MT - Aiud June 2009

MEMORIUL TEHNIC
NECESAR EMITERII ACORDULUI UNIC

pentru
"Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

tratare apa uzata in aglomerarea Aiud",
din cadrul proiectului major finantat din fonduri comunitare
"Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata din

judetul Alba"
Elaborator Proiect ILF Consulting Engineers si Dahlem
Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

tratare apa uzata in aglomerarea Aiud
CUPRINS
1.
DATE GENERALE .....................................................................................................................................3

1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
INTRODUCERE .......................................................................................................................................3
DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIITII ............................................................................................3
AMPLASAMENTUL PROIECTULUI ...........................................................................................................3
PROIECTANTUL LUCRARILOR ................................................................................................................4
BENEFICIARUL LUCRARILOR /TITULARUL PROIECTULUI .......................................................................4
LUCRARI PRIORITARE SI PERIOADA DE EXECUTIE PROPUSA..................................................................4
DATE SPECIFICE PROIECTULUI .........................................................................................................4

2.1
OPORTUNITATEA INVESTITIEI ................................................................................................................4
2.1.1
Scopul si importanta obiectivului de investitii .................................................................................4
2.1.2
Utilitatea publicas si/sau modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, alte
scheme de amenajare .....................................................................................................................................6
2.1.3
Descrierea proiectului .....................................................................................................................7
SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU.............................................25

3.1
PERIOADA DE EXECUTIE ......................................................................................................................25
3.1.1
Surse de poluanti si protectia calitatii apelor................................................................................25
3.1.2
S urse de poluanti si protectia calitatii aerului..............................................................................26
3.1.3
Surse de zgomot si vibratii si protectia impotriva acestora...........................................................28
3.1.4
Surse de poluare si protectia impotriva radiatiilor .......................................................................29
3.1.5
Surse de poluare si protectia solului si a subsolului......................................................................29
3.1.6
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice...................................................................................30
3.1.7
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public..................................................32
3.1.8
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament......................................................................32
3.1.9
Gospodarirea substatelor toxice si periculoase.............................................................................33
3.2
PERIOADA DE EXPLOATARE A LUCRARILOR .........................................................................................33
3.2.1
Protectia calitatii apelor................................................................................................................34
3.2.2
Protectia aerului ............................................................................................................................34
3.2.3
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ................................................................................35
3.2.4
Protectia impotriva radiatiilor ......................................................................................................36
3.2.5
Protectia solului si a subsolului.....................................................................................................36
3.2.6
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice...................................................................................36
3.2.7
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public..................................................36
3.2.8
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament......................................................................37
3.2.9
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase...........................................................................38
LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI...........................................38
PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI...................................................................38
ANEXE
PLANSE

1.
DATE GENERALE
1.1
Introducere
Acest Memoriu Tehnic a fost elaborat cu scopul prezentarii adecvate si cuprinzatoare a investitiilor
propuse prin proiectele prioritare finantate din fonduri communitare, precum si a prezentarii
impactului pe care aceste proiecte il vor avea asupra mediului atat in perioada de executie cat si pe
durata perioadei de operare a investitiilor. Memoriul va fi evaluat in cadrul procedurilor de eliberare
a acordului de mediu, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Investitiile propuse pentru aglomerarea Aiud sunt cuprinse in cadrul Studiului de Fezabilitate
pentru proiectul prioritar de investitii finantat din fonduri comunitare: "Extinderea si reabilitarea
infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Alba".
Pentru Romania, ca tara membra a Uniunii Europene obiectivul major al investitiilor propuse
consta in imbunatatirea infrastructurii in domeniul apei cu beneficii asupra mediului si a conditiilor
de viata ale populatiei din aria de implementare a proiectului.
Investitiile propuse in cadrul proiectului vor aborda integrat problemele alimentarii cu apa si ale
evacuarii apelor uzate menajere.
1.2 Denumirea obiectivului de investitii

Obiectivul de investitii aferent aglomerarii Aiud este intitulat "Modernizarea si reabilitarea
sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si tratare apa uzata in aglomerarea Aiud" si face parte
din proiectul major finantat din fonduri comunitare "Extinderea si reabilitarea infrastructurii de
apa si apa uzata din judetul Alba".
1.3 Amplasamentul proiectului

Municipiul Aiud, avand o populatie de 26.650 locuitori, este situat in partea de nord a judetului
Alba, la o distanta de cca. 30 km de resedinta de judet, municipiul Alba Iulia. Accesul este realizat
de pe drumul national DN1 care face legatura intre municipiul Alba Iulia si municipiul Aiud.
Toate amplasamentele pe care sunt prevazute obiectele ce vor fi realizate in cadrul proiectului fac
parte din patrimoniul localitatilor cuprinse in aglomerarea Aiud, conform Certificatului de
Urbanism anexat. Localitatile cuprinse in aglomerarea Aiud in care sunt prevazute lucrari de
investitii prin prezentul proiect in perioada 2009 - 2015 se limiteaza la municipiul Aiud.
Toate retelele proiectate, precum si statia de epurare ape uzate se afla in intravilanul Municipiului
Aiud.
3

Terenul pe care sunt amplasate lucrarile de investitii proiectate se afla in domeniul public public al
Municipiului Aiud.
Suprafata totala ocupata definitiv de statia de epurare si statia de pompare ape uzate este de 3,27 ha.
1.4 Proiectantul lucrarilor

Proiectantul general : ILF Consulting Engineers si Dahlem.
1.5 Beneficiarul lucrarilor /Titularul proiectului

Investitia se implementeaza prin S.C. APA CTTA SA.
Autoritatea administratiei publice locale este Primaria Municipiului Aiud.
1.6 Lucrari prioritare si perioada de executie propusa

Profilul proiectului vizeaza realizarea de lucrari hidroedilitare. Conform graficului de implementare
a Proiectului, executia lucrarilor este propusa in perioada 2009-2015 si cuprinde:
Lucrari la reteaua de distributie a apei potabile
Lucrari la reteaua de canalizare
Lucrari la statia de epurare
DATE SPECIFICE PROIECTULUI
2.1
Oportunitatea investitiei
2.1.1 Scopul si importanta obiectivului de investitii

Scopul si importanta investitiilor propuse prin proiectul prioritar pentru judetul Alba constau in
imbunatatirea calitatii mediului si conditiilor de viata ale oamenilor, prin modernizarea si
reabilitarea infrastructurii inadecvate in sectorul de apa in scopul conformarii cu standardele
Uniunii Europene si cu cele romanesti;
Imbunatatirea situatiei existente a statiilor de epurare. Eliminarea practicilor de deversare

directa in rauri a apelor uzate menajere sau industriale, tratate insuficient sau total netratate.
Imbunatatirea managementului si exploatarii sistemelor de apa si canalizare;
Optimizarea distributiei alimentarii cu apa prin reducerea pierderilor de apa si asigurarea

unei colectari eficiente a apelor uzate prin sistemul de canalizare;
4

Reducerea costurilor generale de exploatare.
Obiectivul general al proiectului prioritar este de a furniza o strategie locala pentru dezvoltarea
sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si tratare ape uzate, pentru conformarea cu obiectivele
negociate de Romania si incluse in Tratatul de aderare.
Principalele obiective ale proiectului prioritar pentru judetul Alba sunt:

Asigurarea conformarii cu legislatia nationala si europeana in perioada de tranzitie convenita
intre Romania si UE pentru sectorul mediului.
Obiectivul 1 Implementarea Directivei UE 91/271/CEE, transpusa in legislatia

nationala de HG 352/2005, care amendeaza HG 188/2002, privind colectarea si
epurarea apelor uzate orasenesti si evitarea evacuarii apelor uzate orasenesti
netratate, in receptori naturali;
Obiectivul 2 Conformarea cu Directiva UE 98/83/EC a calitatii apei pentru

consumul uman, transpusa in legislatia nationala de Legea 458/2002 a calitatii apei
potabile amendata de Legea 311/2004;
Sa asigurare utilizarea optima a fondurilor de coeziune ale Uniunii Europene;
Sa sprijine realizatorii proiectului in dezvoltarea capacitatilor locale pentru dezvoltari viitoare

ale proiectului;
Sa defineasca un program de investitii pe termen lung structurat pe faze.
Obiectivele specifice ale proiectului prioritar pentru judetul Alba urmaresc reabilitarea si
extinderea infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare, avand in vedere:
imbunatatirea calitatii apei potabile pentru siguranta sanatatii publice;
protejarea mediului, a calitatii apelor de suprafata si subterane, in particular;
maximizarea numarului de locuitori conectati la serviciile de apa potabila;
exploatarea la maximum a posibilitatilor de canalizare a apelor uzate;
imbunatatirea calitatii serviciilor de apa potabila si canalizare;
optimizarea retelelor de apa potabila si canalizare, precum si tratarea apelor;
reducerea consumurilor energetice si a costurilor de exploatare;
definirea unui program de investitii pe termen lung in sectorul de apa potabila si canalizare;
marirea capacitatii operatorilor.
Din punct de vedere al actiunilor, activitatilor si rezultatelor previzionate a fi atinse ca urmare a

implementarii punctuale a prezentului proiect pentru aglomerarea Aiud se pot mentiona:
5

Extinderea sistemului de alimentare cu apa pentru cresterea ratei de conectare a de la 61% la

peste 90%.
Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare.
Reconstructia Statiei existente de Epurare a apelor uzate pe locatia SEAU existenta, astfel incat
sa se atinga parametrii ceruti de legislatia in vigoare.
Managementul corespunzator al namolului produs in statia de epurare.
2.1.2 Utilitatea publica si/sau modul de incadrare in planurile de urbanism si

amenajare a teritoriului, alte scheme de amenajare
Avantajele si utilitatea investitiilor preconizate pentru comunitate pot fi succint sintetizate astfel:
De reabilitarea sistemului de tratare apa in vederea potabilizarii vor beneficia:

9 locuitorii municipiului Aiud in prima faza de implementare a proiectului, 2009-2015;
9 Ramurile industriale conectate la sistem;
De reabilitarea sistemului de canalizare, inclusiv a statiilor de pompare si a Statiei de

Epurare a apelor uzate vor beneficia, de asemenea:
9 locuitorii municipiului Aiud in prima faza de implementare a proiectului, 2009-2015;
9 Ramurile industriale conectate la sistem.

