Sunteți pe pagina 1din 4

Iasi capitala culturala in 2021

Care sunt sansele reale ale Iasului de a deveni in 2021 capitala culturala europeana?
Oana Ionita Nasui, manager cultural, precizeaza ca unul dintre obiectivele cheie acordarii
acestei titulaturi o reprezinta sustenabilitatea si dezvoltarea pe termen lung a orasului si a
imprejurimilor. Nici un oras nu este denumit capitala culturala europeana doar datorita
patrimoniului, ci si datorita coerentei programului in cadrul strategiei de dezvoltare a orasului.
Prin urmare, acordarea titulaturii depinde foarte mult si de aceasta programare, 2014-2021 si
ulterior de strategia de dezvoltare holistica (economica, sociala, de mediu, culturala in toate
sectoarele, de la infracstructura la branding) a orasului si imprejurimilor. Iasul are sanse si se
vede o convergenta a eforturilor din toate zonele, privat (profit si non-profit) si public, catre acest
deziderat. Astfel, se poate castiga un asemenea titlu, printr-o sinergie de eforturi si o viziune
clara. Daniela-Cristina Cujba, director executiv/Event Manager al Fundatiei Iasi Capitala
Culturala Europeana, este de parere ca Iasul are sanse la titlul de Capitala Culturala Europeana in
anul 2021. De asemenea, aceasta a mai precizat ca daca un oras (din oricare tara europeana) ar
fi deja pregatit pentru a primi acest titlu, n-ar mai fi necesara competitia. Ideea concursului este
ca, pornind de la situatia reala a fiecarui oras sa fie construit un proiect prin a carui implementare
sa se atinga standardele cerute de UE. Competitia CCE este un parcurs (analiza, concepere
proiect, directii implementare) in urma caruia un oras primeste acest titlu.
Prima incercare a Iasului de a deveni capitala culturala in 2000
In anul 2000, in biroul primarului de atunci, Constantin Simirad, presedintele de atunci
Emil Constantinescu, a semnat un act prin care se definea Iasul ca fiind capitala culturala a tarii.
Actul acesta nu a fost transformat intr-o hotarare de Guvern cum era si firesc pentru ca s-a
interpus decizia politica. Simirad, nefiind de aceeasi culoare politica cu cei care guvernau tara
atunci, a crezut ca un astfel de castig pentru Iasi ar putea sa serveasca in campania electorala din
anul 2000. S-a trecut sub tacere acea promisiune a presedintelui Emil Constantinescu. Si de fapt,
era o promisiune sutinuta si onorata de trecutul istoric al Iasului, dar si de potentialul de valori
culturale din acea vreme, a explicat Adi Cristi, directorul Casei de Cultura Municipala Mihai
Ursachi.

De ce Iasi?
Pentru ca vorbim de capitala culturala, putem spune ca Iasul are aceste valente de la
inceput. El este perceput ca fiind capitala spirituala a Romaniei. In 1859 a cedat gratiile capitalei
Principatelor. Domnitorul a mers la Bucuresti tragand dupa el si pe primul patriarh al Bisericii
Ortodoxe. De atunci, s-a format o cutuma ca Iasul sa dea urmatorii patriarhi. Aceste informatii ne
ajuta sa descoperim de unde vine aceasta impunere a orasului in zona spiritualitati si a culturii.
Directorul Institutului National al Patrimoniului(INP), Alexandru Muraru, a declarat pe
12 noiembrie a.c in cadrul celei de-a zecea expoconferinte internationala de arhitectura(RIFF
2013), ca Iasul are prima sansa pentru titlul de Capitala Culturala Europeana in 2021, din punctul
de vedere al patrimoniului construit.

Pro Iasi
In ciuda problemelor economico-sociale cu care se confrunta fosta capitala a Moldovei si
pentru o scurta perioada si a Romaniei, detine cea mai veche si, totodata, prima Universiate din
tara (Universitatea Alexandru Ioan Cuza), prima scoala cu profil artistic Scoala de Muzica si
Declamatiune(in prezent Universitatea de Arte George Enescu). De asemenea, Iasul se inscrie
pe lista oraselor care detin in patrimoniul lor Filarmonica( Filarmonica de Stat Iasi), Opera
( Opera Nationala Romana Iasi) si Teatrul National( Teatrul National Vasile Alecsandri).
O cultura fara oameni de cultura nu poate fi construita, dar nici o cultura fara o populatie
cu un apetit crescut fata de cultura iarasi nu poate fi, a subliniat Adi Cristi. In Iasi exista cea
mai numeroasa breasla a scriitorilor din Romania, dupa Bucuresti. Uniunea Scriitorilor din Iasi
numara peste 270 de membri, fiind a doua dupa Asociatia Scriitorilor. Si Uniunea Artistilor
Plastici este una dintre cele mai mari uniuni de creatie din tara. Parafrazandu-l pe Adi Crsiti, ai
nevoie de un trecut pe care Iasul il poate demonstra, dar si de un prezent care sa-ti motiveze
aspiratiile. Iasul le are pe toate.
Muzeul Literaturii Romane din Iasi este cel mai mare muzeu din Romania, avand in
componenta sa 12 case memoriale (Bojdeuca lui Ion Creanga- primul muzeu memorial literar din
tara; Muzeul Mihai Eminescu; Muzeul Vasile Alecsandri; Casa Dosoftei; Muzeul Mihail
Codreanu; Casa Pogor; Muzeul Otilia Cazimir, Colectia Teatrul Romanesc, Muzeul Mihail
Sadoveanu; Muzeul G. Topirceanu; Muzeul Nicolae Gane; Muzeul Constantin Negruzzi;
Galeriile Pod-Pogor; Colectia Mihai Ursachi; Colectia Alexandru Husar), spre deosebire de
Muzeul Literaturii Romane din Bucuresti, care are o singura casa memoriala. Cladirea Palatului
Culturii, care dateaza din 1925, mai gazduieste inca patru muzee: Muzeul de Istorie, Muzeul de
de Arta, Muzeul de Etnografie si Muzeul Stiintei si Tehnici Stefan Procopiu.

