Pompa de cldur

O pomp de cldur este o instalaie care, consumnd lucru mecanic, transfer cldur de la un
mediu de temperatur mai joas (mai rece) la altul de temperatur mai nalt (mai cald).
Cantitatea de cldur transmis mediului cald este mai mare dect lucrul mecanic consumat.
Aceste instalaii se folosesc n general pentru nclzire.
n Romnia, aproximativ 160 de sisteme de nclzire i rcire pe baz de pompe de cldur au fost
comercializate n anul 2008. Costul unui astfel de sistem de nclzire i rcire este de circa 25.000
de euro pentru o cas de 100.000 de euro cu o suprafa de pn la 120-150 de metri ptrai
Pompa de caldur este un dispozitiv cu ajutorul cruia se poate transporta cldur de la o locaie
("surs") la o alt locaie ("radiator" sau "schimbtor de cldur") folosind lucru mecanic, de obicei
n sens invers direciei naturale de micare a cldurii. Majoritatea pompelor de cldur sunt
folosite pentru a muta cldura de la o surs cu temperatur mai mic la un radiator cu
temperatur mai mare. Cele mai comune exemple de astfel de pompe se regsesc n frigidere,
congelatoare, aparate de aer condiionat i invertoare de cldur.
Funcionarea pompelor de cldur se bazeaz pe proprietile unui fluid la schimbarea strii de
agregare, mai precis la lichefiere si evaporare. Cel mai adesea pompele de cldur extrag cldura
din aer sau pmnt, motiv pentru care unele din ele nu mai lucreaz eficient cnd temperatura
mediului scade sub -5 C.

n conformitate cu principiul al doilea al termodinamicii, cldura nu poate curge spontan dintr-o

locaie mai rece ntr-o zon mai cald; lucru mecanic este necesar pentru a realiza acest lucru.

Avnd n vedere c pompa de cldur sau frigiderul utilizeaz un anumit lucru mecanic pentru a
muta lichidul refrigerant, cantitatea de energie depus pe partea de cald este mai mare dect cea
luat din partea rece.
Cele mai ntlnite pompe de cldur funcioneaz prin exploatarea proprietilor fizice ale unui
fluid cunoscut sub denumirea de "agent frigorific" atunci cnd acesta trece prin procese de
evaporare i de condensare.
Fluidul de lucru, n stare gazoas, este sub presiune i circulat prin sistem prin intermediul unui
compresor. La ieirea din compresor, gazul acum fierbinte i sub presiune mare este rcit ntr-un
schimbtor de cldur numit "condensator", pn cnd condenseaz ntr-un lichid aflat la o
presiune mare i o temperatur moderat. Agentul frigorific condensat trece apoi printr-un
dispozitiv de scdere a presiunii ca o supap de expansiune, un tub capilar, sau eventual un
dispozitiv extractor de lucru mecanic, cum ar fi o turbin. Dup acest dispozitiv, lichidul
refrigerant aflat acum ntr-o stare quasi-lichid trece printr-un alt schimbtor de cldur numit
"evaporator" n care agentul refrigerant se evapor prin absorbie de cldur. Fluidul revine astfel
la compresor i ciclul se repet.

ntr-un astfel de sistem este esenial ca agent frigorific ajung la o temperatur suficient de mare
atunci cnd este comprimat, deoarece conform legii a doua a termodinamicii caldura nu poate

curge dintr-un mediu rece la unul mai cald. Practic, acest lucru nseamn c agentul frigorific
trebuie s ajung la o temperatur mai mare dect cea ambiental n jurul schimbtorul de
cldur din partea de presiune inalt. n mod similar, lichidul trebuie s ajung la o temperatur
suficient de sczut dup expansiune pentru a putea absorbi energie termic din mediul rece,
adic lichidul trebuie s fie mai rece decat mediul nconjurtor schimbtorului de cldur din
partea de joas presiune. n special, diferena de presiune trebuie s fie suficient de mare pentru
fluidul s condenseze n partea fierbinte i s se poat nc evapora n regiunea de presiune mai
mic, la partea rece.