2.1.3 Descrierea proiectului

Profilul proiectului vizeaza realizarea de lucrari hidroedilitare in municipiul Aiud propuse a se
realiza pana in anul 2013.
Masurile propuse in cadrul proiectului privind cele doua sisteme (infrastructura de apa si cea de
apa uzata) sunt descrise in cele ce urmeaza, dupa descrierea starii actuale si a neconformitatilor
pentru fiecare sistem in parte.
SISTEMUL EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA

Descrierea starii actuale a sistemului de alimentare cu apa al municipiului Aiud
Operatorul regional de apa (COR) este Apa CTTA Alba care deserveste orasele si municipiile
Alba Iulia, Aiud, Teius, Blaj si Ocna Mures, cu ajutorul unei singure magistrale centralizate de
distributie a apei. Principala sursa de alimentare este raul Sebes, care are doua statii de tratare a apei
(STA) la Sebesel si Petresti. In plus, sunt utilizate si sursele de apa subterana din orasele Aiud si
Ocna Mures, acestea alimentand magistrala centralizata de distributie a apei in puncte atent
selectate, in nordul judetului.
Sursa de apa bruta si magistrala de transport

Dupa cum s-a precizat mai sus, Aiud este alimentat, de asemenea, de statia de tratare a apei Sebesel,
prin magistrala de transport care uneste orasele Alba Iulia, Teius, Aiud, Blaj si Ocna Mures intr-o
singura retea centralizata de distributie a apei. Pentru orasul Aiud, debitul maxim este contorizat,
pe cea mai mare parte a retelei de transport, la 135 l/s. Magistrala de transport este o artera a retelei
regionale, si este fabricata din otel si beton precomprimat cu un diametru maxim de 600 mm.
In plus, o sursa de apa subterana suplimenteaza aportul de apa in reteaua de alimentare de la Aiud
din 14 puturi.
Zona de captare a fost data in functiune in 1965 si are o capacitate maxima de extractie de 45l/s,
printr-o conducta de DN250 mm si o lungime de aproximativ 5.7 km. Aceasta parte a magistralei a
fost construita in 1982.
Rezervoare
Capacitatea totala de stocare a rezervei de apa potabila din Aiud este de 7,200 m, si este compusa
din :
Doua rezervoare, fiecare de 1,000 m, care au fost date in folosinta din 1968 si 1974
Un rezervor de 200 m care a fost dat in folosinta din 2003
Doua rezervoare, fiecare de 2.500 m care au fost date in folosinta in 2003

Rezervoarele 2 x 1000 mc sunt din beton de forma circulara, puse in functiune in anul 1965,
ingropate in pamant si amplasate pe dealul de deasupra parcului municipal Aiud. Debitul de apa
intrat in rezervoare este masurat cu un debitmetru Dn 300 cu turbina inserata tip DIT avand Qn 600
mc/h. Debitul de apa intrat in rezervor este de cca. 80.000 mc/luna de la APA CTTA SA Alba,
50.000 mc/luna de la Apele Romane. Zona rezervoarelor este imprejmuita cu gard si marcata cu
tablite indicatoare Zona de protectie sanitara. Personalul monitorizeaza in mod continuu debitele
de apa intrate in rezervoare.
Rezervoarele de 2 x 2500 mc sunt din beton de forma circulara si amplasate suprateran pe acelasi
aliniament cu rezervoarele de 2 x 1000 mc la distanta de cca. 500 m in amonte fata de acestea.
Alimentarea lor se face cu conducta de otel 600 mm pe care este montat un contor apa rece cu
ultrasunete SONOCAL tip DANFOSS Dn 250 mm cu Q max 1000 mc/h pe conducta de alimentare
din sistemul, microregional al judetului Alba. Debitul intrat in rezervoare este de cca. 65.000 mc
lunar. Zona de protectie sanitara a rezervoarelor este realizata prin gard de placi de beton.
Cladirea anexa a rezervoarelor este compusa din: depozit clor (containere), sala de clorinare in care
este montat un aparat de clorinare ADVANCE 200, laborator si grup sanitar.
Toate rezervoarele sunt actionate manual, deoarece nu sunt instalate sisteme de monitorizare si
automatizari. Cele doua rezervoare mai mari au fost proiectate pentru cererea de apa in caz de
incendii.
Statii de pompare
De la zona de captare din surse subterane, apa este ridicata de statia de pompare Magina, care a fost
partial construita in 1965 si terminata in 1971. Sunt instalate urmatoarele pompe:
pompe de serviciu Cerna, H= 25 m, Q= 120 m/h, P= 22 kW, reconditionate in 1984
1 pompa Wilo H= 25 m, Q= 100 m/h, P= 11 kW, data in functiune in 2004
A doua statie de pompare, SP2 functioneaza in amonte fata de rezervoarele de 2,500 m si 200 m,
echipate cu doua pompe Cerna cu parametrii tehnici H= 30 m, Q= 140 m/h, P= 11 kW. Statia de
pompare a fost data in functiune in 2003.
Statiile de pompare sunt actionate manual, si nu sunt instalate sisteme de monitorizare si
automatizari.
Schema generala de alimentare cu apa
Alimentarea consumatorilor de apa potabila in municipiul Aiud se face gravitational in cele trei
grupuri de rezervoare.
Traversarile peste vai se fac aeriene, pe console prinse de partea mecanica a podurilor.
Retelele principale au legatura in magistrale si alimenteaza cartierele de locuinte impreuna cu
agentii economici aferenti in sistem inelar, precum si consumatorii stradali in sistem inelar sau
ramificat.
Retelele sunt echipate cu camine de vane si golire in punctele de ramificatie nodurile principale pe
fiecare ramificatie. Pe retelele principale s-a evitat bransarea consumatorilor.

Retele de alimentare cu apa

Constructia retelei de alimentare cu apa in Aiud a inceput dupa 1970 si a fost extinsa treptat in timp.
Reteaua totala este de aproximativ 85 km, dintre care 71 km sunt considerate magistrale de
distributie, iar lungimea ramasa este atribuita racordurilor.
Aproximativ 30 km de retea au fost reabilitati sau implementati dupa anul 2001, fiind in stare buna.
Aproximativ 64% din retea are o vechime sub 25 de ani.
Conform Operatorului regional, la sfarsitul lui 2007 existau aproximativ 3.100 de racorduri legale
ale serviciilor la infrastructura de furnizare a apei potabile.
SISTEMUL DE INFRASTRUCTURA APA UZATA

Descrierea starii actuale a sistemului de apa uzata
Sistemul de canalizare
Ca si celelalte municipii si orase mari din judet, municipiul Aiud detine un sistem divizor de
colectare a apei uzate.
Municipiul Aiud dispune de o retea de canalizare de aproximativ 26 km lungime. Circa 13.600
locuitori sunt racordati la sistemul de colectare, care deserveste cca. 61 % din populatia totala a
orasului. Sistemul de colectare a apei uzate din Aiud este gestionat de SC Apa CTTA SA.
Conductele de canalizare din Aiud sunt fabricate din beton si PVC. Conductele au un diametru
maxim de 600 mm.
Exista doua colectoare principale, unul construit din beton Dn600 mm care colecteaza apele uzate
de la locuintele de pe malul drept, celalat Dn 600 mm colecteaza apele uzate de la locuintele de pe
malul stang.
Configuratia terenului in municipiul Aiud a permis constructia de retele de canalizare cu panta
naturala spre statia de epurare, executandu-se camine de rupere de panta pentru a respecta vitezele
de curgere normale ale apelor uzate.
Reteaua de canalizare subtraverseaza paraul Aiudel de doua ori si de doua ori calea ferata.
Sistemul de canalizare din Aiud a fost proiectat ca sistem divizor. Astfel, apa uzata si apa pluviala
sunt colectate separat. Debitul curge in principal de la nord-vest la sud-est, unde se afla statia de
epurare a apei uzate din Aiud. Apa uzata este tratata exclusiv mecanic.
Statiile de pompare nu sunt necesare in Aiud, in masura in care intregul sistem de canalizare se
bazeaza pe gravitatie.
Cateva proprietati private de pe malurile raului Aiud nu sunt racordate la reteaua publica de
canalizare si evacueaza apa uzata direct in raul Aiud.
Statia de epurare
9

Populatia racordata la statia de tratare a apei uzate din Aiud era in august 2007, de 12.932 locuitori
dintr-o populatie totala a orasului de aproximativ 22.000 locuitori. Ceilalti locuitori, neracordati,
evacueaza apa uzata ori in fosele septice de apa uzata proprii, ori direct in raul Mures.
Statia de tratare a apei uzate este gentionata de S.C. Apa CTTA S.A.
Descrierea procesului actual de tratare
Cadru general
Statia initiala a fost construita in 1976 si modernizata in 1985, cand au fost construite noile
decantoare Imhoff. Rezervoarele Imhoff par sa fie supraincarcate din punct de vedere hidraulic.
In 1995 a existat o tentativa de modernizare, un Consultant din Romania a pregatit un nou proiect al
statiei, dar numai cladirea administrativa a fost partial reconstruita dupa modelul din proiect.
Actualmente cladirea administrativa este considerata neconforma.
Lucrarile nu au mai continuat din lipsa de fonduri.
In 1995, operatorul regional de apa a achizitionat o instalatie de uscare a namolului Huber RotomatRos 3, care se pare ca a ramas inca la furnizor si ca a fost bine ingrijita. Valoarea originala a
investitiei era de 120.000 euro, dar instalarea si utilizarea acestei instalatii ar trebui evaluata in
cadrul studiului de fezabilitate.
Initial statia a fost proiectata cu doua trepte de epurare (mecanica si biologica) in prezent
functionand cu o eficienta scazuta din cauza invechirii utilajelor si a tehnologiei de tratare
Tratarea efluentului; instalatii de intrare si tratare
Statia este proiectata pentru un debit de 65 l/s. Apa uzata netratata intra gravitational intr-o camera
de primire de unde curge printr-un singur canal echipat cu un filtru-gratar actionat manual si cu inca
unul cu raster mic, operat tot manual. Sistemul actual ocoleste doua deznisipatoare care
functioneaza in paralel, dar care nu au fost astfel intrebuintate din 1985, din motive neclare.
Efluentul curge apoi direct in doua rezervoare Imhoff paralele, in care se realizeaza sedimentarea
primara. O statie de pompare intermediara ridica apa uzata in bazinele de aerare, dupa care efluentul
final este evacuat direct in raul Mures, fara o decantare secundara.
Cele 4 pompe intermediare, cu o capacitate de 11kW fiecare, sunt vechi si in stare proasta.
SEAU a fost realizata cu doua trepte, mecanica si biologica, iar componentele celor doua trepte de
epurare sunt prezentate mai jos.
Treapta mecanic se compune din:
- cmin cu stavil;
- grtar;
- deznisipator;
- separator de grsimi;
- decantor primar INHOFF;
- staie de pompare nmol;
10

- platform uscare nmol;

