Sunteți pe pagina 1din 5

Echidna este un mamifer de mrime medie, avnd o lungime de pn la 0,6-0,7 m

i o mas de pn la 67 kg.
Corpul echidnelor este acoperit cu un fel de ace scurte, a caror lungime poate
atinge 5 cm. Echidna are o temperatur a corpului de aproximativ 30-31 grade
Celsius.
Este un animal carnivor, ce se hrnete cu insecte i diferite nevertebrate.
Poate tri pn la 25 ani n captivitate

Balenele sunt simultan cele mai mari animale i cele mai mari mamifere din lume.

Balenele au aprut acum aproximativ 50 de milioane de ani. Strmoii lor erau


animale de uscat, care prin adaptarea treptat la mediul marin, au suferit pierderea
perechii de picioare posterioare, respectiv transformarea perechii de membre
anterioare n nottoare. Balenele sunt animale blnde, inteligente, care se hrnesc
cu microorganismele din ocean.
n ciuda dimensiunilor uriae, balenele nu consum foarte mult hran. Datorit
conformaiei corporale menite s economiseasc energia, ele nu au nevoie s
mnnce cantiti prea mari. Se hrnesc cu mici organisme i plancton(totalitatea
organismelor vegetale i animale, n general microscopice, care triesc n ap pn la o adncime de
200 m). Aceasta este cea mai bogat surs de hran pentru aceste mamifere marine.

Odat la 2-3 ani balenele nasc pui vii pe care i hrnesc cu lapte. n timpul naterii,
femela mam
este nconjurat de cteva moae, care vor ajuta noul nscut s se menin la
suprafa pentru a respira. Balena produce zilnic aproximativ 200-300 litri de lapte
foarte gras. Puiul va suge lapte matern i are o rat de cretere foarte mare.
Balena albastr este un mamifer marin din subordinul balenelor cu fanoane . Cu o
lungime de 30 m[ i cu o mas corporal de peste 170 tone,[este cel mai mare
animal cunoscut c ar fi existat vreodat.
Lung i zvelt, corpul balenei albastre poate avea tente diferite de gri-albstrui pe
partea dorsal.
Pn la nceputul secolului al XX-lea balenele albastre erau abundente n aproape
toate oceanele de pe Pmnt. Vntorii de balene le-au vnat timp de peste o sut
de ani pn au ajuns aproape de dispariie, i au fost protejate de comunitatea
internaional n 1966.
Balenele albastre fac parte din familia ce cuprinde balena cu cocoa, balena
nordic, balena tropical, balena sei i balena tiuc.
Balena albastr are un corp alungit, cu form hidrodinamic, Capul este turtit, n
form de U i are o creast proeminent de la orificiile respiratorii pn la buza
superioar. Partea din fa a gurii este acoperit cu fanoane; circa 300 de fanoane
(fiecare de un metru lungime)[23] atrn de maxilar, ptrunznd 0,5 m n interiorul
gurii. ntre 70 i 118 de anuri (denumite pliuri ventrale) se ntind de-a lungul
gtului, paralel cu lungimea corpului. Aceste pliuri ajut la evacuarea apei din gur
dup hrnire.

nottoarea dorsal este mic,[23] de o nlime aflat ntre 870 cm (de obicei 2040 cm) cu o
medie de circa 28 cm.[24] Este vizibil pentru doar un scurt moment n timpul scufundrii. Aflat
la circa trei sferturi din distan de-a lungul corpului, ea are forme diferite de la un individ la
altul; unele balene au doar o excrescen abia vizibil, dar altele au nottoare dorsale
proeminente i falciforme (n form de secer). Cnd se ridic la suprafa pentru a respira,
balena albastr i scoate umrul i orificiile respiratoare din ap mai mult dect alte cetacee,
cum ar fi balena nottoare sau balena sei. Aceast trstur poate fi folosit pentru identificarea
speciei pe mare. Unele balene albastre din Atlanticul de Nord i din Pacificul de Nord i ridic
vrful cozii atunci cnd se scufund. Cnd respir, balena lanseaz o spectaculoas coloan
vertical de ap de pn la 12 m, de regul de 9 m. Capacitatea pulmonar este de 5.000 de litri.
Balenele albastre au dou orificii respiratorii protejate de o membran mare.