Cu ct se dorete o diferen de temperatur mai mare, cu att mai mare diferena de presiune
necesar va fi mai mare i prin urmare, mai mult energie necesar pentru a comprima fluidul.
Astfel, n cazul tuturor pompelor de cldur, eficiena energetic (cantitatea de cldur mutat pe
unitate de lucru mecanic consumat) scade cu creterea diferenei de temperatur.

Frigiderele, aparatele de aer condiionat precum i unele sisteme de nclzire sunt aplicaii
obinuite care utilizeaz aceast tehnologie. Datorit necesarului foarte variat de temperaturi i
de presiuni, sunt disponibili muli ageni frigorifici diferii.

n aplicaii din domeniul climatizrii, o pomp de cldur se refer n mod normal la un dispozitiv
de vaporitare-condensare care include o supap dublu-sens i schimbtoare de cldur optimizate,
astfel nct direcia fluxului de cldur poate fi inversat. Prin intermediul supapei se selecteaz
direcia pe care circula agentul refrigerant pe parcursul unui ciclu i prin urmare, pompa de
cldur poate furniza unei cldiri fie nclzire fie rcire. n climatele mai reci setarea implicit a
supapei este de nclzire, n timp ce setarea implicit n climatele calde este de rcire. Pentru c
cele dou schimbtoare de cldur, condensator i vaporizator, trebuie s schimbe ntre ele
funciile, ele sunt optimizate pentru a efectua n mod corespunztor n ambele moduri. Ca atare,
eficiena unei pompe de cldur reversibil este de obicei uor mai mic dect cea a dou maini
separate optimizate pentru un singur proces.

n aplicaiile de instalaii sanitare, o pompa de caldur este uneori utilizat pentru inclzirea sau
prenclzirea apei pentru piscine sau nclzitoare de ap menajer.

n aplicatii oarecum rare, ambele capaciti att de extracie ct i de adugare de cldur pot fi
utile i de obicei rezult n utilizarea foarte eficient a energiei de intrare. De exemplu, atunci
cnd un aparat de aer condiionat folosit pentru rcire poate fi adaptat la un aparat pentru
nclzirea apei, o singur pomp de cldur poate sluji la dou scopuri utile. Din pcate, aceste
situaii sunt rare din cauza cererii semnificativ diferite pentru profile de nclzire i rcire.

Pn n anii 1990, agenii frigorifici folosii cu preponderen erau clorofluorocarburi, cum ar fi R12, parte din clasa florurilor clasice. Producia acestor ageni a fost oprit in 1995 datorit
impactului negativ pe care acetia l aveau asupra stratului de ozon. Au fost inlocuii cu
hidroclorofluorocarburi, mai cunoscute ca R-134a. Aceti ageni au nlturat problemele legate de
instabilitatea clorului la expunerea la ultraviolete, dar aveau eficien mai sczut comparativ cu
R-12, necesitnd un aport mai mare de energie mecanic. n aceeai perioad s-au mai
introdus amoniacul (NH3) ipropanul sau butanul, mai puin corozivi dar inflamabili.

ncepnd cu anul 2001 s-a introdus dioxidul de carbon, cunoscut ca R-744. n aplicaii rezideniale
i comerciale hidroclorofluorocarburile, R-22, sunt n continuare rspndite, dei utilizarea
hidrofluorocarburilor este in cretere, fiind considerai froni de substituie definitiv pentru c nu
conin clor i astfel nu duneaz deloc stratului de ozon. n aparate cu ciclu Stirling sunt folosii ca
ageni refrigerani hidrogenul, heliul, azotul i chiar aerul, fiind astfel aparatele cele mai
prietenoase pentru mediu. Cele mai recente aparate incearc folosirea izobutanului, R-600A, un
agent ce nu distruge stratul de ozon i este considerat verde.

