PREVENTIE SI DEPISTARE IN CANCER

In Europa:
- 3 milioane de cazuri noi /an
- 2 milioane de decese/ an
- 6 milioane de bolnavi cu cancer care traiesc
- 24-27% din totalul deceselor la barbati
- 21-28% din totalul deceselor la femei
NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER

Preventia primordiala vizeaza impiedicarea aparitiei cancerului si stabilirii unor

modele sociale si economice de viata despre care se stie ca pot constitui la cresterea
riscului de boala.

Preventia primara consta in controlul cauzelor si factorilor de risc (expunerea la

carcinogenii cunoscuti ) avand ca scop scaderea incidentei cancerelor.

Preventia secundara consta in tratamentul starilor precanceroase, identificate prin

actiuni de depistare sau prin diagnostic precoce.

Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala si

profesionala a bolnavilor tratati.
Depistare vs. Diagnostic precoce

Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice ale
bolii.
- Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele
aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala.

Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne

autoexamen sau examen medical

clinice de boala prin

PREVENTIA PRIMARA:

Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului

Consum moderat de alcool.

Evitarea expunerii excesive la soare.

Respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea profesionala.

Recomandari legate de dieta si stil de viata:

- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale,
- Mentinerea greutatii normale
- Activitate fizica
- Regim alimentar anticanceros

Fumatul si cancerul

35% din decese la barbati si 13% din decese la femei cu varste intre 35-69 ani in tarile
dezvoltate

16% din bolnavii diagnosticati anual cu cancer si 30% din cei care mor prin cancer
sunt fumatori

In 2020 unul din trei decese la adultii din intreaga lume este de asteptat sa fi fost
produs de fumat.

Fumatul de tigari se afla in relatie cu decesele prin cancer cu localizare la nivelul

cavitatii bucale, esofagului, faringelui, laringelui, plamanului, pancreasulu si vezicii
biliare.

Substante carcinogene din alimente

Hidrocarburi aromatice policiclice in alimentele afumate sau arse;

Aflatoxine in alune, lapte

Compusii N-nitrozo formati din nitriti, in carne si legume

Acetaldehida in bauturile alcoolice

Acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite sau coapte

In realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni, ci mai ales de dietele occidentale
moderne consistente, dar sarace in fructe si legume.
Cancerul poate fi prevenit in majoritatea cazurilor.
Cauzele principale ale cancerului sunt fumatul si dieta inadecvata.

Intre 30-40% din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite printr-o dieta adecvata,
prin activitate fizica si prin mentinerea unei greutati corporale optime.

Raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poate preveni anual 3-4 milioane de
cazuri de cancer.

Regimurile care contin cantitati mari de legume si fructe pot preveni 20% din
totalul cazurilor de cancer.

Modalitati de reducere a incidentei cancerului prin dieta si stil de viata

Legume si fructe: se vor consuma legume si fructe 400-800 g/zi in 5 sau mai multe
portii/zi, tot timpul anului.

Mentinerea greutatii corporeale: se se va evita atat subponderalitatea cat si

supraponderalitatea; se va limita cresterea in greutate la maturitate la maxim 5 kg.

Activitate fizica zilnica moderata:

30 minute 5 zile/saptamana pentru adulti
60 minute 5 zile /saptamana pentru copii si adolescenti).

Alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale, leguminoase, radacinoase,

600-800 g in 7 sau mai multe portii/zi. Alimentele vor suferi o prelucrare termica
minima. Se va limita consumul de zahar rafinat.

Bauturile alcoolice: consumul de alcool nu este recomandat; daca totusi se consuma

se va limita la maxim doua bauturi/zi pentru barbati si una pentru femei (o bautura=
250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare)

Sarea: se va limita consumul alimentelor sarate si folosirea sarii la gatit. Se vor folosi
plante aromate si mirodenii.

Conservarea: refrigerarea pentru pastrarea alimentelor perisabile.

Aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a altor reziduuri este ajustat
corect, prezenta acestora in alimente si bauturi nu este periculoasa. Utilizarea lor
necorespunzatoare poate dauna sanatati (aceasta se aplica mai ales in tarile in curs
de dezvoltare).

Prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea. Urmatoarele produse se vor

consuma doar ocazional: carne si peste preparate la gratar direct in foc, carne
conservata si afumata.

ALCOOLUL SI CANCERUL

Legatura demonstrata dintre consumul de alcool si cancerele tractului digestiv

superior ( cavitate bucala, faringe, laringe, esofag)

Exista dovezi privind relatia dintre consumul de alcool si cancerul hapatic.

Legatura probabila lintre alcool si cancerul mamar si rectal.

