Istoria Europei Anglia Victoriana

Regina Victoria a urcat pe tron la 1837, si pana la regina

Elisabeta a-II-a domnia sa a fost cea mai lunga din istora
Angliei. Ea a avut noua copii, si prin cstoriile pe care acetia
le vor avea, regina Victoria va fi considerata bunica Europei in
condiiile in care dinastia engleza se nrudea cu majoritatea
familiilor domnitoare din Europa (fiica ei cea mare va fi mama
viitorului mprat al Germaniei, Wilhelm a II- lea ). Anglia, in
timpul domniei reginei Victoria, se va afirma drept cea mai
mare putere militara, industriala si financiara a lumii supremaia
ei fiind ns ameninata la sfritul secolului al-XIX-lea de
ascensiunea Germaniei si Statelor Unite ale Americii.
La mijlocul secolului al-XIX-lea Anglia producea 56 milioane
tone de crbune si 2 milioane tone de fonta, ceea ce reprezenta
o jumtate din producia mondiala. Anglia importa mai mult
dect exporta, dar acest deficit era acoperit de profiturile
societilor

de

asigurare,

de

companiile

maritime

si

de

investiiile engleze in strintate. Anglia domnea in industria

textila, reeaua sa de cai ferate ajunsese la 8000 de km si
inginerii englezi construiau cai ferate peste tot in lume.
Comerul britanic s-a dezvoltat spectaculos prin intermediul
companiilor maritime care vor deveni principalul client al
industriei metalurgice. Jumtate din tonajul mondial al navelor
care navigau pe mari si pe oceane arbora pavilion englez. La
mijlocul secolului al-XIX-lea, Anglia avea peste 21 de milioane
de locuitori, Londra era principala metropola a lumii cu peste
2.5 milioane de locuitori, iar Glasgow, Manchester si Liverpool

aveau peste 300.000 de locuitori. Creterea demografica a Marii

Britanii a fost nsoita ns si de fenomenul migraiei peste
ocean al irlandezilor, exod provocat de marea foamete care a
afectat Irlanda. Guvernele britanice s-au preocupat de reforme
sociale, sntatea publica si educaie. S-au luat masuri pentru
interzicerea sau limitarea muncii copiilor, interzicerea pe timpul
nopii a muncii femeilor si stabilirea unei durate fixe in ce
privete ziua de lucru. S-au inaugurat mari lucrri de canalizare
si

pentru

captarea

mbuntirea

apei

condiiilor

potabile,

de locuit.

In

precum

si

1870 s-a

pentru
introdus

nvmntul primar obligatoriu si gratuit, nvmnt pus in

sarcina comunitilor locale. In planul politicii externe, Marea
Britanie s-a afirmat cu prilejul Rzboiului Crimeii si intre anii
1857-1860 in cel de-al doilea rzboi al opiumului, trupele
engleze au obligat China dup cucerirea Canton-ului si Pekingului sa accepte comerul cu opiu colectat si tratat de englezi in
India. Poziia Marii Britanii in plan extern s-a redus, iar puterea
dominanta pe continentul european a devenit Prusia, in special
dup nfrngerea Austriei si a Franei care a permis unificarea
Germaniei.
In planul politicii interne se construiesc partidele moderne
si se afirma doi lideri excepionali. Primul, William Gladstone,
care a format partidul liberal (fotii whigs) si Benjamin Disraeli,
lider al conservatorilor (fotii torries). In 1867 primul ministru
Disraeli, impune o reforma electorala care dubleaz numrul
alegatorilor, acetia ajungnd la 2 milioane. Reforma electorala
a produs o mare victorie liberala, Gladstone devenind primministru in perioada 1868-1874. El a impus reforme in educaie,

deschiznd cele doua mari universiti Oxford si Cambridge

pentru

studeni

si

profesori

care

nu

erau

anglicani

si

introducnd noi materii de studiu. O reforma importanta a avut

loc si in armata, prin limitarea privilegiilor tradiionale ale
aristocrailor

si

prin

mbuntirea

instruciilor.

Benjamin

Disraeli redevine prim-ministru si in perioada mandatului sau,

Marea Britanie ncepe sa acorde o atenie sporita problemelor
coloniale, care vor face din Marea Britanie cea mai importanta
putere imperialista a lumii.