Tipuri de pompe de caldura

Cele dou tipuri principale de pompe de cldur sunt pompe de cldur cu compresie i pompe de
de cldur cu absorbie. Pompe de cldur cu compresie ntotdeauna funcioneaz pe energie

mecanic (prin energie electric), n timp ce pompele de cldur cu absorbie pot rula i pe cldur
ca surs de energie (prin intermediul de energie electric sau combustibili).
O serie de surse au fost folosite ca surse de cldur pentru nclzirea cldirilor private i
administrative:
pompe de cldur pe surs de aer (extrag cldura din aerul exterior)

pompe de cldur aer-aer (transfer energie termic aerului din interior)

pompe de cldur aer-ap (transfer energie termic unui rezervor de ap)

pompe de cldur geotermale (extrag cldura din sol sau din surse similare)

pompe de cldur geotermale-aer (transfer de energie termic ctre aerul din

interior)

pompe de cldur sol-aer de (solul este surs de cldur)

pompe de cldur roc-aer de (roca este surs de cldur)

pompe de cldur ap-aer (corp de ap ca surs de cldur)

pompe de cldur geotermale-apa (transfer caldur unui rezervor de ap)

pompe de cldur sol-ap (solul este surs de cldur)

pompe de cldur roca-ap (roca este surs de cldur)

pompe de cldur ap-ap (corp de ap ca surs de cldur)

Pompele de caldura sunt produse relativ noi pe piata romaneasca dar foarte cunoscute si folosite in
tarile din vestul Europei mai ales in tarile Scandinave. Chiar si pe aceste piete produsul este
relativ nou dar in ultimii ani pompele de caldura au devenit foarte populare. In Suedia, de
exemplu, mai mult de 80% din imobile, avand cele mai diverse destinatii - vile, apartamente, scoli,
gradinite, primarii, sedii de banci si in special hoteluri - sunt incalzite cu pompe de caldura. Cu
toate ca investitiile de inceput sunt mari, comparativ cu o centrala pe gaze sau lemne, tot mai
multi proprietari de case, vile sau cladiri opteaza pentru aceasta forma de incalzire si producere a

apei calde menajere datorita in primul rand costurilor scazute de intretinere si functionare. De
fapt pompele de caldura produc de 3-5 ori mai multa energie decat consuma. La prima vedere
aceasta suna ca un hocus pocus dar adevarul este ca pompele de caldura preiau energia existenta
in mediul inconjurator chiar si la temperaturi scazute. Aceasta energie este procesata de pompa
termica si este livrata in instalatia de incalzire la o temperatura de 45-55 grade Celsius. In fapt,
pentru fiecare kilowat de energie electrica absorbit de compresorul pompei de la reteaua electrica,
pompa livreaza in medie intre 4 si 5,5 kilowati energie termica. Din acestia, energia pe care
clientul o plateste este cea necesara functionarii compresorului din instalatia pompei de caldura,
adica numai cca din energia termica livrata de pompa de caldura.Cum este posibil acet lucru ?
Foarte simplu. Diferenta de din valoarea energiei termice livrata de pompa de caldura este
absorbita de aceasta din mediu (aer, apa, sol, etc) si este gratis.
Partile componente principale ale unei pompe de caldura sunt urmatoarele: un condensator, un
ventil de expasiune (laminare), un vaporizator, un compresor si tevi din cupru prin care curge
agentul frigorific de transport al caldurii. Acest agent frigorific actioneaza intr-un sistem inchis de
conducte, ceea ce inseamna ca agentul nu are nici un fel de contact cu mediul inconjurator. Agentii
frigorifici cei mai folositi de producatorii suedezi sunt agenti frigorifici fara clor (dupa noile reguli
UE) care au o influenta negativa scazuta asupra mediului. Cel mai utilizat este R134a, un agent
stabil care nu uzeaza foarte mult compresorul dar care fiind compus din molecule mici necesita un
compresor cu capacitate mai mare (deci costuri ceva mai mari). Se mai utilizeaza agentii din grupa
glimer (un amestec de mai multe gaze care au temperaturi diferite de vaporizare) R 407C si R 410
A care lucreaza la presiuni si temperaturi mai ridicate decat R134a dar nu au nevoie de un
compresor de capacitate mare. Incepand din anul 2002 in Suedia (si implicit in intreaga Europa
inclusiv in Romania) este interzisa folosirea agentilor frigorifici care contin clor (tip R12, sau R502)
si este interzisa completarea instalatiilor cu agent frigorific R22. Agentii folositi in pompele de
caldura au proprietatea ca se vaporizeaza (fierb) la temperaturi foarte scazute (ex: R134a la fierbe
la temperatura de -26C iar R410A fierbe la temperatura de 40C).

