Sunteți pe pagina 1din 10

MANAGEMENT EDUCATIONAL.

MANAGEMENTUL CALSEI DE ELEVI


Departamenul pentru Pregatirea Personalului Didactic
TRUE/FALSE
1. Managementul si conducerea sunt doua concepte care exprima acelasi continut ideatic;
ANS: F
2. Managementul, lideritatea si gestiunea sunt concepte distincte unul de altul;
ANS: T
3. Unul din obiectivele principale ale managementului este controlul si orientarea actiunilor

organizatiilor sociale;
ANS: T
4. Managementul este o aspiratie la un rang social inalt;
ANS: F
5. Astazi managementul este o profesiune si o ocupatie complexa si plina de responsabilitate;
ANS: T
6. Managerii de varf sunt total responsabili in fata propriei lor constiinte;
ANS: F
7. Managerii de profesie sunt obligati sa actioneze eficient si performant in conditiile complexitatii

si incertitudinii;
ANS: T
8. Calitatea si competitivitatea ofertei sunt responsabilitati ale managerilor oricarui tip de organizatie

sociala;
ANS: T
9. Managementul este o stiinta a generalului, a ceea ce este comun, a repetabilului, legilor

organizatiilor sociale;
ANS: F
10. Managementul este o stiinta a singularului, irepetabilului, a unicului in concretetea si diversitatea

sa;
ANS: T
11. Managerii formali, cu pregatire manageriala comuna sunt indreptatiti, in cea mai mare masura, sa

conduca unitati si instituii de invatamant si educatie?


ANS: F
12. Managementul general se regaseste si in domeniul educatiei si invatamantului, cu toate elementele,

dimensiunile si functiile sale;


ANS: T
13. Elaborarea ghidurilor si materialelor ajutatoare procesului de instruire si educare reprezinta un

element constitutiv al managementului sistemului de invatamant;


1

ANS: T
14. In seria de optiuni si decizii fundamentale din managementul de sistem educational se inscrie

reperarea problemelor critice pe care la pune dezvoltarea potentialului uman;


ANS: T
15. Reglarea pe parcurs a sistemului si procesului de invatamant reclama elaborarea de studii de

diagnoza si prognoze educationale;


ANS: T
16. La nivelul unitatilor de invatamant, asigurarea reglarii si autoreglarii activitatii unitatii in ansamblul

sau revine membrilor corpului profesoral;


ANS: F
17. Planificarea si organizarea activitatii la nivelul unei unitati scolare este una din atributiile exprese

ale profesorilor de specialitate si dirigintilor dintr-o scoala;


ANS: F
18. In orice scoala managerii de prima linie sunt directorii adjuncti si managerii serviciilor

administrative;
ANS: F
19. Intre sarcinile si responsabilitatile unui manager din domeniul educatiei si invatamantului se

regaseste si cea a evaluarii didactice;


ANS: T
20. Managerul unei unitati de invatamant (organizatii scolare) este singurul responsabil de calitatea

procesului de invatamant;
ANS: F
21. Planificarea eficienta a timpului este atributul exclusiv al managerului unitatii scolare;
ANS: F
22. Managementul clasei de elevi este o tiin

independent .

ANS: F
23. Managementul clasei de elevi are acela i con inut ca i didactica specialit ii.
ANS: F
24. Managementul clasei este un domeniu de cercetare n tiin ele educa iei.
ANS: T
25. Managementul clasei de elevi are n vedere asigurarea condi iilor necesare pentru desf urarea

corespunz toare a procesului de predare nv are;


ANS: T
26. Un management al clasei de calitate previne conflictele i crizele educa ionale;
ANS: T
27. Managementul clasei de elevi stabile te rela ii de cooperare cu elevii, p rin ii i al i factori interesa i

ai societ ii.
2

ANS: T
28. Structura ergonomic a clasei de elevi se ocup de con inutul nv

mntului.

ANS: F
29.

ezarea mobilierului n sala de clas nu influen eaz s

tatea elevilor.

ANS: F
30. Vizibilitatea nu are leg tur cu dimensiunea ergonomic a clasei de elevi.
ANS: F
31. Amenajarea s lii de clas face parte din dimensiunea ergonomic a clasei de elevi.
ANS: T
32. Dimensiunea psihologic

a managementului clasei are la baz cunoa terea i respectarea


particularit ilor individuale ale elevilor.

ANS: T
33. Capacitatea de munc nominal reprezint totalitatea resurselor elevului care alc tuiesc poten ialul

maxim de efort al acestuia.


