Ipssm - Sudura

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN
IPSSM 1
1. PREVEDERI GENERALE
Continut
Art.1
Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea si tierea metalelor
cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munc
n activittile de sudare si tiere a metalelor.
Scop
Art.2
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de
accidentare existente n cadrul acestor activitti, proprii celor patru componente ale
sistemului de munc texecutant -sarcina de munc - mijloace de productie - mediu de
munc)
Domeniu de aplicare
Art.3
Prezentele norme se aplic n toate unittile economice n care se desfsoar
activitti de sudare si tiere a metalelor, indiferent de forma de proprietate asupra
capitalului social si de modul de organizare a acestora.
Art.4
(1) Prevederile prezentelor norme se aplic cumulativ cu prevederile Normelor
Generale de Securitate a Muncii;
Revizuirea normelor
Art.5
Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cte ori este
necesar, ca urmare a schimbrilor de natur legislativ, tehnic etc., survenite la nivel
national, al unit`tilor sau proceselor de munc.
2. PREVEDERI COMUNE TUTUROR PROCEDEELOR DE SUDARE SI TIERE A
METALELOR
2.1. ncadrarea si repartizarea personalului la locul de munc
Art.6
(1) Lucrrile conform art.3 pot fi executate numai de persoane avnd vrsta
peste 18 ani, care cunosc instalatiile, aparatura si procedeele de lucru si care au fost
instruite din punct de vedere al securittii muncii si au calificarea necesar;
(2) Persoanele care nu sunt calificate n meseria de sudor sau nu au mplinit
vrsta de 18 ani pot fi admise la lucru n conditii normale ca ajutor de sudor numai sub
supravegherea direct a cadrelor calificate n aceste lucrri si numai dup nsusirea
instructajului de securitate a muncii.
Art.7
Persoanele sub 18 ani nu vor fi admise la lucrrile indicate n art. 3, la care pot
aprea pericole specifice de accidentare, ca de exemplu: lucrri executate n spatii nchise
cu degajri puternice de cldur, lucrri asupra unor piese zincate acoperite cu plumb,
cadmiu, beriliu sau vopsite cu vopsele ce contin plumb. Prin spatii nchise se nleleg:
rezervoare, cazane, portbagaje, spatii dublu fund la vase, aparate din industria chimic,
puturi si similare. Prin lucrri cu degaji puternice de cldur se nteleg, de exemplu,
sudarea cu prenclzire a pieselor mari de font.
2.2. Instruirea personalului,
Art.8
Instructajul de securitate a muncii se va face pe faze, n conformitate cu
prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii n vigoare.
2.3. Dotarea cu ectipament individual de protectie
Art.9
Sudorii si ajutoarele de sudori sunt obligati s utilizeze echipamentul individual
de protectie adecvat conform "Normativulul cadru de acordare a echipamentului de
protectie".
Art.l0
Lucrrile de sudare se execut numai cu aprobarea conductorului procesului de
productie, dup cunoasterea documentatiei tehnice n legtur cu respectivele lucrri si
dup efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului si cu

privire la securitatea muncii.
Art.11
nainte de nceperea lucrului, persoana nsrcinat cu supravegherea operatiilor
va verifica dac au fost luate toate msurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentelor si mbolnvirilor.
Art.12
La locurile de munc permanente se vor afisa n mod obligatoriu instructiunile de
folosire ale utilajului si indicatoare de securitate conform STAS 297/1-88 si STAS 297/2-88,
n vigoare, iar sudorii vor avea la dispozitie scaune reglabile n nltime, dispozitive de
fixare, rotire si nclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru aprinderea arztoarelor,
dispozitive pentru agtarea arztorului sau a portelectrodului etc.; pentru a se putea
asigura o pozitie ct mai comod de lucru.
Art.13
Locurile de munc n care se execut lucrri de sudare pot fi permanente sau
temporare, fixe sau mobile. Locurile de munc fixe se organizeaz n ntreprinderile
existente, n ncperi special dotate sau n spatii deschise. Locurile de munc mobile se
organizeaz n ntreprinderile care se construiesc sau n ntreprinderile existente - la
efectuarea lucrrilor temporare de constructii-montaj si alte lucrri cu caracter temporar.
Art.14
Zona de lucru va fi ngrdit cu paravane sau pereti netezi, care vor fi prevzuti
cu tblite avertizoare.
Art.15
La efectuarea lucrrilor de sudare ntr-o ncpere n care se desfsoar si alte
activitti vor fi luate msuri care s exclud posibilitatea de actiune a factorilor periculosi si
nocivi asupra lucrtorilor.
Art.16
(1) La locurile de munc unde exist pericolul de cdere de la nltime, nceperea
lucrului este permis numai dup atestarea scris c sudorul este apt din punct de vedere
medical s lucreze la nltime;
(2) Cnd lucrrile de sudare se execut la nltimi mai mari de 1 m, se vor folosi
schele rezistente, asigurate mpotriva incendiilor;
(3) Sudorii si ajutoarele lor vor purta centuri de sigurant pentru prevenirea
cderii de la nltime, asigurate cu frnghie de elementele fixe ale constructiei;
(4) Este interzis stationarea si trecerea oricrei persoane n zona de lucru care
va fi semnalizat prin tblite avertizoare.
Art.17
n locurile de munc unde exist pericol de intoxicare cu diverse gaze sau
asfixiere, nceperea lucrrilor este permis numai dup ventilatia fortat a spatiului si
verificarea prin probe a atmosferei din spatiul respectiv.
Depozitare, manipulare, transport
Art.18
La toate atelierele si sectiile de sudare, la generatoarele si statiile de acetilen,
depozitele de carbid, depozitele sau magaziile de butelii sub presiune se vor respecta
prevederile normelor n vigoare privind manipularea, depozitarea, transportul si folosirea
buteliilor sub presiune (PSI si ISCIR).
Amplasarea echipamentelor de munc
Art.19
La locul de munc al sudorului, gruparea si amplasarea diverselor organe de
comand manual (prghii, ntreruptoare etc.) si a mijloacelor de transmitere a informatiei
vor satisface cerintele de ordin ergonomic.
Art.20
Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenti hidraulici, cu
acetilen, gaze combustibile, ap si cablurile de alimentare cu energie electric vor fi
protejate mpotriva actiunilor mecanice si termice.
Protectia mpotriva incendiilor si exploziilor
Art.21
(1) Locurile n care urmeaz a se executa lucrri de sudare sau tiere se vor
curti de materiale inflamabile;
(2) n cazul n care se sudeaz sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin
ardere produc gaze nocive, naintea nceperii operatiei respective, stratul de vopsea se va
ndeprta pe o ltime de cel putin 100 mm de fiecare parte, a tieturii sau custurii.
Art.22
Se interzice sudarea instalatiilor aflate sub tensiune si a recipientelor aflate sub
presiune.
Art.23
Pentru evitarea rsturnrii si deplasrii pieselor n timpul executrii lucrrilor de
sudare si tiere se vor folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile. Folosirea
butoaielor de carbid sau a altor recipiente pline sau goale pentru sustinerea pieselor n
timpul lucrului nu este permis.
Art.24
La executarea lucrrilor de sudare si tiere a metalelor n apropierea elementelor
de constructie combustibile (grinzi de lemn, pardoseal de lemn) se:vor lua msuri, pentru
prevenirea incendiilor, prin acoperirea acestora cu tabl sau plci de azbest si pregtirea
unor vase cu ap, stingtoare cu praf inert si bioxid de carbon si cu spum carbonic,
pentru stingerea unui eventual nceput de incendiu. Locul de munc si zonele nvecinate
periculoase vor rmne sub observatie atent pn cnd temperatura coboar n toate
punctele la valorile mediului ambiant.
Art.25
n spatiile si ncperile n care se prelucreaz sau se depoziteaz substante usor
inflamabile sau unde exist pericol de explozie, executarea lucrrilor de sudare si tiere a
metalelor nu este permis dect n cazul n care a fost nlturat n prealabil orice
posibilitate de pericol de incendiu sau de explozie.
Art.26
Lucrrile de sudare la care poate s apar pericolul de incendiu sau explozie vor
fi executate numai dup ce au fost luate toate msurile pentru prevenirea acestora si se
vor face n baza unui program ntocmit de conductorul de sectie (sector), aprobat, de
conductorul tehnic al unittii si avizat de seful protectiei muncii. n acest program se vor
nscrie toate detaliile privind operatiile ce se vor executa si msurile de securitate a muncii.
Programul devine dispozitie de lucru si va fi semnat de luare la cunostint de persoanele
care efectueaz lucrrile si de cei care au sarcina de supraveghere si control. Msurile de
securitate a muncii care se impun a fi luate n astfel de cazuri sunt:
a) Sudorii, pe lng calificarea profesional, vor fi autorizati special pentru
aceste lucrri de ctre conducerea unittii, n baza verificrii cunostintelor asupra modului
de lucru si a msurilor de tehnica securittii;
b) Locul de munc va fi supravegheat tot timpul desfsurrii lucrrilor;
c) Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi n
spatii, de lucru prin msuri adecvate;
d) Se va asigura un grad de securitate sporit n apropierea locului de munc
(raza de actiune si amnuntele vor fi stabilite de conductorul procesului tehnologic) prin
oprirea aparatelor care contin lichide, gaze sau pulberi usor inflamabile. Se vor etansa
perfect toate recipientete sub presiune care contin substante usor inflamabile prin izolarea
si montarea de flanse oarbe. Se vor introduce gaze protectoare mpotriva focului (bioxid de
carbon sau azot) n recipientele ce contin sau au continut substante usor inflamabile;
e) Se interzice accesul persoanelor a cror prezent nu este absolut necesar la
locul de munc;
f) Va fi pregtit o echip PSI precum si dispozitivele de stingere necesare;
g) Se va ndeprta ntreaga aparatur de sudare din ncperi, dup terminarea
lucrului.
Art.27
Combaterea incediului aprut n cadrul sau n apropierea unei instalatii electrice
de sudare aflat sub tensiune va ncepe numai dup ce instalatia respectiv a fost
deconectat si s-a primit confirmarea oral a efecturii acestei deconectri de ctre un
lucrtor specialist.
Art.28
(1) n cazul n care scnteile sau, stropii de metal topit mproscati pot produce
incendii sau explozii n ncperile aflate deasupra, lng sau dedesubtul locului de munc,
se vor lua msuri de izolare corespunztoare a acestor ncperi prin etansare, acoperirea
deschiderilor din ziduri, respectndu-se prevederile normelor PSI n vigoare;
(2) Dup terminarea lucrului, se vor supraveghea prin salariati nominalizati
ncperile unde se efectueaz lucrri de sudare timp de cel putin 8 ore, pentru a
prentmpina eventualele declansri de incendiu provocate de stropii de metal topit
mproscati.
Protectia mpotriva electrocutrii
Art.29
Echipamentul electric al instalatiilor pentru sudare va respecta msurile de
protectie generale din standardele de conditii generale ale echipamentului electric pentru
masinile industriale (STAS 8138/83).
Art.30
(1) Prtile active ale echipamentului pentru sudare se vor afla n interiorul unor
carcase. Deschiderea carcaselor (usilor, capacelor etc.) se va face numai prin utilizarea
unor chei, scule speciale, prin interblocri mecanice si/sau electrice ntre usile de acces si
ntreruptorul principal, n asa fel nct s nu fie posibil deschiderea fr deconectarea
ntreruptorului principal, sau, n cazul deschiderii usii, s se deconecteze ntreruptorul
principal (STAS 8138/83 si STAS 11051/1-84);
(2) Gradul minim de protectie care este asigurat de carcasele echipamentelor de
sudare va fi de minimum IP 2x (STAS 5325-79).
Art.31
Prtile active accesibile, cu exceptia circuitelor de sudare, vor fi complet
acoperite cu o izolatie care s reziste la eforturi mecanice, electrice si termice la care poate
fi solicitat n timpul functionrii si care s le protejeze mpotriva atingerilor accidentale.
Art.32
Pentru protectia mpotriva electrocutrii la atingerea electrodului sau a altei prti
a circuitului de sudare, instalatiile de sudare n curent alternativ vor fi prevzute cu un
dispozitiv care s ntrerup functionarea n gol a instalatiei.
Art.33
Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului
se va face numai cu utilizarea mnusilor de sudor, care vor fi complet uscate.
Art.34
Pentru protectia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect, datorat
tensiunii de alimentare, se va asigura legarea la nul, drept protectie principal,
suplimentat prin legare la pxn2nt, sau prin legaXe la pmtnt, drept protectie principal,
suplimentat de utilizarea unui dispozitiv pentru protectia automat la curentii de defect
(PACD), n functie de protectia adoptat n respectiva unitate industrial.
Art.35
Legarea la pmnt sau la conductorul de nul se va executa n conformitate cu
prescriptiile n vigoare, conform STAS 12604/4-89.
Art.36
Instalatiile de sudare vor fi prevzute cu cel putin dou conductoare de protectie:
unul cuprins n cablul de alimentare legat la borna de protectie aflat lng bornele de
alimentare si al doilea prin care se leag vizibil la borna de legare la pmnt, protectie
aflat n exterior pe carcas si marcat vizibil cu simbolul grafic conform STAS 11200/1979.
Art.37
Circuitul de sudare al instalatiei de sudare va fi separat galvanic de circuitul de
alimentare de la retea. Izolatia dintre cele dou circuite va rezista la o tensiune de
ncercare de 4.000 Vef - 50 Hz, aplicat timp de 1 minut ntre bornele de legare la retea si
bornele de sudare.
Art.38
Rezistenta de izolatie ntre circuitul de alimentare de la retea si circuitul de
sudare va fi de minimum 2 M, msurarea fcndu-se cu un megohmetru.
Art.39
Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurat astfel nct s nu se desfac sau s
nu se roteasc atunci cnd mijloacele de prindere sunt strnse sau destrnse n mod
repetat. Verificarea fixrii se va face prin 10 strngeri si destrngeri ale unui conductor cu
sectiunea maxim si cu sectiunea minim specificat pentru borna respectiv.
Art.40
Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorat
este strict interzis. Starea izolatiei si a legturilor la priza de pmnt se va verifica de
fiecare dat, nainte de nceperea lucrului.
Art:41
Reparatiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comand se vor face
numai dup ntreruperea alimentrii cu energie electric, de ctre electricienii de
ntretinere instruiti si autorizati corespunztor.
Art.42
Pentru comanda de la distant a surselor pentru sudare si a echipamentelor
pentru sudare se vor utiliza tensiuni reduse.
Art.43
Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrrilor de sudare sub cerul liber, fr
acoperis.
Verificarea protectiei mpotriva electrocutrilor
Art.44
(1) Pentru mentinerea n conditii corespunztoare a echipamentelor de sudare se
vor efectua verificrile instalatiei astfel:
- instalarea circuitului de sudare se va efectua conform prescriptiilor din

documentatiile tehnice;
- izolatia cablurilor, portelectrozilor, capetelor pentru sudare si dispozitivelor de
conectare nu va fi deteriorat, iar curentul admisibil n cabluri va corespunde curentului
utilizat;
- clemele de contact vor fi fixate n mod sigur conexiunile vor fi corect executate.
Se va verifica special dac cablul de retur este corect si direct racordat de la borna
corespunztoare a echipamentului pentru sudare la piesa de sudat sau la suportul acesteia,
ct mai aproape de locul unde se efectueaz lucrarea
(2) Se interzice sudorilor si ajutorilor lor s efectueze interventii pentru
depanarea unor defectiuni de natur electric sau mecanic. Elementele recunoscute a fi
defecte vor fi reparate sau nlocuite de o persoan desemnat n acest scop.
Art.45
Periodic, n exploatare, se vor efectua urmtoarele verificri:
a) Verificri zilnice (executate de personalul care particip la operatia de sudare),
nainte de punerea sub tensiune a instalatiei;
- verificarea vizual a imposibilittii atingerii pieselor aflate sub tensiune,
verificarea integrittii cablurilor, att a celui de alimentare, ct si a celui de sudare,
verificarea izolatiei portelectrodului, verificarea instalatiei si integrittii fisei cablului de
alimentare;
- verificarea legrii bornei de mas a circuitului de sudare, la masa de sudare sau
la piesa de sudat
- verificarea existentei suportului izolant pentru portelectrod, cnd instalatia de
sudare este sau nu sub tensiune;
- verificarea integrittii echipamentului individual de protectie;
- verificarea auditiv sau vizual a dispozitivului pentru ntreruperea functionrii
n gol a instalatiei de sudare;
b) Verificarea sptmnal (efectuat de electricianul de ntretinere):
- verificarea legturilor vizibile la pmnt a instalatiei electrice, precum si a
tabloului electric din care este alimentat instalatia;
- verificarea existentei sigurantelor fuzibile originale si calibrate corespunztor;
- verificarea functionrii dispozitivului de ntrerupere automat a functionrii n
gol a instalatiei de sudare;
- verificarea vizual a gradului de protectie al instalatiei;
- verificarea existentei contactului de protectie la fisa de alimentare a instalatiei;
- verificarea integrittii cablurilor, existentei capacelor de borne si a aprtorilor
instalatiei;
c) verificri lunare (executate de,electricianul de ntretinere):
- verificarea continuittii electrice a conductorului de protectie din cablul de
alimentare si a eficacittii contactului de protectie al fisei cablului;
- verificarea strngerii bornelor de protectie;
- verificarea rezistentei de izolatie dintre bornele de legare la retea si bornele
circuitului de sudare;
d) Verificri semestriale (efectuate de serviciul specializat al unittii):
- verificarea eficacittii protectiei utilizate mpotriva pericolutui de electrocutare
datorat tensiunii de alimentare de la retea;
- verificarea utilizrii aceleiasi protectii la instalatiile de sudare cu cea folosit n
toate, celelalte echipamente electrice din unitatea respectiv, pentru nlturarea pericolului
de, electrocutare prin atingere direct;
- verificarea izolatiei portelectrodului;
- verificarea protectiei mpotriva electrocutrii prin atingere indirect.
Art.46
La receptie, dup fiecare reparatie sau modificare, n cazul n care instalatia nu
corespunde la una din probe, este strict interzis punerea instalatiei sub tensiune.
Art.47
La receptie sau dup fiecare reparatie sau modificare, se vor executa
urmtoarele verificri:
- a valorii tensiunii care apare la functionarea n gol ntre electrod si mas;

