Sunteți pe pagina 1din 19

Facultatea de Medicin dentar Bucureti

Catedra de Radiologie dentar i general

Reprezentri (componente) grafice


ale imaginii radiologice

1. INTENSITATEA RADIOLOGIC
Reprezint gradul de luminozitate a unei zone de pe o radiografie.
- Intensitate mare(zonele albe pana la gri deschis de pe o
radiografie)=RADIOOPACITI(RADIOCONDENSRI)

corespund structurilor anatomice care permit intr-o mica masura


sau deloc trecerea radiatiilor rntgen.
- Intensitate mic (zonele negre i gri inchis de pe o
radiografie)=RADIOTRANSPARENE corespund structurilor
anatomice care permit usor sau foarte usor trecerea radiatiilor
rntgen.

Exemple:
1.Radiotransparene

Anatomice: camera pulpar, canalele radiculare, apexuri


radiculare neformate,
caviti pline cu esut moale sau
aer(caviti sinusale, nazale, orbitale, ci aeriene, etc), canal
mandibular,
gaura
incisiv,
gaura
mentonier,
sutura
intermaxilar, etc.

A - caviti nazale
B - sutura intermaxilar
C - gaura incisiv
D - camera pulpara i canalul
radicular

E - dentina
F - smalul

Canalul mandibular

Gaura mentonier

Suprapunerea gaurii mentoniere peste apexul unuia dintre premolari poate simula
un fals proces patologic periapical

Rdcin incomplet format si apex nenchis

Canal mandibular bifid. A. Sectiune CBCT prin corpul mandibulei care


evidentiaza si cel de-al doilea canal, mai subtire(sageata alba). B. Sectiune
transversala unde se vede al doilea canal,mai subtire(sageata alba)

Patologice: caviti carioase, leziuni(parodontite)periapicale


cronice - majoritatea, leziuni parodontale marginale, linii de
fractur, leziuni tumorale, etc.

Carie ocluzal

Leziune periapical

Leziune parodontal

cronic

marginal

Carcinom mandibular

Fracturi de mandibula

Terapeutice/Iatrogene: defectul osos postchirurgical rezeciei


apicale (umbra rezidual a lui Hammer).

Umbra lui Hammer

2.Radioopaciti

Anatomice: esuturile dure dentare(smal, dentin, cement),


esutul osos(os spongios, os compact:lamina dura, marginea
bazilar a mandibulei, pereii cavitilor),etc.

S smal
D dentin
C cement
LD lamina dura

Not:
Smalul este cea mai radioopac substan din organism.Dentina
i cementul au aspect diferit (albmurdar) de cel al smalului
datorita gradului de mineralizare mai scazut, fapt ce radiologic se
regsete ca diferena ntre radioopacitile acestora ce face ca
jonciunile smal dentin i smal-cement s fie decelabile pe
radiografie. Intre dentin i cement radiologic nu este diferen.
Jonciunea smal-dentin este important n aprecierea
profunzimii proceselor carioase ocluzale. n acest sens este de
reinut faptul c in localizrile ocluzale doar cariile profunde(ce
depesc jonciunea smal-dentin) pot fi decelabile radiologic
pentru c cele superficiale sunt mascate de radioopacitatea
smalului ocluzal bine reprezentat la acest nivel sau n cel mai bun
caz se pot vedea cele localizate n fosete.
Jonciunea smal-cement, datorit localizrii ei in zona coletului,
este important n aprecierea gradului de rezorbie a marginii
osoase alveolare n parodontopatii marginale.

JSD jonciunea smal-dentin


JSC jonciunea smal-cement

Patologice: pulpoliii(formatiuni mici dure calcare situate in


camera pulpar sau canalele radiculare), tartrul dentar, dentina
secundar/tertiara de reacie, calculii salivari, cteva forme de
parodontite
periapicale
cronice(abcesul
periapical
cronic
condensant),odontomul,etc.

Pulpolii

Abces periapical cronic condensant

Not:
Tartrul dentar poate fi vizualizat pe Rx sub dou forme:
form spicular(formaiuni mici rotunde ataate de feele
aproximale ale dinilor asemntoare unorspini) - atunci cnd
clinic se gseste in cantitate mic, subgingival

Tartru spicular

form lenticular/semilunar(formaiuni asemntoare unor


semilune/lentile ataate de feele aproximale ale dinilor cu
aspect de colet ngroat) atunci cnd clinic se gsete n
cantitate mare si sub si supragingival

Tartru lenticular

Calculii salivari se pot observa fie pe traiectul canalelor de


excreie ale glandelor salivare fie chiar n plin parenchim glandular
ca formaiuni rotund ovalare radioopace de diferite dimensiuni.

Calcul salivar in canalul Wharton

Dentina secundar/teriar de reacie nu se deosebete ca


i intensitate de dentina normal ci doar se observa accentuarea
convexitii tavanului camerei pulpare prin depunerea la acest nivel

pna la, n cazuri avansate, unirea tavanului cu podeaua camerei


pulpare(trangularea camerei pulpare i subierea coarnelor
pulpare). Se ntlnete la dinii cu carii cu evoluie ndelungat sau
cu obturaii vechi/persoane in vrsta.

Dentin teriar de reacie

Terapeutice/Iatrogene: obturaii coronare i radiculare, lucrri


protetice, elemente de imobilizare n fracturi(ligaturi de srm,
plcue de sintez, etc.), implanturi dentare, aparate ortodontice,
substane de contrast( de ex. cele folosite pentru injectarea
glandelor
salivare
in
vederea
efecturii
sialografiilor
:
lipiodol),mee iodoformate, ace rupte pe canal, corpi straini, etc.
Nota :

Obturaiile si lucrrile din metal sunt cele mai radioopace(alb


strlucitor). Compozitele de generaie noua sunt radioopace, la fel
ceramica.Singurele materiale radiotransparente sunt acrilatele si
compozitele vechi. Intensitatea lor depinde de compozitia lor.