Treapta biologic se compune din:
- staia de pompare;
- aerotancuri monobloc;
-stabilizatorul de nmol i concentratorul de nmol.
Cminul cu stavil este o conduct din beton la care se racordeaz canalul colector i este prevzut
cu o van stvilar cu ajutorul creia se face distribuia apei pe staie i by-pass-ul acesteia n caz de
avarie.
Grtarul este construit din site metalice pentru reinerea grosier a impuritilor i suspensiilor din
apa menajer. Curirea grtarelor se execut manual de cte ori este necesar.
Deznisipatorul reine nisipul i materiile n suspensie care trec prin grtar. Este de tip circular cu
dou compartimente funcionale. Evacuarea nisipurilor reinute se face printr-un elevator pe
platforma deznisipatorului care se cur zilnic.
Separatorul de grsimi este construit cu dou compartimente funcionale fr insuflare de aer
comprimat. Evacuarea grsimilor se face prin nite anuri laterale din cminul de colectare.
Separatorul se cur zilnic de suspensii plutitoare i grsimi.
Decantorul primar INHOFF este construit din beton ngropat n pmnt avnd urmtoarele
caracteristici: H = 5 m, D = 6 m. n decantor materiile n suspensie se decanteaz formnd nmoluri
care dup procesul de fermentare se transport pe platforma de uscare prin staia de pompare.
Platformele de uscare nmol sunt n numr de 5, n suprafa de 0,3 ha.
Aerotancurile sunt din beton, pozate suprateran, prevzute cu cte un compartiment de aerare dotate
cu cte dou aeratoare cu ax vertical. Funcionarea aeratoarelor are la baz analizele de laborator ale
oxigenului dizolvat.
Stabilizatorul de nmol prezint dou bazine dreptunghiulare cu cte dou aeratoare. Evacuarea
nmolului stabilizat se face prin jgheaburi colectoare de pe suprafaa apei.
Concentratorul de nmol servete pentru reducerea cantitii de ap din nmol. Evacuarea apei
decantate se face prin jgheaburi colectoare semicirculare de suprafa. Evacuarea nmolului
concentrat se face prin tuburi. Nmolul evacuat se scurge la staia existent de pompare nmol i se
refuleaz pe platformele de uscare.
Laboratorul din cadrul staiei de epurare efectueaz analize la probele prelevate conform normelor
n vigoare. Indicatorii de calitate care se determin n cadrul laboratorului sunt: pH-ul, materii
fecale n suspensie STAS 6593/1981, consumul biochimic de oxigen STAS 6560/1982, oxigen
dizolvat, oxidabile, reziduuri fixe, amoniac, nitrii, nitrai.
n cadrul staiei de epurare mai exista i un atelier mecanic pentru reparaii curente.
11

Circuitul namolului
Namolul activ este transferat o data pe zi din bazinele de aerare catre un rezervor de aerare extins.
In rezervorul de aerare extins, aeratoarele de la suprafata sunt deschise timp de aproximativ 5
minute pe ora. Din cele cinci aeratoare de 7,5 kW fiecare, numai trei sunt functionale. Namolul
aerat curge gravitational spre un rezervor de concentrare a namolului cu un diametru de 5.6 m si
adanc de 5.6 m. Namolul e pompat din rezervorul de concentrare spre cele 4 paturi de uscare a
namolului cu ajutorul pompelor active / de rezerva. Paturile de uscare a namolului sunt golite o data
pe an. Namolul din rezervoarele Imhoff este pompat spre paturile de uscare a namolului o data pe
luna.
Deficiente majore ale statiei

Un sistem existent compus din doua denisipatoare care functioneaza in paralel este ocolit din
motive necunoscute. In opinia angajatilor, nu a functionat din 1985. Decantarea secundara nu este
efectuata la statie, ceea ce inseamna ca microorganismele din apa uzata ajung in raul Mures.
Functionarea statiei este haotica in masura in care nu se respecta tratarea necesara (de exemplu,
aerare insuficienta si lipsa decantarii secundare).
Inventarul componentelor SEAU

Totate echipamentele mecanice si electrice si-au incheiat "viata" activa si acum sunt invechite si in
stare proasta. Sunt considerate necesare inlocuiri complete.
Alimentare electrica
Statia este alimentata cu energie dintr-o sursa externa. Nu s-au putut obtine informatii referitoare la
dimensiunea si vechimea transformatorului.
Integritatea structurala, mecanica si electrica
Tabelul 1. Inventarul si starea componentelor statiei
Unitate
proc.
de Integritate
structurala
Integritate
macanica
Integritate
electrica
Proces
Nou design
necesar
Gratare rare si
dese si canal
de legatura
Instalatie
Stare foarte
mecanica noua
proasta demolare
necesara
Instalatie
mecanica noua
necesara
Camera
denisipare
veche
Eventuala
renovare /
reutilizare
Rezervoare
Imhoff
Eventuala
renovare /
reutilizare
Instalatie
mecanica noua
necesara
Eventuala
renovare /
reutilizare
Rezervoare
aerare
Stare foarte
Inlocuire
proasta demolare
Instalatie
mecanica noua
necesara
Eventuala
renovare /
reutilizare
Inlocuire
A se determina
conformitatea
procesului
A se determina
conformitatea
procesului
Nou design
necesar
12

Unitate
proc.
de Integritate
structurala
Integritate
macanica
Integritate
electrica
Proces
Inlocuire
Nou design
necesar
Instalatie
mecanica noua
necesara
Instalatie
mecanica noua
necesara
A se determina
conformitatea
procesului
Instalatie
Statie
Stare foarte
mecanica noua
pomparestation proasta demolare
necesara
Instalatie
mecanica noua
necesara
Nou design
necesar
N/A
N/A
Rezervoare
extinse aerare
Stare foarte
Inlocuire
proasta demolare
Rezervor
concentrare
namol
Eventuala
renovare
Paturi uscare
namol
Demolare - a se
lua in considerare
spatiul pentru
statie noua
N/A
Analiza de laborator a influentului si efluentului de la SEAU

Au fost obtinute rezultate de laborator valori medii din perioada ianuarie - octombrie 2007.
Tabel 2. Valori ale parametrilor influentului si efluentului de la SEAU Aiud
Parametru
Influentul in SEAU
Efluentul din SEAU
(mg/l)
(mg/l)
pH
6,52
7,10
TSS
118,87
51,02
Reziduu Fix
651,13
266,23
CBO5
42,06
23,89
Laboratorul este invechit.

Fara a lua in considerare starea si eficienta laboratorului existent, rezultatele efluentului final indica
probabilitatea redusa ca statia actuala din Aiud sa respecte standardele Directivei europene privind
tratarea apei uzate orasenesti, avand in vedere ca numai jumatate din populatie este racordata in
prezent la retea.
Disponibilitatea terenului pentru o noua SEAU

Nu este disponibil teren suplimentar pentru construirea unei noi statii de epurae. Pentru noua statie
de epurare va trebui sa se ia in considerare demolarea si/sau reabilitarea unor obiecte ale statiei
actuale si folosirea judicioasa a terenului existent.
Neconformitati in sistemul de apa si apa uzata
13

Principalele probleme ale sistemului de apa provin din faptul ca rata de acoperire cu servicii de
diatributie a apei potabile in municipiul Aiud este inca relativ scazuta, fiind in jur de 71%.
Reteua de canalizare este veche si pe multe portiuni este deteriorata, iar gradul de acoperire cu
servicii de canalizare este inca relativ scazut, abia atingand 61%.
Datorita uzurii avansate a unor conducte de canalizare existente se produc avarii dese si pierderi de
apa, situatie ce necesita interventii dese in zonele respective.
Deficientele statiei de epurare au fost prezentate la descrierea detaliata a procesului tehnologic
existent si a starii acesteia.
Se impune constructia unei noi statii de epurare pe amplasamentul statiei existente.
14

Detalierea lucrarilor propuse prin proiect

In continuare se prezinta o detaliere a lucrarilor propuse prin proiect, precum si justificarea acestor
lucrari si a obiectivelor urmarite prin implementarea proiectului, pentru fiecare componenta in
parte, respectiv pentru extinderile din sistemul de apa potabila, incluzand statia de pompare si
bransamentele noi (sectiunea A), precum si pentru reabilitarea si extinderea sistemului de
canalizare si constructia noii statii de epurare pe amplasamentul celei existente (sectiunea B).
A.
MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE APA
In continuare sunt prezentate detaliat lucrarile propuse la sistemul de apa potabila, respectiv cele
privind extinderea retelei de distributie a apei potabile.
Distributia apei - lucrari propuse prin proiect, justificari si obiective
Descriere lucrari propuse
Justificare / Obiective
Lucrari pentru reteaua de distributie, inclusiv statie de pompare si bransamente

Extindere retele de apa cu
aproximativ 10 km
Extindere brasamente cu
530 bucati
Statie de pompare noua pe
strada Motilor pentru a
sigurarea presiunii in zona
Aiud II
Cresterea calitatii apei in acord cu cerintele

standardelor pentru tratarea apei destinata
consumului uman
Imbunatatirea conditiilor tehnice ale retelei de
distributie potrivit standardelor europene
Cresterea ratei de conectare a populatiei la reteaua
de alimentare cu apa, de la aproximativ 71% in
prezent la peste 90% dupa realizarea investitiilor
Detalierea lucrarilor propuse.

Extinderea retelei de alimentare cu apa potabila se va realiza in intravilanul municipiului Aiud
precum si in intravilanul localitatii Sancrai care face parte din unitatea teritoriala a municipiului
Aiud.
Traseul conductelor de apa este proiectat in paralel cu cel al canalizarii stradale propuse si se afla in
zona verde sau sub carosabilul strazilor.
Lucrarile prevazute constau in:
- Executia unor retele de distributie a apei, din conducte de polietilena de inalta densitate
(PEID);
- Executia de bransamente pana la caminul de contor;
- Spargerea carosabilului pentru pozarea conductelor, urmata de refacerea carosabilului la
starea initiala.
15

Strazile si lungimile conductelor proiectate, se regasesc in tabelul de mai jos:
Aglomerarea
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Strada
Intre Ape
Iazului
Lautarilor
Oituz
AIUD
Marasesti
Faget
Muzicantilor
Stramta
Tiglariei
Scolii
TOTAL
11
Valea Aiudului
12
Valcele
13
Gheorghe Lazar
14
Gorunului
15
Codrului
AIUD
16
Dorului
zona Aiud II
17
Fantanele
18
Livezii
19
Paltinis
20
Plugarilor
TOTAL
21
Andrei Muresanu
AIUD
zona Sancrai
TOTAL
TOTAL AGLOMERARE AIUD
UM
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
Extindere retea
apa
105
680
120
90
600
200
80
250
100
125
2.350
1825
400
450
1150
415
400
175
575
400
570
6.360
1500
1.500
10.210
Statie de pompare (SP) apa potabila

Pe traseul retelei de alimentare cu apa potabila a fost necesar sa se prevada o statie de pompare, pe
strada Motilor la intersectia cu strada Plugarilor pentru a asigura presiunea necesara in zona Aiud II.
Aceasta este o constructie monobloc din polipropilena, echipata complet.
Lucrarile propuse prin proiect la infrastructura de apa potabila sunt prezentate in Plansa 1.
16

