Sunteți pe pagina 1din 10

STILISTICA MUZICALA, anul III, sem. 2 Conf.univ.dr. Mihaela Marinescu

Intrebari pentru sesiunea de examene Iunie 2009

1.Melodica gregoriana avea la baza 8 moduri, 4 autentice si 4 plagale. R = A

2.Stilul melodic gregorian se caracterizeaz printr-o stransa legatura cu ritualul crestin catolic. R = A

3.Cantarile bizantine erau acompaniate ai interpretate antifonic. R = F

4.Cantarile bizantine erau eminamente vocale, interpretate psalmodic si responsorial. R = A

5.Stilul bizantin si stilul roman pot fi considerate primele stiluri veritabile ale muzicii culte europene. R = A

6.Dimensiunile stilistice constitutive sunt elementele constitutive ale conglomeratului muzical, ale traseelor intersectate in opera muzicala creata. R = A

7.Dimensiunea melodica este primordiala in fenomenologia muzicala. R = A

8.Stilurile muzicale evidentiaza morfologii si sintaxe aparte intr-o gramatica specifica. R = A

9.Stilul este un mod propriu de exprimare într-un anumit domeniu al activit ii omene ti, pentru anumite scopuri de comunicare. R = A

10.Comunicarea se stabileste intre indivizi, emitatori si receptori. R = A

11.Calitatile generale ale stilului sunt originalitatea, unitatea, claritatea, puritatea si coerenta. R = A

12.Dintre calitatile particulare ale stilului, detectabile la fiecare compozitor, in functie de propria personalitate, se pot enumera: simplitatea, coeziunea, naturaletea, finetea. R = A

13.Stilul melodic bizantin presupune o organizare muzicala pluri-tonala. R = F

14.Stilul muzical bizantin presupune o organizare muzicala pluri-modala. R = A

15.Cele 8 ehuri autentice si plagale se numeau: protos, deuterus, tritos, tetrartos. R = A

16.Ars Nova este o perioada stilistica medievala circumscrisa secolului al XIV-lea. R = A

18.Stilul muzical desemneaza totalitatea mijloacelor de expresie folosite de un compozitor. R = A

19.In comunicarea muzicala, interpretul are rol si de emitator si de receptor. R = A

20. In actul de receptare artistica intervine obiectivitatea. R = F

21. Lipsa de originalitate, care determina saracirea sensurilor, se numeste prolixit. R = F

22. Copierea deliberata a stilului unui alt compozitor se numeste pastisa. R = A

23. Originalitatea se refera la spiritul creator care preia elementele traditionale. R = F

24. Dimensiunea ritmica este determinata de succesiunea temporala a duratelor. R = A

25. Dimensiunea semantica se refera la forma operei de arta. R = F

26. Stilurile muzicale de baza se impart in doua categorii: stilul natural si stilul cultivat. R = A

27. Stilul muzical bizantin a pastrat aproape nealterata traditia muzicii religioase. R = A

28. Stilul paleo-bizantin se caracterizeaza printr-o melodica preluata din practica muzicii indiene. R = F

29. Muzica gregoriana era de stricta vocalitate, exclusiv monodica, simpla, cu durate egale. R = A

30. Stilul este o maniera de exprimare, un anumit fel de a infatisa ideile, in scris sau in vorbire, in pictura sau sculptura, in arhitectura sau in muzica. R = A

1

31. Avand un caracter interdisciplinar, stilistica muzicala isi propune studierea stilurilor muzicale in mod stiintific si progresiv, atingand intr-o oarecare masura si domeniul valorilor estetice. R = A

32. Calitatile generale ale stilului sunt: simplitatea, concizia, naturaletea, finetea. R = F

33. Calitatile particulare ale stilului sunt: originalitatea, unitatea, claritatea, puritatea, coerenta. R = F

34. Stilistica muzicala are o functie estetica si o functie gnoseologica. R = A

35. Dimensiunea ritmica este determinata de succesiunea temporala a duratelor sunetelor. R = A

36. Dimensiunea agogica este stabilita de succesiunea nuantelor. R = F

37. Stilistica empirica se bazeaza pe studiul faptelor de stil din punct de vedere al continutului expresiv si al actiunii acestora asupra sensibilitatii ascultatorului. R = A

38. Cantarea bizantina veche se incadreaza in stilul medio-bizantin. R = F

39. In comunicarea muzicala, de cele mai multe ori, intervine un mijlocilor:

a.

instrumentul

b.

interpretul

c.

partitura

d.

publicul

R = b

40. O definitie a stilului gasim si in cartea lui Igor Stravinski:

a.