Revoluia din Rusia

In februarie 1917 pe fondul tensiunilor sociale acumulate si
a nemulumirilorprovocate de nfrngerile suferite in perioada
primului rzboi mondial, arul Nicolae al-II-lea abdica. Se
instaureaz un guvern care proclama amnistia politica, se
declara de acord cu independenta Poloniei ruseti, aboleaz
privilegiile feudale si stabilete ziua de lucru de 8 ore pentru
muncitori. Partidele politice revoluionare erau divizate: cadeii
(tinerii ofieri), social-revoluionarii si social-democraii care din
1903 erau mprii in doua faciuni : bolevicii (majoritate) si
menevicii (minoritate). In realitate de foarte puine ori
bolevicii au fost in majoritate. La Petrograd si Moscova se
formeaz soviete ale soldailor si muncitorilor. In iulie 1917 se
desfoar primul congres a sovietelor la care bolevicii vor
obine cu puin peste 100 de delegai din cei 800 prezeni.
Bolevicii vor ncerca sa cucereasc puterea la Petrograd dar
vor fi nfrni si muli dintre liderii lor arestai. Liderul

bolevicilor, Vladimir Ilici Lenin, considera primul rzboi mondial

ca fiind un rzboi civil purtat de capitaliti. Aflat in exil in
Elveia, el a fost trimis de germani cu un tren blindat in Rusia
pentru a slabi prin activitatea bolevicilor capacitatea de lupta a
Rusiei.
In august 1917, liderul social-revoluionarilor, Alexandr
Kerensky devine prim-ministru. mpotriva sa acionaubolevicii
care au ctigat un puternic suport popular prin lozinci precum :
Pace, pmnt si pine pentru popor. In septembrie 1917
comandantul armatei ruseti generalul Kornilov ncearc sa
nlture prin fora guvernul Kerensky care face apel la sprijinul
sovietelor, soldailor si muncitorilor si ii elibereaz din nchisori
pe boleviciiarestai. In octombrie 1917 are loc adunarea
constituanta dar la alegerile pentru acest organism bolevicii
vor ctiga cam 25% din locuri, restul partidelor de la guvernare
in jur de 60%, iar conservatorii restul. Bolevicii cu sprijinul
grzilorroiinchidlucrrileadunrii

constituante

si

preiau

puterea. In opinia lui Lenin revoluia trebuia declanata cu orice

pre si trebuia introdusa dictatura proletariatului exercitata de
elita bolevica, etapa tranzitorie spre instaurarea comunismului.
Bolevicii

adopta

ctigasprijinulrnimii

serie
si

al

de

masuri

muncitorimii

prin

care

pmnturile,

echipamentele agricole si animalele devin proprietatea statului

si

sunt

date

spre

utilizare

comunitilor

rneti.

Sunt

naionalizatecile ferate si bncile, iar comerul exterior devine

monopol

al

statului.

Organizaiilemuncitoreti

participa

la

managementul fabricilor; titlurile nobiliare si rangurile militare

sunt abolite; se proclama egalitatea intre sexe si egalitatea

intre naiunile care triau in Rusia. Pentru a imenine puterea

bolevicii au renunat la lupta mpotriva Germaniei si a Puterilor
Centrale, trupele acestora naintnd nestingherite pana la 160
km de Petrograd.
In martie 1917 bolevicii au ncheiat un tratat de pace cu
Puterile Centrale, Tratatul de la Brest-Litovsk. Prin acest tratat
bolevicii cedau 1.600.000 km care reprezentau o treime din
pmntul arabil al Rusiei, o treime din fabrici si uzine si trei
ptrimi

din

minele

de

crbune

si

fier

ale

Rusiei.

Boleviciirecunotea din acest tratat independenta Finlandei,

Ucrainei si Georgiei, cedau Germaniei Polonia ruseasca si tarile
baltice si cedau Imperiului Otoman teritorii din Transcaucazia. In
iulie 1918 se adopta o noua constituie prin care bolevicii
rezolva problema naionalitilordeclarnd Rusia o federaie.
Puterea

politica

aparineabolevicilor

prin

organismele

comitetul central (care alegea biroul politic) si guvernul alctuit

din comisari ai poporului. In Rusia se va declanarzboiul civil
intre

roii

si

ruii

albi,

adicfotiiofieriariti

si

forelenaionaliste ale diferitelor naiuni din Rusia care dorea

independenta.