- a timpului de deconectare la functionarea n gol;
- a rezistentei de izolatie ntre circuitul de alimentare de la retea si circuitul de
sudare cu megohmetrul si prin aplicarea unei tensiuni de ncercare (verificarea rigidittii
dielectrice);
- a gradului de protectie de minimum IP 2x (STAS 5325-79);
- a existentei celor dou borne de protectie, una vizibil n exterior si a doua
lng bornele de racordare la retea;
- a izolatiei portelectrodului prin msurarea cu megohmetrul si aplicarea unei
tensiuni de ncercare (verificarea rigidittii dielectrice).
Conditii ale mediului de munc,
Art.48
(1) La toate locurile de munc se vor lua msuri pentru ca, n ncpere s nu fie
depsite concentratiile maxime admise stabilite pentru gaze, vapori si pulberi nocive;
conform normelor elaborate de Ministerul Snttii - Directia de Medicin Preventiv;
(2) Periodic, se vor face determinri de gaze ori de cte ori se execut lucrri cu
caracter deosebit;
(3) n cazul n care instalatia de ventilatie nu functioneaz normal, nu se pot
efectua lucriri de sudare si tiere a metalelor.
Art.49
ncperile n care se execut permanent lucrri de sudare si tiere a metalelor
vor fi bine aerisite, prin ventilatie natural si prin ventilatie mecanic, fr a permite
formarea de pungi de aer neventilate. n ncperile n care aceste lucrri nu se execut n
mod permanent, gazele, vaporii si aerul ce se degaj n timpul lucrului se vor ndeprta
printr-o aerisire corespunztoare.
Art.50
(1) Iluminatul natural si artificial al sectiilor de sudare va corespunde valorilor
stabilite prin Normele Generale de Securitate a Muncii;
(2) Pentru iluminatul cu lmpi portative se vor utiliza lmpi electrice n bun
stare; alimentate la tetasiunea de maxim 24 V
3. SUDAREA PRIN TOPIRE
Prescriptii generale
Art.51
Operatiile de sudare prin topire vor corespunde prescripiilor de instalare a
echipamentelor electrice si vor prevedea mecanizarea si automatizarea operaiilor ntr-o
msur ct mai mare. Astfel, se vor lua msuri de localizare si diminuare (cu respectarea
limitelor admise de actele normative n vigoare) a factorilor nocivi si periculosi.
Echipament individual de protectie
Art.52
mbrcmintea de protectie va fi tratat ignifug purtat n aa fel nct s nu
prezinte zone n care s fie reinui stropi de metal topit mproscati n timpul lucrului.
Organizarea locului de munc
Art.53
La lucrrile de sudare si tiere a metalelor prin topire, executate n apropierea
instalatiilor electrice, locurile de munc vor fi protejate cu ecrane sau paravane, astfel nct
s fie exclus posibilitatea de atingere accidental a prtilor aflate sub tensiune. Dac
lucrrile se execut chiar asupra unei prti componente a instalatiei electrice, aceasta va fi
scoas de sub tensiune, va fi semnalizat si asigurat, conform normelor pentru lucru cu
instalatii electrice, pn la sfrsitul lucrului.
Art.54
Pentru protejarea lucrtorilor care lucreaz n vecintatea locului de sudare
(exceptnd sudorul si ajutoarele acestuia), se vor izola locurile de munc ale sudorilor prin
panouri fixe sau transportabile, din lemn ignifugat, tabl sau alte materiale opace,
neinflamabile, avnd nltimea de cel putin 2 m.
Instalaii si echipamente electrice de sudare
Art.55
Carcasele echipamentelor de sudare, mesele de sudare si piesele metalice care
se sudeaz vor fi legate la prize de pmnt corepunztoare, la conductorul de nul sau la un
declanator de curent de defect.
Art.56
Valorile maxime admise ale tensiunii de mers n gol ale surselor de sudur sunt
date n tabelul 3.
VALORILE MAXIME ADMISE ALE TENSIUNII DE MERS N GOL A SURSELOR

Tabelul 3
Standar
Conditii de
Tensiunea de
Observatii
dul
lucru
mers n gol
maxim
STAS
Locuri de
-80V valoare
2689munc putin efectiv
84
periculoase
-113V valoarea
de vrf
Locuri de
-48V valoare
-Dac tensiunea este mai mare, se va
munc
efectiv
prevedea un dispozitiv de
periculoase
-68V valoare de electrosecuritate care reduce acest
vrf
tensiune sub valorile admise n
momentul ntreruperii circuitului de
sudare.
STAS
Locuri de
-c.c.100V
-Valorile limit nu se refer la tensiuni
8143munc putin -c.c cu
de nalt frecven pentru stabilizarea
87
periculoase
si amorsarea arcului.
<10%: 100V
valoare medie
- Se admit tensiuni mai mari dac
-c.c cu
sunt necesare, cu condiia prevenirii
>10%: 80V
valoare efectiv unui dispozitiv de electrosecuritate
care, atunci cnd circuitul de sudare
-c.c. 80V
valoare efectiv se deschide, s micsoreze tensiunea
la valori admise n cel mult 0,2 s.
Locuri de
-c.c. 100V
-Sursele cu bloc redresor vor fi astfel
munc
construite nct, n cazul defectrii
-c.c. cu
periculoase
ansamblului de redresare, a
<10%: 100V
si
ntreruperii sau a scurtcircuitrii
valoare medie
nepericuloas -c.c cu
ntmpltoare, componenta
e
alternativ a tensiunii la borne s aib
>10%: 80V
valoare efectiv o valoare etfectiv de max. 42 V.
-c.a. 42V
Dac tensiunea alternativ este mai
valoare efectiv mare se vor prevedea:
la f<60 Hz
a) un dispozitiv automat de protectie
-24 V valoare
care, atunci cnd circuitul de sudare
efectiv la
se deschide, s micsoreze tensiunea,
f>60 Hz
n maximum 0,2 s la valorile admise;
b) un dispozitiv de supraveghere care
s semnalizeze c dispozitivul de la
a) lucreaz corespunztor;
c) dispozitivele de la a) si b) vor
functiona la o nclinare n orice
direcie pn la 30;
d) un dispozitiv automat care, n cazul
cnd dispozitivul de la a) nu a
funcionat, s reduc tensiunea la,
valorile admise n maximum 1 s;
e) o inscriptie pe surs care s indice
c, dac dispozitivul automat nu
funcioneaz, trebuie oprit
funcionarea sursei.
Locuri de
-c.c. 65V
STAS
1137085
STAS
12060
munc n
subteran
Locuri de
munc putin
periculoase
Locuri de
munc
periculoase
-113V valoare
de vrf
113V valoare
de vrf
100V
Exceptie fac redresoarele utilizate la

procedee speciale si la care nu este
posibil atingerea electrodului.
Redresoarele vor fi astfel construite
nct, n cazul defectrii ansamblului
de redresoare, a ntreruperii sau a
scurtcircuitrii unui circuit, tensiunea
s nu depseasc 113V valoare de
vrf n c.c. si 48V valoare efectiv si
68V valoare de vrf.
Exceptie fac redresoarele cu dispozitiv
automat de reducere a tensiunii de
mers n gol.
NOT:
(1) n categoria locurilor de munc periculoase si foarte periculoase se includ
conform STAS 8143-87, n afar de cazurile definite de STAS 8275-78, si urmtoarele
cazuri:
- locuri de munc nguste care au una din dimensiuni (lungime, lime sau
nlime) mai mic de 2 m;
- locuri de munc n care este necesar lucrul n poziie periculoas (n genunchi,
ntins sau sprijinit), prin care se produce un contact al corpului omenesc, mai ales al
trunchiului, cu piesele conductoare nvecinate;
- locuri de munc care sunt mrginite, total sau partial, de suprafete (piese)
conductoare si n care exist un pericol acut de atingere ntmptoare sau inevitabil a
acestora de ctre sudori;
- locuri de munc n care mbrcmintea de lucru se poate umezi si asrfel devine
conductoare;
- locuri de munc n care, datorit microclimatului, mbrcmintea de lucru se
umezeste de transpiraie, si prin aceasta devine conductoare;
(2) Factorul de ondulaie (valoare efectiv) se calculeaz conform STAS 8143-87
cu relaia: =100 k 2f - l %, n care kf este factorul de form, definit ca raport ntre valoarea
efectiv a tensiunii ondulate (U ef) si valoarea medie a tensiunii (U d), n voli: kf = Uef/Ud .
Condiii ale mediului de munc
Art. 57
Pentru ca radiaia termic s nu aib influen asupra sudorului se vor lua msuri
de diminuare a acesteia.
3.1. Sudarea cu arc electric
Art.58
n vederea diminurii la minim a pericolelor datorate tensiunii de mers n gol,
care apare n mod obligatoriu pe electrod se vor lua msuri de prevenire a acestora. Astfel,
instalarea echipamentelor de sudare cu arc electric se va face n aa fel s se reduc
riscurile de socuri electrice care s-ar putea datora unor tensiuni mai mari dect tensiunea
de mers n gol.
Art.59
(1) Se vor lua msuri pentru reducerea pericolelor de contact accidental a
circuitului de sudare cu conductorul de protectie sau cu pmntul;
(2) Dac piesa de sudat este n mod intenionat racordat la conductorul de
protecie sau la pmnt, legtura va fi fcut ct mai direct, cu ajutorul unui cablu avnd
seciunea egal cu cea a cablului de retur. Se vor lua msuri de evitare a curenilor
vagabonzi de sudare. Nu se va efectua n mod intenionat conectarea piesei de sudat sau a
circuitului de sudare la conductorul de legare la pmnt al reelei de alimentare a sursei
pentru sudare sau cel a1 aparatului electric de conectare asociat sursei.
Art.60
(1) Pentru a evita contactele electrice ntre circuitul de sudare si elementele
conductoare strine de instalaie, situate n zona de lucru si pe care este posibil s fie pus
un portelectrod sau un cap pentru sudare sau pe care s-ar putea amorsa un arc electric, se
vor folosi mijloace de protecie ale acestora cum, ar fi: ecrane izolante, distanoare etc.;
(2) n cazul n care nu se pot aplica msurile de mai sus se vor stabili legturi
echidistante cu ajutorul unor cabluri izolate, avnd sectiunea corespunztoare, ntre piesa
de sudat si elementele conductoare strine de instalatia de sudare;
(3) Este interzis ca circuitul de sudare s vin n contact cu buteliile de gaz
protector, aflate n apropierea piesei de sudat.
Art.61
(1) La legtura electric ntre echipamentul de sudare si piesa de sudat este
strict interzis utilizarea unor elemente conductoare strine de izolaie (sine, evi, schele
etc.) dac acestea nu reprezint piesa de sudat nssi;
(2) Se vor lua toate msurile pentru reducerea pericolelor de contact accidental
al circuitului de sudare cu conductorul de protectie sau cu pmntul;
(3) Dac piesele pentru sudat sunt amplasate pe o mas de sudare, cablurile de
retur si de legturi echipotentiale vor fi racordate la mas.
Art.62
n cazul n care doi sau mai muli sudori lucreaz aproape unii de alii si n mod
deosebit, pe aceiasi pies, vor fi luate msuri speciale n ce priveste racordarea surselor
pentru sudare la reteaua de alimentare si la piesa de sudat, n scopul eliminrii tensiunii de
mers n gol, ce poate s apar ntre doi portelectrozi sau ntre dou capete pentru sudare.
Art63
(1) Dac una sau mai multe surse pentru sudare interconectate sunt scoase de
sub tensiune, ele vor fi deconectate att de la reeaua de alimentare ct si de 1a circuitul
de sudare comun pentru nlturarea pericolelor datorate tensiunilor de retur;
(2) Interconectarea mai multor surse pentru sudare se va face numai de ctre un
expert.
Art.64
(1) Dac se efectueaz lucrri de ntretinere sau reparare, echipamentul de
sudare va fi decuplat att pe partea de alimentare ct si pe partea de utilizare. Derogri de
la aceast conditie se vor face numai de ctre un expert;
(2) orice racordare n circuitul de sudare va fi efectuat nainte de punerea sub
tensiune a sursei pentru sudare.
Art.65
Dac sudorul i ntrerupe lucrul sau i prete postul de lucru, sursa pentru
sudare sau circuitul de sudare se va scoate de sub tensiune astfel nct instalaia s nu
poat fi pus n mod accidental n funciune de la portelectrod sau de la capul de sudare.
Art.66
n cazul utilizrii unui aparat trifazat ce deserveste mai multe posturi de sudare
sau n cazul mai multor surse pentru aceeasi pies de sudat sau pentru piese
interconectate, sudorii vor lucra suficient de departe unii de altii si vor fi instruii s nu
ating niciodat simultan doi portelectrozi sau dau capete pentru sudare.
Art.67
Pentru instalarea i utilizarea echipamentelor pentru sudare cu arc electric se va
utiliza si STAS 13074-92.
3.1.1. Sudarea manual cu arc electric
Protecia mpotriva electrocutrii
Art.68
n timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi asezat sau agat de un suport
izolat, astfel nct s nu ating piesa sau suportul acesteia, care sunt legate la sursa de
alimentare a circuitului de sudare. Se interzice categoric inerea portelectrodului sub bra,
pentru a preveni scurgerile curentului electric prin corp.
Art.69
Conductorii electrici, mobili folosii la racordarea la reea si cablurile pentru
alimentarea circuitului de sudare vor fi ferii mpotriva deteriorrii n timpul exploatrii si al
transportului si in mod special mpotriva contactului cu stropi de metal topit, precum si a
trecerii peste ei cu mijloacele de transport. Cablurile mobile vor fi uoare si foarte flexibile,
pstrndu-se n colaci cnd nu se execut operaia de sudare.
Art.70
La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izolaia deteriorat, n cazul
n care cablurile respective nu vor putea fi nlocuite imediat cele deteriorate vor fi reparate
imediat, prin ndeprtarea zonei deteriorate si realizarea unei mbinri n poriunea
respectiv. Izolarea cu band izolatoare a zonei reparate, nu este suficient si n consecin