ANS: T
34. Capacitatea func ional de munc a elevului reprezint efortul maxim pe care l poate depune

elevul.
ANS: F
35. Capacitatea de nv are a elevului este determinat de nivelul de dezvoltare pihoeduca ional a

acestuia, care face posibil abordarea cu succes a unor sarcini de nv are.


ANS: T
36. Componenta motiva ional corelat cu aten ia i interesul elevului n timpul procesului de nv are

reprezint o condi ie pentru stabilirea capacit ii de nv are.


ANS: T
37. Resursele intelectuale ale elevului nu determin capacitatea de nv are a acestuia.
ANS: F
38. Voin a este un element care influen eaz educa ia moral a elevului.
ANS: T
39. Sarcina cadrului didactic este de a stimula ini iativa elevilor.
ANS: T
40. Evaluarea eronat a eforturilor elevilor nu influen eaz negativ dezvoltarea voin ei acestora.
ANS: F
41. ntre membrii clasei de elevi exist diverse tipuri de interac iuni i rela ii comune determinate.
ANS: T
42. n clasa de elevi sunt obiective i scopuri comune dac sunt con tientizate de to i membrii grupului.
ANS: T

43. Clasa de elevi nu are norme proprii, care se respect de membrii grupului.
ANS: F
44. Normele explicite sunt norme cunoscute, clar exprimate pentru elevi.
ANS: T
45. Normele implicite sunt normele ascunse, care se construiesc n cadrul grupului de elevi.
ANS: T
46. Normele implicite se construiesc n afara grupului de elevi.
ANS: F
47. Profesorul nu se raporteaz la normele implicite ale clasei de elevi.
ANS: F
48. Impunerea normelor explicite creeaz o atmosfer corespunz toare n cadrul clasei de elevi.
ANS: F
49. Normele constituite n clasa de elevi pot fi n contradic ie cu normele colare.
ANS: F
50. Independen a atitudinal

i de interven ie a cadrului didactic n situa ii de criz este dependent de


capacit ile inovatoare ale acestuia.

ANS: T
51. Criza educa ional este determinat de un eveniment sau de un complex de elemente care pun n

pericol func ionarea organiza iei.


ANS: T
52. Noninterven iile sau interven iile stngace ale profesorului nu influen eaz extensia crizei.
ANS: F
53. Criza educa ional trebuie recunoscut n momente limit , cnd se afl n cel mai nalt grad de

intensitate.
ANS: F
54. Criza educa ional intervine numai ntre elevi.
ANS: F
55. Orice reform trebuie s nceap cu reformarea profesorilor.
ANS: T
56.

ecul profesorului este o problem de personalitate.


ANS: T

MULTIPLE CHOICE
1. Realizarea obiectivelor manageriale implica punerea in aplicare a urmatoarelor principii generale:

a) eficacitate;
b) rationalitate;
4

c) dinamism;
d) imaginatie creatoare
ANS: a+b+c+d
2. Contextul intern al managementului este constituit din:

a) infrastructura unitatii;
b) resursele umane;
c) ansamblul conditiilor si comportamentelor proprii ale organizatiei.
ANS: c
3. Contextul extern al managementului reprezinta:

a) mediul extern al organizatiei;


b) contractele de productie;
c) misiunea organizatiei.
ANS: a
4. Realitatile specifice ale organizatiilor intemeiate pe cunoastere solicita din partea managerilor si

echipelor manageriale noi:


a) cunostinte;
b) competente;
c) comportamente.
ANS: a+b+c
5. Noile cunostinte ce trebuiesc asimilate de catre managerii din institutiile educationale privesc:

a)
b)
c)
d)

modurile de interactiune umana;


competente;
creativitate;
devotament.

ANS: a+c
6. Ca orice sistem, scoala constituie o unitate:

a) comuna;
b) definita;
c) distincta de mediul sau de existenta.
ANS: b+c
7. Scoala este un sistem deschis, respectiv, un sistem care implica:

a) organizare interna solida;


b) actiuni libere si spontane;
c) schimburi permanente si reciproce cu mediul in care actioneaza.
ANS: c
8. In cazul scolii intrarile (inputuri), adica elementele care urmeaza a fi transformate sunt:

a)
b)
c)
d)

infrastructura;
elevii;
studentii;
alte categorii de educati.

ANS: b+c+d
9. Ca univers uman si social complex, format dintr-un ansamblu de perceptii, atitudini, asteptari,

motivatii, credinte, scoala necesita:


5

a)
b)
c)
d)

coordonare;
dialog si tensiuni;
armonizare;
un management performant.

ANS: a+c+d
10. Lumea scolii este o lume fascinanta a:

a)
b)
c)
d)

muncii entuziaste;
descoperirii;
creatiei;
imprevizibilitatii.