Poetica muzicala

b.

O carte a stilurilor

c.

Stilistica muzicala

d.

Spiritualul in arta

R = a

41. Obiectul stilisticii muzicale este:

 

a. sunetul

b. poezia

c. propagarea creatiei

d. opera muzicala

R = d

42. Folosirea mecanica a unor procedee stilistice cunoscute se numeste:

 

a.

manierism

b.

pastisa

c.

banalitate

d.

parodie

R = a

43. Copierea unui stil in scopul de a-l satiriza, cu efect comic, se numeste:

a.

prolixitate

b.

parodie

c.

pastisa

d.

manierism

R = b

44. Un stil incarcat, confuz, complicat, are calitatea de a fi:

a. banal

b. simplist

c. echivoc

d. prolix

R = d

45. Dimensiunea semiotica se refera la:

a.

ansamblul instrumental

b.

ansamblul coral

c.

ansamblul semnelor muzicale

d.

ansamblul elementelor tehnice

R = c

46. Dimensiunea aleatorie este apanajul unor muzici:

a.

contemporane

b.

expresioniste

c.

romantice

2

d.

baroce

R = a

47. Dimensiunea arhitecturala se refera la:

a.

schemele formelor muzicale

b.

ansamblul instrumentelor

c.

tempo

d.

punerea in pagina

R = a

48. Dimensiunea semantica se refera la:

a.

semnele muzicale

b.

indicatiile de tempo

c.

sensurile muzicii

d.

substanta muzicala

R = c

49. Dimensiunea dinamica se refera la:

a. ritm

b. tempo

c. forme

d. nuante

R = d

50. Stilul paleo-bizantin s-a manifestat intre secolele:

a.

IV – XII

b.

XI-XIII

c.

III – IX

d.

I – XIV

R = a

51. In muzica bizantina, adaugarea la melodia initiala a unui sunet tinut prelung, intonat cu vocala a, s-a numit:

a. oligon

b. discant

c. apostrof

d. ison

R = d

52. In cadrul comunicarii muzicale, interpretul are rolul de

 

a. emitator

 

b. traducator

c. receptor

d. emitator/receptor

 

R = d

53. In actul de receptare artistica intervine:

a.

obiectivitatea

b.

duritatea

c.

subiectivitatea

d.

afectivitatea

R = c

54. “Stilul reprezinta modul special in care un autor isi ordoneaza conceptele si vorbeste limbajul mestesugului sau” – este o definitie formulata de:

a. Lucian Blaga

b. Tudor Vianu

c. Claude Debussy

d. Igor Stravinski

R = d

55. Stilistica muzicala este o discipllina speciala, apartinand:

a.

istoriografiei

b.

muzicologiei moderne

c.

paleografiei

d.

etnomuzicologiei

R = b

56. Copierea deliberata a stilului unui alt compozitor se numeste:

a.

pastisa

b.

prolixitate

c.

manierism

d.

parodie

R = a

3

57. Lipsa de originalitate, care determina saracirea sensurilor se numeste:

a. manierism

b. parodie

c. prolixitate

banalitate

d.

58. Functiile stilisticii muzicale sunt:

a. gnoseologica

b. estetica

c. istorica

d. gnoseologica si estetica

R = d

R = d

59. Un mare istoric român a urmarit translarea culturii bizantine din Bizant catre Tarile Române, in cartea sa Bizant dupa Bizant.

a. Xenopol

b. Densusianu

c. Gusti

a. Iorga

R = d

60. Tratatul despre Melodica bizantina apartine muzicologului si profesorului:

a.

Gh. Ciobanu

b.

V. Giuleanu

c.

N.Lungu

a.

Gr. Pantiru

R = b

61. Stilul melismatic este caracteristic manierei de cantare:

a.

papadica

b.

monahica

c.

stihirarica

d.

irmologica

R

= a

62. In perioada medio-bizantina o noua notatie muzicala este realizata de:

a.