Principiul de functionare al pompelor de caldura este acelasi cu al oricarei masini frigorifice dar
inversat, in sensul ca daca in cazul frigiderului vaporizatorul se afla in frigider si condensatorul in
spatele frigiderului, in cazul pompelor termice, caldura condensatorului este transferata
sistemului de incalzire in timp ce temperatura scazuta a vaporizatorului nu este folosita pe timp
de iarna. In schimb, temperatura scazuta obtinuta in vaporizator poate fi folosita pe timp de vara
pentru climatizarea cladirilor, in felul acesta pompa de caldura poate fi folosita atat pentru caldura
cat si pentru climatizare. Producatorii de pompe de caldura chiar indica folosirea climatizarii pe
timp de vara pentru ca prin climatizare se introduce in pamant caldura preluata de pompa din
cladiri, aceasta inmagazinandu-se pentru iarna cu consecinta cresterii eficientei pompei de
caldura.
Comparativ, daca se calculeaza costurile de instalare necesare unei pompe de caldura care
functioneaza atat pe incalzire cat si pe climatizare atunci aceste costuri sunt comparabile cu cele
necesare pentru instalarea unei centrale termice performante si a unui chiller pentru incalzirea
apei calde menajere plus o instalatie de conditionare pentru perioada de vara. (cu mentiunea ca

instalatiile de aer conditionat clasice nu se pot considera instalatii de climatizare deoarece acestea
nu pot mentine o temperatura constanta in cladiri ci numai racesc aerul instantaneu). In alta
ordine de idei pompele de caldura economisesc intre 50-80% din costurile de incalzire.
Pentru functionare, pompa de caldura are nevoie de o sursa de caldura de la care vaporizatorul sa
preia energia termica pentru procesat.In cazul nostru sursa de caldura poate fi un put forat in
pamant la adancimi de 40 150 de m , un sant sapat la o adancime de peste 1,2 m , apa de pe
fundul unui lac sau rau, (vezi figurile de mai sus) caldura de pe returul unui proces tehnologic sau
sistem de incalzire (instalatii mai mari), apa din panza freatica sau caldura latenta de condensatie
a vaporilor de apa din mediul inconjurator. Avand in vedere temperatura scazuta de vaporizare a
agentului frigorific mentionat mai sus (-40C) pentru o functionare optima a compresorului,
temperatura sursei de caldura poate fi cuprinsa intre 0 si 10 C. Pentru a asigura necesarul de
caldura pentru o casa si pentru a achizitiona exact pompa de care este nevoie, trebuie ca acest
necesar de caldura sa fie calculat in mod riguros.
In functie de necesarul de energie, se calculeaza lungimea furtunului de plastic care trebuie
ingropat la o adancime de peste 1,2 m si o distanta intre spire de min 1,5m. (in cazul ca serpuirile
furtunului sunt prea apropriate, exista riscul ca lichidul din furtun sa fure energie de la spirele
mai apropiate si acestea sa inghete). In furtun se foloseste un amestec de apa si etilenglicol pentru
a evita riscul inghetarii. Lichidul din furtun care preia energia inmagazinata in pamant sau apa,
o transfera agentului frigorific (tip R134a R407C sau R410A) din vaporizator (care este de fapt un
tip de schimbator de caldura in placi ). In consecinta, acesta se vaporizeaza trecand astfel din stare
lichida in stare gazoasa. Lichidul din furtun isi continua drumul ciclic in circuitul inchis preluand
in continuare energie din pamant. Agentul refrigerant aflat in stare gazoasa in pompa de caldura
trece mai departe in compresor unde, prin comprimare, ajunge la o temperatura de cca 75-100
grade Celsius. Agentul frigorific in stare gazoasa trece mai departe in condensator (tot un tip de
schimbator de caldura) unde cedeaza energia termica, apei din circuitul inchis al sistemului de
incalzire al imobilului. (sistem de incalzire care poate fi cu calorifere, ventiloconvectoare sau
incalzire prin pereti sau pardoseala). De asemenea o alta parte a energiei este preluata de apa cu
destinatie menajera din rezervorul de tip acumulator. Temperatura apei menajere si a celei din
calorifer/pardoseala se mentine constanta in jurul valorii de 50 55C/30-35C.
La asfel de temperaturi ale apei din calorifer/pardoseala, temperatura din casa se poate mentine in
jurul valorii de 22-25C.

