Sunteți pe pagina 1din 7

1.

O teorie realistl a relafiilor


internaIionale
acestei ctrrfi este acela de a prezonta o teorie a politicii internagionale.
-S.copul
prin
care o asemenea teorie trebuie si fie judecatl nu este unul a priori 9i
i6_S!rt
'abstract, ci empiric $i pragmatic. Cu alte cuvinte, teoria trebuie evaluat[ nu prin
prisma unor principii abstracte preconcepute sau a unor concepte fdr[ legtrtur[ cu
realitatea, ci prin obiectivul s5u : de a induce ordirte gi sens intr-o mastr de fenomene
care, ln caz contrax, ar rlmine deconectate gi ininteligibile. Tfebuie str treac[ printr-un

@:sesupunfaptele,a$acumsunteleinrealitate,interpret[rii
gi
logic[ necesitate concluziile la care aju4ge

rezulti cu o
elaborate in cadrul teoriei
premisele
Pe
scurt, Bste teoria resfor-mE s! &qleledqr*qq_sll*i$lli?
sale ?
teoria din
Problema pe care o ridicd aceast[ teorie se referf, la inslgi natura politicii. Istoria
gandirii politice moderne este povestea unei competilii intreElqu5 Scqliticare se
deosebesc fundamental in concepliile lor despre natura oamenilor, a societitii Si a
politicii. Una crede c[ o ordine politicl rationaltr gi moral6, derirat[ din principii valide
universale $i abstracte, poate fi realizatf, aici gi acum. Presupune bunltatea esen[ialtr Si
infinita maleabilitate a naturii umane gi blameazl e$ecul ordinii sociale de a se ridica
la standardele ralionale din cauza absentrei cunoagterii gi a infelegerii, a institu$ilor
sociale dep[gite sau a depravlrii anumitor indivizi izolali sau grupuri. Are incredere
ln educatie, reformf, gi in recursul sporadic la forttr pentru a remedia aceste defecte.
Cealaltl gcoal[ considerd ci lurnea, imperfectll cum este ea din perspectiva punctului
reprezinti rezultatul fo4etor inerente in natura umantr. Pentru a face
. de vedere ralional,
.lumea mai buntr, trebuie lucrat in interiorul acestor fo4e, nu imporim lor. Fiind inerent
o lume a intereselor opuse gi a conflictelor intre ele, prinsiIltqmgBlg-r}3ql5"S4q3E
inJnfiegime"cl-Cel nUltJDfgE[[gte prin intermediul vegnicei balanslri 0emporare a
intereselor gl eternei soluliontrri precare a conflidtelor. $coala respectiv,irdeci, vede
{H:p*l_l_!-tsn3seshit}Jsil-g9rH*p.^9l*e"$iggu*,gqqs}vqE4p-CqBlg.le-+egi*Ss

piuiaiiste. Ba face apel mai curnnd h precedentul istoric decit la prirtcipii abstniote gi
igi iropune mai mult materializareb rlului celui mai mic decit cea a binelui absolut.
Aceast[ preocupare teoretic[ pentru natura umantr (a$a cum este ea) gi pentru
procesele istorice (a$a cum se petrec de fapQ i-a adus teoriei prezentate aici numele
de realism. Care sunt preceptele realismului politic ? Nu putem incerca in lucrarea de
fa1[ o explorare sistematictr

va

fi

de ajuns s[ evidenfiem gase

care adeseori au.fost gregit inlelese.

\L H::::-'

principii fundamentale,

2. Principalul indicator care ajut6 realismul politic sd-gi g[seasctr drumul prin
terenul potiticii interna[ionale este conceptul d9 in,qreJ',d9f!

Cele gase principii ale realismului politic


1. Realismul politic considerl c[ politica

delitri]@
*

cu$dlcini

Ei societatea

Eprcle
internatronala 9i
$r faptele
sljg5CQaga politica internalional6
r.nnnenrrrr
teeoX raliunea
rafirrnea care incea-rcl
inceaI6E-i6'6tejeag[
Conceptul leagi

in general

care trebuie infelese.

este guvernatii
in natura untadi. pentru a ameliora societarea, este necesar,

,iii**g *gg !ttr$s, .'"pu?t|

ffirtffi;iffi;.),

qtWJ="

.3-"SSlg,lceLghie*Lue
-Lryl{gt*
distinge, in pplitiqn,

gIlaE*-carp.Sn*eflesJn"_oric,nude.jmpedgqt*$.i

in al doitea rlnd, el crede in

posibitita.tea*d9_P

gpiuk

- inrre ceea ce este adevrxar, obiectiv gi


rational, sprijinit de dovezi gi luminat de ratriune, gi ceea ce este doar o judecati
subiectivr, separati de fapte a$a cum sunt ele gi alimentatr de prejudecrti $i de
igrrp edeJ[r qi

@Sursd a legilor politicii, natura uman[ nu s-a schimbat de cind

filosofiile clasice
ale chinei, Indiei 9i Greciei,s-au aventurat pentru a descoperi respectivele legi. in
consecinftr,.noutatea nu este, cu necesitate, o virtute in teoria politic[, nici vechimea
un defect. Faptul ci de o teorie a politicii - dacf, vrem sd concepem o asemenea
teorie nu s-a auzit pdn[ acum tinde sd creeze o prezumfie mai curdnd impotriva
decAt in favoarea calitdlii sale. Dimpotrivd, faptul
o teorie a politicii a fost
dezvoltatd cu sute, chiar cu mii de ani inainte - cum s-a intd.mplat cu teoria balanfei
de putere * nu df, na$tere la suspiciunea ci este invechittr gi dep6git[. o teorie, a

ci

pgIlieLlre$lg

r f:*p:..qj$l4*Llesg-sl
rsiu$j.,q[ e.xpe5ie;r1si. A ftrr;ffi; ;
inflorit in secolele trecute nu inseamnl a prezenta

Nemenea teorie deoarece a

un

ilgument rafional, ci o prejudecat[ modernistf, care ia de-a gata superioritatea prezentului asupra trecutului. A te impotrivi renagterii unei astfel de teorii pentru
motivul cd este o ,,modr" sau o ,,toanI" este echivalent cu a presupune cI in chestiunile
oolitice putem avea opinii, nu adeviruri
Pentru realism, teoria inseamnd a constata fapte $i a le da sens prin ratriune.

