Laborator

Metode si Procedee Tehnologice

Mihai Alexandru
Grupa 111A

PRELUCRARI PRIN ASCHIERE

MASINI UNELTE

CUPRINS

NOTIUNI INTRODUCTIVE 3
PRELUCRARI MECANICE LA RECE..............................................3
Prelucrari prin aschiere........................................................3
Strunjirea...............................................................................4
Frezarea................................................................................4
Rabotarea..............................................................................5
Mortezarea............................................................................5
DATE NOMIALE ALE MASINILOR UNELTE
SULE, DISPOZITIVE SI VERIFICATOARE 6
PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICATIE A
ARBORELUI UNEI MASINI ELECTRICE 7
BIBLIOGRAFIE

10

Notiuni Introductive
Pentru constructia de masini electrice, echipamente electrice, in general se
folosesc piese, organe de amsini care trebuie prelucrate prcis implicand procese
tehnologice variate.
Metode si procedee tehnologice folosite pentru fabricatia echipamentelor
electrice cuprinde toata gama de prelucrari prin achiere, deformari plastice, prelucrari
la rece etc.
Piesele electroizolante sunt obtinute prin procedee specifice prelucrarii
maselor plastice, a ceramicii, a sticlei precum si altele.
Characteristic orcarui procedeu de prelucrare este grupul piesa scula
(unealta) care intereactioneaza in diverse moduri, astfel se pot defini patru categorii
de procese tehnologice si anume:
- cu interactiune punctiforma intre piesa si scula (strunguri, freze etc.);
- cu interactiune liniara (masini de stantat, taiat);
- cu interactiune de suprafata intre piesa si scula (ambutisari, prelucrari
erosive);
- cu interactiune de volum (turnari, presare in matrite).

Prelucrari mecanice la rece

O mare parte dintre piesele metalice se obtin prin procedee de prelucrare la
rece, ponderea prelucrarilor la cald in industria electrotehnicii fiind mai mica. Game
de tehnologii de prelucrare mecanica la rece pentru industria electrotehnicii se divide
in doua grupe:
1. Prelucrari prin achiere, specifice pieselor masivre;
2. Prelucrari prin taiere si deformare plastica l rece, specifica pieselor obtinute
din semifabricate plate (table).

Prelucrari prin aschiere

Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte strunjirea, frezarea, filetarea,
rabotarea, mortezarea, brosarea, repidicarea.
Prelucrarile prin aschiere presupun indepartarea de material de pe suprafata
semifabricatului sub forma de aschii, iondepartarea de achii de pe semifabricat
presupune o miscare relative intre scula si piesa.
Miscarea necesara detasarii de aschii se numeste miscare principala, iar
miscarea care asigura eliminarea continua de aschii se numeste miscare de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin achiere
sunt:
- adancimea de aschiere;
- avansul de aschiere;
- viteza de avans;

- turatia;
In principal orice masina unealta este compusa din o parte fixa care sustine
toate elementele masinii, numita sasiu; una sau mai multe coloane pe care sunt
ghidate saniile; cu saniile se realizeaza miscarile necesare prelucrarii cu ajutorul unor
dispozitive specuifice; sculele se fixeaza pe sanii.
Mesele au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul unor
dispozitive.
Motorul de actionare . poate fi electric, hidraului sau chiar pneumatic.
Cutia de viteze are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza necesare
prelucrari.
Curia de avansuri care regleaza viteza miscarii de avans.