B. MASURI PROPUSE PENTRU MANAGEMENTUL APELOR UZATE
Luand in considerare obiectivele proiectului si situatia existenta a sistemului de canalizare au fost

identificate masurile ce trebuiesc realizate pe termen scurt.
Principala problema identificata in ceea ce priveste reteaua de canalizare este legata de gradul
insuficient de acoperire.
O alta problema majora referitoare la managementul apelor uzate este cea legata de tratarea apei
uzate in actuala statie de epurare.
In cele ce urmeaza sunt prezentate lucrarile propuse prin proiect in ceea ce priveste reteaua de
canalizare si statia de epurare a apelor uzate din municipiul Aiud.
Reteua de canalizare - lucrari propuse prin proiect, justificari si obiective

Lucrari la reteaua de canalizare

o
Reabilitare retea de canalizare

existenta (aproximativ 10 km)
Extindere retele de canalizare
cu aproximativ 14 km
Imbunatatirea starii tehnice la reteaua de

colectare
Imbunatatirea
performantei
sistemului de colectare
hidraulice
Imbunatatirea calitatii apei uzate la intrarea in

SEAU
Masurile permit cresterea ratei de conectare de la
aproximativ 61% la peste 90%
Detalierea lucrarilor
Reabilitare retea de canalizare existenta
Lucrarile de reabilitare a retelei de canalizare existente prevazute prin proiect constau in:
Inlocuirea conductei de canalizare existenta din tuburi de beton, cu conducta din tuburi de
PVC pentru diametre de pana la 500 mm si din tuburi de poliesteri armati cu fibra de sticla
si insertie de nisip PAFSIN, pentru diametre de peste 500 mm;
Inlocuirea racordurilor existente pana la caminele racord, cu conducta din tuburi de PVC;
Spargerea carosabilului pentru pozarea conductelor si refacerea acestuia la starea initiala.
Strazile si lungimile canalelor reabilitate, se regasesc in tabelul de mai jos:
Aglomerarea
Nr.
Strada
UM
Reabilitare retea
17

AIUD
Crt.
1
Unirii
2
Mihai Viteazu
3
Ax. Sever
4
Sg. Hategan
5
Cartier Nou
6
Zona Centrala
7
Avram Iancu
8
Voluntarilor
9
S. Barnutiu
10
Cuza Voda
11
Bailor
12
Iuliu Maniu
13
Tribun Tudoran - Izvorului
14
Izvorului Transilvaniei
15
Transilvaniei Prot. Plantelor
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
canal
1500
500
1000
900
400
650
600
790
400
500
250
400
1500
150
600
10.140
Extindere retea de canalizare

Lucrarile prevazute constau in:
- Executia unor retele de canalizare, cu conducta din tuburi de PVC pentru diametre de pana
la 500 mm si din tuburi de poliesteri armati cu fibra de sticla si insertie de nisip PAFSIN,
pentru diametre de peste 500 mm;
- Executia de racorduri intre reteaua de canalizare si caminul de racord din fata imobilelor, cu
conducta din tuburi de PVC;
- Spargerea si refacerea carosabilului la starea initiala.
Strazile si lungimile canalelor proiectate, se regasesc in tabelul de mai jos:

Aglomerarea
AIUD
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Strada
UM
Avram Iancu
Nicolae Balcescu
Gheorghe Sincai
Viilor
Zorilor
Lautarilor
Plugarilor
Tudor Vladimirescu
Ostasilor
Gradinii
Iazului
Intre Ape
Oituz
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
Extindere retea
canal
950
350
170
350
120
120
340
800
2400
820
680
105
90
18

14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Mica
Marasti
Dumbrava
Meseriasilor
Teilor
Arenei
Muzicantilor
Stramta
Vulcan
Stadionului
Transilvaniei
TOTAL
25
Motilor
AIUD
zona Aiud II
26
Valea Aiudului
TOTAL
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
70
190
720
150
210
200
80
250
420
280
1000
10.865
1900
1825
3.725
14.590
Lucrarile propuse prin proiect la infrastructura de canalizare sunt prezentate in Plansa 2.
In continuare sunt prezentate lucrarile propuse prin proiect in ceea ce priveste epurarea apelor uzate
din municipiul Aiud.
Statia de epurare (SEAU) - lucrari propuse prin proiect, justificari si obiective
Epurarea apelor uzate

o
Constructia unei noi SEAU

pentru Aiud, dimensionata
pentru aprox. 25.000 Loc.
Echiv., pe amplasamentul
actualei statii de epurare
o
o
Conformarea cu cerintele standardelor europene

pentru epurarea apei uzate si descarcarea acesteia
Protejarea emisarului (raul Mures)
Scaderea costurilor tratarii apei uzate (energie,
chimicale, personal, etc.)
Imbunatatirea procesului de tratare a apei uzate si
procedurilor O&M
Conformarea cu cerintele Directivelor UE pentru
managementul namolului
Lucrarile prevazute pentru noua Statie de epurare se vor executa in incinta actualei statii de epurare
in suprafata de cca. 3,27 ha.
Statia de epurare proiectata respecta cerintele Directivei CEE privind apele uzate orasenesti 91 /271
si Normativul NTPA 001 privind conditiile de descarcare in emisar a apelor uzate.
19

Parametrii cantitativi si calitativi de proiectare ai Statiei de epurare propuse prin proiect sunt
prezentati mai jos.
Capacitatea proiectata
Dim.
Debit mediu vreme uscata
- debit zilnic
- debit mediu
Debit maxim vreme uscata
- debit zilnic
- debit maxim orar
Debit maxim vreme umeda
- debit maxim orar
[m/d]
[m/h]
4809
200
[m/d]
[m/h]
5374
389
[m/h]
711
Parametru
Incarcare zilnica CCO
Incarcare zilnica CBO5
Incarcare zilnica N
Incarcare zilnica Suspensii
Solide
Incarcare zilnica Ptot
Unitate
[kg/zi]
[kg/zi]
[kg/zi]
Incarcare zilnica influent

3.022
1.511
277
[kg/zi]
1.763
[kg/zi]
50
Parametru
CCO
CBO5
SS
Ntot.
Unitate
[kg/zi]
[kg/zi]
[kg/zi]
[kg/zi]
[kg/zi]
Incarcare zilnica efluent

755
302
529
69
Ptot
10
Noua statie de epurare va avea la baza procesul de aerare extinsa si va fi prevazuta cu treapta de
epurare tertiara pentru indepartarea fosforului.
In statia de epurare proiectata s-au prevazut, urmatoarele trepte de epurare:
mecanica,
biologica,
tertiara.
Principalele obiecte proiectate in cadrul incintei existente a actualei statii, sunt urmatoarele:
statie pompare,
constructia gratarelor,
deznisipator,
separator de grasimi,
bazine de aerare,
decantoare secundare,
20

tratarea namolului,
cladire administrativa.
Linia de tratare namol va fi utilata cu bazin stocare/ingrosare namol si linii de deshidratare

mecanica prevazute cu filtru presa, precum si spatii de stocare temporara a namolului (pentru
maxim 6 luni) cu o suprafata de aproximativ 700 m.
Vor fi folositi agenti de floculare pentru deshidratarea namolului si coagulanti pentru co-precipitare.
Apele uzate tratate sunt deversate in emisar, prin intermediul unui canal deschis de descarcare, in
raul Mures aflat la o distanta de cca. 600 m.
Constructiile statiei de epurare vor respecta normele privind coroziunea in timp, folosindu-se
structuri metalice galvanizate si inchideri perimetrale pe panouri de tip sandwich.
Managementul namolului.
Managementul namolului presupune colectarea namolului deshidratat provenit de la linia de uscare
mecanica in containere speciale cu fund si pereti etansi si eliminarea acestuia in conditii de
siguranta pentru mediu si sanatate. Sunt prevazute doua modalitati de eliminare si anume:
In cazul in care parametrii fizico-chimici si biologici corespund OM 344/2004 pentru

utilizarea in agricultura, namolul va putea fi utilizat, la cerere, ca si ingrasamant natural in
agricultura, pomicultura si silvicultura.
In cazul in care, in urma analizelor, cel putin un parametru nu corespunde cerintelor

OM 344/2004, namolul este necorespunzator utilizarii in agricultura si va fi eliminat, in
celule dedicate, la un depozit de deseuri zonal conform si autorizat.
In Anexa 1 este prezentata schema statiei de epurare propusa prin proiect.
Criterii de proiectare
Proiectarea s-a facut in concordanta cu standardele si normele romanesti, cu respectarea
prevederilor normativelor in vigoare si cu specificatiile tehnice ale producatorilor de materiale si
echipamente.
Materialele si echipamentele prevazute sunt performante, agrementate de normele romanesti.
Pentru reteaua de canalizare s-a prevazut utilizarea conductelor din tuburi de PVC si de PAFSIN,
iar pentru reteaua de distributie a apei s-a prevazut utilizarea conductelor din polietilena PEID,
tuburi care prezinta urmatoarele avantaje :
-
materiale rezistente la coroziune ;
rugozitate fina;
siguranta in explotare;
asigura un grad ridicat de igiena, deci protejeaza sanatatea oamenilor;
au o buna rezistenta mecanica;

21

au o buna rezistenta la actiunea agentilor chimici prezenti in apele uzate si in sol.
Solutia tehnica propusa pentru lucrarile de alimentare cu apa, canalizare si cele la statia de
epurare
Conducta de alimentare cu apa proiectata, se amplaseaza de o parte sau alta a carosabilului, la cca.
1,0 m distanta de trotuar, in sapatura deschisa, iar materialul provenit din sapatura va fi gestionat
astfel incat sa nu impiedice circulatia rutiera si pietonala.
Ea va fi pozata la cote care sa asigure adancimea de inghet, deasupra generatoarei superioare a
conductei.
Conducta de canalizare nou proiectata se va amplasa pe carosabil, in axul drumului, in sapatura
deschisa cu sprijiniri, iar materialul provenit din sapatura va fi gestionat astfel incat sa nu impiedice
circulatia rutiera si pietonala.
Executia canalizarii va incepe din aval catre amonte, intre doua camine de vizitare montate pe
traseu.
Reabilitarea conductei de canalizare existente, se realizeaza astfel:
-
Conducta proiectata se monteaza in paralel cu amplasamentul conductei de canalizare existente,

care va fi dezafectata si scoasa de pe amplasament;
Conducta de canalizare proiectata se va poza paralel cu conducta de canalizare existenta la

aceleasi cote;
Executia canalizarii va incepe din aval catre amonte, intre doua camine de vizitare montate pe
traseu;
Dezafectarea canalizarii existente si scoaterea acesteia se va realiza intre doua camine

consecutive, dupa ce in prealabil tronsonul de canalizare paralel proiectat a fost executat, iar
apele uzate vor fi pompate din caminul amonte existent al tronsonului care se dezafecteaza, in
caminul amonte al tronsonului executat, iar golurile celor doua camine, aval si amonte, vor fi
obturate cu perne vetter;
Dupa inlocuirea primului tronson intre doua camine, operatia descrisa mai sus se repeta pana la
inlocuirea completa a canalizarii existente;
Racordurile existente ale imobilelor aferente strazii respective, vor fi dezafectate, demontate si
inlocuite cu tuburi de PVC. Dezafectarea si demontarea acestora se va realiza dupa ce in
prealabil apele uzate vor fi pompate din caminul pozat la limita proprietatii, in caminul existent
pe colector, iar golurile celor doua camine, aval si amonte, vor fi obturate cu perne vetter;
Lucrarile proiectate prevazute se vor executa prin sapatura deschisa, cu sprijiniri;
Pe perioada executiei se va asigura functionarea neintrerupta a canalizarii in zona;
Conducta inlocuita se va scoate din sapatura si se va transporta in locuri special amenajate;
22

