Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

METODE SI TEHNICI DE INTERVENTIE IN ASISTENTA


SOCIALA
LA NIVEL DE GRUP SI COMUNITATE
~Clasa scolara ca grup social~

Mitrea Oana Maria


Asistenta Sociala ID
Anul II

CUPRINS

1.Ce este grupul social?


Grupul este o pluralitate dinamica de persoane intre care exist mai multe
tipuri de relaii, cu influente multiple asupra membrilor si.
Membrii grupului si desfsoar activitatea intr-un anumit mediu de
existenta, comunica si coopereaz pentru realizarea unor scopuri, ntrein diferite
tipuri de relaii intre ei, se influeneaz reciproc, si confrunta opiniile, sunt
mulumii, frustrai de anumite aspiraii si idealuri, experimenteaz modele de
comportament dup norme proprii. Fiecare membru al grupului manifesta fata de
grup anumite trebuine, dorine si atitudini, ceea ce constituie expansiunea sociala,
iar fata de aceasta, membrii grupului au o anumita reacie.
In cadrul grupului social, fiecare persoana are un anumit status, adic o
anumita poziie reala, de valorizare sau de devalorizare.
Omul este o fiinta primordial sociala.Fiinta umana nu poate trai si nu se
poate dezvolta decat in societate, in interactiune cu alti oameni.
Se poate spune ca omul este un produs al vietii sociale.Este in acelasi timp
elementul constitutiv de baza al societatii.El reprezinta substratul vietii sociale.
Societatea nu poate exista decat prin indivizii care o compun.Omul este nu
numai actor al vietii sociale,ci si autor al acesteia.
Viata sociala este rezultatul activitatii comune a oamenilor, al actiunilor
acestora si interactiunilor dintre ei.Acest caracter colectiv al vietii sociale isi
gaseste expresia in structura grupala a societatii.Aceasta structura este dovada
faptului ca oamenii nu reprezinta un tot amorf nediferentiat, acestia
particularizandu-se prin anumite caracteristici biologice, culturale, particularitati
care permit identificarea unor grupuri care reunesc oamenii avand formatiuni
similare.

2.Definirea clasei scolare

Clasa scolar este un grup social supus in mod constant influentelor


educative exercitate de scoal. Ansamblul de elevi ce o compune este un grup
social specific, in cadrul cruia exista o varietate de relaii educative. Aceste relaii
au ca suport raporturile interpersonale din cadrul clasei si relaia pedagogica
educator-educat. Desi relaia profesor-elev are un pronunat caracter didactic, ea
este influenata de pluralitatea de relaii interindividuale pe care le are elevul in
clasa si in afara ei. De aceea este necesar ca profesorul sa cunoasc grupul ca
ansamblu dinamic de relaii interumane.
Clasa scolara este un asemenea grup social, constituit in scopul educarii
copiilor. Acest scop impus din exterior nu este insa constient la inceputul
alcatuirii grupului in primele clase si nici nu este acceptat spontan de copii.
Interventia cadrului didactic in viata sociala a clasei.Coexistenta copiilor in
cadrul clasei este la inceput o masura cu caracter administrativ, impusa din exterior
fara aderarea libera a membrilor (elevii) .
Grupul alcatuit pe aceasta baza este un grup formal cu un sistem de
organizare, de conducere si de activitate stabilite de practica sociala.
Ulterior, prin interactiunea ce are loc intre elevi, se elaboreaza incetul cu
incetul forme de coeziune a grupului, ia nastere o forta centripeta care cu timpul se
intareste mereu.

3.Tipuri de grupuri scolare

Tipurile de grupuri scolare pot fi stabilite att dup mrimea lor, cat si in
funcie de caracterul organizrii.
Din punctul de vedere al mrimii, grupurile scolare pot fi : grupuri scolare
mici (clase de elevi sau grupe de studeni) si grupuri scolare mari (scoli, facultti).
Pentru grupurile sociale exista o alta clasificare in funcie de mrime, ceea ce
determina urmtoarele tipuri : grupuri sociale mici (echipele de munca, familia,
clasele de elevi), grupuri sociale mijlocii (instituii diverse, scoli etc.), grupul social
mare (reprezentat de societate, ca un ansamblu coerent al grupurilor sociale mici si
mijlocii.
Din punct de vedere al caracterului organizrii, grupurile scolare, ca si cele
sociale in general, pot fi : grupuri scolare formale (instituionalizate, legale,
organizate pe baza unor reglementari oficiale) si grupuri scolare informale
( spontane, neinstituionalizate, care se constituie ca aglomerri temporare,
incidentale, de elevi, bazate pe unele situaii neateptate, dar care-i atrag pe copii).
Grupurile scolare sunt formale si informale, adic microgrupurile din
interiorul acestora.
Grupurile formale sunt organizate oficial, relaiile dintre membrii grupurilor
fiind reglementate de anumite norme. Clasa scolar e un grup care formeaz relaii
de interdependent funcional intre membrii si si care desfsoar activitti cu
scopuri comune. Grupurile informale sau microgrupurile (de studiu, de joaca) sunt
neinstituionalizate si formate pe baza unor interese comune. Microgrupurile apar
in interiorul grupurilor formale, intretinnd relaii cu alte grupuri sau microgrupuri.