c[ numai prin examinarea acliunilor politice intreprinse gi ale consecinlelor


tor previzibile poate fi lamurit caracterul unei politici externe. Astfel, putem af\a ce
lu frcut in realitate deciden(ii, iar din efectele previzibile ale comportamentului
Icestora putem conchide asupra obiectivelor pe care le-ar fi putut avea.
Dar examinarea faptelor nu este suficientx. Pentru a da sens materiei de bazi
ac.tudq4*p9!ltj.c-U 9It".I99"l*btle-lajusrdiur"jluteqp9Jiliqq.e}
III-{S[A"fa$"g,.I.
gtlqtEg, g
rg1z".*J-q$.i}iteJg"*Irsurkln-p"o.Ii.ti-cii e.x.te.1ne.-bu itie
)uvinte, ne punem in situalia unui decident care trebuie sI factr fa1[ unor chestiuni de
rclitic[ externtr in anumite circumstan[e gi ne intreblm care sunt alternativele ratrionale
lintre care decidentul poate sd aleagl pentru a rezolva problema in condiliile resrcctive (presupundnd tot timpul cd" aclioneazr ralional) gi pe care dintre ele le va
rrefera probabil acest politician, actriondnd in astfel de imprejurlri. Exam^i_qzutpanSJSpler*r4ieuet-s-"*eta,h-,fat.a. su fap.t-els.,propriu-ajse. si
poliricii. inrernationale.,
Presupune

B{ic-?I-e

:grqliS-fapteLor^

"qry.g-q9-.Iffi"

de. alte

sau religia. F[r[ un asemenea ooncept,


"ii"",-"*"ri"a
ar fi de-a dreptul impoSibild, pentru ctr
internafionald,
sau
\\ o teorie a politicii, intern[
nonpolitice, nici nu'am putea aduce
politice
sau
rrq"inu am putea otstinge intre fapte
.,
il' *x". putinfl ordine sistematici in sfera politic['
i,
f."srpunem cd decidentrii gdndesc gi ac[ioneaz[ in terrnenii inteiesului definit ca
.
**:,
gi sd
putere, iar dovezile istorice ne confirm[ ipoteza. Aceasta ne permite s[rrbtraslm

ietatea trliegte. Funcfionarea acestor legi


fiind indiferentl in fafa preferintrelor noastre, oamenii le pot sfida doar riscind egecul.
CrezAnd in obiectivitatea legilor politicii, realismul trebuie s[ creadi, de asemenea,

in poflbili$feade.a,ds4_glEt

asemenea uneijlhg-+I9!4g$
sr#J!'"co"',::":T3 !:lT:'::: ::T::'

El tundamenteaz{fu)

,L ,r,iripe., in arena politicf,,

ii

etapele actiunilor Pe carc le-a iritreprins 'sau


ascultdm conversaliile cu alti'decidenli';

ii

le

citim

va

"
qi:.!.
gflndim la
anticipam chiar gandurile. GAndind in termeni de,interes definit'ca:putere,
.r,.,'E fel ca el gi, in calitate de observatori dezinteresi{i,r:;ii intelegern ideile 9i actiunile
;

- ,I
S'
\)

cind iSi scrie rapoartele;

Si

politic['
putere
impune observatorului o disci'plinl
ii
ca
definit
Conceptul de interes
rnateria.,politicii
in
$il'deci face posibil5
intelectuaid, induce o ordine rafional[
discipl'ind ra(ionald
ofer6
inlelegerea teoreticl a politicii. Din perspectiva actorului,
politicii
eiterne care face ca
in acliune gi creeaz[ surprinzltoarea,continuitate a
politica americanf,, britanic[ sau rus6'sd aparl ca un continuum inteligibil, rational,
in general consistent in sine insugi,'indiferent de,diferitele motive, preferinfe-$i
catiitti morale sau intelectuale ale succesivilor decidenli. Asadar, MtgJggli*I-*

poate mai bine decAt el, actonrl de pe'scena

pelili.c-u.mer*elies*!9..r-e-r.?".;&.IJ*$p3nM*rs"'-i.p*.mme.;BJ-q9::"p*1:,:i:::,*-T:-qJ:

i c"a falfl "Op p"#"-timd*Ountnd*


e'rrutu indicii pentru a inlelege politica externd:exclusiv in motivele decidenlilor
este, iR acelagi timp, inutil gi.ipgel6tor. Este inutil deoarece mgtiygp-SggLgk $nL
deformate,'fhecvent cum sunt; dincolo de orice
iluzorii dintre

-Cunoagtem

intr-adev[r care ne sunt motivele? Ce gtirn despre rnotivele altora?

Chiar Si dac[ am avea acces la motivele reale ale decidenlilor,,'ounoa$tefea respectivl


pe
nu ne-ar ajuta prea rnult in inlelegerea politicilor externe gi ne-ar putea conduce
putea oferi
un drum gregit. Este adevlrat c[ inlelegerea motivelbr.unui decident ne-ar
externe.
politicii
sale
posibil6
a
privegte
direcfia
in
ceea
ce
indicii
unul dintre multele

Nu ne poate oferi ins[ singurul indiciu cu ajutorul clruia sd-i prezicem politica
externs. Iltqrimu-ue-er*Lgssrgla$s-exaplasj p.pp".e"-c3-r"I" !qlp#lil*1p,"1""T^"-t*.:"19"t"$i
cea a ooliticii externe. e"ffiTuCru este adevlrat atAt in termeni rnorali, cAt gi politici,
poinind de h iGntriile bune,,ale unui decident, n11 P.y"19.*--c91*i99:1gm*tg'.1-|S
*d
ilo;1"""e. au.Jt"df,.:d;diiffiij tr" y"9;'i. Tgl*pii-*t
g;ui;a"du-imotivele,
putem spune c[ nu va iiniiifitffi'ffiie
poii'ti...
ffiiiie, Oar nu putem afirma ceva despre probabilitatea succeselor lor' Dacfl'dorim
sd cunoagtem cafitefle politice gi morale ate acgiunilor sale, trebuie s[ cunoagtem

-,,.Jjd4,t,?.-

"imi

ffiitrS

aceste actriuni gi nu motivele decidentului. Cdt de des oamenii de stat au fost motivati

I
I
I

rr
6

e dorinla de a face lumea mai bun[ gi au sf0rgit fdcdnd-o mai rea? $i cit de des au
rmlrit un scop, dar au reugit ceva ce nici nu au anticipat, nici nu au dorit?
Folitica de conciliere a lui Neville Chamberlain fusese, atet cat putem estirna,
nspirati de bune motive; el a fost probabil mai putrin motivat de considerente de
rutere personal[ decdt fuseser[ multi alti prim-minigtri britanici gi a incercat s[
nengintr pacea gi s[ asigure bunlstarea tuturor celor implicali. Dar politicile sale au
ontribuit in a face inevitabil al doilea rdzboi mondial gi au adus nespu$ de multe
rrobleme pentru milioane de oameni. Pe de alttr parte, motivele lui sir wjnston
lhurchill erau mai putin universale ca anvbrgurl gi rmrlt mai strtns legate de puterea
rcrsonali gi natrionalf,, dar politicile externe care au rezultat in urma unor asemenea
notive inferioare au fost, cu siguranl5, superioare,moral Si politic celor urmdrite de
rredecesorul s[u. Judecat dup[ motivele sale, Robespierre a fost unul dintre cei mai
rirtuogi oametri care au trlit vreodatii.." Dar tocmai radic:ilismul utopic inspirat de
rceeagi virnrrc l-a fEcut si-i omoare pe cei mai pulin virtuogi dec6t el, l-a adus la

ghilotini gi a distrus revolutria al clrei lider a fost.