este obligatorie folosirea bucelor de protecie din material izolant, care s acopere n
ntregime zona reparat. Starea izolaiei cablurilor de alimentare a circuitului de sudare se
va verifica nainte de nceperea lucrului (schimbului).
Art.71
(1) nainte de operaia de mbinare a cablurilor pentru alimentarea circuitului de
sudare, echipamentul de sudare va fi deconectat de la reea;
(2) Zonele de mbinare ale cablului pentru alimentarea circuitului de sudare vor
asigura o bun conductibilitate, securitate fa de solicitrile mecanice si o izolare perfect
n special n zona de mbinare.
(3) mbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare sau tiere se va
realiza prin lipire la cald, prin sudare sau cu mufe de conexiuni izolate.
Art.72
Cablul de mas va fi racordat direct la pies, fiind interzis utilizarea unor
improvizatii. Racordarea se va realiza numai cu cleme de strngere, born cu surub, bine
strnse, cu poli magnetici, cu condiia ca suprafeele de contact s fie netede si curate.
Art.73
(1) n cazul n care portelectrozii si capetele pentru sudare nu sunt utilizai, vor fi
astfel amplasai nct s fie izolai. Electrodul va fi scos din portelectrod.
(2) Posturile fixe pentru sudarea manual cu arc electric vor fi prevzute cu un
suport electroizolant pentru fiecare portelectrod, pe care s se aeze portelectrodul n
perioadele de pauz. Este strict interzis aruncarea la ntmplare a portelectrodului chiar
dac nu este sub tensiune, indiferent de caracterul fix sau mobil al postului de sudare;
(3) La sudarea manual cu electrozi nvelii, sudorii vor purta n mod obligatoriu
mnusi i n timpul nlocuirii electrozilor.
Art.74
(1) La utilizarea generatoarelor de curent continuu si a transformatoarelor
folosite la sudarea cu arc electric se vor respecta condiiile impuse n prescripiile de
electrosecuritate;
(2) Echipamentele (sursele) de sudare antrenate de motoare cu combustie
intern vor fi instalate astfel nct s previn intoxicaiile ce pot fi provocate de gazele de
eapament. Se interzice lucrul cu echipamente de sudare defecte sau n stare
necorespunztoare.
Art.75
Pentru racordarea la reea, executarea legturilor fixe, inclusiv montarea
pieselor, se va face numai de ctre electricieni calificai n astfel de lucrri, care vor
respecta toate prescripiile n vigoare referitoare la instalaiile electrice.
Art.76
(1) Dac legarea la reea a unui echipament de sudare se realizeaz fr fi si
priz se va prevedea la locul de racordare un ntreruptor cu ajutorul cruia s se scoat de
sub tensiune concomitent toi conductorii de alimentare;
(2) Dac legarea la reea se face prin prize cu capace metalice, capacele vor fi
legate la centura (priza) de mpmntare.
Art.77
La echipamentele de sudare care nu sunt racordate prin fi, conductorii de
racordare la reea se vor fixa cu papuci si vor fi astfel dispui nct s se exclud
posibilitatea deteriorrii izolaiei lor, din cauza frecrii lor de aprtorile de borne.
Art.78
n cazurile n care urmeaz s se execute lucrri de recepie sau de curire a
echipamentelor de sudare sau cnd se schimb locul lor de amplasare, acestea vor fi
scoase de sub tensiune, prin deconectarea de la reea.
Art.79
(10 Nu se vor utiliza dect echipamente de sudare omologate care vor ndeplini
condiiile de electrosecuritate;
(2) Echipamentele de sudare, generatoarele si transformatoarele de sudare vor fi
prevzute cu dispozitive speciale, care s permit schimbarea nepericuloas a electrozilor
pentru sudare. Totodat vor fi protejate mpotriva atingerii accidentale, prin legarea lor la
prize de pmnt sau la conductorul de nul.
Art:80
Este interzis sudarea concomitent pe aceeasi pies cu dou instalaii de
sudare manual cu arc electric de curent continuu cu polariti opuse.
3.1.2. Tierea cu arc electric si cu arc-aer
Art.81
n cazul tierii si criuirii cu arc electric (electropneumatic) se vor respecta
prescripiile privitoare la sudarea cu arc electric manual.
Art.82
La tierea cu arc-aer, vor fi luate msuri deosebite de protecia mpotriva
incendiilor.
3.1.3. Sudarea cu arc electric n mediu de gaz protector. Sudarea si tierea cu
plasm
Echipament individual de protecie
Art.83
(1). mbrcmintea sudorilor care efectueaz lucrri de sudare cu arc sub
protecie de gaze i a ajutoarelor acestora va fi deosebit de costumul sudorului care
execut lucrri de sudare cu arc electric, astfel hainele de protecie vor ndeplini
urmtoarele condiii:
- vor fi confecionate din material dens, tratat ignifug si cptuit;
- nu vor avea buzunare, pentru a nu permite strecurarea particulelor
incandescente nuntrul lor;
- se vor ncheia cu nasturi, de preferin prin spate i vor fi croite pn sus pe
gt;
- pentru sudarea cu arc WIG orurile din piele utilizate de sudori vor fi purtate
peste haina de lucru (STAS 1784-87);
(2) Pentru protecia ochilor si a feei mpotriva rdiaiilor si stropilor de metal
topit, 1a sudarea cu arc si electrozi nvelii, sudorii vor folosi masca special cu casc
prevzut cu filtru de lumin;
(3) Alegerea sticlei filtrante pentru protecia ochilor se face n funcie de gazul
protector folosit (argon, heliu, hidrogen, bioxid de carbon) si de circuitul de sudare n asa
fel nct radiatiile ultraviolete i infraroii s fie absorbite.
Art.84
(1) n cazul sudrii cu arc MIG si MAG, din cauza curentului de sudare de valoare
mare utilizat, a radiaiilor puternice i a cldurii degajate, se vor lua msuri deosebite:
- se vor purta veste speciale de piele cu mneci sau oruri cu mneci i platc
detaabile, din piele, ncheiate pn sus pe gt;
- cnd prile interioare ale corpului sunt i ele expuse radiaiilor puternice
ultraviolete si infraroii, cum se ntmpl cnd se sudeazi ghemuit, n spaii mici sau alte
situaii se vor purta pantaloni din piele sau oruri speciale;
(2) Minile si antebraele se vor proteja de arsurile provocate de stropii de metal
incandescent, ca si de cele provocate de radiatiile ultraviolete, prin mnui de piele
speciale cu manete lungi (STAS 1783-84);
(3) Arsurile la picioare, provocate de stropi sau curgeri de metal topit, vor fi
evitate prin purtarea de ncltminte (STAS 11276-89 si STAS 2259-80);
(4) Pentru prevenirea zdrobirii degetelor sau a labei piciorului, prin cderea sau
alunecarea pieselor grele de pe masa de sudur, nclmintea sudorului va fi de securitate
(cu bombeu ntrit);
(5) nclmintea sudorilor care lucreaz cu arc electric protejat n mediu de gaz
va fi electroizolant.
(6) n cazul n care ventilaia local nu este suficient si nici nu poate fi
mbuntit, cnd se sudeaz prin procedee MIG, cupru, aluminiu, magneziu si aliajele lor,
sau cnd exist pericolul; degajrii de vapori foarte toxici de plumb, cadmiu, sau beriliu se
va utiliza un aparat respirator cu aducie de aer sau independent (cu butelie).
Repartizarea sarcinii de munc
Art.85
La sudarea metalelor neferoase si a aliajelor lor se va lua n considerare
protejarea sudorilor si a personalului auxiliar care lucreaz n aceeai ncpere. n cazul
lucrrilor cu aliaje care conin beriliu si cadmiu, chiar dac se lucreaz n aer liber,
protecia cilor respiratorii este obligatorie.
Protecia mpotriva electrocutrilor si a degajrilor de gaze
Art.86
(1) nainte de nceperea lucrului, suprafeele metalului ce urmeaz a fi sudat vor
fi bine curate, pentru a reduce degajrile de fum i gaze i pentru a asigura condiii bune
de lucru. ndeprtarea prafului, grsimilor i a stratului de vopsea se va face folosind

substane adecvate. Curirea nu va fi nlocuit prin reglarea unui jet mai putemic de gaze.
Piesele vor fi uscate, fr urm de tricloretilen, pentru a se evita formarea de fosgen (gaz
extrem de toxic) n timpul sudrii;
(2) La sudarea metalelor neferoase nu se admite n nici un caz, degresarea
suprafeelor cu tricloretilen si dicloretilen.
Art.87
(1) Este interzis s se utilizeze substane pentru degresare (benzin,
tricloretilen) n ncperi n care se sudeaz;
(2) Dac acest lucru este absolut necesar se vor lua msuri care s
prentmpine pericolul de incendiu.
Art.88
La sudarea manual cu electrozi cu coninut de thoriu vor fi respectate normele
si prevederile n vigoare cu privire la lucrul cu substane radioactive si alte surse de radiaii
ionizante.
Art.89
Pentru evitarea pericolului datorat gazului de protecie, (asfixie prin nlocuirea
aerului sau diluarea oxigenului) se vor controla zilnic robinetele i joncunile buteliilor
(controlul etaneitii), iar n cazul lucrului pe schimburi, acesta se va face de dou ori pe
schimb, la nceputul sau dup pauza de mas si n cazul ntreruperii totale a lucrului.
Art.90
Pentru evitarea degajrilor toxice datorate straturilor de acoperire, se vor cura
perfect piesele de sudat pe o lime de 10-15 cm de aceste straturi (exemplu: rzuire,
sablare, periere, degresare etc.).
Art.91
Att la sudarea n mediu de gaz protector ct i la cea cu plasm, pentru
prevenirea degajrii de gaze toxice se va face curarea straturilor de acoperire, se vor
controla atent piesele de sudat, dac sunt perfect uscate i nu conin urme de degresant.
Art.92
n cazul prenclzirii generale sau locale a pieselor, se va asigura protecia
sudorului contra arsurilor. La sudarea pieselor cu gabarit mare, cnd sudorul se afl pe
pies sau n interiorul acesteia se va utiliza o platform care s izoleze sudorul contra
temperaturii ridicate a metalului nclzit.
Art.93
Este interzis a se depozita n atelierul de sudur recipiente ce conin degresani
halogenai. Este interzis sudrea n ncperile n care sunt depozitate recipiente cu
degresani halogenati.
Art.94
Amplasarea recipientelor butelie cu heliu si argon, n apropierea locurilor n care
se sudeaz este interzis pn la o distan de cel puin 5 m.
Echipament de munc
Art.95
Echipamentele de sudare utilizate n mediu de gaz protector si la tierea cu
plasm vor respecta condiiile impuse n prescripiile de electrosecuritate.
Art.96
(1) Instalaia pentru sudare si scutul de protecie vor fi ngrijite cu atenie, ele
fiind expuse unor temperaturi ridicate n timpul lucrului. Nu se admite nceperea lucrului
dac se constat sprturi, fisuri sau alte deteriorri ale instalaiei;
(2) Toate elementele sistemului de semnalizare vizual sau sonor, a instalaiilor
de sudare n mediu protector de gaz sau de tiere cu plasm vor fi n perfect stare, fiind
interzis exploatarea instalaiei cu defeciuni.
Art.97
Alimentarea cu gaz protector, la sudarea cu elecrozi cu coninut de thoriu, va fi
ntrerupt numai dup rcirea captului electrodului.
Art.98
La sudarea n mediu protector cu argon se vor respecta cu strictee distanele
minime dintre electrodul de wolfram si pies, n caz contrar se produce arderea rapid a
electrodului cu degajri de gaze nocive si radiatii deosebit de puternice.
Protecia mpotriva electrocutrii
Art.99
Atingerea sau lsarea din mn a echipamentului pentru sudare folosit la
sudarea n mediu protector de argon, att timp ct acesta se afl sub tensiunea de mers n
gol, este interzis. ntreruperea automat a circuitului are loc cteva secunde de la
stintgerea arcului electric. Instalaia va semnaliza ntreaga perioada da timp n care se afl
sub tensiunea de mers n gol.
Art.100 Dup pornirea instalaiei nu se permite accesul la prile componente ale
acesteia.
Art.101 La sudarea n mediu protector de argon si tierea cu plasm, furtunul de

alimentare cu ap de rcire a echipamentului pentru sudare va fi etan i bine racordat.
Ieirea apei din capul pentru sudare va fi controlabil iar n cazul opririi apei de rcire, se
va ntrerupe imediat sudarea/tierea si se va remedia defeciunea.
Art:102 Pentru instalaia de nclzire electric a gazului se vor folosi tensiuni de maxim
24 V. Pentru prevenirea arsurilor, instalaia va fi prevzut cu aprtori. Nu se admit
modificri, descompletri sau improvizaii.
Echipament de munc
Art.103 Echipamentul de sudare cu arc atom (n mediu protector de hidrogen) va fi
prevzut cu un dispozitiv care s asigure scoaterea automat a transformatorului din
circuit, la ntreruperea arcului electric.
Art.104 La terminarea lucrului se va verifica sistemul de ntrerupere automat a gazului.
Art.105 La sudarea n curent continuu, echipamentul pentru sudare va fi lsat din mn
numai dup oprirea convertizorului.
Mediu de munc
Art.106 Amplasarea posturilor de sudare n mediu protector de argon va exclude
posibilitatea de scurgere si ptrundere a gazului, n ncperile nvecinate i amplasate
dedesubt.
Tiere cu plasm
Art.107 La tierea cu plasm i n mod special la instalaiile cu arc transferat, vor fi luate
msuri pentru prevenirea accidentelor care pot fi generate de mproscrile cu metal topit.
Sudare cu plasm
Art.108 La sudarea cu plasm se vor utiliza urmtoarele mijloace individuale de
protectie:
-pentru protecia capului, ochilor i a cilor respiratorii se va utiliza masc tip
cagul de sudur cu sistem de aductie a aerului;
-pentru protecia membrelor superioare se vor utiliza mnecue din material
termorezistent i termoreflectant;
- pentru protecia umerilor si a prtii superioare a toracelui se va utiliza pelerin
din material termorezistent i termoreflectant;
- pentru protecia prii frontale a corpului se va utiliza sor cu pieptar din
material termorezistent i termoreflectant;
- pentru protecia membrelor inferioare se vor utiliza jambiere din material
termorezistent si termoreflectant
- pentru protecia mpotriva zgomotului se vor utiliza antifoanele si ctile
antizgomot.
3.1.4. Sudarea electric sub strat de flux
Art.109 nainte de nceperea lucrului, instalaia va fi controlat i, n mod special,
contactele circuitelor electrice, de asemenea, se va verifica cantitatea de flux din buncr.
Art.110 Pentru a evita aciunea radiaiilor emise, asupra lucrtorilor aflai n zona de
lucru, amorsarea arcului electric se va face numai dup acoperirea complet a zonei arcului
electric.
Instruire personal
Art.111 Pentru a nu fi expus la gazele si vaporii nocivi ce se degaj din zona de sudare,
sudorul va urmri procesul de lucru, stnd lateral fa de tractor. La sudarea
semimecanizat; sudorului i este interzis a sta aplecat deasupra instalaiei de sudare.
Art.112 Pentru a evita strbaterea arcului electric la suprafat se va urmri, n
permanen scurgerea fluxului din buncr. La constatarea unei anomalii n scurgerea
fluxului instalaia se va opri imediat.
Art.113 Nu se admite colectarea si utilizarea fluxului mprtiat pe pies fr o cernere
atent, care s rein corpii strini sau bucile de flux ars, care ar putea s obtureze
orificiile de curgere din buncr.
Art.114 Fluxul va fi manipulat cu atenie, pentru a mpiedica formarea de praf n