In cazul in care temperatura exterioara scade sub 15 C pompa de caldura este ajutata de
rezistentele electrice care pot intra in componenta instalatiei de automatizare. Din studiile
efectuate pe ultimii 100 de ani, rezulta ca pe teritoriul Romaniei (in medie) sunt maximum 9 zile
pe an cu temperaturi sub 15 C.Pentru zilele respective, instalatia de automatizare, va comanda
functionarea rezistentelor electrice, care vor asigura suplimentul necesar de caldura, de la cca 4042 C cat genereaza pompa de caldura atunci ctnd temperatura mediului este sub 15 C, pana
la temperatura normala de 55 C.
Foarte important este faptul ca aceste mentiuni sunt valabile numai in cazul incalzirii cu
batranele si perimatele calorifere, care in materie de instalatii de incalzire ale secolului XXI, pot fi
comparate, extrapoland in domeniul circulatiei auto, cu niste carute pe autostrada.
In comparatie cu sistemele de incalzire utilizate in UE, care sunt preponderent instalatii de
incalzire in pereti sau pardoseala ori instalatii cu ventiloconvectoare, utilizarea caloriferelor aduce
urmatoarele dejavantaje:
- Au un randament de incalzire extrem de scazut, datorita suprafetei radiante mici
- Realizeaza o incazire puternic neuniforma a incaperii, cu diferente de temperatura, in cadrul
aceleiasi camere de pana la 4 C
- Genereaza imobilizare de gabarit, de obicei sub ferestre
- Au un aspect inestetic care se accentueaza prin murdarire si pigmentare si sunt greu de spalat,
fapt care necesita revopsire
- Sunt adevarate colectoare de praf greu de curatat interspatial
Sunt generatoare de curenti puternici de aer si praf, datorita diferentei mari de temperatura intre
calorifer si incinta.
- Necesita temperaturi mari ale agentului termic, datorita suprafetei radiante mici si genereaza
implicit pierderi termice de transport mari.
- In general fiind executate din otel, sunt supuse unui proces rapid de coroziune. In contraponderea
acestor dejavantaje majore, incalzirea cu calorifere nu ofera nici un avantaj tehnic.

Utilizarea sitemelor moderne de incalzire, prin pereti, prin pardoseala sau cu ventiloconvectoare,
elimina toate aceste dezavantaje, si odata cu ele dispare si necesitatea ca la temperaturi ale
mediului sub 15 C, pompa de caldura sa fie ajutata de rezistentele electrice. Sistemele de
incalzire cu capilare, avand diametrul de 8 mm, extrem de usor de incorpotat atat in tencuiala
tavanului, ori a peretilor sau in sapa pardoselei, (cum rezulta din fig.), realizeaza o
incalzireuniforma, in toata incaperea, indiferent de varianta utilizata, cu o temperatura agentului
termic de numai 7- 10 C mai mare decat temperatura dorita in camera , fapt care face ca
temperatura de 55 C, oferita de pompa termica sa fie atat de mare, incat sistemul de
automatizare al instalatiei de incalzire, va recircula cea mai mare parte a agentului termic. Cu
astfel de instalatii de incalzire, se pot realiza in imobile temperaturile dorite (daca este cazul, chiar
35-38 C - pentru sauna). Un aspect deloc de neglijat este ca acelasi sistem de incalzire cu pompa
termica realizeaza pe timpul verii si conditionarea incaperilor, la temperaturi prestabilite. La o
privire rapida aceasta conditionare ar putea fi asemanata de necunoscatori, cu aceea realizata de
instalatiile clasice de conditionare. In fapt este cu totul altceva si acest lucru a fost constatat de
persoane care au facut imprudenta sa adoarma in serile de vara fierbinte cu instalatia clasica de
conditionare deschisa.Singura directie ulterioara a fost spitalul.Spre deosebire de aceste instalatii,
care in fapt nu sunt instalatii de conditionare ci numai instalatii de racire (deoarece a conditiona
inseamna a respecta anumite conditii, deci a controla), instalatiile cu pompe termice realizeaza o
conditionare reala a incaperii in sensul ca mentin in camera o temperatura prestabilita, indiferent
de variatiile de temperatura ale mediului exterior.
La acest capitol se impun cateva clarificari. Din discutiile avute cu diversi beneficiari, s-a inteles
ca exista o varianta folclorica, conform careia, incalzirea prin pardoseala sau pereti ar crea curenti
de aer ascendenti, care ar antrena microorganismele de la sol, generand afectiuni respiratorii.
Teoria este total eronata. In orice incapere, ca si in natura, curentii de aer sunt generati de
diferentele de temperatura si au intensitatea direct proportionala cu aceste diferente. In cazul
utilizarii caloriferelor, diferenta de temperatura dintre calorifer (aprox. 70C) si mediul interior
(aprox. 22 C ) este de peste 45C, in timp ce la incalzirea prin pereti sau pardoseala, diferenta de
temperatura intre perete (sau pardoseala) si mediul interior este in medie de 6-7 C (greu
sesizabila). Din acest motiv, in cel de-al doilea caz nu exista conditiile de generare a curentilor de
aer, curenti care sunt foarte puternici in cazul utilizarii caloriferelor. Cine nu crede, isi poate
aminti (sau poate experimenta), de jucaria din copilarie, constand dintr-o elice confectionata
dintr-un patrat de hartie, fixata pe un betisor, cu un bold pe post de ax, care, amplasata deasupra
caloriferului cald, se invarteste destul de tare, evindentiind, fara dubii, existenta unor puternici
curenti ascendenti, care genereaza turbioane si curenti orizontali si verticali de inlocuire in toata
camera.
Tot din discutiile cu beneficiarii s-a inteles existenta unor retineri privind conditionarea pe timp