Motivele bune ofer[ asiguriri impotriva politicilor deliberat rele ; ele nu garanteazl
bunitatea moraltr qi succesul politic al politicilor pe care le implic6. Ceea ce este important

sI inlelegem politica extern[, nu sunt in pffnmtriffimffiErufiffi


tu-L$ppntele politicii
ci W^?jll:I"g?
"*t-..r}:,
ps'{n_J|j9,'litatea sa p"ti t"s
_ii";1*iitee in, ae$rni peliq.e.F-_p,9
"cddticijiffi6X'ifi3tfiirad;'iddard;re
moiaeale *utiuiiJ',
ffi"fn"ffi$'dhi'fftffif
ile gtiut, dac[ vrem

tEiffit,

{mm{

iE6'ffipttiticf, trebuie sI evalueze caliHtile politice ale intelectului, voinlei 9i acliunii.


O teorie realisti a politicii internagionale va evita, de asemenea, cealalt[.;B[1k{g
q9"*lg$-p*eehivde"*ffiglile.x.tsreeels"usuidseid-elttgu sgqa$ilgsale filosofice sau
ggiffi*1*jS-dffipg.srjmcle.d-in"eeleJd&n*1" co"oitiite aa azitiii?iffi,-Foiifiti6fiii'
pot foarte bine s[-gi facl un obicei din a-gi prezenta politicile externe'in termenii
adeziunilor filosofice sau politice pentru a cdgtiga sprijin popular. Dar ei vor distinge
intre ceea ce Lincoln numea ,,datoria oficiald" , adici,sl gindeascf, gi str actrioneze in
terrnenii interesului na[ional, gi ,dorintra personald", adic[ de a-gi vedea propriile
principii gi mlori morale realnats peste tot in lume. Realismul politic nu implictr, nici nu
scuzl indiferenla fa1[ de idealuri politice 9i principii morale, dar necesit[ intr-adevf,r
o dJfu[g*-rgdic-Affi,intr*"0,ezi;ahil_Sip-q".pibj,l - intre ceea ce este de dorit peste tot, in
toate epocile, $i ceea ce este posibil in circumstantele concrete spatiale gi temporale.
Este logic cI nu toate politicile externe au urmtrrit tot timpul o direcgie in chip atit
de ralional, obiectiv gi lipsit de emolii. Elementele contin-ggn1g ale pgrppnqlfi1ffi.
prejudgclgllor gi
si tffiifridtiiiiu"lt interCiutui si ate- voinrei
la care este supusl

deviapoliticilcgrterps.dqtl_c.P.{su-llo;.ratiqnal.
speciat-cand poiiiibi- eiteiiii este aplicat5 in condigiile controlului democratic,
nevoia de a folosi emotiile populare in sprijinul politicii externe nu poate str nu
afectszp rationalitatea lns6gi a politici. Dar o teorie a politicii externe care tinde spre
ralionalitate trebuie si factr abstractie, s[ zicem, pentru moment, de aceste elemente
iralionale gi s[ incerce a schila un tablou al politicii externe care s[ prezinte esenta
ra[ionaltr ce se g[segte in experiengi, fdrtr devialiile contingente fa1tr de ralionalitate,

iii

o rEoRrE nneusrA A RELATULoR TNTERNATToNALE

TEORIA $I PRACTICA POLITICtr INTERNATIONALE

47

Devialiile de la ragionalitate care nu sunt rezultatul capriciilor personale sau ale


psihopatologiei politicienilor pot fi privite drept contiqgente doar din pozilia avantajoasl a rationalittrtii, dar, prin ele insele, pot fi elemente intr-qggilEgggIggte[ ,Y
lmnattt*ii. Meriti s[ fie explorattr posibilitatea de a construi ipotetic o contrateorie
a politicii iralionale.
. C6nd reflect6m asupra dezvolttrrii teoriei americane in ceea ce privegte politica
externl, suntem uimitri de persistenga atitudinilor gregite care au supravieguit, indiferent sub ce deghizlri, atet argumentelor intelectuale, c6t gi experiengei politice. Odati
ce aceastd rnirare 6o11 6ansformat[, intr-un autentic stil aristotelian;,in clutarea

"
clutarea ne oferl o concluzie reconfortanttr gi nelinigtitoare
unei ingelegeri ratrionale,
in acelagitimp : ne afllm in prezen[a unor defecte intelectuale implr,ttrgite de noitotri,

schema unui fel de


iffitologie a politicii internalionale\Cdnd abordeazdrealitatea cu scopul de a trece la
aiir:ilili{TilEfrfritr p-o1iiiEr"fiit-d-ilfiu1 dintre cele mai importante exemple, mintea
man[ se pierde deseori din cauza unuia dintre cele patru fenomene mentale uzuale :
ffir5mtrgilele unor cindva adecvate moduri de gindire gi acgiune, acum dep[gite de o
realitate social[; interpretafea demonologicl a realititii, care suprapune o
fi,poue
ffiealitate fictiv5 - populat[ mai degrabtr de persoane rele dec.it de probleme aparent
Smposibil de solutionat - peste cea realtr; refuzul de a congtientiza o situalie ameffintrdtoare, negat[ prin verbalizare iluzorie; sau dependenta fattr de infinita maleabi.
fiitut" u unei realit[1i aparent greu de controlat.
Oamenii reacfioneaz[ la situaliile sociale prin modele repetitive de comportament.
Aceeaqi situatrie, identificatfl cu cele precedente, evoc[ acelagi rf,spuns. Ipotetic,
mintea uman[ are pregitit un num[r de modele pentru sinralii diferite; este deci
nevoie doar de identificarea unui caz particular penru a aplica schema potrivit[,
Astfel, mintea umantr urmeazl principiul economiei efortului, evitAnd o ev,aminare de
novo a fieclrei situafii partioulare gi a modelului de gflndire $i de acliune recomandabil. Dar cind problemele trec prin schimbf,ri dinamice, modelele traditionale nu
mai sunt potrivite; ele trebuie inlocuite cu unele noi ce reflectl acea schimbare. ln
caz contrar, se va cdsca o prdpastie intre schemele traditionale de comportament gi
noile realitf,li, iar gindurile gi acliunea v r fi gregite.
Pe plan internatrional nu este exagerat s[ afirmlm ctr instrgi structura rela[iilor
internatrionale (reflectat[ in instituliile politice, procedurile diplomatice gi aranjamentele legale) a tins s[ fie in dezacord cu - gi in larg[ mlsuri irelevant[ pentru realitatea politicii internationale. in timp ce primele presupun ,,egalitatea suverani"
a tuturor na(iunilor, ultimele sunt dominate de o inegalitate extreml a natriunilor, doui
dintre ele fiind numite superputeri deoarece delin in mAinile lor puterea fdrf, precedent
a distrugerii totale, iar multe dintre ele sunt numite ,,mini-state" deoarece puterea lor
este minuscul[, chiar gi comparattr cu cea a tradilionalelor state-na1iuni. tmpreunl cu
incompatibilitatea dintre realitatea politicii internalionale gi conceptele, institugiile gi
procedurile concepute pentru a o face inteligibild gi a o controla pe prima, contrastul
de mai sus a provocat, cel pufin dincolo de nivelul marilor puteri, incapacitatea de