Materialul provenit din sapatura va fi gestionat astfel incat sa nu impiedice circulatia rutiera si
pietonala.
Statia de epurare proiectata se va realiza in incinta actualei statii, fara sa afecteze domeniul public.
Lucrarile proiectate prevazute se vor executa prin sapatura deschisa, cu sprijiniri unde este cazul.
Adoptarea solutiilor tehnice si proiectarea lucrarilor se va realiza respectand prevederile
standardelor si normativelor interne de specialitate relevante, dintre care amintim:
SR 1343-1/2006
Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si
rurale;
SR 4163-1/1995
Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare;
SR 4163-2/1996
Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul;
SR 4163-3/1996
Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare;
NE 035-06
Normativ pentru exploatarea si reabilitarea conductelor pentru transportul apei;
STAS 3051/1991
Canale ale retelelor exterioare de canalizare;
STAS 2448/1982
Camine de vizitare;
STAS 2308/1981
Capace si rame pentru camine de vizitare;
STAS 9312/1987
Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte;
SR 8591/1997
Retele edilitare subterane Conditii de amplasare;
SR EN 1610/2000
Executia si incercarea racordurilor si retelelor de canalizare;
SR EN 752 2,3/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor Prescriptii generale. Conditii de

performanta;
Legea 10/1995
privind calitatea in constructii.
P130 /99
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor.
Necesitatea investitiei si impactul asupra mediului sau a altor obiective din zona
Necesitatea investitiei rezida din faptul ca:
Este necesara extinderea retelei de distributie a apei potabile intrucat rata de conectare a
populatiei este relativ scazuta, fiind doar de aproximativ 71%
Este necesara reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare pe strazile pe care este deja
introdus si/sau proiectat sistemul de distributie apa potabila, rata de conectare fiind de asemenea
scazuta, arprox. 61%.
Statia de epurare Aiud nu corespunde cerintelor NTPA 001.
Investitia propusa are un impact pozitiv asupra sanatatii populatiei prin conectarea aproape a
intregii populatii la serviciile de apa-canal; de asemenea are impact pozitiv asupra mediului, prin
etanseizarea retelei de canalizare reducandu-se pericolul de poluare a apelor freatice. In plus,
preluarea apelor uzate ce sunt evacuate in prezent insuficient epurate in emisar (raul Mures) si
23

epurarea corespunzatoare intr-o statie de epurare mecano-biologica prevazuta si cu treapta tertiara

va conduce la protectia apelor de suprafata si respectarea limitelor reglementate prin legislatia de
mediu.
24

SURSE DE POLUANTI si PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
3.1 Perioada de executie

3.1.1 Surse de poluanti si protectia calitatii apelor
Lucrarile de realizare a investitiei propuse nu vor afecta semificativ factorul de mediu apa.
Eventualele poluari pot fi favorizate de precipitatiile sezoniere ce duc la antrenarea de suspensii in
apele de suprafata, ape care pot contine substante de origine minerala.
Ca urmare a actiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vanturi puternice), materialele
rezultate in urma excavarii si cele aduse pentru realizarea utilitatilor pot influenta calitatea apelor
de suprafata, prin materiile in suspensie ce sunt dislocate si transportate in acestea.
Construirea noii statii de epurare, prevazuta si cu treapta tertiara este o lucrare care presupune o
organizare de santier de mai mare anvergura, cu lucrari de executie mai numeroase si diversificate,
care necesita un numar ridicat de utilaje si materiale de constructie pentru executia proiectului.
In aceste conditii, in urma executarii etapelor constructive ale proiectului se pot genera substante,
materii prime si finite care in mod accidental pot duce la afectarea apelor freatice si a celor de
suprafata. Dintre aceste substante sau materii se pot enumera:
materiale de constructii primare: ciment, var, ipsos, materiale lemnoase, nisip, pietris;
materiale de constructii secundare: lapte de var, lapte de ciment, resturi de ciment, rumegus si
alte materiale lemnoase;
alte materiale si substante folosite in organizarea de santier: uleiuri minerale pentru parcul auto,
combustibil auto, carbid sau butelii cu acetilena, lacuri si vopsele.
In intervalul de timp aferent realizarii lucrarilor de reabilitare a obiectelor componente, statia de

epurare va fi mentinuta in functiune cat mai mult timp posibil. Desfasurarea proceselor de epurare
se va realiza prin exploatarea partiala a obiectelor statiei.
In comparatie cu situatia actuala a SEAU,

considerat ca fiind nesemnificativ.
impactul datorat lucrarilor de reabilitare este
In scopul reducerii/eliminarii riscurilor de poluare a apei, se impun urmatoarele masuri:
Deseurile solide, materialul rezultat din decopertari, excavatii, combustibilii sau uleiurile nu
se vor deversa in cursurile de apa. Se recomanda colectarea selectiva a deseurilor in vederea
valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.
25

Instalarea de gratare, in special pentru lucrarile executate in locurile in panta si in albiile

cursurilor de apa, ca protectie contra eroziunii.
Mentinerea in functiune si exploatarea cat mai mult posibil a obiectelor statiei de epurare
existente pe perioada construirii noilor obiecte.
Constructorul va aplica proceduri si masuri de prevenire a poluarilor accidentale.
3.1.2 Surse de poluanti si protectia aerului

Pentru perioada lucrarilor de executie a lucrarilor se considera urmatoarele tipuri de surse:
-
Surse de emisii difuze:
Lucrari de executie a sapaturilor pentru extinderea retelelor de conducte, demolari de

cladiri, constructii. Sursele de emisii aferente lucrarilor de reabilitare si extindere a
retelelor de conducte sunt surse cu functionare limitata in timp, frontul de lucru
schimbandu-se pe masura evolutiei lucrarilor. Poluanti: praf, pulberi;
Lucrari de evacuare a namolurilor din bazinele statiei de epurare existente si din

zonele de depozitare a namolului rezultat din procesele de epurare. Poluanti: CH4 si
NH3, H2S.
Surse de emisie mobile:
Generate de echipamentelor mobile rutiere si nerutiere. Poluanti: NOx, SOx, CO,

particule, COV.
Poluantii emisi in timpul lucrarilor de executie sau reabilitare a retelelor de alimentare cu apa si
canalizare pot afecta populatia din zona, in special locuitorii de pe strazile unde se vor executa
sapaturi.
In aceasta zona pot apare situatii de poluare pe termen scurt cu particule in suspensie si cu NOx.
Totodata, pot apare situatii critice generate de efectul sinergic al particulelor in suspensie cu NO2.
Situatiile de poluare semnalate vor avea probabilitatea de aparitie in perioada de decopertare a

sistemului rutier si de executare a sapaturilor, fiind generate de aceste lucrari. in restul perioadei de
executie, nivelele de poluare se vor diminua substantial.
Gazele acide (NO2, SO2) si particulele emise in atmosfera in timpul lucrarilor de executie a
retelelor vor aduce un aport suplimentar, temporar, la cresterea agresivitatii mediului atmosferic. Se
apreciaza insa ca, deoarece in anotimpul rece, cand probabilitatea de crestere a umezelii relative a
aerului peste 75% este mare, nu se vor executa lucrari, acest aport nu va genera probleme deosebite
pentru constructiile din zona.
26

Sursele si poluantii care caracterizeaza aceasta etapa sunt asociati activitatilor de demolare a unor
structuri existente pe amplasamentul SEAU si de manevrare a deseurilor de demolare.
Demolarea constructiilor se presupune ca va fi efectuata prin procedee clasice (utilizare ciocane

pneumatice, demontare manuala).
Taierea componentelor metalice se va efectua in amplasament, utilizandu-se cel mai probabil

procedeul de taiere cu flacara oxiacetilenica si ferastraie mecanice cu piatra abraziva.
Poluantii caracteristici etapei de dezafectare si respectiv celei de constructie vor fi:
particule generate de activitatile de demolare si de manevrare a deseurilor de zidarie (strangere

in gramezi, umplere cuve);
particule (inclusiv particule cu diametre aerodinamice echivalente sub 10 m PM) cu continut

de oxizi metalici (in principal oxid de fier), NOx, CO, O3, generate de activitatile de taiere cu
flacara oxiacetilenica;
poluanti specifici gazelor de esapament generate de buldozer si de vehiculele pentru transportul

deseurilor metalice (oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compusi organici volatili si
condensabili inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice, particule cu continut de metale grele
Cd, Cr, Cu, Ni, Se, Zn).
Sursele de poluanti specifice etapei de dezafectare vor fi surse deschise, libere, amplasate in
incinta statiei de epurare.
Date fiind solutiile constructive ale statiei de epurare, sursele de poluanti atmosferici asociate
lucrarilor de constructie vor fi reprezentate numai de vehiculele pentru transportul materialelor,
implicate in traficul de incinta. Poluanti specifici vor fi cei continuti in gazele de esapament
generate de vehicule: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compusi organici volatili,
particule cu continut de metale grele Cd, Cr, Cu, Ni, Se, Zn.
In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile
legale in vigoare.
Impactul asupra factorului de mediu aer se va manifesta doar pe perioada lucrarilor de reabilitare si
extindere retele de canalizare, si doar pe anumite tronsoane, intrucat frontul de lucrari se va deplasa;
impactul poate fi apreciat ca nesemnificativ in ceea ce priveste lucrarile la reteaua de canalizare, si
moderat spre nesemnificativ in ceea ce priveste lucrarile la statia de epurare.
27