Handicapul Iasului
Adi Cristi explica: Daca sunt doi ieseni deja e prea mult. E inghesuiala mare, ma refer
cu predilectie in zona culturii. Fiecare crede despre celalalt ca ii este dusman, ca vrea sa-i ia
locul.Cultura nu poate niciodata sa dezbine. In cultura corelativ cu in politica este loc pentru toti.
Singurul judecator care da verdictul este valoarea. Cel care are valoare nu trebuie sa-si faca griji
ca langa el mai sunt 200 valorosi. Pentru ca cei 200 valorosi vor incapea pe un scaun. Cultura
nu are valoare politica. Este facuta de profesionisti pentru cei care iubesc cultura.
Jurnalistul Viorel Ilisoi considera ca aici este vorba, mai mult decat de renumele cultural
al unui oras, de posibilitatile lui logistice de a intretine o viata culturala europeana. Trebuie luate
in considerare spatiile de cazare, drumurile asfaltate, retelele de procurare a biletelor la
institutiile de cultura, spatiile culturale adecvate si oamenii. Iasul este in acest moment un oras
cultural de talie europeana.
Adi Cristi mai adauga ca, in comparatie cu anul 2008, Iasul anului 2013 arata diferit si
continua sa isi modernizeze infrastructura citadina. La momentul actual, orasul dispune de
singura axa culturala pe proiecte turistice. Pana la desemnarea titlului de capitala culturala, nu
trebuie judecat dupa cum arata ci trebuie observata dinamica de dezvoltare.

Iasul si vocatia marilor proiecte


Printre proiectele de anvergura care au contribuit la infrastructura culturala se numara
FILIT(Festivalul International de Literatura si Traducere), FIE( Festivalul International al
Educatiei), Seara Valorilor, Festivalul National de Chitari si Festivalul Muzicii Romanesti.
FILIT- festival aflat la prima editie care a reunit in cinci zile peste 200 de scriitori,
editori, traducatori, critici literari, manageri si jurnalisti culturali atat din tara cat si din
strainatate. Printre evenimentele care au facut parte din acest proiect amintim: mese rotunde
traducatorii, dialoguri cu cititorii, lecturi si dezbateri, targuri de carte(BOOKFEST) si intalniri cu
laureati ai premiilor pentru literatura( Nobel, Goncourt).
FIE-festival aflat tot la prima editie care a unit timp de 10 zile intr-un sigur proiect
evenimente culturale, educationale si artistice: de la seri de teatru la concerte in aer liber, de la
intalniri cu autorii la seri dedicate benzilor desenate, de la spectacole de opera la proiectii de
film.
Festivalul Muzicii Romanesti-aflat la cea de-a 27 a editie este sigurul festival din tara care
pune accent in totalitate pe muzica romaneasca. Promoveaza atat muzica clasica cat si
jazz-ul.

Festivalul National de Chitari- se afla la a sasea editie . Initial s-a numit Festivalul de
Chitara Clasica si a cuprins un concurs si un recital de chitara clasica. Din 2010, s-a introdus
primul concurs de chitara electrica si primul recital de chitara electrica.

Viitorul cultural al Iasului


Pentru anul viitor se anunta doua mari proiecte:
1.Zilele poeziei contemporane care se va desfasura in luna mai. Vor fi invitati 60 de poeti
ai literaturii romane din spatiul limbii romane(poeti romani care locuiesc in afara tarii).
Evenimentul va avea loc pe durata a patru zile cu cate sapte recitaluiri de poezie in fiecare zi, in
diferite spatii precum cel universitar, liceal, cafenele literare si scena nationala ieseana.
2. Festivalul International de Poezie Mihai Ursachi, intitulat Noptile de la Strunga.
Evenimentul va avea loc in toamna anului viitor si va oferii doua premii: unul pentru traducere
din limba romana in alta limba si un premiu de poezie propriu-zisa. La festival vor fi invitati
mari poeti ai lumii din 2014.

Geanina Blaj, Madalina Sandru, Elena Stefan