in diferite"moduri gi la diferite niveluri. impreuni, ele ofer[

gestionare

a relafiilor internationale care se invecineaz[ cu anarhia. Terorismul

interngtional si reactiile diferite ale suvernelor ln fata fenomenrrhri imnlir:eree merilnr

48

Ffl

TEORIA $I PRACTICA POLITICII INTERNATIONALE

fl

o TEoRIE neeIIsTA A RELATIILoR

puteri in rizboiul civil din Liban, operatiile militare


ale Sratelor Unite in Asia de
Sud-Est gi intervenlia militarl a Uniunii Sovietice in Europa
de Est nu pot fi explicate
sau justificate prin referinl[ Ia conceptele, instituliile gi
procedurile tradilionale.

Toate aceste situalii au o caracteristici in comun. F.aptul


modern ar interdepen_

necesiti prezenfa unei ordini potirice


ffii
"*" re-ffi
realitate suprastructura legala

si institutionale, datand din secolul al XfX-lea, presupune


existenla unei multitudini de state-n4giuni suverane,
autosuficiente gi impenetrabile.
Aceste rimisite ale unei ordini institulionale gi legale

deplgite

calea unei traQsformeri ra[ionale

,, ;;;

;,1uul;

a relatriilor internagionale gi a interdependenlei


dar chiar afecteazi- dacl nu face imposibil[ aplicarea
unor politici mai
-

intereselor,
ra(ionale in cadrul defectuos al unui asemenea

,irt"*.

Este o caracteristicr a gindirii primitive tendinla de personariza


a
problemele
sociale. Aceastr pornire este deosebit de puternicr atunci
cand problema nu pare sr
se poat[ su.qune intrelegerii rationale gi manipulirii
de succes. cand o persoani sau un
grup este identificat eu problema recalcitrantr,
atunci problema pare a fi in acelagi
timp accesibilS din punct de vedere intelectual gi susceptibiu
o" u-ii gisi rezolvarea.
Astfel, credin(a in Satana ca surs[ a rrului ne face ia
,,irtr"t"g"*,, natura riului
concentrind ciutarea originii 5i influenlei sale asupra
unei persoane a cirei existenll
(u;icd o presupunem. complexitatea
conflictului politic elimini acest tip de solulii
simple' catastrofele naturale nu vor fi irnpiedicate prin
arderea vrrjitoarelor; ameninfarea ca o Germanie puternici sx-gi stabileascr hegemoni,
Europei nu va fi
:vitatl prin eliminarea unui gir de lideri germani. Dar, identificdnd
"r,rpiu
problema cu
mumite persoane pe care le putem controla sau credem
cE le putern controla, reducem
rmenintrarea la propo4ii gestionabile. Odati identificagi
anumili indivizi sau anumite
3rupuri drept surs6 a riului, pare cr am intreres nodur cauzai care a condus de
ra
)ersoane la problemele sociale; aceasti inlelegere
aparentii sugereazr solulia apa_
:ent[: elimini indivizii ,,responsabili,' gi ai rezolvat problema.
Superstitria inci domini relafiile noastre in interiorul
societilii. Modelul demonologic
le gflndire gi ac[iune a fost acum transferat in alte
cAmpuri ale acliunii umane, inchise
ipului de investigalie ragionali care a gonit superstitia
din relagiile noastre cu natura.
)uptr cum spunea wiliam Graham sumner,
,,niverur superstilieinu s-a schimbat mult,
l-oar ctr acum este legat de politic[, nu de religie,,r.
EgecuriL numeroase ale statelor
Jnite de a recunoa$te gi a reactriona fatl de natura policentrictr
a comunismului este un
rrim exemplu al acestui defect' Corolarul respectivei
opozilii nediscriminatorii fag6 de
'omunism este sprijinul automat acordat guvernelor gi migcdrilor care profeseaz[ gi
rracticf, anticomunismur. poriticile americane
in Asia gi America Latinx gi-au awt oriin aceasti pozitrie simplistf Rtrzboiul din Vietnam gi imposibilitatea
de a ne ln(elege
u autoritSlile din China continentall igi glsesc aici explica[iaLa fel gi teoria gi aplicarea
ontrainsurectriei, inclusiv asasinatele in masl comise in cadrul programului phoenix
din
tefiram gi asasinarea sau tentativele de asasinat indreptate impotriva
decidentrilor indiviuali. Semne ale unei abordtrri similare au fost evidente, mai recent, in
,inea

Amprica Centralfl

,,Mores of the Present and Fuhrre",


Haven, CT, l91t), p. 159.