3.1.3 Surse de zgomot si vibratii si protectia impotriva acestora

Cresterea gradului de confort edilitar in zonele analizate se va realiza cu pretul afectarii
functionalitatii sistemului urban. Locuitorii riverani strazilor pe care se vor desfasura lucrarile (si
implicit beneficiari ai investitiei) vor suporta in mod indirect impactul datorat fazei de executie. Nu
este vorba despre nivele ridicate ale emisiilor de poluanti, ci mai mult despre dificultati in
asigurarea accesului pe strazi (datorita topografiei locale) si posibilitatii aparitiei unor nivele
ridicate de zgomot si vibratii pe timpul perioadei de lucru.
In STAS 10 009 / 88 (ACUSTICA URBANA - Limite admisibile ale nivelului de zgomot) sunt
specificate (Cap 2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi,
masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite in functie de categoria
tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).
Amplasarea cladirilor de locuit pe strazi de diferite categorii tehnice sau la limita unor zone sau
dotari functionale, precum si organizarea traficului rutier se va face astfel incat, pornind de la
valorile admisibile prevazute, sa se asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior
cladirii, masurat la 2 m de fatada cladirii conform STAS 6161/89, respectiv curba de zgomot Cz
45.
SR 12025/1994, echivalent cu ISO 4866:1990 -Efectele vibratiilor asupra cladirilor si partilor de

cladiri-, stabileste modul de masurare si limitele admisibile ale unor parametri descriptori ai
vibratiilor, atat in ceea ce priveste siguranta constructiilor, cat si in ceea ce priveste confortul
locatarilor in cladirile supuse la vibratii.
Din punct de vedere al confortului, nivelurile de acceleratii, in dB, trebuie sa fie inferioare valorilor
corespunzatoare curbei combinate admisibile de 71 dB
Principala cale de afectare a populatiei orasului ca urmare a implementarii proiectului se

materializeaza in disfunctionalitatile care vor aparea in mod inerent in traficul rutier. Inchiderile
temporare ale accesului rutier si devierile de trafic sunt raul inerent legat de realizarea unui atare
proiect.
Pe de alta parte, de o intensitate mai mica (datorita duratei), inchiderile temporare ale tronsoanelor
de furnizare a apei vor creea posibile dificultati.
Un anumit nivel de disconfort si intreruperea activitatilor vor fi inevitabile. in aceste conditii,
impactul este considerat moderat.
28

Se va impune constructorului o serie de masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in

zonele rezidentiale.
Masurile impuse se refera la:
Minimizarea si delimitarea zonei de lucru,
Se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea

santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice),
Utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite pe

cat posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru.
3.1.4 Surse de poluare si protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul, deoarece, avand in vedere natura proiectului, in procesele analizate nu vor fi utilizate
surse de radiatii pe perioada constructii montaj.
3.1.5 Surse de poluare si protectia solului si a subsolului

Vor fi afectate temporar unele suprafete de teren din domeniul public pentru lucrarile de reabilitare
si extindere a conductelor de apa si de canalizare.
In etapa de executie se identifica ca surse potentiale de poluare a solulului: traficul auto, depozitarea
materialelor de constructie, carburanti si
lubrifianti, depozitarea deseurilor, lucrarile de
terasamente.
In special in perioada de constructie exista riscul producerii de scurgeri accidentale de combustibili,
lubrifianti si alte substante chimice, precum si de ape uzate si namoluri, care ar putea contamina
solul.
O parte a pamantului rezultat din lucrarile de terasamente va fi utilizat pentru aducerea terenului la
cota initiala dupa realizarea constructiiilor, iar restul se va transporta la depozitul de deseuri.
Majoritatea lucrarilor de constructie legate de pozarea conductelor vor avea loc de-a lungul
drumurilor existente. Se anticipeaza ca lucrarile de excavatie pe traseul conductelor si din
amplasamentele constructiilor propuse vor conduce la sporirea temporara a gradului de eroziune a
solului, pana la reinstalarea vegetatiei.
Pentru prevenirea unor poluari accidentale se recomanda:
Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate

depozitarii de materiale de constructie, recipientelor golite si a deseurilor vor fi
29

impermeabilizata in prealabil, fie prin utilizarea de folii de plastic, de containere sau de

suprafete betonate/asfaltate pre-existente.
Se va asigura organizarea functionala a incintelor organizarilor de santier, astfel incat

desfasurarea activitatii sa se limiteze la spatiile proiectate, in functie de specific (depozitare,
spatii manevra, etc.).
Stratul de sol vegetal va fi indepartat si depozitat in gramezi separate si va fi reinstalat dupa

reumplerea santurilor, pentru a face posibila reinstalarea naturala a vegetatiei.
Constructorul va aplica proceduri si va asigura implementarea masurilor de protectie a

solului impotriva eventualelor contaminari accidentale sau structurale.
Reparatiile la utilajele si vehiculele folosite, precum si schimbul de ulei vor fi efectuate

numai la unitati service autorizate.
3.1.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Marea majoritate a lucrarilor aferente sistemului de distributie apa si canalizare vor fi realizate in
perimetrul urban. Pe anumite portiuni ale traseelor de retele poate fi necesara totusi indepartarea
vegetatiei naturale. Majoritatea lucrarilor de constructie propuse se vor desfasura insa de-a lungul
drumurilor si de-a lungul traseelor cu drept de trecere.
Impactul real asupra vegetatiei se anticipeaza ca nesemnificativ.
Zgomotul produs de functionarea si circulatia utilajelor si mijloacelor de transport are un impact
deosebit asupra faunei, determinand limitarea accesului in anumite zone.
Impactul preponderent se va manifesta asupra faunei de sol si in mai mica masura asupra faunei de
mamifere si pasari.
Impactul la nivelul faunei se manifesta pe perioada lucrarilor de executie si are caracter reversibil.
Diminuarea timpului de stres asupra elemnetelor de flora si fauna constituie un factor esential in
refacerea habitatelor.
Potentialele deversari si scurgerile accidentale de poluanti in cursurile de apa si antrenarea de
sedimente sub actiunea apelor pluviale datorata gradului sporit de eroziune a solului pot conduce la
atingerea unor nivele inalte de turbiditate, cu efecte negative asupra faunei acvatice.
Proiectul implica o imbunatatire considerabila a situatiei existente prin asigurarea unui proces de
epurare a apelor uzate conform standardelor romane si celor ale UE (implementarea treptei tertiare)
cu privire la efluenti.
Impactul asupra vietii acvatice a componentei proiectului referitoare la realizarea canalizarii este
redus, iar in comparatie cu situatia existenta este pozitiv.
30

Lucrarile aferente reabilitarii si extinderii canalizarii se vor desfasura in perimetru intravilan. Pe

aceste portiuni este necesara indepartarea vegetatiei. Solutia aleasa a avut in vedere ca toate
lucrarile de constructie sa se desfasoare de-a lungul drumurilor.
Avand in vedere termenul scurt alocat lucrarilor impactul real asupra vegetatiei se anticipeaza ca
fiind redus, mare parte din flora locala afectata urmand a se reface dupa retragerea factorilor
perturbatori.
In general, in perioada de executie de lucrari la conducte aflate in subteran, este posibila aparitia
unor efecte negative asupra speciilor din imediata apropiere. Aceste efecte se pot concretiza in
tendinta de retragere a faunei in zone limitrofe, motivul fiind zgomotul generat de lucrarile de
constructie. Un alt efect potential negativ al lucrarilor de reabilitare conducte subterane este de
diminuare calitativa temporara a habitatelor din perimetrul organizarilor de santier si a punctelor de
lucru. in general, daca insa constructorul respecta masurile minime reducere a acestor impacte
(pastrarea stratului vegetal decopertat si refacerea prin copertare a suprafetelor afectate cu acelasi
material), degradarea calitativa a habitatelor este minima si total reversibila.
Desi impactul potential asupra florei si faunei este minim sau chiar inexistent, totusi au fost
prevazute masuri pentru diminuarea impactului in perioada de constructie si in cea de operare,
masuri ce vor fi impuse antreprenorului de lucrari. Se are in vedere inscrierea in documentatiile de
licitatie a urmatoarelor cerinte:
Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafetelor
vegetale;
Se va realiza o inventariere a arborilor si arbustilor care urmeaza sa fie taiati (daca va fi
nevoie) si se va elabora si implementa un plan pentru replantare.
Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in gramezi separate si va fi
reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei;
Santierul, drumurile de acces si cele tehnologice, si toate suprafetele al caror invelis vegetal
a fost afectat, vor fi renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale,
Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi intreprinse actiuni de
restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv
restaurarea stratului de sol vegetal.
In cadrul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (obligatie a
executantului), se vor stabilii masuri de protectie impotriva poluarii ecosistemelor acvatice, o
atentie speciala trebuie acordata poluarii cu substante solide sedimentabile.
Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se
reduce praful.
Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate
pentru depozitarea de materiale de constructie, de recipienti goliti si depozitare temporara de
deseuri vor fi impermeabilizate in prealabil, cu folie de polietilena ori se vor utiliza platforme
betonate existente sau containere mari pentru deseuri din constructii si demolari.
31

3.1.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Cresterea gradului de confort edilitar in zonele analizate se va realiza cu pretul afectarii
functionalitatii sistemului urban. Locuitorii riverani strazilor pe care se vor desfasura lucrarile (si
implicit beneficiari ai investitiei) vor suporta in mod indirect impactul datorat fazei de executie. Nu
este vorba despre nivele ridicate ale emisiilor de poluanti, ci despre dificultati in asigurarea
accesului pe strazi (datorita topografiei locale) si posibilitatii aparitiei unor nivele mai ridicate de
zgomot si vibratii decat in perioada normala fara lucrari.
Pe de alta parte, de o intensitate mai mica (datorita duratei), inchiderile temporare ale tronsoanelor
de furnizare a apei vor creea posibile dificultati.
O atentionare priveste lucrul cu utilaje grele in vecinatatea monumentelor istorice si arhitectonice.
Amplasamentul statiei de epurare este situat la distante apreciabile fata de obiectivele de importanta
istorica sau arheologica.
Totusi, se va avea in vedere respectarea prevederilor Ord. 589/D/ 9.11.1992, 130/23.12.1991
MLPAT si Ministerului Culturii privind lucrarile de constructii in zone situate in vecinatatea
monumentelor istorice ce impun:
zone de protectie de 100 m in localitatile urbane, 200 m in localitatile rurale si 500 m in

afara localitatilor;
descoperirea in cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura veche necunoscute in

timpul autorizarii trebuie declarata imediat emitentului autorizatiei conform prevederilor
legale. Lucrarile nu vor putea fi continuate decat in masura in care ele nu vor prejudicia
cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a vestigiilor istorice.
Lucrarile de constructie pentru aceste obiective vor avea prin urmare un impact nesemnificativ.
3.1.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