Damaschin

b.

Cucuzel

c.

Ioan Gura de Aur

d.

Chrysant

R = b

63. Modurile bizantine autentice erau in numar de:

a.

4

b.

6

c.

8

d.

10

R = a

64. Reforma produsa in muzica bizantina a sec. XIX s-a numit :

a.

chrisantica

b.

cucuzeliana

c.

psaltica

d.

gregoriana

R = a

65. Unificarea tuturor melodiilor practicate in biserica europeana de apus s-a facut prin Antiphonarium centonem, apartinand lui:

a.

Papa Grigorie cel Mare

b.

Cucuzel

c.

Palestrina

d.

Ioan Damaschin

R = a

66. Psalmodierea simpla a cantului gregorian se facea in forma:

a.

responsoriala

b.

antifonica

c.

responsoriala ai antifonica

a.

discantica

R = c

67. Tratatul Ars Nova, care da denumirea acestei perioade a fost elaborat de:

4

a.

G:P: Palestrina

b.

Ph. De Vitry

c.

O.di Lasso

d.

G. de Machault

R = b

68. Primordiala in fenomenologia muzicala este:

a.

dimensiunea melodica

 

b.

dimensiunea timbrala

c.

dimensiunea armonica

a.

dimensiunea

spatiala

R = a

69. Cantarile bizantine erau eminamente:

a.

instrumentale

b.

vocale

c.

vocal-instrumentale

d.

acompaniate

R = b

70. Inceputurile cantarilor bizantine sunt integrate in perioada:

a.

neo-bizantina

b.

medio-bizantina

c.

paleo-bizantina

d.

contemporana

R = c

71. In perioada medio-bizantina, Cucuzel a realizat o noua:

a.

cantare bisericeasca

b.

notatie muzicala

c.

tehnica instrumentala

a.

orientare corala

R = b

72. Prima forma de notatie a muzicii bizantine a fost:

a.

ecfonetica

b.

neumatica

c.

liniara

e.

polifonioca

R = a

73. Caracteristic manierei de cantare papadica este stilul:

a. giusto

b. antifonic

c. diatonic

a.

melismatic

R = d

74. Modurile de cantare bizantina erau denumite:

a.

ehuri

b.

sc ri

c.

trepte

d.

tonuri

R = a

75. Stilul melodic gregorian este legat strict de ritualul crestin:

a.

ortodox

b.

catolic

c.

neo-protestant

e.

protestant

R = b

76. Tratatul lui Philippe de Vitry a dat denumirea perioadei:

a.

Ars Nova

b.

Ars Antiqua

c.

Renastere

d.

Baroc

R = a

77. Ars Nova este o perioada stilistica medievala circumscrisa secolului:

a.

b.

c.

XIII

XIV

XV

5

d.

XVI

78. Barocul muzical mai este numit si:

R = b

a.

Clasicism

b.

Preclasicism

c.

Impresionism

d.

Dodecafonism

R = b

79. Monodia acompaniata provine din fostul:

a.

discant

b.

ison

c.

organum

d.

conductus

R = a

80. In Baroc a aparut forma de discurs muzical:

a.

antifon

b.

omofon

c.

monodic

d.

polifonic

R = b

81. Monodia instrumentala presupune o muzica:

a.

cu text

b.

fara text

c.

vocalizata

a.

recitata

R = b

82. Barocul este epoca aparitiei unor ample genuri, precum opera, cantata, oratoriul, care sunt:

a.

vocale

b.

instrumentale

c.

vocal-instrumentale

d.

corale

R = c

83. Epoca baroca inregistreaza progrese si pe planul:

a.

constructiei instrumentelor

b.

aleatorismului

c.

relatiei text-muzica

d.

dezvoltarii modalismului

R = a

84. Stradivarius, Amati si Guarneri au fost celebri constructori de:

a.

piane

b.

flaute

c.

chitare

e.

viori

R = d

85. Acompaniat de clavecin sau orchestra, in acorduri placate, recitativul se numeste:

a.

secco

b.

rubato

c.

parlando

a.

accompaniato

R = a

86. Recitativul cu acompaniament de orchestra sever construit, presupunand sincronizarea cantaretului cu orchestra, care are o partitura participativa se numeste:

a.