inwar and other

Essays (yale

university pi.ess, New

INTERNATIoNALE

49

)l

patologicd,
L49or4eleg*4gmgpggqi93*a politicii exlerneJintireste o alti tendinlf,
gi
refuzul de a recunoagte infrunta o'realitate akneninl5toare. Ea ne-a mutat preocupdrile gi aten[ia cltre adeplii comunismului - indivizi din larI gi din striindtate,
migclri politice, guverne stggine"..E"-3Liindu-le de la ameninlarea real[: puterea
statelor, comuniste sau nudffclh0gEgrl}r numai cI a oferit cel mai atotcuprinzitor
exemplu dmerican al abordlrii demonologice, dar a fost $i unul dintre exemplele
extreme ale acestui tip de eroare de judecat[ : 3 p-Bsat in generyUlgzgdr.ryneniltrc? su!-vrcrsiunii inrerne _in lacr{l _4!qgn-}Jidi "r,e,clp a'putar-ii.Tgs_eEtt,
In cele din urmd, este parte integrantd din respectivul model de a crede cI nici o
probleml - oricdt de lipsitl de speranll ar putea s[ par[ - nu este cu adevlrat
imposibil de rezolvat dac[ depunem eforturi bine intenlionate, bine finanlate gi
competente. Arh incercat in altl parte sf, expun r[dlcinile intelectuale gi istorice ale
acestei convingeriz; aici m[ limitez si-i subliniez puterea petsistentl, in ciuda
experientrelor contrare, cum ar fi rlzboiul din Vietnam 9i declinul general al puterii
americane. Aceast[ preferinli de a oferi solu(ii economice problemelor politice gi
economice este puternic intdrit[ de interesele potenlialilor beneficiari ai ajutorului
economic, care, evident, preferl profitabilul transfer de avantaje economice dureroasei
_Ei riscantei negocieri diplomatice.
.p, \- Oif"r"nta dintre politica internalional[ aEa cum este ea gi o teorie rationald derivatl
'" fu!_in aceasta este similarl diferentrei dintre o fotografie gi un portret pictat. Fotografia
aratl tot ce poate fi vdzut cu ochiul liber; portretul nu aratd tot, dar indredpt[ atentia
asupra singurului lucru pe care ochiul liber nu-l poate vedea: esenta umanI a
persoanei portretizate - sau cel putin i$i propune acest lucru.
Realismul politic con(ine nu numai un element teoretic, dar $i unul normativ. $tie
cd realitatea politic[ este pline de intdmpldri pi iralionalitdgi sistemice gi ofer[ indicii
asupra influenlelor tipice pe care le exercitd asupra politicii externe. insl de dragul
inlelegerii teoretice, el implrtlge$te cu toatl teoria social[ nevoia de a sublinia
elementele rafionale ale realit[1ii politice; pentru c[ aceste elemente ralionale fac
realitatea inteligibil6 pentru teorie. Realismul politic prezint5 construc[ia teoreticd a
unei politici externe rafionale pe care experienfa nu o poate atinge intotdeauRa.
in acelagi timp, realismul politic consider[ o politici externl ra[ional[ ca fiind o
politictr externl buni; pentru c[ numai o politici externi rational5 minimizeaztr
riscurile gi maximizeazi beneficiile gi deci urmeaz[ in acelagi timp preceptul moral
al prudenlei gi ceringa politic[ a succesului. Realismul politic doregte ca fotografia
lumii politice slse.,asemene, pe cAt posibil, tabloului.
poate fi contrazisl prin argumentul c[ politica externi reall
Rezultl
nu se poate "qiieorilno
riitffiia inll[imea sa. Acest argument interpreteazl gregit intenlia cirlii,
care este de a prezenta nu o descriere nediscriminatorie a realitl[ii politice, ci o teorie
ra[ional[ a politicii internationale. Departe de a fi invalidat[ de faptul c5, de exemplu,

obalantrdperfect5aputeriisevag[sirareoriinrealitate,egM,
.rtt$99ll9u1ggtseeilJll9!-+9

yedere,-qlebli-e ir-Selgas+il9y*Wg_"1:
a unui sistem ideal al balantei de outere.

*pffi_

Vvu/1{1,,

v(grJ6-I<.tlBt
tt

i!" \"4{p{F\

tq-!L.-

fvn}e4.+wdJro

ffi

TEORJA $I PRACTICA POLITICII INTERNATIONALE

i.

Realismul considertr conceptul-cheie de interes de

o rEoRrE nrermrA A RELATIILoR INTERNATIoNALE

ca putere drept o
fixat o datl pentru

Realismul politic nu presupune cI nu pot fi schimbate condifiile contemporane in


carc opereazl politica extern[, cu a lor instabilitate extrem[ gi cu ameninlarea mereu
prezentE a violenlei pe scartr larg[. De exemplu, balanta de putere este cu adeverat un
element peren al tuturor societ[trilor pluraliste, a$a flrm $tiau foarte bine autorii. Ifte
Federalist Papers; dar ea este capabilE s[ opereze, cum se int6mpl[ in Statele Unite,
in condilii de stabititate relativd gi conflict pagnic. DacX factorii care au dat nagtere
acestor conditrii pot fi replica[i pe scena internafionali, acolo vor domina condilii
aseminltoare de stabilitate gi pace, a$a cum s-a intimplat, de-a lungul unor lungi
epoci ale istoriei, intre anumite natiuni.
Ceea ce este adevf,rat in privintra caracterului general al relaliilor intgrnalionale
este aderr[rat gi in ceea ce privegte statul-natiune ca ultirr.i puhct de referi46 al politicii
externe contemporane. Degi realigtii c,red intr-adevir cd interesul este ptardardul cel
mai important prin care acfiunea pqlitici trebuie judecati Si difecfio.qat[,

nue

hTtante de timp gi de loc. Nf,scuti din experientrele Greciei antice, afirmatia lui
dide cr ,,identitatea intereselor este cea mai sigur[ dintre legituri, fie ea intre
' sau indivizi" a inspirat remarca din secolul al XIX-lea a lordului Salisbury cI
gura legiturr de uniune care rezistr" lntre naliuni este
,,absenta oricrror interese
lictuale". Ea a fost transformatr de cltre George washington intr-un principiu
,ral de guvernare:

) sumarS cuDoa$tere a naturii umane ne va convinge ctr, pentru cea


mai
^*",nuioun"
manit[1ii, interesul este pfincipiul director gi cf, aproape fiecare om.se aflr
^0
*ult'
au mai pulin sub influenla sa. Motivele ce fin de ,irn t"" publicr por (pentru
un timp

in circumstanle particulare) s[-i fac[ pe oameni si reslecte u,


pu,
ezinteresat; dar ele nu sunt suficiente pentru a produce pL
"o-]ortu,n"ot
p.opriu
,orrro.*ura,
urabiltr la dictatele rafinate ale datoriei sociale. Pugni oameni"ont
sunt capabili str sacrifice
rcontinuu petrtru binele comun toate considerentele legate de interesul
sau avantajul
articular. Este inutil sr condamnrm depravarea nanrriiumane din acest motiv
; asta
realitatea, experienla fiecrrei.epoci gi naliuni a confirmat-o gi trebuie
sr schimbtrm
t mare mrsurtr natura omului inainte de a reugi altfel. Nici o institulie care
sr nu fie

$ffi_
Q9tga0pffiniintre"iq$.eJe.silA-$tAguLge&S*e-"esl9 i

au

)nstruiti pe adevtrrurile prezumtive ale acestor.maxime nu poate sr reugeasca3.


serfiiunea a fost evocati gi extins[ in secolul

XX de observalia lui Max w.u'.,,

rteresele (materiale gi ideale), nu ideile domin[ direct acliunile


oamenilor. Dar
imaginile lumii" create de aceste idei au servit deseori ca indicatoare pentru
direcliile
e care dinamismul intereselor a ghidat acgiunilea.