Nu exista dovezi convingatoare privind relatia dintre consumul de alcool si cancerul

vezicii urinare. Nu a fost demenstrata nici o legatura cu cancerul gastric, pancreatic,
prostatic si renal.

consum moderat de alcool

250 ml bere
100 ml vin
1 bautura/zi la femei si 2 la barbat
25 ml alcool concentrat
Alcoolul determina cancer orofaringian, pulmonar, mamar
Consumul in aceste limite previne 20% aparitia cancerului

PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE

Tipuri de depistare:

Depistare in masa = act de sanatate publica

Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica

Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe

- Grupa cu testul (-)
- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii pentru afirmarea sau
infirmarea dg. de cancer

Depistare individuala (oportunista)- orientata de factori de risc

- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv,

- este recomandata de medicul specialist
Criterii

de
indeplinit
pentru
Boala - grava dar curabila

instituirea

unui

program

de

depistare:

Prevalenta inalta in stadiu preclinic

Istoria naturala a bolii este cunoscuta

Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala

declarata

Testul de diagnostic: - sensibil si specific

- simplu si ieftin
- lipsit de risc
- sigur (fiabil)

Diagnostic si tratament:
- Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri

- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea mortalitatii sau

morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea evidenta a bolii
PRINCIPALELE METODE DE DEPISTARE

Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)

Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de prostata,
inspectia leziunilor cutanate

Radiologice: mamografia

Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica

Metodele biologice
- interes public mare; interes medical redus
- Markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutiv al bolii

Examenele citologice:

- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic cervico-vaginal n

depistarea cancerului de col uterin
- citologia exfoliativa c. bronsic, vezical,
EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII DE DEPISTARE

Dificil de facut un raport cost/ eficienta

Mamografia a redus cu 37% mortalitatea prin cancer mamar

Citologia cervico-vaginala a redus cu 90% mortalitatea prin cancer de col uterin

Screening - pentru care cancere?

Eficienta screening-ului pentru cancerul mamar,col uterin si colo-rectal este bine

documentata.

Nu exista nici o dovada ca screening-ul pentru cancer de prostata, cap si gat sau
melanom cutanat ar reduce numarul deceselor produse prin cancere cu aceste
localizari.

Nu exista dovezi ca screening-ul pentru cancerul pulmonar este eficient; preventia

primara (A NU FUMA) poate reduce incidenta cu pana la 90%.

Cancerul mamar

Incidenta: locul 2
Mortalitate: locul 3
Nu este clara posibilitatea preventiei primare.

Screening
Mamografie
Examen clinic mamar (executat de medic)
Auto-examinarea sanului

Mamografia efectuata la femei fara simptomatologie de cancer mamar

- este cel mai bun instrument de detectie precoce
- trebuie efectuata numai de specialisti pregatiti corespunzator

Mamografia poate arata:

- tumora mamara, inainte de a fi simptomatica sau palpabila
- mici depozite da calciu la nivelul sanului

Cancerele depistate prin mamografie au invazie ganglionara axilara in 25% cazuri (45-55% in
tumori manifeste clinic)
Scade mortalitatea cu 30-55%
Ritm: la 1-2 ani intre 40-49 ani, la 1-2 ani intre 50-75 ani
Depistarea in masa: conform unei metodologii riguroase: teste pozitive 5-10% la o
participare de 65%.
Sub 40 de ani nu se recomanda mamografii (trebuie sa ramana o investigatie de rezerva sub
varsta de 40 de ani)
Indicatii:

Femei de >40 ani la intervale de 1-2 ani.

Reduce mortalitatea cu 30-35%

Examenul clinic al sanului (efectuat de catre medic):

- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 20-25%
- face parte din examenul medical de rutina

- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)

caracteristicile
anatomice ale gl. mamare se schimba in functie de varsta, ciclului menstrual, sarcini,
alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionala sau alti hormoni).

Auto-examinarea
- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 10-15%
- femeia trebuie sa anunte medicul in legatura cu orice modificare aparuta la

nivelul sanilor
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)
Cancerul de col uterin

Cauze si preventie primara:

-activitate sexuala precoce
- parteneri sexuali multipli ( creste riscul de infectie cu virusuti cu transmitere

sexuala)
- virusuri cu transmitere sexuala (HPV- human papillomaviruses, virusul
herpetic genital pot cauza cresterea anormala a celulelor din endocervix; actioneaza
impreuna cu alti factori)

In prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilor precanceroase ramane cel

mai eficient mod de prevenire a cancerului cervical.