de vara, prin capilarele amplasate in pereti sau pardoseala, pe motivul ca este neplacuta la
atingere o pardoseala sau un perete rece, chiar in conditiile de vara. Intelegerea termenului de
rece este eronta. Mentionez ca zonele de perete sau pardoseala respective, nu sunt mai reci decat
mediul interior cu mai mult de 6-8 C, deci, daca in camera sunt pe timp de vara 23C, pardoseala
(sau peretele), vor avea cca. 16 C, ceea ce vara le face placute la atingere. Ceva de genul placerii cu
care in serile fierbinti de vara, atingem un cearceaf aerisit, sau o perna, aduse din debaraua mai
racoroasa, sau de placerea cu care in aceleasi zile ne asezam pe scaunul mai rece din pivnita.
Referitor la pompele termice, calculele de dimensionare puse la dispozitie de fabricantul suedez,
arata ca pentru o cladire de 150 m2 bine izolata localizata in centrul Suediei consumul anual de
curent electric sau combustibil este de 24 000 kW (6500 kw=1 m3 combustibil) sau 3,5 m3 de
combustibil. O pompa de caldura dimensionata pentru o cladire de 150 m2 consuma intre 5000 si
8000 kw. Deci consumul unei pompe de caldura este de 3-5 ori mai mic decat al unei centrale
termice performante. In cazul Romaniei unde temperatura in sol sau a panzei freatice este mult
mai ridicata (8-12C fata de 0-5C in Suedia), consumul de energie poate fi de 4-5 ori mai mic fata
de un sistem clasic.
Cu cat suprafata de incalzit este mai mare cu atat investitia intr-o pompa de caldura se
amortizeaza mai rapid.
Pompele de caldura functioneaza bine pana la temperaturi de -15 C. Sub aceste temperaturi
sistemul are in anumite cazuri, nevoie de ajutor fie de la rezistente electrice care uzual fac parte
din completul de automatizare fie de la un alt sistem de incalzire (centrala cu gaze, lemne, etc).
In Romania instalarea unei pompe de caldura este si mai eficienta avand in vedere faptul ca pompa
poate asigura caldura, apa calda menajera si aer conditionat pe timp de vara. Daca facem un calcul
estimativ pentru o vila de 300-400 de m2 comparativ cu cat costa o centrala termica performanta
tip Buderus Viessmann si o instalatie de aer conditionat tip chiller ne putem foarte usor da seama
ca de fapt pompa de caldura este mai ieftina si reprezinta o alternativa in timp mult mai eficienta
amortizarea facandu-se in 3-4 ani.