atmosfera nconjurtoare. nainte de folosire, fluxul recuperat va fi cernut. Praful va fi
indeprtat, iar larecuperarea fluxului, sudorul va purta mnui si va utiliza o lopic i o
mtur. Nu se admite manipularea fluxului cu mna neprotejat.
Art.115 Cordonul de zgur format la suprafaa sudurii, va fi ndeprtat numai dup rcire.
La spargerea lui cu ciocanul sau cu pistolul pneumatic pentru ndeptrtat zgur, sudorul va
purta ochelari de protecie, ncepnd lucrul numai dup ce au fost ndeprtate persoanele
din jur.
Echipament de munc
Art.116 (1) Tractorul si pupitrul de comand vor fi pstrate sub cheie tot timpul ct
instalaia nu este n funciune, sudorul rspunznd de starea instalaiei;
(2) Defeciunile constatate vor fi remediate de cadre avnd calificarea necesar
pentru astfel de lucrri.
Art.117 La sudarea semimecanizat sub strat de flux se vor utiliza dispozitive deplasabile
sau portabile pentru absorbia fluxului.
Art.118 Locurile de munc la liniile de sudare mecanizat n flux sau cu transportoare vor
fi dotate cu scaune reglabile n nlime, confecionate din material ru conductor de
cldur.
Art.119 Organele de comand ale proceselor de sudare n liniile de sudare mecanizat n
flux sau cu transportoare vor fi amplasate n imediata apropiere a pupitrului de comand
pentru mijloacele de transport i ridicare a ncrcturii (pieselor).
3.2. Sudarea electric n baie de zgur
Organizarea locului de munc
Art.120 nainte de nceperea lucrului se va degaja zona de lucru asigurndu-se accesul la
piesa ce se sudeaz ct si iluminarea corespunztoare a ambelor fee ale piesei.
Art.121 Accesul personalului strin la aparatajul instalatiei, precum si n zona de lucru
este interzis.
Art.122 Pentru prevenirea scurgerilor de zgur incandescent se va pregti la locul de
munc past de azbest sau lut pentru etansare.
Echipament de munc
Art.123 (1) Inainte de nceperea lucrului se va verifica cu atenie, ntrega instalaie, si n
mod special patinele de rcire, pentru ca orice fisur, perforare sau deteriorare, n cazul
contactului direct dintre ap si baia de metal topit, poate duce la explozie;
(2) Se va asigura o bun etanseitate a suprafeei de sudat cu faa patinelor, a
suporturilor si a altor dispozitive;
(3) Se va verifica cu atenie modul de montre a patinelor de rcire, pozitia si
presarea lor corect, n vederea evitrii scurgerilor de metal si zgur n zona de lucru;
(4) In timpul lucrului sudorul va urmri cu atenie meninerea constant a
parametrilor regimului de lucru, pentru deplasarea usoar a patinelor n timpul ridicrii se
va face ciocnirea lor usoar, precum si desprinderea stratului de zgur.
Art.124 Amorsarea arcului electric, fr acoperirea creuzetului cu un strat de circa 60
mm de flux, nu este admis din cauza radiaiilor puternice ale arcului electric neacoperit.
La amorsarea arcului electric, se vor avertiza persoanele din jur deoarece lumina orbitoare
si stropii de metal topit pot produce accidente grave.
Art.l25
(1) Admisia fluxului pentru formarea bii de zgur topit, se face cu atentie pn
la nivelul corespunztor. Se va urmri n permanen asigurarea stratului necesar de zgur,
la suprafaa bii de metal topit. Se vor utiliza numai fluxuri calcinate corespunztor;
(2) La observarea apariiei scnteilor, n cmpul lucrului sau cnd baia este
agitat se va verifica imediat admisia fluxului n baie;
(3) Fluxul va fi manipulat cu atenie pentru a prentmpina formarea prafului de
flux n atmosfera nconjurtoare. La manipularea fluxului, sudorul va purta mnusi si o
lopic. Nu se permite mnipularea fluxului cu mna neprotejat.
Echipament de munc
Art.126 (1) Pentru a evita scurgerile de ap n zona de lucru, furtunurile din circuitul apei
de rcire vor fi etanse si corect racordate;
(2) Temperatura apei care se scurge din sistemul de rcire, nu va depsi 80 C.
Art.127 Nu se admite exploatarea instalatiilor care nu sunt prevzute cu comenzi
asigurate pentru avansul srmei de sudare, avansul longitudinal, vertical, transversal si
admisia fluxului n baia de sudare. Se va asigura.accesul fr pericol, la pies si la
instalaie.
Art.128 Conectarea, deconectarea si repararea instalaiei electrice pentru sudare se va
face numai de ctre personal calificat si autorizat. Se interzice executarea acestor lucrri
de ctre sudor.
3.3. Sudarea si tierea cu gaze
Disciplina n munc
Art.129 Sudorii care efectueaz lucrri de sudare si tiere cu gaze (oxiacetilenic) vor
avea permis de lucru cu foc deschis, conform reglementrilor n vigoare.
3.3.1. Arztorul de sudare
Art.130 (1) Sunt interzise reparatiile arztoarelor de sudur de ctre persoane
nespecializate si neautorizate;
(2) Racordarea arztoarelor se va face numai prin intermediul unui dispozitiv
contra ntoarcerii flcrii, de tipul supap hidraulic sau alte dispozitive.
Art.131 Deplasarea sudorului cu arztorul aprins, n afara zonei de lucru, urcarea pe scri
sau schele, sunt interzise.
Art.132 Este interzis pstrarea arztoarelor racordate la sursa de gaz, n sertare sau
dulapuri.
Art.133 nainte de nceperea lucrului se vor verifica buna functionare si etanseitatea
arztorului, respectiv a aparatului de sudat.
Art.134 n timpul ntreruperii lucrului, arztorul se va stimge si se va aga pe un suport.
Este interzis agtarea arztorului (chiar stins) de recipientele buteliei, generatoarele de
acetilen sau de corpurile goale n interior. Arztorul aprins nu se va lsa din mn nici un
moment.
Art.135 La ntreruperile de lung durat, n afar de nchiderea robinetelor de la arztor,
se vor nchide si robinetele cu ventil ale recipientelor butelie, precum si robinetul
generatorului de acetilen sau cel de la punctul de distribuie, dac alimentarea se face
prin conducte.
Art.136 Dac becul arztorului se nclzeste excesiv n timpul lucrului, se va nchide
robinetul pentru acetilen si se va introduce aparatul ntr-un vas cu apa rece, curat,
lsnd robinetul pentru oxigen putin deschis.
Art.137 n cazul astuprii duzelor arztorului, n urma ntoarcerilor de flacr, la
stingerea accidental a flcrii, sau n cazul altor deranjamente se va nchide imediat
robinetul arztorului. Dac defeciunea nu poate fi nlturat, prin simpla curire a duzei
arztorului cu ajutorul unei srme din alam moale si a becului de la captul tijei sau prin
rcirea si nlocuirea tijei sau a duzei, arztorul va fi scos din uz si anunat imediat maistrul.
Art.l38
Cnd sursa de alimentare cu acetilen este un generator de acetilen, folosirea
unui arztor este
admis numai dup ce arztorul, conducta de acetilen si supapa
hidraulic de siguran au fost verificate si s-a fcut o purjare cu gaze. Se vor respecta
instruciunile date de ntreprinderea productoare.
Art.139 La fiecare oc produs de ntoarcerea flcrii, se vor nchide imediat robinetele
pentru acetilen si oxigen ale arztorului. nainte de reluarea lucrului se va rci arztorul n
ap rece, curat, fr urme de ulei si se vor controla si purja furtunurile. Nu este admis
aprinderea flcrii nainte de a se verifica nivelul apei n supapele hidraulice de sigurant.
Art.140 Arztoarele de sudare vor fi prevzute cu cte un element de nchidere; pentru

admisia gazului combustibil si pentru oxigen. La manevrarea ambelor robinete se va evita
ptrunderea unui gaz n circuitul celuilalt si invers. Robinetele vor fi fixate n mnerul
arztorului.
Art.141 La aprinderea arztorului se va deschide cu 1/4 de tur robinetul pentru oxigen,
apoi cel pentru acetilen (respectiv gazul combustibil), aprinznd imediat amestecul.
Flacra de lucru se regleaz apoi cu ajutorul celor dou robinete ale arztorului. Stingerea
se face nchiznd mai nti robinetul pentru acetilen iar dup stingerea flcrii, se nchide
si robinetul pentru oxigen.
Art.142 (1) La aprinderea aparatelor de tiat se va deschide cu 1/4 tur robinetul pentru
oxigen, de nclzire, apoi robinetul pentru acetilen, aprinzndu-se imediat amestecul
rezultat. Reglarea flcrii, respectiv a jetului de oxigen pentru tiere, se va face n functie
de grosimea materialului de tiat.
(2) La stingere se va nchide mai nti, robinetul pentru oxigenul de tiere, apoi
cel pentru acetilen si la urm cel pentru oxigenul de nclzire.
Art.143 La stingerea flcrii arztorului, pentru evitarea ntoarcerii flcrii; se interzice
consumarea acetilenei din generator.
3.3.2. Furtunurile de cauciuc
Art.144 Pentru lucrrile de sudare si tiere cu gaze se vor folosi numai furtunurile
produse special n acest scop, care vor satisface condiiile prevzute n STAS 8540-87. Se
interzice folosirea furtunurilor pentru oxigen la acetilen si invers, folosindu-se pentru
identificarea lor culori conventionale diferite conform STAS 8589-70 si STAS 297/1-88.
Art.145 Se interzice ca n timpul lucrului furtunurile s fie ncolcite sub picioare.
Art.146, Se interzice folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grsime. Nu se admite s
se racordeze la furtun derivatii pentru alimentarea mai multor arztoare.
Art.147 Inainte de punerea n funciune, furtunurile vor fi purjate, probate sub presiune si
trecute printr-un vas cu ap pentru a se asigura c nu prezint pori sau crpturi. Numai
furtunurile pentru oxigen vor fi suflate cu oxigen.
Art.148 Folosirea furtunurilor defecte precum si nfurarea acestora cu band izolatoare
sau alte materiale nu sunt admise. Locurile defecte se vor nltura, iar poriunile separate
se vor mbina cu nipluri duble. Lungimea tronsonului de furtun va fi de minimum 5 m. Nu
se admite folosirea pentru mbinare a unor evi netede.
Art.149 Furtunurile de cauciuc pentru combustibili lichizi (petrol lampant, benzin),
ntrebuinate la tierea cu oxigen a metalelor, vor fi din material rezistent la produse
petroliere.
Art.150 Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respective se va face numai prin
coliere metalice, bine strnse, pentru a nu se desprinde sau a se produce scpri de gaze.
Controlul etaneitaii la furtunurile pentru acetilen se va face cu ap si spun.
Art.151 La supapele hidraulice de siguran, furtunurile se racordeaz ct mai strns fr
a se fixa cu coliere. La montare, furtunurile nu vor fi deformate, rsucite sau ndoite, ele
vor fi astfel plasate nct s fie ferite de scntei, stropiri de metal topit, de contactul cu
piese grele sau nclzite. Trecerea peste ele este interzis.
Art.152 Se interzice racordarea la reeaua de acetilen sau gaz a furtunurilor aparinnd
mai multor posturi, de sudare prin intermediul interpoziiilor de genul asa numitelor "furci".
3.3.3. Conducte pentru acetilen si oxigen
Art.153 La fabricarea, construirea, montarea conductelor pentru acetilen se vor
respecta normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si
depozitarea acetilenei.
Art.154 Toate conductele de gaze vor fi legate la pmnt. Conductele nu vor veni n
contact cu conductoare si cabluri electrice si se va pstra distana de 1 m fa de acestea.
Art.155 Se interzice folosirea focului deschis, la o distan mai mic de 3 m, fa de

conductele de acetilen si oxigen. Distana de la punctele de distribuie a gazului pn la
sursele de foc deschis va fi de cel putin 3 m.
Art.156 Pentru deservirea conductelor pentru oxigen si a armturilor, nu se vor admite
lucrtori minile murdare de ulei sau avnd pe mbrcminte si scule urme de ulei.
Art.157 Se interzice repararea conductelor de gaze folosite pentru sudare cnd sunt sub
presiune. naintea nceperii lucrrilor de reparaii, conductele vor fi sudate cu azot sau alt
gaz inert.
Art.158 Se va verifica etanseitatea armturilor cel putin o dat pe lun, cu ap si spun.
Dac se constat scpri de gaze din conducte sau la punctele de distributie se va opri
acea zon de lucru, remediind imediat defeciunile, iar ncperile se vor ventila imediat.
3.3.4. Supape hidraulice de siguran
Art.159 La ncrcarea generatorului de acetilen, odat cu verificarea nivelului de ap, se
va verifica si nivelul de ap din supap. Nivelul apei din supapa hidraulic de siguran se
va mai controla n mod sistematic, cel puin de dou ori pe zi i dup fiecare ntoarcere de
flacr.
Art.160 Se interzice s se alimenteze de la o supap hidraulic de siguran mai mult de
un singur arztor de sudare, dac aceste supape nu sunt construite pentru alimentarea mai
multor arztoare.
Art.161 Debitarea acetilenei din generatoarele de acetilen, direct din conducte de
acetilen, se va face numai prin intermediul unei supape hidraulice de siguran, care va
corespunde condiiilor impuse de STAS 6307-81. Supapa hidraulic va fi de constructie
demontabil, pentru a putea fi usor curtat.
Art.162 La folosirea gazului metan din reea pentru lucrri de tiere, n amestec cu
oxigen sau aer comprimat, fiecare post de racordare va fi prevzut cu un dispozitiv de
siguran omologat, de preferin o supap hidraulic care s mpiedice ptrunderea
aerului sau a oxigenului n conducta de gaz.
3.3.5. Reductoate de presiune
Art.163 Reductoarele vor fi ferite de lovituri dup o ntrebuinare mai ndelungat,
membrana de cauciuc a reductorului va fi nlocuit. Urmele de grsimi se vor ndeprta
numai cu alcool sau cu dicloretan. Este interzis a apuca recipientele de reductor, petru a fi
ridicate sau transportate.
Art.164 nainte de montarea reductoarelor de presiune, robinetul cu ventil al recipientului
butelie va fi suflat cu o mic cantitate de gaz sub presiune. La executarea acestor
operatiuni nu se va sta n dreptul jetului de gaz.
Art. 165 ncercarea etaneitii robinetelor gazelor se face numai cu ap si spun.
Art.166 Strngerea piulitei de racordare a reductorului de presiune se face numai cu
robinetul cu ventil nchis.
Art.167 Demontarea si repararea reductoarelor de presiune va fi efectuat numai, de
persoane special instruite pentru aceste lucrri.
Art.168 Dac se constat c reductorul de presiune este ngheat, dezghetarea, lui se va
face numai prin plicarea de crpe curate, nmuiate n ap fierbinte.
Art.169 n cazul unei ntreruperi mai ndelungate a lucrului, reductoarele de presiune vor
fi pstrate sub cheie n locuri uscate, ferite de praf, n care nu exist posibilitatea venirii lor
n contact cu ulei sau substane grase.
Art.170 Supapele de siguran ale reductoarelor de presiune vor avea orificiile de
evacuare orientate vertical, n sus. Surubul arcului de reglare a presiunii va fi orientat
vertical n sus sau n jos. Capacele arcurilor vor fi prevzute cu guri de evacuare a
presiunii, orientate n sus sau n jos. racordurile si niplurile pentru furtun vor fi orientate
oblic n jos, n directia opus recipientelor butelie. Folosirea racordurilor de furtun ndoite
este interzis.
Art.171 Reductorul de presiune folosit n instalaie va avea resortul de reglaj slbit