Testul Papanicolaou ( Pap smears):

- test simplu, nedureros care detecteaza celulele anormale de la nivelul colului

si endocolului uterin
-cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si fundurilor de
sac
- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la microscop pentru
detectarea modificarilor celulare
Senzitivitate: 51%
Specificitate: 98%
Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%
Clasificarea Papanicolaou originala

Clasa

Descriere

Fara celule anormale

II

Citologie atipica , dar fara caractere de

malignitate

III

Citologie sugestiva , dar nu concludenta

pentru maligniatate, CIN 1,2

IV

Citologie sugestiva pentru malignitate,

Carcinom in situ CIN 3

Citologie concludenta pentru

malignitate,carcinom invaziv

Papanicolaou, 1954

Daca toate femeile ar efectua regulat teste Babes-Papanicolaou si control clinic

genital , cele mai multe stari premaligne ar putea fi depistate precoce si vindecate
conservator;

Intervalul de screening este de 3 ani

Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala activa

Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani

Cancerul colo-rectal
Testul sangerarilor oculte in scaun

Screening in masa bine organizat

La fiecare 2 ani in populatia asimptomatica peste 50 de ani , fara risc familial

Indepartarea polipilor identificati cu ocazia screeningului previne cancerul colorectal

Factori de risc pentru cancer colo-rectal

 Varsta > 50 ani

Polipi colonici
Colita ulcerativa
Dieta bogata in grasimi si carne, saraca in legume si fructe
Dieta saraca in vegetale si alimente bogate in fibre
Fumatul
Istoric familial de cancer colo-rectal
Preventia cancerului colo-rectal

Cancerul colo-rectal este cancerul care poate fi prevenit in cea mai mare masura prin
dieta si stil de viata.

66%-75% din cazuri pot fi evitate prin dieta si stilul de viata recomandat

Cancerele copilului

domina sarcoamele (la adult, carcinoamele sunt mai frecvente)

la copil frecvente sunt:
leucemiile si limfoamele (hemopatii maligne) rata de vindecare mai
mare de 80%
tumori cerebrale
retinoblastom, nefroblastom (tumora Wilms) ( 92% din cazuri se intalnesc
la copil), neuroblastom (60% se intalnesc la copil) rata de vindecare 9598%
sarcoamele osoase si sarcoamele de tesuturi moi
e a doua cauza de deces la copii dupa accidente, malformatii congenitale, boli genetice
(alte tari), infectii (Romania)
sexele sunt afectate egal
in primii 10 ani: retinoblastom, nefroblastom, neuroblastom
urmatorii 10 ani: limfoame non-Hodkin, sarcoame
Afectiuni ce predispun la cancer:
o Neurofibromatoza (von Recklinghansen) -> sarcoame, tumori nervoase, cancere
multiple
o Sindromul Down (trisomia 21) -> leucemii si limfoame
o Criptorhidia -> daca nu se corecteaza pana la un an, riscul malign al testiculului
este mai mare de 30 de ori

Caracteristicile unor cancere genetice

1.
2.
3.
4.

debut precoce: in primii 1-3 ani

leziuni multifocale in organele afectate
afecteaza bilateral in cazul unor organe pereche
cancere primitive multiple

Principii de diagnostic in cancerul copilului

-

certitudinea necesita mai multe teste in afara de MO

certitudinea necesita din ce in ce mai multe teste: imunohistochimie metoda
complementara microscopie optica, examen citogenetic. Cele trei examene cumulate
dau diagnosticul de certitudine. Examenul citogenetic e atat de specific incat are
indicatie de diagnostic
examenul de microscopie optica poate crea confuzii
o tumori cu celule mici
au aspect MO nediferentiat
o toate neuroblastoame, limfoamele

Semne si simptome de boala la copil

-

aparitia unei formatiuni tumorale: orice formatiune trebuie investigata chirurgical si

anatomo patologic
aparitia unei adenopatii
o mai frecvent laterocervical
o in cadrul unor boli de sistem
o in cadrul unor tumori cu diametru mai mare de 10 mm
biopsia ganglionilor se face daca
exista o adenomegalie care se mentine sau creste
timp de trei luni
daca se asociaza cu febra si/sau splenomegalia, cu
anomalii radiologice de mediastin
cefaleea: cel mai des cauza este vicii de refractie si se recomanda consult oftalmologic. In
cadrul unor tumori cerebrale, in caz de hipertensiune intracraniana apare cefalee,
varsaturi. Daca cefaleea persista, indicatie de CT
durerea osoasa poate sa apara in
cancere osoase
leucemii (artrita)
netastaze osoase
In cancerele osoase e posibil ca in faza initiala durerea sa fie intermitenta si dispare la
antalgice, ulterior apare formatiunea tumorala. 50% dintre sarcoame sunt metastaze in
momentul punerii diagnosticului

artrita leucemica poate fi confundata cu RAA. Daca se alege corticoterapia, se foloseste

prednisonul care e citostatic si mai intarzie diagnosticul cu 4-5 saptamani
metastazele osoase sunt caracterizate de dureri si la copil apar frecvent la neuroblastom
si rabdomiosarcom.
Tumorile mediastinale

simptome: compresie de organ mediastinal, VCS, laringe, edem in melerina,

disnee.
origine: frecvent limfoame si leucemii
uneori e urgenta oncologica

Tumori abdominale:

orice formatiune tumorala trebuie investigata si chirurgical

diagnostic diferential cu nefroblastom si neuroblastom