Sunteți pe pagina 1din 1

Domnilor si doamnelor,

fara indoiala ca aproape toti avem acces la o anumita axioma, anume aceea ca talentul
nu asteapta numarul anilor. Viata a confirmat, si e bine sa luam in sensul propriu acest adagio
pentru ca, iata, avem, spre bucuria noastra, din ce in ce mai des, privilegiul sa-l confirmam.
Am avut un pic de emotie pentru ca am simtit ezitarea dumneavoastra de a trece pragul
dintr-un spatiu in alt spatiu care, cred ca sunt spatii complementare si de aceea, intr-un fel, am
fost si putin mahnit vazand ca exercitiul de a participa la un vernisaj nu este in orasul culturii
chiar atat la indemana oricui.
Presupun ca nu veti fi dezamagiti atata vreme cat avem a face cu un copil inca, de acum
un tanar as spune pentru ca maturitatea exprimarilor ei plastice intr-un fel depaseste chiar primii
ani de facultate. Nu numai ca are acces la intelegerea formei, la raporturile dintre masele de
culoare distribuite intr-un spatiu plastic dar pastreaza suficient din ceea ce se numeste, cu un
termen destul de ambiguu, inefabilul, deci lucrarile care nu pot fi incomensurabile intr-o
dimensiune materialaci doar asumate potrivit experientei noastre intelectuale si sentimentale,
experientei noastre afective.
Vedeti deci, cat este arta de complementara cu ceea ce faceti dumneavoastra in dorinta de
cunoastere. Ce este o expozitie decat un orizont nou, un orizont deschis, vazut de sensibilitatea
unui copil care totdeauna este tentat sa puna in aparenta, sa transforme realitatea in miracol.
Chiar suntem intr-o saptamana a miracolelor incepand de maine, constand intr-un
sacrificiu asumat odata cu Isus, Via Dolorosa strabatura evident cu suferinte de rigoare si cu
batjocura aici