ANS: b+c+d
11. Realitatile dominante din viata unei scoli sunt (ar trebui sa fie):

a)
b)
c)
d)

munca individuala intensa;


gandire colectiva divergenta;
concurenta;
climat favorabil creatiei si gandirii imaginative.

ANS: a+b+c+d
12. Managementul educational se diferentiaza de managementul general prin:

a) natura specifica a educatiei si invatamantului;


b) entuziasm si devotiune;
c) stimularea subiectivitatii profesorilor si elevilor.
ANS: a
13. Intre modelele manageriale educationale alternative pot fi situate:

a) modelul de tip afacere


b) modelul anarhiei organizate;
c) modelul cibernetic.
ANS: a+b+c
14. In mod practic modelul managerial de tip cibernetic presupune:

a) urmarire riguroasa a activitatii;


b) colegialitate;
c) consens.
ANS: a+b
15. Realizarea misiunii generale a managementului educational reclama elaborarea sistematica a

ansamblului de probleme de:


a) conceptie;
b) organizare;
c) coordonare;
d) evaluare.
ANS: a+b+c+d
16. Managementul educational se refera la:

a) managementul sistemului;
b) managementul unitatilor educationale;
c) managementul formatiilor de studiu, a proceselor si activitatilor educationale.
ANS: a+b+c

17. In sistemul ierarhic specific organizatiilor scolare managerii de prima linie sunt:

a)
b)
c)
d)

educatoarele;
invatatorii;
institutorii;
profesorii.

ANS: a+b+c+d
18. Conditiile generale ale realizarii eficiente a activitatilor si functiilor manageriale educationale

primare sunt:
a) comunicare clara a exigentelor;
b) planificarea activitatilor;
c) respectarea regulamentelor;
d) organizarea si desfasurarea ordonata a activitatilor didactice.
ANS: c
19. Structural, sistemul calitatii unei unitati de invatamant cuprinde:

a) strategia;
b) politica;
c) programele calitatii.
ANS: a+b+c
20. Potrivit prevederilor legale in vigoare in tara noastra evaluarea interna a calitatii se realizeaza de:

a) managerul unitatii;
b) comisiile pentru asigurarea calitatii;
c) organisme terte.
ANS: b
21. Evaluarea externa a calitatii in sistemul national de invatamant se realizeaza de catre:

a)
b)
c)
d)

Ministerul Educatiei si Cercetarii stiintifice;


ARACIS;
ARACIP;
alte agen ii de evaluare a calitatii invatamantului.

ANS: c+d
22. Organizatiile si unitatile sociale intemeiate pe cunoastere se caracterizeaza prin:

a) organizarea lor preponderent pe baza muncii intelectuale si a materiei cenusii ;


b) efectuarea muncii si a activitatilor pe baza de forte si de resurse fizice, manuale;
c) cresterea rolului si a ponderii muncitorilor intelectuali in cadrul organizatiilor si unitatilor
sociale;
d) realizarea eficientei, performantei si competitivitatii prin valorificarea cunoasterii si a
cunostintelor.
ANS: a+c+d
23. In organizatiile sociale bazate pe cunoastere in centrul managementului trec pe prim plan sarcini

legate de:
a) identificarea stocului de cunostinte existente in organizatie;
b) determinarea valorii si a caracterului lor in raport cu misiunea si obiectivele organizatiei;
c) masura in care cunostintele existente in organizatie patenteaza munca fizica ce se efectueaza
in organizatie;
d) cunoasterea limitelor stocului de cunostinte si a necesitatilor de achizitionare sau de
producere de noi cunostinte.
7

ANS: a+b+d
24. Particularitatile unitatilor de invatamant deriva din faptul ca ele sunt organizatii:

a) generatoare si producatoare de cunoastere;


b) diseminatoare a rezultatelor cunoasterii;
c) constituite pentru obtinerea de profit.
ANS: a+b
25. Ca unitate sociala scoala este:

a) un tip specific de sistem social;


b) format dintr-un complex de elemente;
c) elemente aflate in interactiune.
ANS: a+b+c
26. Activitatea de baza din scoala consta in:

a)
b)
c)
d)

generarea de cunoastere;
transmiterea de informatie;
invatare si reproducere de cunoastere;
formare de capacitati si competente profesionale si sociale.