Obturaii si coroane

Punte metalo-ceramic

Coroane acrilat

Aparat ortodontic

Obturaii compozit

Implanturi dentare

Corp strain (ac trat.endo)in regiunea


periapicala a IL 22

Fragment (metalic)de proiectil in


mucoasa obrazului. Fractura radic. PM

Ac seringa rupt in cursul efectuarii unei anestezii tronculare periferice (vazut pe o


radiografie in incidenta mandibula defilata)

Mesa iodoformata pentru drenaj in

Implant lama la maxilar

cursul tratamentului chirurgical

2. CONTURURILE
Sunt limitele periferice ale unei arii de pe o radiografie.Pot fi:

- Nete imagini bine conturate


- terse/difuze imagini slab conturate
- Absente imagini neconturate
Exemple:
1.Contur net :chisturile in faz latent cronic, caviti preparate,
alveola dentar postextracional recent etc.

Chist radicular

Alveol goal

Caviti preparate

2.Contur ters/difuz : chisturile in faz acut, abcesul periapical,


tumori, etc.

Abces periapical

Carcinom mandibular

3.Imagini neconturate : parodontita periapical difuz Partsch,etc.

3. STRUCTURA

Reprezint conformaia interioar a unei arii de pe o radiografie,


tenta uniforma sau neuniforma de intensitate radiologica a ceea ce se
afl n interiorul conturului. Poate fi:
- Omogen(uniform)
- Neomogen(neuniform)
Att radiotransparenele ct i radioopacitile pot avea stuctur
omogen sau neomogen.
Exemple:
1.Structur omogen : chisturile mari n faz cronic, cariile
profunde, calculii salivari, etc.
2.Structur neomogen
: chisturile in faza acuta, abcesul
periapical cronic condensant, parodontita periapical difuz
Partsch, etc.

4. FORMA

Poate fi:
- Regulat(rotund, oval, etc.)
- Neregulat

Exist descrise n literatura de specialitate forme consacrate i


asemntoare unor elemente din mediul nconjurtor.

Exemple :
- b de toboar rdcinile cu hipercementoz

Hipercementoz

- inim/mr chistul nazo-palatin

Chist nazo-palatin

- lacrim/par chistul globulo-maxilar

Chist globulo-maxilar

- pom nflorit- parotidit cronic

Sialografie Parotidit cr.

- baloane de spun/fagure de miere ameloblastomul

Ameloblastom

5. DIMENSIUNILE

Le putem aprecia cu ochiul liber sau le putem msura i preciza


acolo unde este cazul.
Putem folosi termenii de macro- pentru dimensiuni mai mari i
micro- pentru dimensiuni mai mici:
Exemple:
- Microdonie(dini mai mici dect normal)/macrodonie(dini mai
mari dect normal)

Macrodontie

Microdont M2

- Macrochisturi/microchisturi
- Dimensiuni crescute ale camerei pulpare in taurodonie

Taurodonie

- Dimensiuni reduse ale coroanei in atriie, abraziune,etc.

6. NUMRUL

Se pot ntlni pe orice radiografie elemente unice sau multiple.


n anatomie gsim elemente unice(cele situate pe linie median:sept
nazal, spina nazal anterioar, sutura intermaxilar), elemente
duble(caviti nazale, sinusuri maxilare, orbite, etc.) i elemente
multiple (dinii). In patologie se pot descrie 1, 2, 3 sau mai multe
leziuni ntr-un anumit perimetru al radiografiei.
Putem folosi termenii de poli- pentru un numr mai mare,
oligo- pentru un numr mai mic i prefixul a- pentru lipsa unui
element de pe o radiografie:
Exemple:
- Polidonie(un
numr
mai
mare
de
dini
normal)/oligodonie(un numr mai mic de dini
normal)/anodonie(lipsa unuia sau mai multor dini)

Polidontie- 2 incisivi laterali

dect
dect

Oligodontie cu lipsa unui incisiv

- Polichisturi
- Policarii
7. SEDIUL I POZIIA
n patologie, in majoritatea descrierilor, vom preciza sediul
respectiv poziia unde este cazul, al leziunilor respective. De fapt
ncepem descrierea cu localizarea cu exactitate a leziunii dupa care
adugam si celelalte carecteristici radiologice.
Exemplu :radiotransparen localizat pe suprafaa ocluzal a
molarului 2 maxilar drept

n cazul dinilor putem observa modificri de poziie in toate


sensurile in diferite incidene :
- vertical egresiuni, extruzii, intruzii
- orizontal mezializri, distalizri prin nclinare sau translaie
- vestibularizri, oralizri(incidene ocluzale sau CT)
- axial rotaii.
n cazul fracturilor se observa modificari ale poziiei
fragmentelor de fractur pe care le precizm n descrierea acestora :
- diastazis distanarea fragmentelor n sens orizontal
- decalaj distanarea fragmentelor n sens vertical
- inclecare suprapunerea fragmentelor de fractur
- angulare/rotare- deplasarea sub un anumit unghi a fragmentelor
de fractur

Tot in cazul fracturilor facem precizri cu privire la sediul


acestora n raport cu dinii astfel:
- localizare ntre IC fractur median
- localizare ntre IC si IL/ IL i C fractur paramedian
- localizare distal de C fractur lateral
- localizare in dreptul M3 mandibular i distal de acesta- fractur de
unghi mandibular
- localizare in dreptul M3 maxilar i distal de acesta fractur de
tuberozitate maxilar