secco

b.

rubato

c.

accompaniato

a.

parlando

R = c

87. Aria baroca de o mare dificultate tehnica se numea:

a. aria da capo

b. arioso

c. arietta

d. aria di bravura

6

R = d

88. Ritmica dansurilor populare era folosita in special in:

a.

muzica instrumentala

b.

muzica corala

c.

muzica vocala

d.

muzica vocal-instrumentala

R = a

89. O prezen a indispensabila oricarei lucrari, care imprima de la inceput caracterul fiecarei parti, sunt termenii:

a.

de tempo

b.

de ritmica

c.

de agogica

d.

de dinamica

R = a

90. Linia sinuoasa, abundenta de ornamente, amplificarea virtuozitatii, introducerea cadentelor etc. sunt caracteristicile melodiei baroce:

a.

vocale

b.

instrumentale

c.

armonice

d.

polifonice

R = b

91. Ritmica dansurilor populare se integreaza prin allemanda, couranta, sarabanda, giga, menuetul etc. in forma de:

a.

suita

b.

simfonie

c.

sonata

d.

concert

R

= a

92. Crea ia instrumentala baroca s-a individualizat prin stilurile specifice scolilor:

a. Italiana, Franceza

b. Franceza, Germana

c. Italiana, Germana

d. Italiana, Franceza, Germana

93. Ambitusul folosit in mersul melodic clasic este:

R = d

a.

comod

b.

incomod

c.

fortat

d.

extins

R = a

94. Tehnica instrumentala sporeste in virtuozitate, etalandu-se in genurile:

a.

sonatei, concertului

b.

coral, cameral

c.

oratoriului, cantatei

d.

operei, baletului

R = a

95. In special la Beethoven, alaturi de treptele principale sunt folosite in armonie si treptele:

a.

mobile

b.

tonale

c.

secundare

d.

modale

R = c

96. Numarul instrumentelor de coarde in cadrul orchestrei clasice:

a.

scade

b.

creste progresiv

c.

ramane constant

d.

creste brusc

R = b

97. In orchestra clasica instrumentele de suflat de lemn apar fiecare in numar de:

a.

4

b.

3

c.

2

d.

6

R = c

98. In orchestra clasica numarul alamurilor la formula de: 4 corni, 3 trompete, 3 tromboni, 1 tuba este stabilit de:

a. Beethoven

7

b. Mozart

c. Haydn

d.

Haendel

R = a

99. In majoritatea orchestrelor clasice, la compartimentul percutie, apare un singur instrument:

a.

trianglu

b.

timpan

c.

cinel

d.

xilofon

R = b

100. Melodica romantica largeste tiparele patrate ale clasicismului, amplificand:

a.

ritmica

b.

melopeea

c.

timbrul

d.

ornamentica

R = b

101. Melodia infinita este o creatie a compozitorului:

a. Johannes Brahms

b. Gustav Mahler

c. Richard Strauss

d. Richard Wagner

R = d

102. In special in creatia lui Chopin, tonalitatile care abunda sunt:

a. majore

b. diatonice

c. cromatice

d.

minore

R = d

103. Arii fascinante se intalnesc in operele compozitorului italian:

a.

Massenet

b.

Verdi

c.

Gounod

d.

Wagner

R = b

104. Ritmica romantica se desfasoara in valori de note:

a.

din ce in ce mai mici

b.

din ce in ce mai mari

c.

egale

d.

inegale

R = a

105. Armoniile romantice aduc mereu o rezolvare:

a.

asteptata

b.

inedita

c.

riguroasa

a.

clasica

R = b

106. Simfonia romantica se distanteaza de rigurozitatea clasica, dimensiunile partilor ei:

a.

se maresc

b.

se micsoreaza

c.

raman constante

d.

se reduc

R = a

107. Orchestra wagneriana are un rol bine determinat in economia:

a. simfoniei

 

b. concertului

c. liedului

d. dramei muzicale

R = d

108. Hector Berlioz a fost un mare iubitor al sonoritatilor:

a.

calme

b.

tunatoare

c.

melancolice

d.

duioase

R = b

8

109. Neoclasicismul s-a manifestat in creatia compozitorilor francezi interbelici, membri ai grupului:

a.