4.Caracteristicile esentiale clasei scolare


Clasa scolar este un grup social, cu nivel nalt de socializare, de instruire,
dezvoltare si formare a personalittii elevilor, liderii acionnd pentru realizarea
scopurilor si asigurarea coeziunii grupului.
Grupurile scolare, ca grupuri sociale abordate in viziunea psihosociopedagogica, au urmatoarele caracteristici esentiale:
1) marimea;
2) compozitia;
3) structura;
4) interesele si obiectivele comune;
5) scopul grupului
6) factorii de grup

1.Marimea
Mrimea clasei (ntinderea) are in vedere numrul de elevi care
compun grupul (de obicei 25-30, in cazurile cele mai frecvente, 30-40 in
cazurile cele mai inoportune si 20-22 in cazurile cele mai fericite) si pune in
discuie extensia numerica optima a acesteia ;
2.Compozitia
Ea este formata din elevi de varsta relativ asemanatoare si de pregatire
relativ egala, atestata prin studii similare absolvite, cu interese si obiective
comune, acestea fiind conditii psihosociopedagogice necesare unor relatii

sociale si interpersonale normale si unor activitati didactice si educative


eficiente.
Compozitia si organizarea sunt rezultatul interaciunii tuturor celorlalte
caracteristici ale grupului, definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul
de omogenitate sau de eterogenitate a clasei ; din acelai indicator de dinamica
grupului clasa, mai poate fi derivata si o alta caracteristica a acesteia, coeziunea
acceptata ca fiind gradientul de unitate al grupului, denumita uneori sntatea
grupului .
Toate demersurile anterioare pot capata o relevanta deosebita pentru clasa de
elevi in msura in care cadrul didactic le cunoate si probeaz capacitai
manageriale strlucite in planul aplicrii lor practice. La nivelul conducerii concrete
a colectivului de elevi dinamica permanenta a grupului clasa poate constitui un
remediu att mpotriva rutinei pedagogice cat si mpotriva deficientelor de climat
scolar.
Modurile de instruire n clasa de elevi se prezint sub trei forme : frontal,
grupal, individual.
Modul de instruire frontal pornete de la perspectiva tratrii clasei de elevi ca
si cum toi elevii ar fi egali intre ei. Aceasta forma organizatorica predispune la
utilizarea metodei expunerii si a conversaiei. Pot fi introduse anumite diferenieri
la nivelul tipului de ntrebri formulate si la nivelul timpului de organizare a
rspunsurilor.
Modul de instruire grupal presupune organizarea elevilor (de la 2 la mai
muli elevi) pe echipe in funcie de anumite criterii (astfel rezulta) : grup omogen
(elevii sunt inclui in funcie de interese, capacitai, rezultate scolare comune si
dispun de sarcini de instruire distribuite difereniat, ndrumarea permanenta a
cadrului didactic, timp de instruire distribuit neuniform), grup eterogen : elevii sunt
inclui posednd interese, capacitai, rezultate scolare difereniate si dispun de
sarcini de instruire difereniate sau comune. Din punct de vedere pedagogic se
recomanda echilibrarea celor doua forme. Grupul omogen este mai profitabil din
punct de vedere intelectual, in timp ce grupul eterogen este mai adecvat integrrii
sociale a elevilor.

3.Structura
Structura clasei de elevi ,ca grup social, este definita de interelatiile ce se
constituie intre membrii ce o compun : relaii de tip formal si informal, care la
rndul lor au mai multe forme :

relaii de comunicare manifestate in schimbul de idei, preri,


convingeri, concepii si in rezolvarea unor probleme, fapt care favorizeaz
coeziunea grupului ;

relaii de cunoatere si intercunoastere a trasatorilor de voina si


caracter, a comportamentului etc. ;