Exemplu pompe de cldur

Vitocal 222-G, pompa de caldura sol-apa, compacta, cu boiler integrat

Vitocal 242-G, ofera in plus posibilitatea racordarii la o instalatie solara
Pompele de caldura Vitocal 222-G/242-G -complet echipate si compacte, pentru economie de spatiucontin toate elementele necesare pentru incalzirea incintelor si prepararea apei calde menajere.

Cu o putere termica de incalzire intre 5,9 si 10 kW, aceste pompe de caldura au fost concepute
pentru utilizarea in cazul locuintelor unifamiliale. Temperatura pe tur de pana la 60C permite
folosirea si in combinatie cu radiatoare.
Pompele de caldura compacte Vitocal 222-G si Vitocal 242-G reprezinta alternative atractive la
pompele din seria 300, din punct de vedere al pretului. Cu ajutorul compresorului Compliant Scroll
si ventilul de expansiune termostatic, pompele de caldura ating coeficienti de performanta de pana
la 4,3 (conform EN 14511 la parametri sol 0C/apa 35C).

Pompe de circulatie in trepte pentru circuitul de sol si circuitul de incalzire sunt incluse in livrarea
standard.

Cu ajutorul noii automatizari Vitotronic utilizarea acestor pompe de caldura este foarte simpla.

Vitocal 242-G este pregatita pentru racordarea la o instalatie solara

Vitocal 242-G este pregatita pentru racordarea la o instalatie solara pentru prepararea apei calde
menajere.
Un boiler solar cu volum de 220 litri si o automatizare solara permit obtinerea unui aport solar
ridicat.

Vitocal 222-G cu acumulator de 170 litri pentru agent termic

Pompa de caldura compacta Vitocal 222-G asigura un confort sporit la prepararea apei calde, prin
intermediul unui acumulator incorporat cu volum de 170 litri, incalzit printr-un schimbator de
caldura interior (serpentina).

Caldura din natura pentru locuintele unifamiliale

Pompele de caldura compacte Vitocal 222-G si Vitocal 242-G sunt concepute special pentru
locuintele unifamililale.
Cu dimensiunile lor compacte, putin peste 0.4 m2, au nevoie de o suprafata mica pentru
amplasare. Cu acumulator integrat, pompe de circulatie pentru circuitul primar (sol) si secundar
(incalzire), precum si cu ventil de comutare cu 3 cai, aceste echipamente compacte sunt rapid si
simplu de instalat. Pompele de caldura compacte sunt oferite in doua variante: Vitocal 242-G, cu

functie solara si un acumulator generos de 220 litri. Vitocal 222-G are un acumulator de 170 de
litri. Ambele pompele de caldura ofera un confort sporit in prepararea apei calde menajere.

Extrem de usor de utilizat

La fel ca toate aparatele compacte, si pompele de caldura Vitocal 222-G si Vitocal 242-G
beneficiaza de noile automatizari Vitotronic.
In caz de dubiu, este suficienta o apasare a tastei Ajutor. Suprafata grafica serveste si la afisarea
curbelor de incalzire si a perioadelor de intrerupere. Automatizarea Vitotronic este demontabila
prin partea frontala a pompei de caldura compacte, putand fi montata ca accesoriu.
Cu ajutorul unui cablu de legatura de 5 m, componenta demontaboila a automatizarii poate fi
amplasata intr-o pozitie usor accesibila, pe un soclu pentru montaj pe perete.

Datorita noii tehnici de amortizare a vibratiilor, pompele de caldura compacte functioneaza

deosebit de silentios fiind apte pentru montajul in interiorul camerelor de locuit.

Compacte si gata de instalat

Pentru o manipulare usoara, carcasa acestor echipamente poate fi dezasamblata.
Pompele de caldura sunt livrate din fabrica cu legaturile pregatite pentru conectare. Accesoriile
variate pentru conectare garanteaza o instalare usoara la fata locului.