ANS: a+b+c+d
27. Misiunea generala a managementului educational este cultivarea resurselor umane ale fiecarei

societati, in concordanta cu:


a) idealul social care le inspira;
b) idealul uman derivat din valorile si principiile lor;
c) idealul educational derivat din acestea.
ANS: a+b+c
28. Rolurile generale ale managerilor de prima linie din scoli sunt:

a) rolul de organizator al activitatilor instructiv educative;


b) rolul de educator propriu-zis;
c) roluri extraclasa si extrascoala .
ANS: a+b+c
29. Definirea si asigurarea calitatii invatamantului se face avand in vedere urmatoarele domenii:

a)
b)
c)
d)
e)

conceperea programelor de formare (politici si strategii);


curriculum (proiectare, dezvoltare, parcurgere, evaluare);
managementul resurselor financiare, materiale, umane;
relatii sistemice intre elementele procesului de invatamant;
etosul, climatul si cultura organizationala care sustin atingerea finalitatilor stabilite.

ANS: a+b+c+d+e
30. Managementul clasei de elevi abordeaz :

a) structurile dimensionale ale grupului de clas ;


b) rela iile din interiorul grupului;
c) interven iile cadrelor didactice n situa ii de criz educa ional .
ANS: a+b+c
31. Unele dintre rolurile manageriale ale cadrelor didactice sunt:

a) planificarea;
b) controlul;
c) evaluarea;
8

d) conducerea;
e) marketingul.
ANS: a+b+c+d
32. Capacitatea de munc a elevilor are urm toarele componente:

a)
b)
c)
d)

capacitatea de munc
capacitatea de munc
capacitatea de munc
capacitatea de munc

nominal ;
func ional ;
disponibil ;
auxiliar .

ANS: a+b+c+d
33. Structura capacit ii de nv are este condi ionat de urm torii factori:

a) nivelul dezvolt rii biopsihosociale;


b) starea de preg tire a elevilor;
c) componenta motiva ional .
ANS: a+b+c
34. Caracteristicile clasei ca grup social sunt:

a)
b)
c)
d)

num rul de elevi;


interac iunea membrilor clase;
scopurile;
structura grupului.

ANS: a+b+c+d
35. Tipologia normativ pentru clase de elevi este:

a) norme explicite;
b) norme implicite;
c) norme individuale.
ANS: a+b
36. Unele strategii de interven ie la apari ia unui conflict pot fi:

a)
b)
c)
d)

strategia de dominare;
negocierea;
fraternizarea;
pedeapsa corporal .

ANS: a+b+c
37. n calitate de consilier al elevului, profesorul trebuie s fie:

a)
b)
c)
d)
e)

accesibil;
n eleg tor;
preg tit din punct de vedere psihologic,
exigent fa de orice fel de gre eal a elevului;
interesat de problemele elevului.

ANS: a+b+c+e
38. Principalele stiluri de negociere pentru rezolvarea unui conflict sunt:

a)
b)
c)
d)
e)

negociatorul cooperant;
negociatorul afectiv;
negociatorul conflictual;
negociatorul demagog.
negociatorul birocrat.
9

ANS: a+b+c+d
39. Negociatorul cooperant este preocupat de:

a)
b)
c)
d)
e)

asigurarea transparen ei;


loialitatea fa de partener;
respectul pentru directivele sale;
grija pentru propria persoan ;
voin a de a ajunge la rezultate pozitive.

ANS: a+b+c+e
40. Disfunc ii organizatorice din clasa de elevi care duc la oboseala acestora:

a)
b)
c)
d)
e)

sarcini repetitive;
absen a conexiunii inverse reale;
motiva ie limitat ;
desf urarea activit ilor pe timp mohort, ap
interesul sc zut al elevilor.

tor;

ANS: a+b+c+e
41. Principalele strategii de autoevaluare a unui copil sunt:

a) copilul trebuie nv at s foloseasc limbajul interior interior pentru a- i redimensiona


motiva ia;
b) copilul trebuie nv at s i schimbe stilul i metodele proprii de nv are;
c) copilul trebuie nv at s i fac cunoscute i s i argumenteze p rerile n public;
d) copii trebuie ajuta i s i nsu easc strategii care stimuleaz colaborarea i participarea
activ .
ANS: a+b+c+d
42. Forme ale agresivit ii la copii sunt:

a)
b)
c)
d)
e)

insulta;
ascunderea dup deget;
furtul;
constrngerea prin antaj;
amenin area.

ANS: b+c+d+e
43. n rela iile profesorului cu p rin ii se manifest unele disfunc ii ca:

a)
b)
c)
d)
e)

lipsa de comunicare;
rezisten a la critic ;
evaluarea corect a rezultatelor elevilor;
inadverten e de limbaj;
ob inerea informa iei prin manipulare.

ANS: a+b+c+d+e

10