tar tipul
49 inrqrgsg-Bre determinr ac[iunea politic5 intr-o anumirr oerioad[ a

f tf rlpraliicdieffi '6ffiii6tf pdiT";;iffi ;.ui-ilde care ar purea fi urmrrite se situE"il:EfHiiirieaEffi;66rJc;ffiffi,


p;;e
9'd"pT9"4-stslq,,l}6ffi
naliune le-a

urmirit

sau le-ar putea

51

Nimic din pozitria realist[ nu militeaz[


impotriva ipotezei,.c[ actuala diviziune a lumii politice in state,naJiuni nu va fi
inlocuir[ de unit6f mai mari cu un caracter diferit, mai armonizate cu potenfialul
tehnicii gi cerintrele morale ale lumii contemporane.
Realisnrl se desparte de aite gcoli de_gandire in fala intreblrii cruciale despre cum
poate fi transformati lumea contemporanS. Realistul este convins cI aceastl transformare poate fi atinsd numai prin manipularea cu mdiestrie a forfelor perene care au
configurat tfecunrl a$a cum vor face gi cu viitorul. Realistul nu poate fi convins ci
putem reugi o transformare confruntAnd o realitate politic[ ce-gi are propriile legi cu
un ideal abstract care refuzI sE le ia in considerare

cursul@istoriei.
\ cpndamruJfsi*disp.-ar[.ln
{^*-{%

$I
{

4. Realismul politic este con$tient de semnificafia moral[ a actiunii politice. Este


congtient gi de inevitabila tensiune inue cerinlele morale gi necesitfiile actiunii politice
de succes. $i nu este dispus sI mascheze gi sX elimine aceast[ tens.iune gi, deci, sl

arunce in

umbri in acelagi timp chestiunile morale gi politice, fficdnd si pard ca gi

urmlri.

ceeagi observatie se aplicd concepfului de putere.

conlinutul gi modalitEgile de a
liza sunt determinate de mediul politic gi cultural. puterea poate cuprinde
orice
tegte gi mentrine controlul omului asupra omului. Deci puterea acoperd
toate
ile sociale care servesc acestui scop, de la violenla fizicI p6ntr la cele mai subtile
uri psihologice prin care o minte o controleaza pe cealalt5. puterea se referr la
narea omului de crtre om atunci c6nd este disciplinattr de scopuri morale gi

olati de garantii constitutionale, ca in democraliile occidentale, dar gi

cdnd

de-a face cu forla nedomesticitr 9i barbard care-gi g[segte legea doar in putere
Lgura

justificare in mdrirea

sa.

he witings of George washington, edilie ingrijittr de John c. Fitzpatrick (united


States
'rinting Office, Washington, DC, 193l-1944), vol. X, p.
363.
Iarianne weber, Max weber (J.c.B. Mohr, Ttibingen, 1926), pp. 347-3:4g. vezi gi
Max
tleher Gecnmmolto lttfilitzo

ort f,olini^-."^-:^r^-i^

/r

D rr^L-

h-.:L:---

lucru in numele celor pe care ii protejeazd. AtAt indivizii, cit gi statul trebuie

sd

judece

acfiunea politic[ conform principiilor morale universale, precurn cel al libert5tii. Dar in
timp ce individul are un drept moral de a se sacrifica in numele unui asemenea
principiu, rBJ*Uu-ao"dfsp*l-gf,-ge:"nqita' ctuae*apremqE-sg*us*?,ai$Hffirribertrtii si srea in care+_Lclig]}ii-polilisp.ds-s*q-qge'"l;W}j3lggl_e"L*"_E]ggDiul

ffiffiHffiffiiamdrariffi
in
politice
acliunilor
f?irI a lua

calcul consecin{ele

The Fedemlist Papers

ale

aparent morale. Prin urmare,

set de 85 de documente (eseuri) scrise

pertru

explica gi sus(ine

ilry

de g6ndire, 4ltele
Realisrul politic nu ignora existenga 9i importanla standardelor
pe acestea din
decit cele politice. ca realist politic, nu poate decit s[ le subordoneze
sI impuni sferei politice
urml celoipolitice. El se sepi[ de alte icoli c6nd incearcd

mulconsiderdprudenla-cAntdrireaconsecinfelorac[iunilorpoliticealternativeic[. in mod teortc' etica judec[ acJiunile

fy-ff::T:

,il

iffiudeceac1iunileprintonsecin1elepolitice'Filosofia
la fel Lincoln cind a spus
:

ri

si

i'l
il

Aici, rgatisln t pottti


C[ aceastl chestiune nu este'
,,ub-ordu.gil"g4l!t:Ao-I3lt*4iti9;iitt9t-'4ion-ale'
o inven[ie a rmagrffiffii pornegte tocmai din esen[a
iffi

standarde de gindire potrivite altor domenii'

il
t

rccumgtiuc[emaibine,catmaibineposibil'giinte4ionezsEcontinuupAnlla
s-ar sfune imnotlli::T" va insemna
flrgit. DacI finalul imi va da dreptate, orice
dreptate nu vor conu'I
mic. Daca nu, zece ingeri jurind c[ am avut

istorice' Trei vor fi suficientes'


controversei se poate demonstra prin multe exemple
acgiune a pus in fata Frantei Si
Aceasti
in 1939, Uniunea Sovietici uut* tFinlanda.
violat aceasti acgiune Pactul
politicd.
A
Marii Britanii dou[ probleme : una legal[, alta
n11rytet
Ligii Naliunilor $i, dac[ da, ce m[suriar fi trebuit s[ adopte Franla 9i YT"u
Uniynga
pentru
c[,
CJei legale i se putea oferi ugor un rlspuns afirmativ
^evident,
politice depindea, in n1iryl tP9:-d'
sovieticd a inc5lcat Pacnrl. Rezolvarea problemei
Marii Briqii; in aldoilea
felul incare acfiunea ruseascd afecta interesele Frantei si ale
pe
o ra5lt Franta 9i Marea
de
intre,
putere
existent[
de
rind, depindea de distribulia
potenlial
ostile, in special
gi
naliuni
alte
sovietici
Britanie, iar pe de alt5 parte, Uniunea
rlteres.elol
asupra
al
posibil
gi
treilea rand, de impactul

rl

s"i' Affiffiffitrffig;'intie"aoevar si opinie' la


E mutt tenratiei

s3lsiisgkS:jffi.*
*ti

dar sd pretinzi
cu totul
rru in relatri,y ailtre
ru,Dle wu v,*vrr..lv * -:;; bun si ceiste
T!1y."u"
i,',{anXtii
-judec[1ii
se
supu
sunt
,-r'.
ci
to
natiunile
Este o mare diferent[ intre credin[a
"..alr,re c[ toate

tiiiru'

niversului. A sti c[

,ffi###;;;;,.