In etapa de constructie vor rezulta cantitati semnificative de deseuri comparativ cu etapa de
exploatare, in special in timpul lucrarilor de demolare a obiectelor statiei de epurare si de inlocuire
a colectoarelor existente. Vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri:
-
deseuri cu componente vegetale rezultate din defrisarea arborilor si arbustilor de pe traseul

conductelor;
spartura de asfalt;
pamant de excavatie excedentar;
namol rezultat din procesul de epurare a apleor uzate, existent pe amplasamentul statiei de
epurare;
32

deseuri metalice rezultate din dezafectarea echipamentelor si instalatiilor;
deseuri rezultate din demolarea constructiilor: deseuri lemn, deseuri zidarie, beton etc.
Prin modul de gestionare a deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si
limitarea cantitatilor de deseuri eliminate prin evacuare la depozitul de deseuri.
Pentru etapa de executie a lucrarilor se recomanda urmatoarele masuri:
Prin termenii de referinta (TOR) Antreprenorul de lucrari va elabora si va implementa un

Plan complet de gestionare a deseurilor, care va contine:
inventarul tipurilor si cantitatilor de deseuri ce vor fi produse, inclusiv clasa lor

de periculozitate;
evaluarea oportunitatilor de reducere a generarii de deseuri solide, in special a

tipurilor de deseuri periculoase sau toxice;
determinarea modalitatii si a responsabililor pentru implementarea masurilor de

gestionare a deseurilor.
Echipamentele electromecanice vor fi indepartate din cladiri si curatate de lubrifianti si alte

substante contaminante inainte de a fi predate unor firme autorizate in vederea
reciclarii/valorificarii.
Depozitarea deseurilor se va face in spatii aprobate de municipalitate.
Pamantul de excavatie va fi refolosit pe cat de mult posibil ca material de umplutura. Solul

contaminat va fi considerat deseu si va fi inlaturat in consecinta. Surplusul de pamant va fi
depozitat in spatii aprobate de municipalitate. Stratul de sol vegetal va fi indepartat si
depozitat in gramezi separate si va fi reinstalat dupa reumplerea santurilor (daca nu este
contaminat).
Namolul si nisipul colectate in cadrul operatiilor de curatare a sistemului de canalizare, a

rezervoarelor etc vor fi tratate si uscate inainte de a fi evacuate intr-un depozit de deseuri
adecvat, autorizat.
Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel incat sa se reduca

riscul poluarii solurilor si a apei freatice.
3.1.9 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

In perioada de constructie montaj nu se
periculoase.
preconizeaza utilizarea de substante toxice si
3.2 Perioada de exploatare a lucrarilor

33

3.2.1 Protectia calitatii apelor

In perioada de exploatare a obiectivelor, in cazul statiei de epurare, efluentul acesteia constituie o
sursa permanenta de descarcari de poluanti in apele de suprafata, dar in mod controlat, astfel incat
sa poata fi eficienta capacitatea de regenerare naturala a apelor de suprafata.
Punerea in functiune a obiectelor reabilitate si construirea noilor obiecte in statia de epurare vor
determina cresteri succesive ale eficientei de epurare si reducerea proportionala a concentatiilor de
poluanti in apele descarcate in emisar .
Parametrii de proiectare pentru statia de epurare propusa intrunesc cerintele stabilite de legislatia
romana si a UE. Tehnologia propusa implica o eficienta a procesului de epurare superioara celei
impuse pentru unii parametri.
Din punct de vedere al asigurarii folosintelor proprii obiectivelor analizate, proiectul analizat, prin
masurile sale nu modifica situatia actuala.
In perioada de implementare a proiectului (etapa lucrarilor de constructii si santier) folosintele de
apa vor fi asigurate din sursele actuale.
Prin proiect se iau masuri pentru reducerea ratei de infiltratie, la un nivel acceptabil pentru
dimensionarea retelelor pluviale si de canalizare, ca si pentru dimensionarea proceselor de tratare.
Punerea in functiune a statiei de epurare noi va determina cresteri succesive ale eficientei de epurare
si reducerea proportionala a concentatiilor de poluanti in apele descarcate in emisar.
In conditii normale de functionare se apreciaza ca se va asigura epurarea apelor uzate preluate de
canalizarea oraseneasca in conditiile prevazute de NTPA 002/2002, iar concentatiile de poluanti,
pentru principalii indicatori se vor situa sub valorile limita prevazute de Normativul NTPA
001/2002.
In conditii normale de functionare impactul asupra componentei de mediu apa va fi unul pozitiv,
prin asigurarea epurarii apei uzate conform cu cerintele legislatiei nationale.
Masuri de diminuare a impactului:

La punerea in functiune a obiectivului se vor actualiza Regulamentele de functionare - exploatare,
intretinere si Planurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru toate obiectele
componente .
Operatorul sistemului de canalizare va accepta in reteaua de canalizare numai ape uzate conforme
cu
valorile
limita
stabilite
de
Normativul
NTPA
002/2002.
3.2.2 Protectia aerului

In perioada de functionare a statiei de epurare Aiud se considera urmatoarele tipuri de surse:
34

Surse de emisii tehnologice - reprezentate de linia de tratare a apei si de linia de tratare a

namolului.
Sursele de emisie reprezentate de procesele de fermentatie. Poluanti: CH4 si NH3, COVNM

si urme de H2S.
Acestea prezinta urmatoarele caracteristici:
sunt surse de suprafata;
sunt surse joase fata de nivelul solului;
sunt surse reci (temperaturile de evacuare a aerului impurificat rezultat din procesele
de fermentare variaza in jurul temperaturii mediului);
vitezele de evacuare a poluantilor sunt relativ scazute.
Pe amplasamentul statiei de epurare se evidentiaza si urmatoarele surse de poluare a aerului surse

difuze:
Surse mobile (autovehicule, tractoare, autobasculante, autovidanja). Sursele de emisie mobile,
autovehiculele si utilajele determina degajarea in atmosfera a unui complex de poluanti de
natura organica si anorganica : NOx, SOx, CO, aldehide, hidrocarburi, acizi organici, particule.
Acestea insa trebuie sa se incadreze in normele legale pentru emisii autovehicule.
Desi se apreciaza un impact nesemnificativ asupra calitatii aerului, este recomandat ca pentru
termenii de referinta (TOR) sa fie specificate o serie de masuri de reducere a emisiilor pentru
minimizarea disconfortului creat:
Intretinerea corespunzatoare a vehiculelor si echipamentelor in conformitate cu un program de

reparatii/revizii periodice.
Prevenirea ridicarii prafului prin actiuni de stropire in perioadele de vreme uscata.
Asigurarea unui corect management al materialelor si deseurilor.
Curatarea zilnica a cailor de acces (indepartarea pamantului si nisipului) pentru prevenirea

ridicarii prafului.
Realizarea si intretinerea spatiilor verzi si a gazonului plantat intre obiectele statiei de epurare in
afara drumurilor si aleilor betonate, asfaltate sau pietruite.
3.2.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

In faza de exploatare a retelei de apa si canalizare reabilitate si implementate nu exista surse de
zgomot si vibratii.
In faza de exploatare, activitatile de intretinere si reparatii pentru sistemele de alimentare cu apa si

canalizare vor determina efecte similare celor din faza de constructie asupra asezarilor umane si
35

obiectivelor de interes, dar la o scara mult mai redusa ca intensitate si durata. Pentru astfel de
activitati, se vor aplica strategii de reducere similare celor din faza de constructie.
Impactul general asupra asezarilor umane si a obiectivelor de interes public este considerat redus si
raportat la situatia existenta, va fi un impact pozitiv.
3.2.4 Protectia impotriva radiatiilor

Nu vor fi utilizate surse de radiatii pe perioada de exploatare a obiectivelor.
3.2.5 Protectia solului si a subsolului

In etapa de functionare sursele de poluare sunt similare cu cele din etapa de executie, cu mentiunea
ca se vor manifesta izolat, pe perioade scurte de timp, determinate de interventii pentru reparatii la
lucrarile auxiliare sau inlocurirea unor tronsoane de conducte avariate.
In ceea ce priveste functionarea Statiei de epurare, prin constructia celei noi pe amplasamentul celei
existente, ce include si partea de tratare a namolului, potentialul poluant datorat namolului va fi
foarte mult diminuat datorita solutiei tehnologice alese.
3.2.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Impactul potential asupra florei si faunei terestre pe durata fazei de exploatare este cu mult mai mic
decat cel din faza de constructie si se reduce in principal la impactul determinat de activitatile de
intretinere a canalelor, pentru care pot fi necesare lucrari de excavatie.
In cazul lucrarilor de intretinere obiective, antreprenorul va lua masuri de minimizare a impactului
si va delimita strict zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea ecosistemelor acvatice si
terestre.
Cum prezentul proiect se concentreaza pe reabilitarea si extinderea sistemului de apa si a celui de
canalizare existent, precum si pe construirea unei statii de epurare noi care prin tehnologia adoptata
va epura apa uzata aducand-o in parametri de calitate ceruti de NTPA 001 pentru deversarea in
efluent, se presupune ca nu vor exista interventii majore pe perioada de operare, iar impactul
potential este evident un impact pozitiv asupra ecosistemelor terestre si acvatice.
3.2.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Valorificarea traditiilor istorice, artistice, etnografice si literare este asigurata prin institutii
culturale, cuprinzand muzee de diferite profiluri, case memoriale, expozitii si casa culturii.
36

Pe parcursul fazei de exploatare nu se anticipeaza efecte negative asupra conditiilor culturale si

etnice, inclusiv asupra patrimoniului cultural.
Luand in considerare masurile definite si riscul relativ mic de interferare cu obiective de valoare
arheologica, culturala sau istorica, impactul este considerat nesemnificativ.
In faza de exploatare, activitatile de intretinere si reparatii pentru sistemele de alimentare cu apa si

canalizare vor determina efecte similare celor din faza de constructie asupra asezarilor umane si
obiectivelor de interes, dar la o scara mult mai redusa ca intindere si ca perioada de timp.
Impactul general asupra asezarilor umane si a obiectivelor de interes public este considerat redus si
raportat la situatia existenta, va fi un impact pozitiv.
3.2.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

In etapa de functionare a statiei de epurare vor fi generate deseuri incadrate in urmatoarele categorii
(conform Legii 426/2001 cu modificarile si completarile ulterioare):
produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza:

o deseuri menajere/cu caracter menajer
namoluri de la statiile de epurare, netratate sau improprii pentru folosinta agricola:

o namol rezultat in procesul de epurare
uleiuri minerale si substante uleioase - ecotoxice:

o uleiuri uzate (de la echipamentele mecanice din SEAU si de la autovehicule)
Prin modul de gestionare a deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si
limitarea cantitatilor de deseuri eliminate.
Principalul deseu solid il va reprezenta namolul generat in procesul de epurare a apelor uzate, care
va trebui sa fie tratat, uscat si evacuat/depozitat.
Dotarile privind tehnologia de tratare a namolului din cadrul statiei de epurare vor aduce o
imbunatatire semnificativa situatiei existente. in comparatie cu situatia existenta, impactul este
considerat ca fiind pozitiv.
Pentru gestionarea namolurilor de la statia de epurare exista mai multe optiuni, in functie de
incadrarea sau nu in parametrii de utilizare a namolului pentru folosinte agricole. In functie de
rezultatele analizelor, namolurile de la statia de epurare vor putea fi utilizate fie in agricultura,
silvicultura in cazul in care parametrii de calitate corespund utilizarii in agricultura (OM
344/2004)-, fie, vor fi depozitate controlat intr-un depozit autorizat, in cazul in care cel putin un
parametru nu va fi conform pentru utilizarea in agricultura.
37