complet.
Art.172 Se interzice folosirea alternativ a reductoarelor de presiune pentru gaze
diferite.
Art.173 (1) Reductoarele de presiune vor fi verificate nainte de utilizare. Ele vor fi perfect
etane. Folosirea nu este permis dac:
- prezint urme de ulei sau grsimi;
- au garnituri de etanare defecte;
- au filetul piuliei olandeze de racordare defect;
- au manometrul de presiune defect sau lips;.
(2) Manometrele s aib sigiliul intact, poanson de verificare metrologic pe
sigiliu, pentru anul n curs. Se vor folosi numai manometre de construcie special care au
inscripia pe cadran OXIGEN, respectiv ACETILENA.
(3) Presiunile maxime admise vor fi marcate cu o linie rosie pe cadranul
manometrului
3.3.6. Recipiente si butetii
Art.174 Recipientele butelie, folosite pentru gaze comprimate, vor fi verificate dup
normele si instructiunile tehnice n vigoare (ISCIR, STAS, NPSI si altele).
Art.175 (1) Recipientele butelie pentru oxigen se folosesc si n poziia culcat cu conditia
ca robinetul cu ventil s se gseasc cu cel putin 40 cm mai sus;
(2) Recipientele butelie pentru acetilen se folosesc numai n poziie vertical.
Art.176 Nu se admite exploatarea recipientelor butelie la care:
- a expirat termenul reviziei;
- lipsesc inscripionrile i poansonrile reglementare;
- se constat defeciuni la robinetul cu ventil;
- se constat deteriorri vizibile pe corp (fisuri,urme de lovituri sau coroziune
pronunat).
- lipsesc suporturile de baz sau sunt montate stmb sau deteriorate;
- lipsesc capacele de protecie i inelele de cauciuc trase pe corp.
3.3.7. Generatoare de acetilen
Art.177 La construirea, instalarea si ntreinerea generatoarelor de acetilen se vor
respecta prescripiile ISCIR, standardele de stat, NPSI, normele specifice de securitate a
muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea acetilenei.
Art.178 Prevederile din acest subcapitol se refer la generatoarele de acetilen din
carbur tehnic de calciu, cu presiunea de lucru maxim admis de 0,07 MPa, utilizate n
procesele de sudare si tiere a metalelor.
Art.179 (1) Construirea si utilizarea generatoarelor de acetilen cu contact intermediar
cu ncrctur de carbid suspendat de un clopot mobil este interzis;
(2) Este interzis utilizarea generatoarelor de acetilen transportabile si a
supapelor hidraulice de siguran care nu sunt prevzute cu plci de timbru fixate la loc
vizibil.
ncadrarea si repartizarea personalului
Art.180 Persoanele repartizate
pentru utilizarea
generatoarelor
de acetilen
transportabile vor fi sudori specializai si examinai conform STAS 9532/1-74.
Autorizarea personaluli
Art.181 Sudorii care utilizeaz, verific si repar generatoarele de acetilen
transportabile vor fi autorizati conform CR 9-78 ISCIR.
Instruirea personalului
Art.182 Personalul va fi special instruit conform normelor specifice pentru fabricarea,
transportul, depozitarea si utilizarea acetilenei.
Art.183 n apropierea zonei de utilizare a generatorului de acetilen transportabil se va

amenaja un post de paz contra incendiilor, dotat cu stingtoare cu bioxid de carbon si lzi
cu nisip uscat.
Art.184 Zilnic, nainte de nceperea lucrului si ori de cte ori este nevoie se va verifica
starea tehnic a generatorului transportabil si a echipamentelor sale.
Art.185 La deservirea generatoarelor de acetilen se interzice folosirea sculelor care pot
produce scntei n timpul lucrului.
Art.186 La ncrcarea si, descrcrea generatoarelor de acetilen se vor respecta
instruciunile de utilizare e1aborate de firmele constructoare.
Alimentare generator
Art.187 Alimentarea generatorului se va fac numai cu carbid de granulaia si n
cantitatea prevzut pe placa de timbru.
Art.188 ncrcarea generatorului cu praf de carbid (granule sub 2 mm) este admis
numai dac generatorul este construit n mod special si aprobat a funciona n aceste
conditii.
Art.189 Pentru operatiunile de munc legate de manipularea, transportul, depozitarea
butoaielor de carbur tehnic de calciu se vor respecta prevederile cuprinse n "Norme
specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea acetilenei" din
subcapitolul: "Generatoare staionare de acetilen."
Art.190 n cazul generatoarelor,de tipul "ap peste carbid" sertarele se vor ncrca cu
carbid pn la jumtatea volumului acestora.
ndeprtare carbid
Art.191 Dup alimentarea generatoarelor de acetilen transportabile se va ndeprta
imediat cantitatea de carbur tehnic de calciu rmas.
Nivel ap supap hidraulic de sigurant
Art.192 Dup ncrcarea generatorului de acetilen se va controla nivelul apei din supapa
hidraulic de siguran.
Art.193 Nivelul apei din supapa hidrulic de siguran se va verifica de cel putin dou
ori pe schimb si dup fiecare ntoarcere de flacr.
Verificare nainte de utilizare
Art.194 Este interzis utilizarea generatoarelor de acetilen care nu sunt echipate cu
supap hidraulic de siguran, filtru de acetilen si epurator de gaze n perfect stare de
funcionare.
Alimentare cu ap
Art.195 Se interzice branarea (legarea) la conducta cu ap industrial a generatoarelor
de acetilen transportabile.
Art.196 Se vor controla permanent nivelul i temperutura apei de reactie din generatorul
de acetilen transportabil.
Art.197 Se vor lua msuri pentru mpiedicarea ptrunderii aerului n generator si se vor
evita scprile de gaz.
Evacuare acetilen
Art198
Acetilena obinut imediat dup punerea n funciune a generatorului de
acetilen se va evacua n atmosfer.
Art.199 (1) n momentul n care temperatura apei de reactie din generatorul de acetilen
transportabil tinde s depseasc 70C acesta va fi imediat oprit din funciune si rcit prin
stropire cu ap
(2) Se vor opri imediat din funcionare generatoarele de acetilen transportabile
cnd se constat:
a) defomri ale pereilor, elementelor sub presiune;
b) crpturi, fisuri n peretii elementelor sub presiune;
c) scurgerea pe la mbinri;
d) scpri de gaze;
e) defecte la armturile de sigurant
f) cresterea presiunii si temperaturii peste limitele maxime admise;
g) scderea nivelului admis la apei:

Este interzis deschiderea capacelor retortelor nainte de rcire.
Descrcare reziduuri
Art.201 n momentul n care se descarc nmol la generatoarele de acetilen
transportabile sistem "ap peste carbid", dac se aprinde sertarul, acesta va fi tras de
lng generator la cel putin 10 m cu scule adecvate.
Stingerea acetilenei
Art.202 Acetilena aprins la descrcarea rezidurilor se va stinge numai cu ajutorul
stingtoarelor cu bioxid de carbon sau cu nisip uscat.
Art.203 Dup fiecare descrcare cosurile sau sertarele n care se ncarc carbura tehnic
de calciu vor fi splate si uscate.
Art.200
ndeprtare nmol
Art.204 Reziduul rezultat la schimbarea ncrcturii de carbur tehnic de calciu se va
ndeprta imediat din preajma generatorului de acetilen transportabil la o distant de
minim 2 m de alte obiecte si minim 100 m de orice fntn pentru ap de but.
Art.205 Reziduul rezultat din descompunerea carburii tehnice de calciu din generatoarele
de acetilen transportabile se va depozita n aer liber ntr-o groap de reziduuri sau
container deschis, special amenajate, n apropierea lor plantndu-se indicatoare de
securitate care vor interzice apropierea cu flacr. Groapa va fi ngrdit pe tot perimetrul
ei cu o balustrad nalt de 1 m.
Art.206 Este interzis evacuarea rezuduurilor si a resturilor descompuse de carbur
tehnic de calciu n canale.
ntreruperea lucrului
Art.207 La ntreruperea lucrului de scurt durat, generatorul de acetilen nu va fi lsat
fr supraveghere.
Terminarea lucrului
Art.208 (1) Dup terminarea lucrului generatorul de acetilen transportabil va fi golit si
curat cu atenie.
(2) Se interzice lsarea generatorului de acetilen ncrcat sau cu gaze n el n
timpul n care acesta nu este utilizat.
Curarea generatorului de acetilen transportabil
Art.209 Curtarea generatorului de acetilen transportabil va fi fcut simultan de cel
putin doi muncitori echipati cu echipament de protectie corespunztor.
Art.210 Pentru iluminarea n interior a generatorului de acetilen se vor folosi numai
lmpi n executie antideflagrant
Art.211 Locurile neetanse se vor detecta prin ungerea cu ap saponat sau n alt mod
nepericulos. Este interzis detectarea neetanseittilor cu flacr
Transport generator acetilen transportabil
Art.212 Este obligatorie transportarea generatoarelor de acetilen mobile numai n stare
demontat, dup ce n prealabil au fost golite si curtate.
Amplasare generator acetilen transportabil
Art.213 Generatorul de acetilen va fi amplasat la o distant de minim 10 m de orice foc
deschis sau de locul de munc (sudare).
Art.214 (1) Se interzice amplasarea chiar pe timp scurt a generatorului de acetilen n
turntorii si forje, statii de compresoare si centrale termice, locuri de munc unde exist
substante chimice care ar putea reactiona cu acetilena;
(2) Se interzice amplasarea generatoarelor de acetilen stationare n statii de
compresoare, n forje si locuri de munc cu foc continuu si n depozite si laboratoare de
substante chimice.
Art.215 La folosirea generatoarelor de acetilen n aer liber, se vor lua msuri, iarna
mpotriva nghetului, iar vara msuri mpotriva nclzirii excesive datorit actiunii razelor
solare.
Art.216 (1) Generatoarele de acetilen transportabile nghetate se pot dezgheta numai

cu ap cald sau abur Vasele n care s-a nclzit apa, la flacr deschis, nu se vor apropia
de generatorul de acetilen transportabil ngheat;
(2) Este interzis folosirea altor mijloace (foc deschis, piese nclzite etc.) pentru
dezghearea generatoarelor de acetilen transportabile.
Staiile de acetilen
Art.2l7
Statiile de acetilen cu generatoare de acetilen transportabile amplasate
stationar vor respecta toate conditiile de execuie i utilizare prescrise statiilor de acetilen
din "Norme specifive de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea
acetilenei".
4. SUDAREA PRIN PRESIUNE
4.1. Sudarea electric prin presiune si sudarea electric prin rezisten
ncadrare personal
Art.218 Lucrrile de sudare electric prin presiune n puncte, n linie si prin rezisten se
vor efectua numai de ctre personal special instruit pentru aceste procedee.
Disciplina n munc
Art.219 Se vor lua msuri de protecie mpotriva scnteilor si respectiv a atingerii
pieselor calde.
Art.220 Ste interzice a se lucra cu mnasina de sudat n puncte cu cleste, al crei furtun
de la cablurile de sudare este supranclzit.
Art.221 Se interzice accesul oricrei persoane la cofretul de comand, al masinii n timp
ce se lucreaz cu cletele.
Art.222 Este interzis asezarea sau modificarea pozitiei piesei de sudat dup acionarea
sistemelor de presare.
Art.223 nainte de nceperea lucrului la masina de sudat n puncte cu cleste se va verifica
existenta presiunii normale a apei de rcire n reea.
Art.224 Schimbarea regimului de sudare, curirea electrozilor, respectiv a bacurilor,
precum si alte operatii auxiliare la masin se vor face numai dup scoaterea de sub
tensiune.
Art.225 La terminarea lucrului si chiar la ntreruperea pentru scurt timp masina se va
deconecta.
Art.226 Ajustarea electrozilor se face numai cu masina scoas de sub tensiune iar
reglarea de apsare a acestora se va face numai de ctre un reglor sau de maistru.
Echipament electric de munc
Art.227 Echipamentul electric de munc va respecta prescriptiile STAS 8138-83.
Art.228
sudare.
5. ALTE PROCEDEE DE SUDARE

Sudarea prin frecare
ncadrare personal
nainte de ncadrare sudorii vor fi instruiti special pentru acest procedeu de
Echipement individual de protectie

Art.229 Echipamentul de protectie al operatorului sudor este obligatoriu n timpul lucrului
acesta va purta ochelari de protectie, mnusi de protectie din piele si mbrcminte bine
strns pe corp.
Sarcina de munc
Art.230 (1) La sudarea prin frecare mecanic se vor lua msuri privind prelucrarea
mecanic a pieselor;
(2) La metalizare se vor respecta msurile prescrise pentru procedeele de sudare
corespunztoare.
Art.231 (1) n procesul de lucru, operatorului i se va asigura libertatea de miscare la locul

de munc, totodat asigurndu-se i spaiul necesar depozitrii pieselor de sudat si a celor
sudate, fr ca suprafata de lucru a operatorului s fie afectat.
(2) nainte, de nceperea lucrului operatorul va controla starea masinii
convingndu-se c punerea ei n funciune nu prezint pericol
(3) naintea nceperii sudrii unui lot de piese, este obligatoriu a se urmri 2-3
cicluri de sudare la parametrii tehnologici stabilii,
(4) Se interzice fixarea, n bacurile de prindere a unor piese cu un alt diametru
dect cel pentru care bacurile sunt prevzute. De asemenea, se va respecta ca lungimea
de prindere a pieselor de sudat s fie de minimum trei ori ct diametrul piesei respective,
(5) In timpul rotirii pieselor este interzis atingerea acestora cu mna,
(6) In timpul, lucrului operatorul sudor va urmri cu atenie meninerea
constant a parametrilor regimului de lucru;
(7) Dup acionarea butonului de pornire a ciclului de sudare nu se vor manipula
butoanele de programare a parametrilor de sudare;
(8) Nu se vor actiona butoanele de comand n timpul operatiilor de nlocuire sau
reparare a pieselor mobile ale masinii. n acest caz, n afara decuplrii prin buton, se va
pune anunul PERICOL SE LUCREAZA".
(9) Este interzis accesul personalului stin la aparatajul masinii, precum si n
zona de lucru.
Art.232 Pentru c masinile si instalaiile de sudare prin frecare, prin construcie si
funcuionare sunt asemntoare masinilor unelte, se vor respecta I condiiile impuse de
STAS 8138-83.
Amplasare echipament
Art.233 (1) La amplasarea masinii de sudat se va avea n vedere ca distana dintre
peretii cldirii si gabaritul maxim al masinii, inclusiv al agregatetor auxiliare ale masinii
amplasate n afara gabaritului propriu-zis al masinii, s fie de minimum 1000 mm
(2) Masina se va aseza pe fundaie individual fr legtur cu elementele
cldirii si va fi fixat n prezoane de fundaie,
(3) Pe dulapul de comand electric se va pune inscripa "SUB TENSIUNE",
"PERICOL DE MOARTE".
Iluminat
Art.234 (1) Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel nct s se asigure o acuitate
vizual optim si cu un confort vizual n ncperea de lucru;
(2) Nivelul de iluminare va fi de minim 2000 lx (luci).
5.2. Sudarea cu termit (aluminotermia)
ncadrarea si repartizarea personalului
Art.235 Este interzis ca la sudarea cu termit s lucreze o singuri persoan.
Art.236 Sudorii vor fi calificati si autorizai pentru folosirea acestui procedeu de sudare.
Disciplina n munc
Art.237 Tot procesul tehnologic al operatiilor se va executa numai conform indicatiilor i
dispozitiilor date de seful de echip.
Art.238 (1) Pe o distant de cel puin 12 m de la locul sudrii vor fi ndeprtate
persoanele, materialele inflamabile, materialele de alt natur si utilajele;
(2) Este interzis staionarea sau trecerea oricrei persoane cnd se sudeaz cu
manoane de termit.
Art.239 (1) Sub locul n care se face sudarea aluminotermic se va pune un strat de
nisip, acordndu-se o atenie deosebit la montarea formelor;
(2) Spaiul n care se toarn sau se transport metalul topit va fi ferit de
umezeal si acumulri de ap.
Pstrare, depozitare materiale
Art.240 (1) Materiile prime componente ale termitului se vor pstra numai
neamestecate, amestecul de arsur cu aluminiul granulat este inflamabil;
(2) Aluminiul granulat va fi pstrat n vase bine acoperite, dar nu ermetic nchise;
(3) Recipientele de plastic cu termit vor fi pstrate (pe antier, la loc deschis) tot
timpul bine nchise, ferindu-se de umiditate. n cazul n care termitul se umezete va fi golit
la loc deshis si va fi acoperit cu nisip.
Preparare amestec sarj
Art.241 Este interzis s se fac un amestec de termit mai mare de 6 kg.
Art.242 Separarea pe granulatii a arsurii si a aluminiului se va face numai cu sita
mecanic.
Cernere
Art.243 (1) Cnd cernerea se face n atelier, ule si geamurile vor fi deschise,
suspendndu-se orice lucrri. Muncitorii vor purta msti pentru praf, iar personalul care nu
particip efectiv la aceste operatii va fi evacuat din ncperea respectiv;
(2) Cernerea se face sub cerul, liber numai cnd atmosfera nu este umed.
Art:244 (1) Amestecarea substanelor componente cu silicatul de sodiu solubil se face
numai n colergang;
(2) Sub cantitatea de 5 kg amestecarea se va face manual numai cu echipament
de protectie adecvat.
Manipulare
Art.245 (1) Manipularea silicatului de sodiu solubil din butoi n vase mai mici se va face
de doi muncitori care vor evita atingerea pielii si atingerea ochilor;
(2) In timpul manipulrii recipientelor cu termit se interzice fumatul
(3) Manipularea formelor calde se va face numai cu scuile corespunztoare
(cleti, crlige, etc.)
Conditii de lucru.
Art.246 (1) Introducerea n cuptor a formelor de uscare se va face numai n tvi metalice
asezate pe schelete metalice
(2) Creuzetul folosit la turnare sau formele de turnare vor fi fr crpturi sau
defecte mecarnice, bine uscate si nclzite
(3) Este interzis folosirea mansoanelor de termit (folosite la sudarea liniilor
electrice aeriene din transportul feroviar) sparte sau crpate.
Zgura
Art.247 (1) Tierea bavurilor si ndeprtarea zgurii rezultate n urma sudrii se vor face
numai cu ciocane corespunztoare. Staionarea n aceste locuri a persoanelor strine este
interzis;
(2) Este strict interzis aruncarea zgurii fierbini rezultat n urma sudrii
aluminotermice, n ap, zpad, pe locuri umede;
(3) Chibriturile si mansoanele cu temnit folosite la sudarea liniilor electrice
aeriene care nu s-au aprins vor fi aruncate ntr-un loc dinainte stabilit si apoi ngropate.
Depozitare sarj
Art.248 (1) Este strict interzis fabricarea sau pstrarea a mai mult de dou sarje de
termit de maxim 6 kg fiecare;
(2) Sarjele se vor pstra ntr-un dulap metalic bine nchis si ferite de umiditate, n
alte ncperi, nu n atelierul de lucru n care se sudeaz cu termit;
(3) Sarjele vor fi ferite de foc, scntei, arc electric si temperaturi prea ridicate;
(4) Mansoanele de termit de rezerv folosite la sudarea liniilor electrice aeriene
vor fi pstrate ntr-o cutie metalic separat de chibrituri. Este interzis pstrarea lor si a
chibriturilor n buzunar.
5.3. Sudarea cu ultrasunete
Art.249 Pentru protectia personalului de deservire mpotriva ultrasunetelor produse de
instalatiile de sudare cu ultrasunete se vor lua n considerare urmtoarele limite admisibile
ale nivelului de presiune acustic a ultrasunetelor. Valorile acestor limite sunt redate n
tabelul 4 si diagrama 1:
- Pentru o expunere zilnic de peste 4 ore pn la 8 ore, valorile limit admise