ar*;,

va.

mului,deneintrelespentruminteaumanx,giconvingereablasfemiatoareclDurnnezeu
poarc sA nu vrea 9i Dumnezeu'
tot timpul cu tine 9i cd ceeace doregti tu nu se
particular $i sfanyile Providentei
\rnerea facil[ a r"*not i lguiintre un;dtionalism
de acel plcat
punct dJvedere moral, deoarece este vorba tocmai

ste justificat[ din


,andrieiimpotrivacxruiaautoriitragediilorelenegiprofeliibibliciauavertizatcondususceptibilI

politic, pentru c6 este


rii gi supugii. Ecuatria este de asemenea d[untrtoare
cruciate, distruge natriuni
freneziei
etermine deformarea judecltii care, in orbirea
al Domnului insusi.
sau
ivilizalii _ in numele principiurui moral, al idealului
putere
ne salveazS deopotriv[
de interes definit ca
pe de altl parte, exact
"""""p*r
natiunile' inclusiv
toate
Dac6 privim
rcel exces moral 5i de acea prostie politic[.
corespunzltoare definite in
rastr[, drept entit[ti potitice ce-si urmlresc interesele
sr re drm
re drm dreptate tutq1el,f

ffit;"-;;;;i3yt9ilsd
:i '.'11:i :1'*"'
]rordreptateindou5.ffialtena1iunicapeanoastrdgi,
politici care respectl interesele altor

ind acest lucru, suntem capauiii sf, apliclm


ale noastre' Moderatia in politicl
iuni, in timp ce f, p.ot"puri gi le promove u'ip*
morale'
poaie sA nu reflecte moderalia judec[filor noastre

gcoti de gindire este real[ gi profund?i'


6. Deci diferenta intre realismul politic si alte
ar fi fost gregit inteleas5 gi interpretat5,
ic6t de mult din t"oriu ,.utir*utui potiiic

estecontestateadtudineasaintelectuallgimoral[specific[inchestiunile,Pl.iil:
Oirr

p*o

de vedere intelectual,

P"fi'"::t-"
le sus[tn pe i

t""ttt""

economistul, juristul, moralistul


in termeni de interes definit ca bogdtie ;
finit ca putere, aga cum economistul gnndeste
I"tio"ii 9u rysu]ite t".g3t"
istul se raporteazdru
"onrbr*iot"'
se intreaba : ,,cum afecteaz[ aceastS
tatea ac(iunii cu principiile morale. Economistul
se intreaba : ,,Se conformeaza
litic[ avulia societS[ii suu a.,,,ei pa4i din ea ? ''. Juristul
aceastii politic5 in acord cu
eastS politica regulilor or"ptotuiri Moralistul: ,,Este
m

'I:111::i13""*[

Ur@95..
rtpree nerionrtxl,, rra,,G-ffiffii-ffi:mil
inc ipi i le mo ral e ?

".

: r'

A RELATIILOR INTERNATIONALE

lucru'
;f, gi medieval[ era congtientl de acest

O TEORIE REALISTA

TEORIA $I PRACTICA POLTTICII INTERNATIONALE

gUry l&gl".q?-

uqp.*!t3 -p91 i t

ici

u Co"gr"tuiui' a partl0ului, a a$ri-

l]

ir,1

"."orry"[rytor
in calitate de naliuni
Frantei Si Marif Britanii gi a viitoarei distribulii de putere.
Soyieli-1| dil orglUniunea
conducAioare ale Ligii, Franta $i Marta Britanie au exclus
doar de
,"rt* nr"a impiedicate s[ se aliture Finlandei in rf,zboiul contra.sovieticilor
c6tre
in
drum
nafional,
refuzul suediei de a permite tranzitul trupelor pe teritoriul slu
fi
s-ar
qi Marea Britanie
Finlanda. Dacf, acest refuz al Suediei nu le-ar fi salvat, Fran[a
a Germaniei'
trezit, in scurt timp, in rlzboi concomitent impotriva Uniunii Sovietice Si
in sernul in
al
legalismului,
clasic
exemplu
un
a
fost
Folitica Frantrei gi Marii Britanii
acestor
determine
le
s[
sa,
sfera
in
legitim
care a permis ca rlspurnul chestiunii de drept,
despre
cea
lege
despre
cea
5i
i*i""irrr1. politice. in loc s[-si puni amtele intrebdri,iar rlspunsul pe care l-au glsit
put"r", ele au luat-o in considerare doar pe cea de drept;
ins5$i existenta lor'
nu a avut nici un efect intr-o chestiune de care ar fi putut sd depind[
Se
Al doilea exemplu ilustreaz[ ,,abordarea moralistf," a politicii internationale'
agestui
refer[ |a statutul internalional al regimului comunist din China' AscenSiunea
politicd' Erau
guveln a ridicat dou[ probleme pentru occidentali: una moral[, alta
ale lumii
morale
principiile
cu
conformitate
guu"in
in
natura 9i politicile acestui
Rlsguvern?
un
asemenda
cu
relalii
o""iAer,tat"f Ar fi trebuit Vestul sX intretrinl
in
mod
rezulta
nu
Dar
negativ.
unul
punsul la prima intrebare nu putea sf, nu fie
gandire
aplicat
de
Standardul
ir""".u, ce gi al doilea r[spuns trebuia sd fie negativ.
pr. 5i simplu de a analiza natura 9i politicile guvernului
primei - cel moral ".u
de alti parte,
comunist din China prin piisma principiilor moralititii occidentale. Pe
poiiti"e - trebuia s[ fie supus[ complicatului test al intereselor
a doua intrebare "r"
al puterii iisponibile fiec[rei p[r1i, dar $i al efectului pe care o direcgie
implicate
9i

ffi

in Hans J. Morgenthau, ,Another *Great Debate': The


The American Political Science Review, vol. XLVI
States",
United
the
of
National Interest
(decembrie 1952), pp. 979 9i urm. vezi 9i Hans L Morgenthau, Politics in the 20th
Century, vol. l, The Decline of Democratic tulitics (University of Chicago Press, Chicago,
1962), pp. 79 qi urm. 9i varianta prescurtata (University of Chicago Press, Chicago,
1971), pp. 204 si urm.