3.2.9 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Exploatarea retelei de apa si canalizare nu presupune utilizarea substante toxice si periculoase. Fata
de situatia actuala, in viitor va fi utilizata si clorura ferica pentru precipitarea fosforului in treapata
tertiara de epurare.
In eventualitatea utilizarii de substante toxice si periculoase in cadrul procesului de epurare ape
uzate vor fi luate masuri stricte de siguranta pentru stocarea si manipularea substante chimice
folosite.
Vor fi luate masuri stricte de siguranta pentru stocarea si manipularea clorului, si a altor substante
chimice folosite in procesul de potabilizare al apei brute.
Toate substantele chimice utilizate vor fi insotite de Fise de securitate si
corespunzator, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.
vor fi gestionate
LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI
In subcapitolele specifice fiecarui factor de mediu in parte au fost evidentiate riscurile potentiale ce
ar putea fi generate pe parcursul etapelor de executie si exploatare a investitiilor peopuse prin
proiect si au fost propuse masuri de protectie pentru evitarea sau minimizarea potentialei poluari.
Aceste masuri de protectie adresate antreprenorului de lucrari vor asigura evitarea si minimizarea
poluarii sau a impacturilor negative rezultate.
Activitatea de monitorizare a constructiilor va trebui desfasurata pe toata perioada realizarii acestora

si va trebui sa fie definita in documentele de licitatie pentru lucrarile de constructie ale proiectelor
prioritare propuse.
Practici de bun management a amplasamentului vor trebui adoptate de constructor pe perioada
realizarii constructiei, asa cum se pecizeaza in Legea 10/1995 Legea calitatii in constructii, cu
amendamentele sale.
Aspectele cheie ale acestei legi privesc populatia, respectiv muncitorii, siguranta, protectia sociala
si a mediului:
Dovada implementarii unui sistem al calitatii in constructii care sa asigure o calitate buna
pentru activitatea de constructii si pentru functionarea acesteia, pentru protectia vietii
oamenilor, pentru protectia societatii, pentru protectia mediului.
La finalizarea lucrarilor de constructii se va proceda la reambientarea peisagistica, inclusiv

refacerea corespunzatoare a spatiilor verzi.
PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

38

Pe amplasamentul statiei de epurare, programul de monitorizare propus pentru faza de constructie

(inclusiv demolarea constructiilor propuse de pe amplasamentul SEAU existente) cuprinde
urmatoarele componente: calitatea aerului in zonele de lucru, calitatea solului excavat pe
amplasamentul statiei de epurare, precum si monitorizarea generala a managementului pentru
sanatate, siguranta si mediu.
Monitorizarea factorilor de mediu, in special cu privire la efectele potentiale ale proiectului propus,
se cosidera ca ar trebui facuta de o entitate independenta, care are capacitatea si specializarea
necesara, si este autorizata pentru aceasta activitate.
Contractul pentru implementarea proiectelor prioritare propuse trebuie sa furnizeze urmatoarele

documente:
Plan de siguranta si sanatate;
Plan de management al mediului, conform cu recomandarile stipulate in Acordul de mediu;
Planuri de interventii referitoare la accidente si situatii de risc.
Se prevede ca pe durata executiei lucrarilor, in special pe durata lucrarilor de demolare, sa se

preleveze si sa se analizeze probe de sol pentru determinarea concentratiilor urmatorilor parametrii:
Metale grele: As, Cd, Ni, Pb, Zn, Cu, Hg, Cr;
Hidrocarburi din petrol;
Hidrocarburi aromatice polinucleare.
Avand in vedere diminuarea eficientei de epurare pe parcursul lucrarilor de executie, se recomanda

intensificarea monitorizarii calitatii influentului si mai ales a efluentului statiei de epurare, pentru
determinarea concentratiilor minim a urmatorilor indicatori: pH, CCO-Cr, CBO5, materii in
suspensie, produse petroliere, substante extractibile cu solventi organici.
Pentru faza de exploatare, se prevede implementarea unui sistem de monitorizare pentru prelevarea
si analiza zilnica de probe din efluentul statiei de epurare, in scopul asigurarii controlului
corespunzator si adoptarea de masuri de remediere imediata in cazul constatarii unor deficiente.
Pentru programul de monitorizare al statiei de epurare se vor face prelevari de probe si analize
pentru influentul si efluentul acesteia din punctele de control pe o perioada de 24 ore sau la
intervale regulate de timp (4 ore).
Se recomanda monitorizarea urmatorilor parametrii:
39

Influent statie de epurare: pH, materii in suspensie, consum biochimic de oxigen

(CBO5), consum chimic de oxigen (CCO), amoniu azotati, azotiti, fosfor total, reziduu
fix, substante extractibile cu solventi organici;
Efluent statie de epurare: pH, materii in suspensie, consum biochimic de oxigen (CBO5),
consum chimic de oxigen (CCO), amoniu, azotati, azotiti, fosfor total, reziduu fix,
substante extractibile cu solventi organici, fenoli, detergenti, cloruri, sulfati.
Procesul operational curent de epurare va fi monitorizat pe baza principalilor parametrilor fizici si

chimici, dintre care pH, materii in suspensie, CBO si CCO, raportul CBO/CCO pentru
caracterizarea epurarii biologice, fosfor total si azot.
In scopul asigurarii functionarii eficiente a statiei de epurare, aceasta va fi dotata cu instalatii de
masurare automata si control pentru:
Debitul de apa uzata si namol;
Nivelele lichidelor;
Presiunea in conductele de aer care sunt conectate la bazinele de aerare;
Dispozitive de avertizare pentru nivele minime si maxime;
Temperatura apei uzate;
pH;
oxigen dizolvat in bazinele de aerare;
NO3 in bazinele de aerare.
Monitorizarea calitatii aerului in zonele de lucru, pentru verificarea conformarii cu legislatia de

protectia muncii, se va realiza pentru:
NH4 si H2S in amplasamentele statiilor de pompare ape uzate si ale statiei de epurare.
Legislatia de protectia muncii prevede concentratii limita in zonele de lucru de maxim
30 mg/m3 pentru NH3 si 15 mg/m3 pentru H2S.
Clor - amplasamentele in care se realizeaza operatii de dezinfecctare a apei cu clor.

Legislatia de protectia muncii prevede ca valoare de varf a concentratiei admisibile de
clor 1 mg/m3.
Zgomotul produs de statiile de pompare amplasate in zone rezidentiale va fi masurat la punerea in

functiune si ulterior cel putin o data pe an, pentru a verifica conformarea cu prevederile STAS
10009-88.
40

ANEXE
Anexa 1. Flux tehnologic al statiei de epurare
PIESE DESENATE
Plansa 1. Sistemul proiectat infrastructura de apa si apa uzata
41

MT - Aiud June 2009

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MT - Aiud June 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIUL TEHNIC

NECESAR EMITERII ACORDULUI UNIC

"Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

"Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata din

Elaborator Proiect ILF Consulting Engineers si Dahlem

Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

DATE GENERALE .....................................................................................................................................3

DATE SPECIFICE PROIECTULUI .........................................................................................................4

SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU.............................................25

LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI...........................................38

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI...................................................................38

Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

1.2 Denumirea obiectivului de investitii

1.3 Amplasamentul proiectului

Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

1.4 Proiectantul lucrarilor

1.5 Beneficiarul lucrarilor /Titularul proiectului

1.6 Lucrari prioritare si perioada de executie propusa

Lucrari la reteaua de distributie a apei potabile

Lucrari la reteaua de canalizare

Lucrari la statia de epurare

DATE SPECIFICE PROIECTULUI

2.1.1 Scopul si importanta obiectivului de investitii

Imbunatatirea situatiei existente a statiilor de epurare. Eliminarea practicilor de deversare

Imbunatatirea managementului si exploatarii sistemelor de apa si canalizare;

Optimizarea distributiei alimentarii cu apa prin reducerea pierderilor de apa si asigurarea

Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

Reducerea costurilor generale de exploatare.

Principalele obiective ale proiectului prioritar pentru judetul Alba sunt:

Obiectivul 1 Implementarea Directivei UE 91/271/CEE, transpusa in legislatia

Obiectivul 2 Conformarea cu Directiva UE 98/83/EC a calitatii apei pentru

Sa asigurare utilizarea optima a fondurilor de coeziune ale Uniunii Europene;

Sa sprijine realizatorii proiectului in dezvoltarea capacitatilor locale pentru dezvoltari viitoare

Sa defineasca un program de investitii pe termen lung structurat pe faze.

imbunatatirea calitatii apei potabile pentru siguranta sanatatii publice;

protejarea mediului, a calitatii apelor de suprafata si subterane, in particular;

maximizarea numarului de locuitori conectati la serviciile de apa potabila;

exploatarea la maximum a posibilitatilor de canalizare a apelor uzate;

imbunatatirea calitatii serviciilor de apa potabila si canalizare;

optimizarea retelelor de apa potabila si canalizare, precum si tratarea apelor;

reducerea consumurilor energetice si a costurilor de exploatare;

marirea capacitatii operatorilor.

Din punct de vedere al actiunilor, activitatilor si rezultatelor previzionate a fi atinse ca urmare a

Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

Extinderea sistemului de alimentare cu apa pentru cresterea ratei de conectare a de la 61% la

Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare.

Managementul corespunzator al namolului produs in statia de epurare.

2.1.2 Utilitatea publica si/sau modul de incadrare in planurile de urbanism si

De reabilitarea sistemului de tratare apa in vederea potabilizarii vor beneficia:

De reabilitarea sistemului de canalizare, inclusiv a statiilor de pompare si a Statiei de

Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

2.1.3 Descrierea proiectului

SISTEMUL EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA

Sursa de apa bruta si magistrala de transport

Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

pompe de serviciu Cerna, H= 25 m, Q= 120 m/h, P= 22 kW, reconditionate in 1984

1 pompa Wilo H= 25 m, Q= 100 m/h, P= 11 kW, data in functiune in 2004

Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

Retele de alimentare cu apa

SISTEMUL DE INFRASTRUCTURA APA UZATA

Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

Modernizarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

- platform uscare nmol;