Incalzire naturala. Racire? Tot naturala

Pompa de caldura compacta va asigura intotdeauna, chiar si in verile fierbinti, un climat placut in
interiorul casei dumneavoastra cu consum redus de energie. Cu ajutorul functiei natural cooling
aduceti racoarea din pamant in casa dumneavoastra.
Pentru aceasta, aveti nevoie, ca si accesoriu, de NC-Box sau puteti alege pompa de caldura Vitocal
333-G, cu NC-Box integrat.

Vitocal 242-G: cu posibilitatea utilizarii energiei solare inclusa

In cazul pompei de caldura compacte Vitocal 242-G, conectarea la o instalatie solara este deja
pregatita. Aceasta inseamna ca legaturile hidraulice si partea de automatizare sunt integrate.
Colectorii solari cu putere mare si componentele de sistem Viessmann perfect corelate sustin
pompa de caldura- astfel incat puteti obtine o economie de 50-60% din energia necesara prepararii
apei calde menajere, pe parcursul unui an.

Avantaje la prima vedere:

Pompe de caldura compacte sol-apa, cu puteri nominale de la 5,9 pana la 10,0 kW
Coeficienti de performanta ridicati: pana la 4,3 conform EN 14511 ( la parametri Sol 0C / Apa
35C)
Temperatura maxima pe tur 60C
Confort sporit la prepararea apei calde menajere, prin intermediul acumulatorului de 220 litri la
Vitocal 242-G si 170 litri la Vitocal 222-G.
Deosebit de silentios datorita tehnicii de amortizare a vibratiilor, cu un nivel de zgomot de 43
dB(A) la parametri 0C/ 35C
Foarte usor de utilizat datorita noii automatizari Vitotronic cu afisaj textual clar
Componenta detasabila a automatizarii poate fi montata pe un soclu pe perete
Cu legaturi pregatite din fabrica pentru conectare
Manipulare usoara datorita suprafetei mici de amplasare, a inaltimii constructive reduse si a
carcasei demontabile
Instalare usoara datorita accesoriilor de conectare variabile
Cu posibilitatea extinderii in mod confortabil a tehnicii de comunicare (de ex, prin utilizarea
sistemelor de comunicare la distanta Vitocom).

Principiul de functionare al pompelor de caldura geotermale este unul simplu dar de maxima
eficienta, astfel ca la 1Kw de energie electrica consumat, se pot obtine 5 Kw de energie
termica( incalzire sau racire).
Asadar, costurile de exploatare sunt cele mai reduse posibil, fiind necesar pentru functionarea
sistemului de incalzire si racire doar energia electrica.Sistemele de incalzire/ racire conventionale
precum aparatele de aer conditionat chiar si invertoarele au un coeficient de productivitate de
maxim 3,5(la 1 Kw de energie electrica consumat, se pot obtine pana la 3,5 Kw de energie termica).
Ciclul de rcire este practic inversarea ciclului de nclzire.Direcia de curgere a agentului
frigorific este schimbata de ctre supapa de mers napoi.Agentul frigorific preia caldura din aerul
din cas i-l transfer n mod direct, n sistemele de DX, a apelor subterane sau in amestecul de
antigel.Caldura este apoi pompata n afara, intr-un put de retur (n sistem deschis), sau n
subteran conducte (ntr-un sistem n bucl nchis). O parte din acest exces de cldur poate fi
folosit pentru prenclzirea apei calde menajere.

O pomp de cldur sol-surs folosete apa sau solul, att ca surse de cldur n timpul iernii, cat
si ca descarcare a caldurii scoase din spatiu pe timpul verii.Caldura este scoasa din pmnt cu
ajutorul unui lichid, cum ar fi apa sau o soluie antigel; temperatura lichidului este ridicata de
ctre pompa de cldur, iar cldura este transferat aerului din interior. n timpul lunilor de var,
procesul este invers: caldura este luata din aerul interior i transferata in pmnt de ap sau
soluia antigel.
Pompele de caldura geotermale pot fi folosite rezidential si industrial, iar impactul ecologic este
zero. Ele pot fi integrate cu sisteme de producere a energiei electrice( panouri solare, fotovoltaice
sau eoliene) pentru a transforma spatiile in care se utilizeaza in zone independente energetic, cu
costuri de exploatare zero.