O TEORIE REALISTA A RELATIILOR INTERNATIONALE

TEORIA SI PRACTICA POLITICII INTERNATIONALE

)tiune sau alta l-ar fi avut asupra intereselor 9i puterii lor. Aplicarea testului ar
tut foErte bine s[ conducl la concluzia cX ar fi fost de prefbrat s[ nu ai de-a fuce
,n"-ol comunist al Chinei. Faptul c[ s-a ajuns la aceastii concluzie negind in
gime acest test gi rf,spinzind problemei politice in termeni morali a reprezentat,
rdev[r, un exemplu clasic al ,,abordlrii moraliste" a politicii internalionale.
J treilea caz ilustreaz[ gocant contrintul dintre realism 5i abordarea legalist-moralistl
iticii externe. Ca unul dintre garanlii neunalitilii Belgiei, Marea Britanie a intrat in
ri impotrira Germaniei in august 1914, deoarece Germania a inc[lcat neutralitatea
iei. Ac(iunile britanice puteau fi justificate fie in termeni realigti, fie in termeni

List-morali$ti. Cu alte cuvinte, s-ar fi putut argumenta realist cf,, de-a lungul
lelor, a fost axiomaticd pentru politica externi britariic[ prevenirea controlului
lor de Jos de citre o putere ostil6. Aici nu neaplrat violarea neutralitdtrii belgiene,
ntentriile obtile ale agresorului au motivat intervenlia britanic[. DacI pernrrbatorul
fOst o altX natiune decAt Germania, Marea Britanie ar fi putut foarte ugor evita S[
vini. Aceasta a fost pozilia adoptat5 de sir Edward Grey, ministrul de Externe din
perioad[. subsecretarul pentru Relatrii Internalionale, Hardinge, i-a spus in 1908 :
c[ Franla ar incllca neutralitatea Belgiei intr-un rlzboi impotriva Germaniei, este
ielnic o[ Anglia sau, Rusia ar migca vreun deget pentru apdrarea neutralit{ii
iei, i-n timp ce dac[ neutralitatea ar fi inctrlcat[ de Germania, probabil s-ar
npla contrariul". La care sir Edward Grey a replicat : ,,Aici este esenta"' Dar s-ar
a adopta pozilia legalist[ 9i moralist[ potrivit clreia cel care incalcX neutralitatea
iei per se, din sauza defectelor sale legale gi morale $i indiferent de interesele
e in joc 5i de identitatea agresorului, justificI intervenfia britanicd gi, dac[ tot a
I vorba, pe ce.l americanl. Aceasta a fost pozitria pe care Theodore Roosevelt a
rtat-o in scrisoarea sa cltre sir Edward Grey din 22 ianuarig 1915:

eftru mine, esenla problemei a fost Belgia. Dactr Marea Britanie sau Franla s-ar fi
omportat fate de Betgia la fel ca Germania, m-ag fi opus lor in acelaqi mod in care ml
pun Germaniei. Am aprobat cu emolie ac[iunile voastre ca un model pentru ceea ce
r putea s[ facl cei ce cred ctr tratatele trebuie respectate cu buntr'credin$ gi c[ existtr
eva numit moralitate interna[ionall. Adopt aceasttr pozilie ca un american care nu
ste mai mult englez decAt german, care lncearcl loial s[ serveasc[ interesele 15rii
rle, dar se strlduie$te, in acelagi timp, str factr ce poate pentru dreptate 9i decenl[ in

:ea ce privegte umanitatea in general gi care, deci, se simte obligat sI judece toate
:lelalte natiuni in func1ie de comportamentul lor in orice circumstanp'

I
$

ix fiC iustraclie
r1i

Cineva clre nu ar

fi decdt un ,,om moral" ar fi


om ce nu ar fi altceva decit

aplic sferei

^- -I^r* ^",,:-^ t.Bcxtrrrilor relioioase ale oamenilor. Ceea ce


alto-rasideinfluentalorreal[asupratrds6turilorreligioasealeoan

este adevlrat gi pentru restul' De


este adevlrat pentru acest aspect al naturii umane
cu celelalte qtiinte umaniste
pitOa, oi"i un economist modirn nu gi-ar concepe relatiile

t,r

li
I

I
i

fatr[ de alte standarde de


intr-un mod diferit. Exact printr-un proces de emancipare
au dezvoltat o
gindire gi prin dezvoltare; orroru potririte obiectului, econorni$tii
A contribui la o dezvoltare
Ieorie autonom[ a activit[trilor econ-omice ale oamenilor.
realismului politic'
scopul
asemenltoare in domeniuipolitic este, intr-adevlr,
asemenea principii nu va
bazatdpe
Este in natura lucrurilor c[ o teorie a politicii
de politicd externl'
astfel
fi intimpinat[ cu o aprobare unanim[ - de fapt, nici o
din cultura noastri ce nu
Aceasta deoarece poliiica gi teoria contrazic dou[ tendinle
teorii a politicii rationale $i
se pot reconcilia ro uro*ptiife qi iu rezultatele unei
din motiVe ce tin de ::perienta
obiective. Prima subevalueazd rolul puterii in societate
pe
larg de aceast[ tendinp, ceva
mai
gi filosofia secolului hl XIX-lea; ne vom ocupa
realiste a politicii, pTYilt
qi
practicii
rrriO.p*r*. Cealalt[ tendint[, opusl teoriei
umanl 9i sfera politicii'
chiar din relatia care existI Sit."Uui" s[ existe intre mintea
in funcgionarea de zi cu
Din motive pe care le vom discuta de asemenea mai tirziuT,

Trebuie s5 deghizeze,
zi, mintea umanf, nu poate privi adev[rul politicii directin fatr[.
mult cu cit individul
mai
at6t
cu
adevf,rul,
deformeze, subestimeze gi s[ infrumuseteze
internatrionale'
politicii
ale
in
cele
este impticat in procesile politicii, in special
pe
care-l joacl
rolul
cu
politicii
9i
Fiindcl numai ingel6ndu-se 1n legdturl cg, natura
cu
gi
irnpreun[
politic
pe scena politic6 omul poate trli multumit de sine ca animal
oameni.
ceilalti
-B.it-d".i inevitabil cd o teorie care incearc[ sf, inleleagd politica internafionall
sale, gi nu cum ar dori oamenii
aga cum este ea gi cum ar trebui sI fie potrivit naturii
clreia celelalte ramuri ale
psihologic[
s[ o vafl[, trebuie s[ dep[geasca o rezistenf[
necesit[
cunoa$terii nu trebuie se-i face faF. O carte dedicat[ intrelegerii teoretice
agadar o explicatrie special[ 9i o justificare'

plrarea realisti a autonomiei sferei politice impotriva subminIrii de cltre alte


ri de gindire nu implic[ disprel in ceea ce privegte existenta sau importanta lor.
ic[ mai curind ideea c[ fiecflruia trebuie sa-i fie acordate sfera gi functiile

-ncrinqn

de celel-alte ?!'P-9999

,*i:llilil?llllHi'#I"#

t;

fJ

ilmplet constringerile morale.

55

6.

Vezi pp. 74 si urm.