“celor 6”

b.

“celor 5”

c.

“celor 4”

d.

„celor 3”

R = a

110. Neoclasicismul s-a manifestat si in creatia compozitorului rus:

a.

Webern

b.

Debussy

c.

Prokofiev

d.

Bartok

R = c

111. Melodia ariei baroce este larga si expresiva, pe un ambitus mare, extinsa in registrul grav pentru sopran si

in registrul acut pentru bas. R =F

112. Dinamica si agogica sunt doua dimensiuni care incep sa intre in constituirea stilului baroc. R = A

113. Stilul baroc aduce in muzica o mare varietate, o luxurianta manifestata pe toate planurile. R = A

114. In epoca baroca, alaturi de stilul vocal se emancipeaza si stilul instrumental, determinand genuri specifice.

R = A

115. In epoca baroca, alaturi de stilul vocal se emancipeaza si stilul simfonic, determinand o restrangere a genurilor. R = F

116. Monodia acompaniata, tonalismul si instrumentalismul pur sunt cele trei dimensiuni principale pe care se dezvolta muzica in epoca baroca. R = A

117. Transformarea unor lucrari polifonice vocale, prin inlocuirea unei voci cu un instrument muzical, duce la aparitia primelor lucrari de “muzica pura”. R = F

118. Compozitorii cultiva in Baroc monodia vocala si monodia instrumentala. R = A

119. Bogatia stilistica a Barocului se manifesta pe multiple planuri, muzica vocala coexistand cu muzica instrumentala pura, dar i cu formele mixte de muzica vocal-instrumentala. R = A

120. Recitativul baroc are o organizare sonora modala, func ionala, incluzand toate sunetele unei octave. R =F

121. Creatia barocului muzical este muzica instrumentala culta. R = A

122. Melodia instrumentala, in Baroc, se desfasoara pe principii functionale modale, dar se extind ambitusul si posibilitatile expresive de virtuozitate instrumentala. R = F

123. Principiul de realizare a fugii a atins apogeul in creatia lui J.S. Bach. R = A

124. Principiul de realizare a fugii a atins apogeul in creatia lui L.V. Beethoven. R = F

125. In exercitiul de valorizare a frumosului, compozitorul clasic se retrage, cautand subiectivitatea, expresia artificiala si universala, dincolo de timp si spatiu. R = F

126. Formula stilistica clasica este realizata intr-o prima etapa de G.B. Sammartini, C. Ph. E. Bach, Ch. W. Gluck, J. Stamitz. R = A

127. Melodia este secundara in discursul muzical clasic. R = F

128. Melodia clasica se incadreaza intr-o simetrie patrata, amplificand motive, propozi ii, fraze, perioade muzicale, precum in cea mai clara si rationala gramatica muzicala. R = A

129. In ritmica stilului clasic predomina patrimea ai subdiviziunile ei valorice, notele lungi aparand mai rar, mai mult la incheieri si cadente armonice. R = A

130. Unele insertii ritmice din sonatele lui Beethoven anticipeaza ritmica stilului romantic. R = A

131. Armonia clasica este atonala. R = F

9

132. Marsurile armonice sunt un procedeu des intalnit in travaliul componistic clasic, precum si basul figurat. R

= A

133. Polifonia se afla foarte mult in viziunea compozitorilor clasici. R = F

134. Clasicismul aduce o complicare in planul dinamicii, folosind nuante progresive. R = F

135. Tempoul contribuie la sporirea individualitatii stilistice. R = A

136. Formele muzicale stabilite in clasicism sunt etalon pentru compozitorii epocilor urmatoare. R = A

137. Ideea de omogenitate, de sunet rotund si armonios se regaseste in echilibrul sonor realizat prin proportionalitatea compartimentelor orchestrei clasice. R = A

138. Stilul beethovenian este edificator pentru a urmari trecerea spre forma de gandire componistica romantica.

R = A

139. Stilul romantic vine insa cu un val de sensibilitate ce se revarsa in esenta muzicala, fara a opera transformari de fond si de forma. R = F

20. In muzica romantica, totul pare a se indrepta spre expresia lirica, spre exacerbarea simturilor, spre aducerea in fata a individualitatii. R = A

10