Strunjirea
Este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau
exterioare a pieselor, ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor
pe masini unelte din grupa sturungurilor.
Piesa de prelucrat executa miscarea de rotatie (miscarea principala) iar cutitul
executa miscarea de avans.
Prin strunjire se pot prelucra, in general piese de revolutie, cu suprafere
cilindrice, conice, dar putem prelucra si suprafete plane prin sttrunjire plana.
Cutitele de strung (conform standardului ISC 20-100.10 Cutite de strung) se
aleg corespunzator operatiei trebuie sa se realizeze.
Fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru prelucrare
piesa se fixeaza in diferite dispozitive numite bacuri; papusa mobile, inima de
antrenaresi alte dispozitive.
Necesitatea de adoptare a prelucrarii prin strunjire la diverse piese, precum si
conditia de marire a productivitatii muncii, a condus la constructia unui numar mare
de masini unelte care se incadreaza in categoria strungurilor. Astfel exista:
- Strung Carusel se carcterizeaza prin faptul ca axul principal este pozitionat
verical, ceea ce permite prelucrarea unor piese cu diametrul cuprin intre
800-2700 mm si o inaltime maxima de 8000 mm. Acesta asezare verticala
a piesei conduce la o mai buna rigiditate.
- Strungul Revolver se caracterizeaza prin faptul ca pemite montarea unui nr
mare de scule (12 16 scule) care permite o prelucrare rapida a pieselor si
ceea ce conduce la cresterea productivitatii.

Frezarea
Este procesul de prelucrare prin aschiere a suprefetelor plane, cilindrice sau
profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze si respectiv masini
de frezat.
Miscarea principala este asigurate de scula, iar miscarea de avans de catre
piesa de prelucrat.
Operatiile de frezare se pot clasifica in functie de:
- suprafetele prelucrate: plane, cilindrice, profilate.
- Sensul de rotatie al frezei in raport cu avansul piesei: Contra avansului sau
in sensul avansului.
- Directia de actionare a frezei: cilindrica, frontala, elicoidala.
- Dupa forma dintilor: triungiulare, rotunde, trapezoidale.
4

Rabotarea
Este procesul de prelucrare prin achiere a suprafetelor cu scule aschietoare de
tipul cutitelor pe masini unelte numite masini de rabatat.
In general prin rabotare se prelucreaza suprefete plane precum si diferite
forme de canale.
La masinile de rabatat miscarea principala de achiere este o miscare rectilinie
alternativa formata din doua cure. Cursa activa in care se efectuiaza preluarea de
matrial de pe suprafata piesei de prelucrat si o cursa in gol in care cutitul revine la
potitia initiala.
In functire de cine executa miscarea principala de aschiere se definesc doua
tipuri de raboteze:
1. Masini de rabatat transversal Sepinguri-miscarea principala de aschiere
este executata de scula in timpul cursei active;
2. Masini de rabatat longitudinale Raboteze- miscarea principala de
aschiere este efectuata de piesa de prelucrat care se deplaseaza impreuna
ce masa masinii, iar miscarea de avans este executata de cutit.
Obserbatie! Raboteza se foloseste pentru prelucrarea de materiale la care
predomina lungimea.

Mortezarea
Este procesul de prelucrare prin achiere la care miscarea principala de aschiere
rectilinie alternativa se executa pe verticala de cutitul de mortezat, iar miscarea de
avans este efectuata de piesa de prelucrat (rectilinie sau de rotatie).
Operatia de mortezare se aplica la prelucrarea canalelor interioare cum ar fi
canul de pana in butucul rotilor dintate.
Spre deosebire de Masina de Rabatat, Masina de Mortezat executa miscarea de
eliminare de aschii pe verticala.

Date nomiale ale masinilor unelte

Aceste date sunt trecute in fisa tehnica a fiecarei masini electrice si sunt
carcteristice fiecarui tip de masina de prelucrat mecanic.
De exemplu la Strungul Normal in fisa tehnica avem trecut:
Marime nominala
Dimensiunea maxima de lucru
Dimansiunea maxima de lucru intre varfuri
Dimansiunea maxima de lucru deasupra gidajuluii
Dimansiunea maxima gaura arbore principal
Numar trepte turatie
Domeniu de turatii
Numar avansuri longitudinale si transversale
Domeniu avansuri longitudinale
Domeniu avansuri transversale

Valoare nominala
320 mm
750 mm
160 mm
36 mm
18
31 1600 rot/min
36
0,03 3,52 mm/rev
0,01 1,17 mm/rev

Procesul tehnologic de fabricatie a arborelui unei

masini electrice
Procesul tehnologic de fabricatie a arborelui unei masini electrice rotative
presupene urmatoarele etape:
1. Debitatrea
Este procesul in urma caruia se aduce la o dimeniune aproximativ egala a unei
bare (suprafete profilate cilindric) cu dimensiunea finala a arborelui masinii
respective.
Acesta debitare se poate face cu ajutorul unor dispozitive de taiere cum ar fi
polizorul, ferastraie chiar strunguri. Realizarea taierii se obine folosind SDVuri corespunzattoare cum ar fi:
- cutite de taiat pentru strung;
- panza pentru ferastraie;
- discuri de diferite asperitati pentru polizoare.

2. Indreptarea
Este procesul prin care se obtine o cilindricitate corespunzatore fara denivelori
prea evidente. Piesa se aduce la o forma cat mai corespunzatoare.
Pentru indeplinirea acestei operatii se pot folosi diferite tipuri de prese:
hidraulica, pneumatica. Pieasa fiind prinsa intr-un dispozitiv de fixare.

3. Controlul tehnic de calitate

Este procesul prin care se face controlul dimensiunilor. Acesta verifacare este
necesara pentru a putea continua procesul de fabricatie. Verificare se face su un subler.

4. Prelucrarea unei fete laterale

Este procesul prin care se obtine o fata dreapta, la alegere. Se obtine prin
folosirea strungului prin folosirea unui cutit defata dreapa.

5. Centruire
Este procesul prin care se obtine o centrare prerfecta o cilindrului in momentul
in care se fixeaza pe masina de prelucrat. Se obtine prin folosirea unor burgie de
centrare.

6. Degrosare
Este procesul prin care se obtine o dimensiune mai si mai apropiata de cea
inscrisa in desenul tehnic al arborelui (70 si lungimea de 410 mm) .
Se foloseste strungul, iar degrosare se obtine cu ajutorul unui cutit.

7. Strunjire
Este procesul prin care se obtine diferitele diametre prevazute in desenul de
executie. Se folosesc cutite de strung.

8. Tesirea cotelor
Este procesul tehnologic prin care se obtine o tesire a marginilor diferitelor
diametre.

9. Controlul tehnic de calitate

Este procesul prin care se face controlul dimensiunilor. Acesta verifacare este
necesara pentru a putea continua procesul de fabricatie. Verificare se face su un subler
sau un micrometru.

10.Prelucrarea canului de pana

Este procesul tehnologic prin care se obtine un canal in care se introduce o
pana si care asigura o functionare corecta atuci cand se asambleaza cu alte piese.
Canalul se obtine prelucrand arborele cu ajutorul unei masini de frezare si o
scula numita freza deget.

11.Rectificare
Este procesul de prelucrare prin aschiere care asigura o precizie dimensionala
mare si o netezire buna a suparefetelor. Pentru rectificare se folosec masini de
rectificat care pot fi cu: pietre abrazive, granule abrazive in suspensie etc.
Pentru o mai buna rectificare se pot aplica procese tehnologice ca honuirea,
lepuirea, lustruirea, rodarea etc.
Rectificare asigura si o rugozitare cat mai mica a suprafetei prelucrate.

12.Tratament termic
Este procesul tehnologic prin care se obtine o tratare a suprafetei finale si care
asigura o mai buna rezistenta in timp la diferite solicitari, fie ele de natura electrica,
mecanica sau chimica. Precum in urma tratamentului termic se pot observa si rectifica
unele fisuri (in caz ca exista).

13.Control final

BIBLIOGRAFIE

Notitele de la laborator
STAS 9944 79 Masini de frezat cu consola, cu comanda
numerica
STAS 589 80 Alezoare cu coada cilindricapantru conuri metalice.