ale nivelului de presiune atustic a ultrasunetelor vor fi:
Tabelul 4
Diagrama 1
Frecven
Nivelul
a central admis al
L (dB)
a benzii
presiunii
de 1/3
acustice
120
octav
a
(kHz)
ultrasune
110
telor n
(dB)
100
8
80
90
10
80
12.5
80
80
16
80
70
20
90
25
105
31.5
110
40
110
50
110
63
110
8 10 16 20 25
31,5 40 50 60 V(kHz)
80
110
100
110
- Este strict interzis depsirea duratei zilnice de expunere de 8 ore, conform
STAS 12777-84.
5.4. Sudarea cu fascicul de lumin (laser)
Art.250 La sudarea cu fasciculi de lumin (laser) se vor respecta msurile de securitate a
muncii rferitoare la sudarea cu arc electric.
Instruire personal
Art.251 Sistemul de lucru va fi utilizat numai de personal instruit corespunztor.
Disciplina n munc
Art.252 Lundu-se n considerare capacitatea laserului de a produce leziuni si rniri
grave se vor lua msuri adecvate pentru evitarea accidentelor de munc:
- se interzice staionarea sau trecerea persoanelor n/prin calea razelor laser;
- se interzice amplasarea de obiecte reflectorizante n zona de lucru si pe cile de
acces.
- se interzice traficul n zona de expunere (vehicule, avioane);
- se interzice personalului lucrtor a privi direct raza laser, aceasta fcndu-se
numai cu instrumente de privit (teodolit) si numai cu aviz special;
- se vor folosi mijloace de protectie care s limiteze traversarea zonelor de
expunere prin:
- amplasarea la intrarea n zona periculoas de panouri avertizoare;
- folosirea de materiale cu reflexie difuz a strlucirii emise de laser,
cu proprieti absorbante, antitermice, rezistente la foc, caliti pe care le vor
avea si materialele din care se vor confeciona echipamentele individuale de
protectie;
- nchiderea razei laser n tub
- montarea rigid a oglinzilor, lentilelor, a obiectelor ce reflect lumina
(raza), miscarea acestora s se fac numai n cadrul procesului respectiv de
munc; nu aleator;
- control medical de specialitate dup o expunere a ochilor.
Art.253 Aceste msuri se completeaz cu msurile privind manipularea instalatiilor care

produc radiaii, ultraviolete, infrarosii etc.
5.5. Sudarea cu fascicul de electroni,
Art.254 La acest procedeu se vor respecta msurile de securitate a muncii de la sudarea
cu arc electric, completate de msurile privind manipularea instalaiilor care eman radiatii
active (raxe X, gamma).
Repartizarea personalului pe locurile de munc
Art.255 Personalul operator care deserveste instalaia de sudare si tiere cu fascicol de
electroni va fi autorizat pentru astfel de lucrri, autorizaie care va fi vizat de Institutul de
Igien i Sntate public.
Instruire personal
Art.256 (1) Pe lng cunostintele profesionale privind manipularea si utilizarea instalatiei,
personalul va fi instruit si n utilizarea sistemului optim de filtrare a radiatiilor, sistem care
este necesar pentru protejarea ochilor;
(2) Personalul care execut verificri, msurtori si probe la instalaia de lucru va
fi autorizat si instruit n acest scop.
Art.257 Pentru protejarea ochilor mpotriva expunerii la radiatii vizibile se va folosi un
sistem optic de filtrare a radiatiilor cu respectarea prescriptiilor din standardul ANSI-Z 87.1.
Disciplina n munc
Art.258 Dup folosirea instalaiei se interzice accesul personalului de deservire la
instalaie pn ce concentraiile de gaze toxice vor fi reduse la limitele de siguran.
Echipament de munc
Art.259 La instalarea echipamentului electric de munc se va ine seama de
instruciunile prescrise de standardul ANSI-C l.
Art.260 Pentru a preveni contactul si accesul personalului neautorizat, la prile
echipamentului toate usile de acces si panelurile echipamentului vor fi asigurate electric.
Art.261 Accesul persoanelor neautorizate n zonele de nalt tensiune este interzis.
Art.262 Echipamentul de munc va avea n componena sa sisteme de protectie
mpotriva radiatiilor infrarosii, ultraviolete si a razelor X, sisteme care nu vor permite
depsirea concentratiilor peste nivelul admis, sau a intensitilor periculoase n mediul de
munc.
Art.263 (1) Este interzis punerea n exploatare a echipamentului de munc fr testul
de radiatii X;
(2) Testul de radiatii X va fi executat n conditiile cele mai grele de munc ct si
n condiii normale, iar valorile rezultate se vor nscrie n baremurile prescrise n testul
furnizorului.
Verificarea echipamentului de munc
Art.264 Echipamentul de munci va fi verificat periodic astfel, prin:
- verificarea barierelor pentru radiatii (ecrane protectoare, afise de prevenire si
avertizare), dac sunt intacte si funcioneaz normal;
- verificarea nchiderii sigure sau a blocrii instalaiei att la accesul unor
persoane ct si la emisia de radiatii peste limitele admise;
- msurarea nivelului radiatiilor n jurul echipamentului si starea echipamentului
de protectie al instalatiei la radiatii.
Rezultatele acestor msurtori se vor trece ntr-un registru, probele lundu-se n zonele
critice: zone de acces, zone pentru inspecia vizual, zone de vacuumare, zona de acces a
materialului de prelucrat sau alte zone unde radiaia X poate fi prezent.
Ventilatie
Art.265 Pentru evitarea degajrilor accidentale de gaze si fumuri, locul de munc va fi
ventilat corespunztor.
6. SUDAREA SI TIEREA METALELOR IN MEDII DEOSEBITE
6.1. Sudarea si tierea metalelor n medii cu risc mrit de socuri electrice

Definiie
Art.266 Mediile cu risc mrit de socuri electrice sunt spatiile in care riscurile de socuri
electrice sunt mai ridicate dect n cazurile obinuite de aplicare a procesului de sudare. De
exemplu:
- locuri de munc n care libertatea de miscare este limitat, astfel nct sudorul
este oblitat s lucreze ntr-o poziie obositoare (n genunchi, aezat, culcat, etc.)
n contact fizic cu elemente conductoare;
- locuri de munc total sau parial limitate de elemente conductoare cu care
sudorul poate intra n contact inevitabil sau accidental;
- medii de lucru calde sau umede, n care umiditatea sau transpiraia pot s
readuc n mod considerabil rezistena pielii corpului uman si/sau rezistena
hainelor de protectie si a accesorilor.
NOT:
(1) Nu se consider mediu cu risc mrit de oc electric locul n care
conductoarele din imediata apropiere a sudorului sunt izolate;
(2) Datorit faptului c exist o mare diversitate de factori core contribuie la
constituirea unui mediu cu risc mrit de soc electric, nu este pasibil s se
stabileasc valori numerice. Nivelul de risc trebuie s fie apreciat de un expert,
nainte de nceperea operaiei de sudare.
Art.267 La executarea lucrrilor de sudur n medii cu risc mrit de socuri electrice,
sudorii trebuie s fie supravegheai de persoane instruite special privind interveniile
tehnice, n caz de pericol.
Art.268 Personalul de supraveghere al lucrrilor are obligatia de a supraveghea locul de
munc nc o or dup terminarea lucrrilor de sudare.
Art.269 Lucrrile de sudare si tiere cu flacr oxiacetilenic se vor executa numai sub
supravegherea sefului de echip.
Art.270 Sudorii care efectueaz operatii n astfel de medii vor fi calificati, autorizai si vor
avea permis de lucru cu foc.
Dotare cu echipament de protectie
Art.271 (1) Pe lng echipamentul de protectie obisnuit se vor purta n mod oblitatoriu:
masca izolant contra gazelor, aparate izolante cu .circuit nchis sau acolo unde este
posibil, masca izolant cu furtun a crui capt liber va fi fixat ntr-un loc cu aer curat;
(2) De asemenea, acolo unde este necesar coborrea n puturi, guri de vizitare,
n recipiente, n cisterne etc.) se vor purta centuri de sigurant;
(3) Ca msur de protectie suplimentara se vor folosi covorase sau suporti
izolani.
Sarcina de munc
Art.272 Asupra recipientelor si conductelor metalice care au continut substane
inflamabile sau care ntrein arderea, substante care pot conduce la explozii, precum si
substante care n timpul lucrului pot da nastere la degajri de gaze, vapori sau pulberi
nocive, lucrrile de sudare se vor executa numai dup o pregtire prealabil special, sub
supraveghere foarte atenta i numai de persoane cu mult experient.
NOT:
Prin substante inflamabile sau care ntretin arderea se neleg substane ca: gaze
combustibile, lichide usor inflamabile (benzin, benzen si omologii lor, petrol,
alcool, eter, sulfura de carbon), acizi - n cazul recipientelor zincate, sau din
aluminiu si baze precum si gudroane, vopsele, lacuri si uleiuri.
Art.273 naintea lucrului la recipientele de tipul celor menionate mai sus, persoana
nsrcinat, cu supravegherea operatiilor se va asigura c au fost luate toate msurile de
securitate pentru prevenirea accidentelor si mbolnvirilor. Tot nainte de nceperea lucrului,
recipientele vor fi evacuate de reziduuri cu ap fierbinte sau cu abur, dup care se va
umple interiorul complet cu ap folosind dispozitive adecvate (evi de umplere).
Recipientete rmn umplute cu ap pn la terminarea lucrului si, rcirea zonei nclzite.
Art.274 Dac nu se pot aplica msurile menionate la articolul 273, la lucrrile ce se

execut n rezervoare mari se vor lua msuri speciale pentru prevenirea accidentelor.
Art.275 Dac umplerea cu ap nu este posibil sau se realizeaz greu se va introduce n
interiorul recipientului un gaz de protecie, azot sau bioxid de carbon, alimentarea fcnduse tot timpul ct se lucreaz.
Art.276 La lucrrile indicate la articolul 273 se va asigura evacuarea continu a gazelor,
vaporilor i pulberilor nocive. Dac aceasta nu este posibil, se vor folosi mti izolante
alimentate cu aer curat.
Art.277 Cnd se lucreaz n recipiente nchise msurile de securitate luate vor preveni
posibilitatea crerii unei suprapresiuni periculoase n spatiul liber de lucru.
Art.278 Recipientele care au coninut substane ce nu mai pot fi identificate vor fi
considerate ca fiind recipiente cu continut periculos si vor fi tratate ca atare.
Depozitare, manipulare, transport
Art.279 Generatoarele de acetilen sau alte aparate care produc gaze combustibile
precum recipientele butelii ce conin gaze conbustibile oxigen sau gaze de protectie la
sudare (argon, bioxid de carbon) nu vor fi introduse sau depozitate n spatii nguste sau
nchise.
Art.280 Este interzis circulaia oricrui mijloc de transport la o distant mai mic de 50
m fat de amplasamentul recipientului de acetilen si a recipientului de oxigen.
Art.281 Transportul recipientului de alcetilena i a recipientului de oxigen se va face
numai cu crucioare speciale fiind interzis a se introduce n spatiile nguste mai mult de un
recipient de acetilen si unul de oxigen.
Echipament de munc
Art.282 La lucrrile de sudare n mediu cu risc mrit de ocuri electrice se vor utiliza
numai portelectrozi tip A (conform STAS 5027-79), sursele de sudare nu se vor amplasa n
incinta locului de munc respectiv. Ca msur de protectie suplimentar se vor utiliza
pardosele sau grtare izolatoare.
Echipament electric
Art.283 Dac este necesar amplasarea sursei de sudare ntr-un loc cu risc mrit de
socuri electrice se va utiliza protectia automat mpotriva curenilor de defect (PACD),
curentul nominal de declansare va fi de 30 mA, iar timpul maxim de deconectare va fi de
30 ms.
Art.284 Pentru comanda la distan a surselor pentru sudare i a echipamentelor pentru
sudare se vor utiliza tensiuni reduse.
Art.285 La executarea lucrrilor de sudare si tiere cu arc electric n corpuri metalice
nguste (cazane, conducte metalice) se vor folosi numai instalatii de sudare alimentate cu
curent continuu. n cazul n care se folosesc transformatoare de sudare, tensiunea de mers
n gol nu va depsi 42 V. Transformatoarele vor purta vizibil inscriplia 42 V.
Art.286 La sadarea electric n rezervoare sau recipiente metalice, toate prile
instalaiei de sudare vor fi legate la pmnt, la o priz a crei rezisten s nu depseasc
4 .
Art.287 La sudarea electric n spatii nchise si nguste se vor folosi cabluri n stare
perfect de, folosire, din cupru sau oel galvanizat.
6 2 Sudarea si tierea sub ap
ncadrare personal
Art.288 La sudarea si tierea sub ap sudorul scafandru va fi asistat la suprafa de un
operator care va avea cunostiine tehnice si practice n domeniul sudrii, tierii si lucrului
sub ap, astfel nct acesta s poat deservi sursele de curent, precum si aparatele de
sudare la suprafaa apei si pentru a executa toate indicatiile date de sudorul scafandru.
ntre operator si scafandru va exista un mijloc de comunicare (semnalizare).
Art.289 La sudarea si tierea sub ap se vor utiliza echipamente de scafandru etanse, cu
meniunea c n mod obligatoriu prile metalice din echipamentul scafandrului s fie
acoperite cu un nvelis protector izolant. Acest nvelis izolant va fi verificat nainte de