Balenele albastre pot atinge viteze de 50 km/h pe distane scurte, de regul cnd interacioneaz
cu alte balene, dar 20 km/h este o vitez de deplasare mai obinuit. Cnd se hrnesc, ncetinesc
pn la 5 km/h.
Balenele albastre triesc cel mai adesea singure sau cu un singur alt individ. Nu se cunoate ct
timp rmn mpreun cuplurile n cltorie. n locurile unde este o concentraie ridicat de hran,
s-au observat pn la 50 de balene albastre pe o arie restrns. Ele nu formeaz grupurile mari i
strns nchegate.
Balenele albastre se hrnesc n general cu krill. O balen albastr poate consuma pn la 40 de
milioane de krill ntr-o zi.
Sezonul de mperechere ncepe la sfritul toamnei i continu pn la sfritul iernii. Puiul
cntrete circa 2,5 tone i are aproximativ 7 m lungime. Puii de balen albastr beau 380570
litri de lapte pe zi. Puiul este nrcat dup ase luni, moment la care i-a dublat lungimea.

Rege al psrilor, mesager al focului ceresc, vulturul este singurul ce poate s priveasc soarele,
fr a-i arde ochii.
Vulturul este cea mai mare pasare zburatoare din lume. Acest superb exemplar
inaripat este pe cale de disparitie, fiind declarata pasare ocrotita prin lege pe
ambele continente americane.
Pot fi zariti foarte rar cu ochiul liber, deoarece isi fac cuiburile numai pe stancile
abrupte de pe malul oceanului sau in munti, la inaltimi mari. Exista, insa, si specii
care traiesc in apropierea padurilor sau in paduri, cocotati in varful copacilor,
precum cei trei simpatici vulturi din desenul animat Cartea junglei.
Deoarece sunt pasari familiste (vulturii isi aleg perechea pe viata), cuibul este
reconstruit in fiecare an, ambii parinti adaugand mereu crengute, frunze si
betigase pentru a-l intari. Astfel, pe durata intregii vieti a unei perechi de vulturi
(care poate fi de pana la 30 - 35 de ani), un cuib refacut de la an la an poate
ajunge la un diametru de chiar 2 metri si o greutate de 450 de kilograme.
Inchipuiti-va ca in el ar putea usor sa doarma chiar si un baschetbalist!

Vulturii au vederea de trei ori mai buna ca a omului, putand zari prada chiar si de la
doi kilometri distanta, din inaltul cerului. Pot zbura 300 de kilometri fara oprire, cu
viteze care ajung si la 180 de kilometri pe ora (aproape cat a unei masini de Formula
1) atunci cand coboara aproape vertical pentru a inhata pestii din apa.
Vulturul are ciocul si ghearele foarte puternice, acestea crescand continuu pe toata
durata vietii. De altfel, datorita acestor puternice gheare, vulturul poate cara, in
zbor, o prada care cateodata depaseste jumatate din greutatea corpului.
Cu o inaltime de 1,2 metri (cam cat un copil de 10 - 12 ani) si o deschidere a aripilor
de 6 - 7 metri (aproape cat o poarta de fotbal!), condorii sunt speciile de vulturi
cele mai mari. Traiesc in Muntii Anzi din America de Sud si in statul California,
stancile abrupte si izolate fiind locurile preferate pentru cuiburi. Hrana, formata
din animale mici, pui de maimuta sau de caprioara, precum si din cadavre, o
imparte cu alte trei specii de vulturi din zona: cel negru, cel turcesc si regelevultur. Iar masa condorului este servita intr-o ordine bine stabilita: masculul cel
mai batran, apoi puii, iar la sfarsit - femelele.
In cautarea hranei, condorii zboara la inaltimi foarte mari, pentru a nu fi vazuti de
viitoarele prazi, asupra carora coboara in picaj, cu aripile desfacute. Din cauza
aripilor foarte delicate, condorul intra rar in conflicte cu alte pasari rapitoare,
preferand in locul luptei cautarea hranei in alta parte.
Un lucru foarte interesant este faptul ca, in timpul noptii, temperatura corpului
condorilor scade, acest lucru permitandu-le sa-si pastreze energia. Iar dimineata si pe tot parcursul zilei - isi deschid larg aripile, pentru a se reincalzi, dar si pentru
a-si indrepta acele pene care se indoaie in timpul zborurilor lungi.
Ca si ceilalti vulturi, condorii au o coloratie a penelor interesanta: spatele este
negru cu nuante maronii, penele din varful aripilor sunt albe, capul este galben portocaliu si total lipsit de pene, iar picioarele sunt roz. Populatia din Muntii Anzi
are o falsa credinta despre oasele si pielea acestor pasari, care - potrivit traditiei
din batrani - ar vindeca multe boli. Din acest motiv, condorii de pe ambele
continente americane sunt vanati sau prinsi, astfel incat in 1987 mai existau doar
27 de condori in viata, toti in gradini zoologice. Datorita programelor speciale, de

atunci si pana in prezent, mai mult de 30 de exemplare s-au nascut in captivitate si


au fost eliberate in natura, numarul lor fiind in continua crestere.

S-ar putea să vă placă și