chimica si mineralogica (de ex. alterarea
hidrotermala).

TEMA 13 pag 5

PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene)

Clasificarea rocilor metamorfice

Roci cu grad redus de metamorfism, la care protolitul este usor de recunoscut, motiv pentru
care la denumirea rocii initiale se adauga prefixul meta", de ex.

metabazalt,
metagranit etc.;

Roci cu grad avansat de metamorfism care nu pastreaza structura petrografica a protolitului si,
uneori, nici chimismul acestuia. Dintre aceste metamorfite mentionam:

corneene - roci metamorfice izotrope, microgranulare, diverse din punct de vedere mineralogic;
skarne - n mod obisnuit roci izotrope alcatuite mai ales din silicai calcici;
marmure formate din cristale mari de calcit;
cuartite - roci predominant cuaritice;
gnaise - roci sistoase alcatuite prevalent din feldspat si mice;
micasisturi - roci sistoase constituite mai ales din mice si cuar;
filite - roci sistoase, fine, alcatuite din filosilicai;
sisturi verzi - roci sistoase formate din albit si un mineral verde (clorit, epidot);
amfibolite - roci sistoase constituite din hornblenda si feldspat plagioclaz;
eclogite - roci cu densitate mare de peste 3,3 g/cm.
ROCILE SCRISE CU FONT ROSU VOR FI DESCRISE, DESENE, SCHEME, FOTO
BIBLIOGRAFIE

1.
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP
.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf