Biosfera

Biosfera este un termen generic care desemneaz

spaiile de pe Pmnt unde exist via, incluznd partea
inferioar a atmosferei, partea superioar a uscatului (
litosfera) i hidrosfera. Biosfera conine o multitudine de
organisme i de specii care formeaz numeroase ecosisteme.
Cel care a propus termenul de biosefer a fost cercettorul
Vladimir Ivanovici n 1885 .

In sens strict biologic biosfera cuprinde numai

invelisul vitalizat al terrei, numai partea crustei terestre
locuita de organisme. In sens larg geochimic, ea
reprezinta un sistem planetar eterogen care cuprinde
lumea vie si biotopurile sale cat si acele parti ale crustei
terestre care nu sunt populate de organisme, dar care
sunt influentate chimic de materia vie.
Limita teoretica inferioara a biosferei ajunge pana
la cea mai profunda zona a paturii sedimentare fiind
foarte rar atinsa din cauza absentei fisurilor deschise si
a hranei. In teorie ea corespunde cu izoterma
compatibila cu viata unei specii date. In principiu,
comunitatile de microorganisme patrund in adancurile
litosferei pana acolo unde patrund si capilarele acvifere.

Biosfera este alcatuita in principal din 7 tipuri de

substanta:

Biosfera
Materia vie
Materia
bioinerta

Materia inerta
radioactiva

Materia organica
Pulberea cosmica
biogena

Atomi liber
dispersati

Materia

a). Sub aspect cantitativ materia vie constituie biomasa care nu reprezinta decat 0,001% din masa
crustei terestre. Biomasa se compune din:
-fitomasa
-zoomasa
Pe continente, fitomasa reprezinta aproximativ 99% din biomasa continentala, iar in ocean sub 50%.
b). Materia organica biogena: restul organismelor moarte ce plutesc in suspensie in grosimea apei
sau sunt ingropate in sol si in straturile sedimentare fiind doar partial descompuse. Reprezinta o
cmponenta permanenta a biosferei si crustei terestre si mai este denumita si detritus (faramituri).
C). Materia inerta este reprezentata prin cele 3 geosfere superficiale anorganice (litosfera,
hidrosfera, atmosfera). Intre materia vie si materia inerta nu exista nici un fel de substanta de
tranzitie.
d). Materia bioinerta este o materie speciala (nici vie, dar nici moarta), nu este materie vie pentru
ca nu are ca intreg proprietatile sistemelor vii, nu este nici moarta fiindca este imbibata cu organisme
vii. Ex: solul, malul, apa freatica.

e). Materia radioactiva este alcatuita din radioizotopi (radionuclizi), adica izotopi cu durata limitata
de existenta fiind astfel un component natural al
biosferei. Dintre izotopii radioactivi naturali cu
semnificatii ecologice deosebite amintim: radioizotopii
uraniului (235, 238), ai potasiului (40), ai hidrogenului
(3). Radioizotopii migreaza pe calea aerului si apelor
cat si pe calea lanturilor trofice si cu ajutorul migratiei
organismelor.
f).Pe alocuri in litosfera se formeaza zacaminte
metalice alcatuite din atomi ai unor anumite metale
care nu formeaza oxizi sau saruri.
g).Anual afluxul de particule solide de origine
cosmica la nivelul Terrei se estimeaza la 1,10 tone.

Economia biosferei:
Pentru viata, esential este metabolismul (schimbul de
substanta intern si cu exteriorul) cat si conservarea reactiilor
acestui metabolism pe baza pastrarii si transmiterii
informatiilor genetice. Din desfasurarea metabolismului
decurge autoorganizarea si autoreglarea care au drept corolar
cresterea.
In cadrul laboratorului vietii de pe Terra, cele 2 familii
(plante si animale) se deosebesc prin folosirea unor surse
diferite de energie. Plantele obtin substante cu entropie joasa
din substante cu entropie inalta (CO2, aer).
Sistemele care pot schimba cu exteriorul atat substante cat si
energie sunt sisteme deschise (sisteme care nu scimba cu
exteriorul decat energie). Toate sistemele biologice sunt
deschise. Aceste sisteme biologice privite in ansamblul lor
sunt structuri dinamice dependente de o continua disipare de
energie din mediu si in acest fel ele numindu-se disipative.

Activitatea sistemelor vii este integral

sustinuta de fluxul de energie solara care se revarsa
asupra Pamantului. Din cantitatea totala 2/3 strabate
atmosfera iar 1/3 este reflectata in spatiul cosmic.
Energia termica contribuie direct la desfasurarea
unor procese chimice cum ar fi respiratia,
transpiratia,cresterea si dezvoltarea, determinandule intensitatea direct si indirect, modificand actiunea
altor factori ecologici de care acestea depind.
Rata de conversie a energiei solare in energie
chimica a compusilor organici se defineste ca
productivitate primara.