fiecare scufundare. Art.290
n exteriorul cstii scafandrului, pe o ram rabatabil, va
trebui s existe n permanen o sticl filtru pentru protectia mpotriva radiatiilor
luminoase.
Disciplina n munc
Art.291 Sudorul scafandru va lua toate msurile pentru ca n timpul procesului de sudare,
echipamentul sau o parte din corpul su, sa nu devin parte a circuitului de sudare.
Art.292 n zona n care lucreaz scafandrul este interzis orice operatie la suprafa, pe o
raz egal cu cel putin adncimea la care se execut lucrrile de tiere sau sudare sub
ap.
Art.293 nainte de nceperea operatiilor, scafandrul va inspecta foarte atent mediul
nconjurtor al locului unde va executa operatiile de tiere sau sudare, asigurndu-se astfel
de inexistena unor materiale explozibile solide, lichide sau gazoase.
Art.294 Inainte de nceperea operaiei de sudare sub ap, scafandrul va mai verifica,
dac zgura rezultat n urma operaiei de tiere sau sudare anterioare nu a deteriorat
costumul de scafandru sau furtunul pentru gaz.
Art.295 Inainte de nceperea lucrului dup introducerea si strngerea electrodului n
portelectrod, sudorul scafandru va localiza cu extremitatea electrodului, punctul n care
doreste s nceap sudarea sau tierea. Scafandrul va mentine electrodul n contact cu
piesa, va deschide supapa de oxigen si n acelasi timp va semnaliza la suprafa cernd
conectatea curentului.
Art.296 (1) Inainte de nceperea sudrii se va verifica funcionarea ntreruptorului
curentului de sudare montat pe capul portelectrodului;
(2) Sudorul scafandru va verifica daci dispozitivul de oprire al returului de
flacr montat pe portelectrod, este n stare de functionare.
Art.297 nainte de nceperea operatiilor de tiere si sudare sub ap, curentul de sudare
va fi n permanent ntrerupt.
Art.298 Scafandrul va ncepe lucrul din punctul cel mai nalt si va cobor treptat, pe
msur ce avanseaz spre punctele de lucru mai adnci. Scafandrul va evita tierea n
pozitia peste cap.
Art.299 Este interzis ca scafandrul s ndrepte electrodul spre casca lui cnd curentul de
sudare este conectat.
Art.300 Scafandrul este obligat s scoat electrodul din portelectrod cnd intr sub ap,
sau cnd revine la suprafat.
Art.301 Toate operatiile de sudare si tiere sub ap se vor executa n locul situat ntre
scafandru si legtura la mas. Scafandrul este obligat ca n timpul operatiei de sudate s
stea cu faa spre legtura la mas.
Art.302 Dup consumarea etectrodului este strict interzis s se ndeprteze captul
electrodului de pies, pn cnd nu se semnalizeaz la suprafat pentru ntreruperea
curentului si nu se va primi confirmarea de la operator. Operatorul de 1a suprafa nu va
confirma ntreruperea curentului pn cnd aceasta nu a fost efectuat prin acionarea
nteruptorului.
Echipament de munc
Art.303 Portelectrozii care se folosesc la sudarea si tierea sub ap vor fi perfect izolai.
Folosirea portelectrozilor cu defecte sau cu izolaie deteriorat, este interzis.
Art.304 Portelectrozii vor fi splai cu ap fr sare dup fiecare utilizare.
Art.305 Portelectrozii vor fi prevzui cu un dispozitiv de oprire a returului de flacr.
Art.306 Cablurile pentru alimentarea circuitului de sudare si tiere sub ap vor fi bine
izolate. Este interzis folosirea cablurilor cu izolatia deteriorat chiar si dup remedierea
defectelor.
Art.307 Zonele de mbinare a cablurilor, pentru alimentarea circuitului de sudare vor fi
perfect izolate si etanse, aigurnd o bun conductibilitate.
Art.308 Cablul etectric si furtunul pentru oxigen vor fi legate unul de altul, aproximativ
din metru in metru.
Art.309 Cablul de mas va fi racordat la o structur metalic de 1a suprafaa apei, dac

structura respectiv conduce bine curentul pn la punctul de tiere sau sudare. Legtura
la mas va fi fcut perfect, iar dac este necesar, de pe suprafa3a de contact se
ndeprteaz prin slefuire orice urme de coroziune si vegetaie.
Art.310 La sudarea si tierea sub ap se vor folosi surse de curent de cel puin 300A i o
tensiune de mers n gol de cel puin 60 V.
Art.311 (1) Desfurarea activitilor de sudare, n condiii care determin i alte pericole
dect cele intrinseci activitii de sudare (incendii, explozii, lucrul la nlime, etc.), se va
face pe baza unor prevederi specifice;
(2) Patronii au obligaia s stabileasc n funcie de condiiile specifice
desfurrii acestor activiti:
- instruciunile suplimentare de securitate a muncii necesare pentru desfurarea
n condiii de securitate a activitii;
- responsabilitile pe functii pentru aplicarca i urmrirea acestora pe toat
durata desfsurrii activitii.
- modalitile de formalizare a procedurilor (documente, semnturi etc.).
7. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE PRODUCIE UTILIZATE LA
SUDAREA SI TIEREA METALELOR
7.1. Cldiri si alte construcii
Art.312 Unittile de cercetare si proiectare vor elabora msuri de securitate muncii
aferente temelor de cercetare i proiectare.
Art.313 Toate proiectele de masini, agregate si instalatii vor fi nsotite de:
- instruciuni de securitate a muncii referitoare la montaj si exploatare pentru
masinile, agregatele si instalatiile, pentru care nu exist prevederi n normele de
securitate a muncii. Pentru cele la care exist n norme asemenea prevederi, n
proiecte, se vor face trimiteri la capitolele respective din norme;
- lista cu propunerile de ehipament individual de protectie cu care urmeaz a fi
dotat personalul;
- extrasul msurilor de securitate a muncii prevzute n proiect.
Ventilaie
Art.3l4
Atelierele si spatiile nchise unde se execut operaiile de sudare si tiere a
metalelor se vor prevedea cu un sistem general de ventilaie si dispozitive locale de
aspiratie, fie la nivelul mesei; fie pe dedesubt (mas special cu guri) iar n cazul
produsilor foarte toxici mesele vor fi prevzute cu dispozitiv aspirant filtrant. Aceste
sisteme vor capta gazele si fumul ct mai aproape de locul de formare (n vecintatea
arcului).
Art.3l5
(1) Pentru aparatele de sudur mobile sau acolo unde nu se amenajeaz hote
sau mese aspirante, se vor folosi aspiratoare fixe sau mobile prevzute cu gur de
aspiratie, avnd forma corespunztoare elementelor ce urmeaz a fi sudate. Legtura la
aspirator va fi efectuat prin tuburi flexibile, iar dup caz aspiratorul va fi prevzut cu
sisteme de filtrare;
(2) Aspiraia gazelor si fumurilor produse la sudarea cu jet de plasm se va face
ct mai aproape de surs si sub masa de lucru, innd seama de modul de functionare a
jetului care le proiecteaz de sus n jos;
(3) Pentru cazul instalaiilor de mare putere, unde degajrile de fum sunt foarte
puternice, se impune captarea fumurilor calde, ce scap aspiraiei si se ridic n sus, printro hot deasupra mesei;
(4) La instalatii n care generatorul de plasm se deplaseaz n timpul lucrului
de-a lungul traseului de sudat, captarea gazelor si fumului degajate va fi fcut printr-un
sistem de plnie legat la exhaustor, ataat cruciorului sau saniei care transport
generatorul.
Gazele i fumul degajate vor fi filtrate i, dup caz, evacuaten exterior sau recirculat aerul
n atelier.
Amplasarea generatoarelor n hale

Art.316 Suprafata halei n care se amplaseaz generatoarele de acetilen stationare va fi
n concordant cu capacitatea acestora stfel:
Capacitatea
Suprafaa
generatoarelor m3/h
ncperii (halei)
m2
21-30
32
31-50
45
51-75
52
76-100
60
peste 100
min. 80
Art.317 Suprafaa halei n care se amplaseaz generatoarele de acetilen transportabile
va fi n concordant cu capacitatea acestora:
Capacitatea
Suprafaa
generatoarelor m3/h
ncperii (halei)
m2
max. 1,25
2
1,25-2
4
2-5
8
6-10
10
11-20
24
Amenajarea locului de munca
Art.318 Locurile de munc unde se execut sudarea n baie de zgur a pieselor de
dimensiuni mari vor fi amplasate n cabine executate din material termoizolant, dotate cu
pupitre de comand de la distan a procesului.
Art.3l9
Peretii cabinei n care se execut operatii de sudare si tiere cu plasm si unde
sunt amplasate echipamentele respective vor, fi insonorizai corespunztor.
7.2. Caracteristici constructive ale mainilor i echipamentelor pentru sudare
Art.320 (1) La proiectarea si construirea masinilor de tiere termic, a aparatelor de
tiere cu oxigaz se vor respecta prescriptiile STAS 11719/2-86;
(2) La proiectarea si construirea masinilor automate de tiere termic se vor
respecta prescripiile STAS 10959/2-89;
(3) La proiectarea si construirea aparatelor manuale pentru sudare si tiere
oxiacetilenic se vor respecta prescriptiile STAS 4137/3-81,
(4) La proiectarea si executia masinilor electrice prin presiune se vor respecta
condiiile impuse de STAS 11051/1-84 si STAS 12696-89.
(5) La proiectarea si execuia echipamentelor pentru sudare cu arc electric se vor
respecta conditiile impuse de STAS 8138 -83 i STAS 12604-87.
7.2.1. Caracteristici constructive ale echipamentelor de munc folosite la sudura
cu gaze (oxiacetilenic)
Generatoare de acetilen transportabile
Art.321 Generatoarele de acetilen vor fi prevzute cu filtre de gaz care s asigure
purificarea acetilenei.
Art.322 Fiecare generator de acetilen va fi prevzut cu o supap hidraulic de sigurant
care s corespund tipului si caracteristicilor generatorului.
Art.323 Fiecare generator de acetilen va fi echipat cu un manometru de constructie
special, avnd inscriptionat pe cadran "PENTRU ACETILEN".
Art.324 Fiecare generator de acetilen transportabil va fi echipat cu un termometru cu
tij pentru indicarea temperaturii apei de reactie.
Art.325 Fiecare generator de acetilen va fi echipat cu un indicator de nivel al apei. La
generatoarele de acetilena la care completarea apei se face manual, indicatoarele de nivel
vor fi nlocuite cu robinete de control amplasate corespunztor nivelului maxim si respectiv

minim.
Conducte
Art.326 (1) Conductele pentru gaze combustibile si oxigen vor fi executate numai din tevi
de oel tras, mbinarea lor se face numai prin sudare. Racordurile prin flanse sau filet se vor
face numai n locurile n care conductele se leag la armturi sau n zonele inaccesibile
pentru sudare;
(2) Conductele prin care se transport oxigen la presiuni mai mari de 30 Kgf/cm 2
vor fi numai din tevi de cupru tras. Pentru etanarea imbinrilor demontabile (flanse-filete)
ale conductelor de oxigen, nu se permite utilizarea materialelor de natur organic (in,
cnep, carton, cauciuc, miniu de plumb).
7.2.2. Caracteristici constructive ale echipamentelor pentru sudare cu arc
electric
Sursa pentru sudare
Art.327 Bornele de alimentare vor fi dimensionate n funcie de valoarea nominal a
curenului de alimentare i de durata de acionare relativ.
Art.328 Bornele se vor construi astfel nct conductoarele sau papucii acestora s fie
strnse ntre pri metalice si s nu se poat desprinde dac mijloacele de prindere sunt
strnse.
Art.329 Fixarea bornelor va fi asigurat astfel ca s nu se desfac sau s se roteasc
atunci cnd mijloacele de prindere sunt strnse sau destrnse n mod repetat. Verificarea
fixrii se face prin strngeri si destrngeri a unui conductor cu seciunea maxim
specificat pentru borna respectiv.
Art.330 Racordarea la borne se va face prin intermediul unor suruburi sau a altor
mijloace echivalente. Aceste suruburi nu se vor utiliza pentru prinderea altor
subansambluri sau conductoare.
Art.331 Sursele la care alimentarea se face, prin cabluri flexibile vor fi prevzute cu un
dispozitiv de fixare a cablurilor care s protejeze cablurile la solicitrile de traciune
(smulgere) si torsiune si s protejeze izolaia cablurilor contra abraziunii.
Art.332 La intrarea n dispozitivul de fixare cablurile vor fi prevzute cu mansoane din
material ixolant, bine fixate pentru protejarea contra plierilor excesive.
Art.333 Dispozitivul de fixare va fi astfel conceput nct:
- dimensiunile lui s corespund seciunii nominale a cablului de alimentare
dimensionat pentru curentul nominal;
- s fie usor de recunoscut tipul (modul) fixrii;
- cablul s poat fi usor nlocuit;
- cablul s nu vin n contact cu suruburile de fixare ale dispozitivului dac
aceste suruburi sunt accesibile sau sunt n contact cu prile conductoare
accesibile;
- cel putin o parte a dispozitivului s fie fixat direct de surs
- cablul s nu fie fixat cu un surub de metal care s se sprijine direct pe acesta;
- n cazul surselor cu clasa a II-a de izolaie s fie astfel izolate nct, n cazul
unui defect de izolaie a cablului nici o parte conductoare accesibil s nu fie sub
tensiune.
Art.334 Bornele de racordare ale circuitului de sudare vor fi izolate fat de carcas si vor
fi situate la distan suficient ntre ele sau fa de carcas sau capace pentru a exclude
scurtcircuitarea.
Art.335 La sursele de curent continuu, care nu au dispozitive de schimbare a polaritii
bornele de racordare vor fi marcate vizibil cu semnele + si -. Dac sursa este prevzut cu
un dispozitiv de schimbare a polaritii, polaritatea bornei va fi indicat functie de poziia
dispozitivului.
Art.336 Mijloacele de racordare ale circuitului de sudare vor fi amplasate separat fa de