relaii afectiv-simpatetice de preferina, de respingere sau de


indiferenta, care pot stimula sau perturba starea de spirit si randamentul grupului.
Aceste relaii interpersonale se manifesta, pe de o parte in atitudinea unui
membru al colectivului fata de elevi, fata de ceilali, iar pe de alta parte, in
atitudinea grupului fata de el. Cnd in cadrul clasei de elevi exista si microgrupuri,
atunci apr relaii intre acestea si grupul formal, care uneori sunt contradictorii si
este nevoie de intervenia dirigintelui, ca lider formal.
In cadrul clasei scolare, ca grup social, fiecare elev este att obiect al
educaiei, cat si subiect, influennd si el pe ceilali, prin aciunile sale conferite de
sarcinile pe care le are de ndeplinit in clasa : responsabil de disciplina, de
biblioteca, de curtenie, de organizarea unor activitti cultural-sportive si turistice.
In grup fiecare elev si lrgete experiena de viata, si formeaz idealul de viata.
Deci climatul psihosocial al grupului scolar influeneaz formarea personalitii
elevilor sub toate aspectele sale.

4.Interese si obiective comune


Constituirea si functionarea grupului scolar se bazeaza in primul rand pe
interese si obiective comune, legate de invatatura, de formarea personalitatii
integrale si a profesionalitatii elevate si eficiente, ca baza a formarii unui grup

scolar unitar, inchegat. Desigur, interesele si obiectivele comune nu implica


respingerea intereselor si obiectivelor personale ale membrilor grupului scolar
(clasei scolare), ci ele presupun crearea conditiilor si pentru rezolvarea intereselor
si obiectivelor personale, care au efecte benefice pentru ridicarea calitatii si
eficientei activitatii si comportamentului intregului grup scolar.

5. Scopul grupului
Scopurile att cele pe termen scurt cat si cele pe termen lung, sunt comune
grupului clasa si, prin intermediul contientizrii acestora de ctre elevi, pot deveni
motorul dezvoltrii grupului pe perioada scolarizrii ; arta cadrului didactic, ca
manager in clasa consta in fixarea, pe lng obiectivele scolare formale si a unei
serii de obiective social-afective pentru grupul de elevi, care vor determina
consolidarea coeziunii acestuia
6.Factorii de grup
Factorii de grup, care influeneaz formarea elevilor si mai ales coeziunea
grupului scolar sunt externi si interni. Cei externi acioneaz prin intermediul celor
interni, oferind condiiile de manifestare a acestora si sunt constituii din :
-stilul de conducere al profesorului, care trebuie sa fie democratic, oferind
elevilor ansa lurii deciziilor si dezvoltrii iniiativei ;
-normele dup care se conduce grupul nu trebuie sa fie impuse de profesor, ci
formulate mpreun cu elevii, avnd ca ndrumtor regulamentul scolar ;
-rolul pe care l are fiecare elev in grup.
Factorii interni sunt de natura socio-afectiva si factorii sociocooperatori, manifestai in rolul fiecrui elev pentru realizarea scopurilor grupului
si in stilul de conducere.
Dinamica grupului scolar este asigurata de propunerea si realizarea
unor scopuri, a unor linii de perspectiva, cum ar fi organizarea unei excursii sau
vizite la muzee, a unei activitti cultural-sportive. Realizarea unor asemenea

activitti produce elevilor plcere si bucurie, mobilizndu-i sa coopereze si sa


participe la realizarea scopurilor propuse.
Deci putem spune c structura, coeziunea si dinamica unui grup ii confer
acestuia o nota distincta, rezultnd totalitatea trasatorilor ce caracterizeaz un
colectiv concret ca un tot, ca un ntreg care se deosebeste de alte colective.
Scoala e cunoscuta mai mult prin procesele ei pedagogice ( de instruire si de
educare). Se tie ca in clasa scolar exista o varietate de relaii interindividuale.
Este necesar sa cunoatem grupul si ca ansamblu dinamic de relaii interumane
(desfurate att in clasa, cat si in afara ei). Astfel ca, profesorul care i cunoate
elevii poate s anticipeze problemele chiar nainte de a aprea.

5.Regulile si principiile clasei scolare

6.Activitatile clasei scolare

Activitat
e

Resurse
dispoibil
e
interne/
externe

Resursemod de
atragere

Perioad
a

Responsabi Observati
l
i

7.Situatii neprevazute si probleme

Generaliti
- conflictul ntre oameni este inevitabil i natural;
- conflictul poate constitui pentru prile implicate o for constructiv sau
distructiv;
- conflictul poate avea efecte pozitive asupra relaiilor constituind:
- o surs a schimbrii,
- o modalitate de prevenire a stagnrii, a rutinei i de stimulare a interesului pentru
procesul de rezolvare de probleme,
- un mod de testare i de reglare a relaiilor,
- o metod de reglare / nnoire a organizaiei (vzut ca ntreg: sistem social
complex);
- situaiile conflictuale au un coninut obiectiv i unul subiectiv (creat de
ncrctura
emoional a prilor);
- cu ct este mai apropiat relaia ntre prile aflate n conflict, cu att crete
intensitatea
conflictului;
- comunicarea este necesar dar nu suficient n rezolvarea conflictelor.
- conflictele ntre grupuri duc la creterea coeziunii grupului.
Surse ale conflictelor:
- lipsa informaiilor / calitatea informaiilor;
- nivel ridicat al ncrcturii emoionale, percepii eronate sau stereotipuri;