bornele de alimentare, ntr-o poziie usor accesibil. Aceste mijloace, cu sau fr cabluri de
sudare, racordate vor fi protejate mpotriva atingerilor accidentale prin:
- utilizarea prizelor de curent cu fis;
- utilizarea bornelor cu un capac de protecie rabatabil sau grtar de protectie
care s fie asigurat contra pierderilor;
- montarea bornelor n interiorul carcasei sursei, fiind accesibile printr-o
deschiztur corespunztoare.
Art.337 Tensiunea de mers n gol maxim a surselor se limiteaz la valori care s nu
permit pericol de electrocutare la atingerea direct pentru orice punct al domeniului de
reglare.
Art.338 Sursele pentru sudare vor fi astfel construite nct s se ncadreze n clasele de
protectie I sau II, conform STAS 11054-78, cu exceptia circuitului de sudare.
Art.339 Circuitul de sudare va fi izolat electric de circuitul de alimentare (de exemplu prin
nfsurri separate cu izolaie dubl sau ntrit) si de toate celelalte circuite cu o tensiune
mai mare dect tensiunea maxim admis de mers n gol, cu excepia circuitelor cu
tensiuni de stabilizare i amorsare a arcului.
Art.340 Circuitul de sudare s nu fie conectat n interiorul sursei de sudare cu circuitul de
protectie, cu carcasa sau cu miezul transformatorului, excepie fcnd legarea unui
condensator de deparazitare sau de protectie. Curentul de fug prin aceste piese nu va
depsi 1 mA (valoare efectiv).
Art.341 Izolaia circuitelor electrice si a pieselor electroizolante ale surselor va rezista la
ncercarea la tensiune mrit, tensiunea de ncercare va fi conform STAS 11370-85.
Art.342 Sursele pentru sudare vor fi astfel concepute nct s prezinte o rezisten i o
rigiditate mecanic suficient pentru a rezista n conditii normale de exploatare si la
suprasarcini de scurt durat fr deteriorri si fr s creasc pericolul de electrocutare
sau de incendiu.
Art.343 Sursele de sudare se vor realiza, astfel nct la ncercarea la nclzire s
corespund valorilor conform STAS 2689-84.
Portelectrozi pentru sudare
Art.344 n funcie de gradul de protectie pe care-1 prezint datorat formei constructive,
electrozii sunt de dou tipuri:
- tip A - cu izolaie complet,
- tip B - cu izolaie limitat.
Art.345 Constructia portelectrozilor va permite fixarea sigur, fr alunecare si fr
efortul permanent al minii sudorului, a oricrui electrod avnd diametrul corespunztor
curentului de sudare nominal al portelectrodului.
Art.346 Constructia portelectrozilor va permite orientarea electrozilor n dispozitivul de
fixare n cel putin dou pozitii perpendiculare si la un unghi de cel putin 115 cu axa
portelectrodului. Aceast condiie nu este obligatorie pentru portelectrozii tip A.
Art.347 Dispozitivul de fixare a electrodului va permite alimentarea captului
neconsumat al electrodului si fixarea unui nou electrod n condiii de securitate si rapid n
decurs de maximum 6 s.
Art.348 Capul portelectrodului si dispozitivul de fixare a electrodului vor permite
obinerea capetelor, neconsumate de electrod cu lungime de maxim 50 mm, fr
deranjarea procesului de sudare si deteriorarea portelectrodului.
Art.349 Dispozitivul mecanic de conectare a conductoarelor cablului pentru sudare va
permite racordarea n aceleasi conditii de securitate si calitate a contactului, pentru orice
cablu pentru sudare avnd seciunile corespunztoare curentului, de sudare nominal al
portelectrodului.
Art.350 Portelectrozii tip A vor fi astfel construii, nct extremitatea captului nenvelit al
electrodului, si care se fixeaz n portelectrod s nu fie accesibil.
Art.351 Portelectrozii vor fi astfel construii nct tragerea cablului pentru sudare prin
orificiul de intrare cablu s nu se deterioreze mecanic sau, electric, n timpul utilizrii.
Mantaua izolant a cablului va ptrunde n interiorul portelectrodului pe o adncime egal

cu cel puin 2 ori diametrul exterior, de minim 30 mm.
Art.352 Dac dispozitivul de fixare a electrodului este prevzut cu o prghie, eventualele
pri metalice ale acesteia, externe si interne (de exemplu armturi), n orice situaie s nu
ajung in contact cu prtile active ale portelectrodului.
Art.353 Dact mecanismul care acioneaz dispozitivul de fixare a electrodului este
prevzut cu unul sau mai multe resorturi, acestea vor fi izolate de prtile active si protejate
contra stropilor de sudur.
Art.354 Capetele suruburilor, stifturilor etc. utilizate pentru fixarea prilor izolante si a
mnerului vor fi necate n materialul izolant pe distan de cel puin 3 mm de suprafaa
exterioar a acestor pri.
Art.355 Orificiile de rcire practicate n materialul electroizolant al mnerului, dac ele
exist, nu vor permite introducerea unei piese cilindrice cu diametrul mai mare de 6 mm,
grosimea materialului electroizolant al mnerului va fi de cel putin 3 mm.
Art.356 n stare rece si uscat, rezistena de izolaie a portelectrozilor va avea valoarea
de putin 10 M, iar n stare umed, valoarea de putin 2 M.
Art.357 Rigiditatea dielectric a izolaiei portelectrozilor va fi astfel nct s nu se
produc strpungeri sau conturnri (STAS 5027-79).
Art.358 Cablul pentru sudare va fi fixat n portelectrod astfel nct, la o for de traciune
de 500 N, care se aplic cablului de 10 ori timp de cte 1 s (portelectrodul fiind imobilizat),
s nu se constate o deplasare longitudinal mai mare de 2 mm a unui reper marcat pe
montarea cablului.
Art.359 Portelectrozii vor rezista ncercrii la soc prin cdere vertical si ncercrii la soc
lateral, fr deteriorri aparente sau funcionale ale dispozitivului de fixare sau ale
mecanismului de acionare a acestuia, fisuri sau deteriorri ale izolaiei.
Art.360 Portelectrozii se vor supune i ncercrii la nclzire conform STAS 5027-79.
Art.361 n vederea protejrii operatorului sudor, prile izolante ale portelectrozilor vor
rezista la ncercarea de rezisten la cldur, conform STAS 5027-79.
Capetele pentru sudare
Art.362 Prtile active ale capetelor pentru sudare, cu excepia electrodului si a prtii
frontale a duzei de contact, vor fi protejate mpotriva unui contact direct, gradul de
protectie find de IP 31, n cazul capetelor WIG si de IP 30 n cazul capetelor MIG/MAG.
Art.363 La capetele pentru sudare WIG, rezistena de izolatie, msurat n stare rece si
uscat, va avea valoarea de cel putin 50 M, iar n stare umed valoare de cel putin 10
M.
Art.364 La capetele pentru sudare MIG/MAG rezistena de izolaie, msurat n stare rece
si uscat va avea valoarea de cel putin 5 M, iar n stare umed de cel putin 1 M.
Art.365 Rigiditatea dielectric a izolaiei capetelor pentru sudare WIG va fi astfel nct s
nu se produc strpungeri sau conturnri (STAS 11431/2-84).
Art.366 Izolaia capetelor pentru sudare WIG i a generatoarelor de plasm va avea
calitatea de a face imposibil inducerea de tensiuni n circuitele de comand de ctre
oscilatorul de nalt tensiune i nalt frecvent (utilizat pentru amorsarea i stabilizarea
arcului electric).
Art.367 Rigiditatea dielectric a izolaiei capetelor pentru sudare MIG/MAG va fi astfel
nct s nu produc conturnri sau strpungeri (STAS 11638/1-83).
Art.368 Capetele pentru sudare complet montate, ns fr ajutajul ceramic vor rezista
ncercrii la soc lateral, fr a se constata deteriorri aparente sau funcionale, fisuri sau
distrugeri ale izolaiei. Se admit numai urme superficiale de lovire.
Art.369 n scopul protejrii minii sudorului, capetele pentru sudare vor fi supuse
ncercrii la nclzire, conform STAS 11431/2-84 si STAS 11638/1-83. n urma acestei
ncercri valoarea supratemperaturii admise n punctul cel mai cald de pe suprafaa
mnerului capului pentru sudare WIG si MIG/MAG va fi de 40 C.
Dispozitive de avans al srmei pentru sudare
Art.370 Gradul de protectie al dispozitivului de avans si al pupitrului de comand, atunci

cnd acestea sunt montate separat, cu excepia elementelor circuitului de sudare, va fi de
IP 21 (STAS 5325-79).
Art.371 Toate prtile metalice ale dispozitivelor de avans care, n mod normal, nu sunt
sub tensiune, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, vor avea ansamblul legat la
borna de protectie, de legare la pmnt, amplasat pe carcasa dispozitivului, ntr-un loc
accesibil. Ca born se foloseste un surub de minimum M 8, din alam sau oel, protejat prin
acoperiri electrochimice, asigurat contra autodesfacerii.
Art.372 Protectia mpotriva electrocutrilor prin atingere indirect se realizeaz si prin
utilizarea tensiunilor reduse, tensiuni ale cror valori sunt indicate n STAS 11280/2-84.
Art.373 La dispozitivele de avans al srmei, rezistena de izolaie, msurat n stare rece
si uscat, va avea valoarea de cel putin 5 M, iar n stare umed valoarea de cel putin 1
M.
Art.374 Rigiditatea dielectric a izolaiei dispozitivelor de avans al srmei se va face n
asa fel nct s nu se produc strpungeri sau conturnri (STAS 11280/2-84).
Art.375 Nivelul de zgomot la distan de 1 m de la dispozitiv va fi de maxim 85 dB.
Art.376 Carcasa dispozitivelor de avans al srmei va fi astfel construit, ansamblat,
nct s aib rigiditatea necesar pentru a rezista corespunztor la un regim normal de
exploatare.
Tractoare de sudare
Art.377 Gradul de protectie al carcasei tractorului; cu excepia elementelor circuitului de
sudare, va fi de IP 20 (STAS 5325-79)
Art.378 Borna de pe carcasa metalic a pupitrelr de comand de pe tractor si ale
echipamentelor neamplasate pe tractor va avea filetul de minimum, M 6 si va fi protejat
de acoperiri electrochimice si asigurat contra autodesurubrii. Bornele vor fi marcate
vizibil si durabil cu semnul convenional de legare la pmnt de protectie.
Art.379 Rezistenta de izolatie a circuitelor electrice ale tractoarelor pentru sudare,
msurat n stare rece si uscat si n stare umed va avea valori prescrise n STAS
11279/1-87.
Art.380 Izolaia circuitelor electrice ale tractoarelor pentru sudare complet montate va
rezista n ncercrile la tensiune mrit fr s produc strpungeri sau conturnri (STAS
11279/1-87)
Dispozitive de conectare pentru cabluri
Art.381 Dispozitivele vor facilita introducerea usoar prin orificiile de intrare a cablului
flexibil avnd seciunea nominal maxim si vor permite fixarea unui cablu cu seciunea
imediat inferioar.
Art.382 Orificiile de intrare a cablului pentru sudare se vor realiza astfel nct s nu
deterioreze conductorul sau izolaia cablului la ndoiri multiple (n timpul utilizrii). Izoplaia
cablului va ptrunde n interiorul fiei sau prizei mobile la o adncime egal cu cel puin
dublu diametrul su exterior, de minim 30 mm.
Art.383 Fisele i prizele vor fi prevzute cu dispozitive care s asigure fixarea mecanic a
cablului flexibil i s mpiedece alunecarea mantalei cablului
Art.384 n stare umed, valoarea rezistenei de izolaie msurat n curent continuu la o
tensiune de 500 V va fi cel putin 2 M.
Art.385 Dup msurarea rezistenei de izolaie, n stare umed, izolaia dispozitivului de
conectare va rezista timp de 1 minut la o tensiune alternativ cu o valoare efectiv de
1000 V si frecvena cuprins ntre 40-60 Hz, fr s se produc strpungeri sau conturnri.
Art.386 Fisele si prizele mobile vor rezista la ncercarea de strivire cu o for de
compresiune indiferent de poziia n care suprafata cuplei este supus strivirii, fr a se
constata deteriorri ale izolaiei si fr ca funcionarea prlilor mecanice s fie influenat.
Fora de compresiune se aplic perpendicular pe axa cuplei, progresiv pn la atingerea
valorii prevzute pentru seciunea respectiv.
Art.387 (1) Fisele si prizele vor funciona corect la 20 introduceri si blocri ale acestora,
cu ajutorul dispozitivului de retinere si al dispozitivelor de zvorre;
(2) n timpul verificrii, fisa nu se va bloca n priz, iar dispozitivele de reinere

vor funciona n mod normal.
Art.388 ncercrile de inclzire maxime admise pentru diferitele; prti ale dispozitivelor
de conectare au valori indicate: n STAS 10928-77.
Art.389 Izolatia dispozitivelor va fi rezistent la actiunea unei cantitti obinuite de
particule calde - stropi i scntei din baia de zgur, fr ca s se aprind si fr ca aceste
particule s ptrund prin izolatie.
Cabluri pentru sudare
Art.390 Cablurile pentru sudare cu arc electric vor fi rezistente fr s se strpung timp
de 15 minute n ap, la 20+/-5 C, la o tensiune alternativ de 1000 V, 50 Hz, dup
meninerea prealabil n ap timp de 4 ore.
Dispozitive pentru mecanizarea sudrii
Art.391 Dispozitivele pentru mecanizarea operatiilor de sudare cu arc electric vor fi
prevzute cu borne de legare la nul si/sau de legare la conductorul de protectie exterior,
conform STAS 8138-83.
Art.392 Dispozitivele vor fi astfel concepute nct la ntreruperea tensiunii s fie blocate
mecanismele de rotire, basculare i deplasare. Aceste mecanisme vor fi asigurate
mpotriva deplasrii sub greutatea piesei de sudat si vor fi echipate, dup caz, cu
limitatoare de sarcin i cu limitatoare de curs.
Art.393 Comezile diferitelor miscri vor fi asigurate mpotriva actionrilor greite.
Art.394 Dispozitivele care se pot deplasa pe roti proprii pe podea (sol) vor avea o vitez
de deplasare de maximum 30m/min.
Art.395 Protectia cutiilor i dulapurilor cu aparataj electric si toate prtile aflate sub
tensiune va fi de gradul IP 21 (STAS 5325-79)
Art.396 Rezistena de izolaie si rigiditatea dielectric a circuitelor electrice ale
dispozitivelor vor fi conform STAS 8138-83.
Art.397 Dispozitivele destinate fixrii si rotirii (sub diferite unghiuri de nclinare) sau
basculrii pieselor de sudat, care nu sunt fixate n mod corespunztor n fundatie, vor fi
stabile, astfel ca, raportul dintre momentul produs de masa proprie a dispozitivului si
momentul de rsturnare maxim nsumat cu momentul de rsucire maxim produs de pies,
toate calculate fa de latura de rsturnare, s fie de cel putin 1,3 (se consider piesa cu
masa maxim admis pentru dispozitivul respectiv).
Art.398 Dispozitivele cu mecanisme de ridicare cu lanuri sau cu cabluri vor fi prevzute
impotriva cderii din cabluri sau lanturi cu sisteme de asigurare corespunztoare.
Art.399 Prezentele prevederi privind conceptia, proiectarea si constructia echipamentelor
utilizate 1a sudarea si tierea metalelor cu arc electric se completeaz cu prescriptiile STAS
13074-92.
Intocmit:
Conducator Serviciu Extern
Ing. Zalana Dragos

Ipssm - Sudura

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipssm - Sudura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

dup efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului si cu

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

- instalarea circuitului de sudare se va efectua conform prescriptiilor din

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

- a valorii tensiunii care apare la functionarea n gol ntre electrod si mas;

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

VALORILE MAXIME ADMISE ALE TENSIUNII DE MERS N GOL A SURSELOR

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Exceptie fac redresoarele utilizate la

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

respectiv. Izolarea cu band izolatoare a zonei reparate, nu este suficient si n consecin

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

de lucru. ndeprtarea prafului, grsimilor i a stratului de vopsea se va face folosind

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.101 La sudarea n mediu protector de argon si tierea cu plasm, furtunul de

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.114 Fluxul va fi manipulat cu atenie, pentru a mpiedica formarea de praf n

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.140 Arztoarele de sudare vor fi prevzute cu cte un element de nchidere; pentru

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.155 Se interzice folosirea focului deschis, la o distan mai mic de 3 m, fa de

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.171 Reductorul de presiune folosit n instalaie va avea resortul de reglaj slbit

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.183 n apropierea zonei de utilizare a generatorului de acetilen transportabil se va

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

g) scderea nivelului admis la apei:

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.216 (1) Generatoarele de acetilen transportabile nghetate se pot dezgheta numai

5. ALTE PROCEDEE DE SUDARE

Echipement individual de protectie

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.231 (1) n procesul de lucru, operatorului i se va asigura libertatea de miscare la locul

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

- Pentru o expunere zilnic de peste 4 ore pn la 8 ore, valorile limit admise

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.253 Aceste msuri se completeaz cu msurile privind manipularea instalatiilor care

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

6.1. Sudarea si tierea metalelor n medii cu risc mrit de socuri electrice

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.274 Dac nu se pot aplica msurile menionate la articolul 273, la lucrrile ce se

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

acoperite cu un nvelis protector izolant. Acest nvelis izolant va fi verificat nainte de

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.309 Cablul de mas va fi racordat la o structur metalic de 1a suprafaa apei, dac

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Amplasarea generatoarelor n hale

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

vor fi nlocuite cu robinete de control amplasate corespunztor nivelului maxim si respectiv

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.336 Mijloacele de racordare ale circuitului de sudare vor fi amplasate separat fa de

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Mantaua izolant a cablului va ptrunde n interiorul portelectrodului pe o adncime egal

PFA ZALANA DRAGOS STEFAN

Art.370 Gradul de protectie al dispozitivului de avans si al pupitrului de comand, atunci