- sistemul de valori la care se raporteaz indivizii;


- constrngerea (determinat de timp, de interculturalitate);
- raportarea fa de putere. 12
Conflictul i dinamica acestuia
Cauzele conflictelor se regsesc n interaciunile i n interdependenele
dintre indivizi care pot aciona ca bariere puternice n procesul comunicrii.
n teoria conflictului e important de urmrit:
- cursul conflictului (fazele acestuia)
- dinamica propriu-zis (particularitile fiecrei faze)
- evaluarea conflictului - poate fi pozitiv, constructiv (dezvoltarea grupului), sau
negativ, distructiv (sub aspect fizic, moral, intelectual cnd se respinge principiul
acceptrii reciproce).

Etapa

Manifestari

Dezacord

- apariia diferenelor ntre membri grupului;


cauzele diferenelor pot fi
a) legate de - interese personale
- opinii diferite
- aciuni orientate valoric diferit de grup
b) minore n raport cu scopul grupului
c) nenelegeri
d) interese de moment care dac ar fi contientizate nu ar constitui
baza dezacordului.
- apar aciuni ce susin opiniile, credinele sau convingerile;
- se explic poziia indivizilor n grup;
- se accentueaz erorile din gndirea celorlali;
Este momentul n care conflictul se poate stinge sau poate continua cu
apariia justificrilor ce susin diferenele. Tensiunea crete, expresiile
emoionale iau locul celor raionale.
- violena verbal se transform n violen fizic sau moral;
- situaia scap de sub control, punctul culminant al conflictului;
- se intensific angajrile i disputele astfel fiind greu de separat
subgrupurile;
- se trece la etapa autodefensiv lipsa de ncredere a unuia n

Confruntarea

Escaladarea

De-escaladarea

Rezolvarea

cellalt i apare nenelegerea i frustrarea precum i


reciprocitate negativ distructiv.
- ncepe negocierea (trecerea de la tensiune, iraionalitate,
spontaneitate, lips de logic la o discutare normal a intereselor
prilor aflate n conflict) trecndu-se de la concluzii
distributive pe subgrupuri la concluzii integrative
- apare momentul de construire a ncrederii (promisiuni,
comunicare ntre pri, deschidere, respect reciproc.
- intervine mediatorul, ca a treia parte;
- conflictul se stinge;
este momentul negocierilor.

Solutii pentru rezolvarea acestor probleme


Exist cinci modaliti de aciune pentru a ne
descurca ntr-un conflict: renunarea, forarea, aplanarea,
compromisul i confruntarea.
Renuntarea
Fortarea
Aplanarea
Compromisu
l
Confruntare
a

- renunarea la obiective dar i la relaie,


- evitarea att a problemei ct i a persoanei;
ndeplinirea obiectivelor cu orice risc chiar i acela de a
afecta
relaia;
renunarea la obiective pentru pstrarea unei relaii pe care
o
considerm mai important
renunarea la o parte din obiective dar i sacrificarea unei
pri din
relaie
- iniierea negocierii;
- presupune pstrarea relaiei la un nivel ct mai nalt posibil
dar
i ndeplinirea obiectivelor.

Concluzii:
Clasa ca grup social, are funcii fundamentale n viata fiecrui individ.
Omogenitatea e o funcie a grupului scolar care marcheaz fundamental
comportamentul elevilor deoarece grupul educativ este relativ omogena, cel puin
din punctul de vedere al vrstei, nevoilor, intereselor si aspiraiilor.
Integrarea sociala fiind cea mai important funcie. Clasa de elevi are un
aport deosebit in procesul de socializare. Integrare in grup asigur individului o
bunstare mental, e demonstrat buna nelegere intre membri grupului duce la un
nivel mai ridicat de ncredere, cooperare,implicare ,iar izolarea duce la un nivel slab
de stima de sine, ostilitate, agresivitate.
Alt funcie care definete relaiile intre indivizi se refera la faptul ca grupul,
prin diferite reacii are puterea de a sanciona comportamentele membrilor si, la
constituirea identittii de sine din perspectiva calitii de membru.
n concluzie putem spune c clasa scolar e un grup social specific ce
formeaz, n timp, schimbri cognitive importante n viata fiecrui membru.