1.

Realizai schema cu fazele de lucru la o uzin de compostare care

prelucreaz n comun reziduuri menajere solide i nmoluri de epurare

a apelor reziduale oreneti

I Pregatirea materiei prime

granulatie medie
II Maturizarea
a) Gunoaie proaspete solide
deshidratate
b) Maluri si ape fecalo- menajere
c) Bucati fine metalice feroase
d) Fractiune fina

e) Gunoaie cu
f) Fractiune grosiera
g) Maluri
h) Cenusa
i) Compost crud

2 Enumerai i detaliai principalele operaii de pregtire a materiilor prime

n cadrul procesului de compostare.
1. Cantarirea scop: introducerea controlata in flux a unei cantitati
corespunzatoare capacitatii de lucru nominale a unei uzine
2. Stocarea se face pe perioade limitate in buncare intermediare care sa
asigure alimentarea continua a utilajelor de pregatire
3. Cernerea(ciuruire) op bazata de baza a proc de pregatire; scop: sortarea
dupa dimensiuni. Se utilizeaza ciururi rotative cu tambur cilindric sau ciururi
plane formate din site oscilante plane care prezinta pericol mare de infundare
4. Separarea fractiilor fine usureaza efectuarea urmat op de pregatire: sortare
manuala, sortare magnetica, sfaramare

3. Realizatii schema si prezentati modul de functionare pentru un separator

magnetic
- se utilizeaza diverse tipuri de separatoare magnetice
- cea mai utilizata solutie e aceea in care pe tamburul de actionare a benzii de
transp se gas montate elem mg
(magneti permanenti)
- utiliz la separarea corpurilor feroase continute de reziduurile ce urmeaza a fi
supuse procesului de compostare
1. Banda de transport
2. Magneti permanenti
3. Buncar pt materiale
neferoase
4. Buncat pt materiale
feroase
5. Tambur cilindric rotativ
a) Traseul corpurilor met
feroase
b) Traseul corpurilor
neferoase

Functionare:
- mat care urm a fi supuse procesului de compost ajung pe banda da transport (1)
- bucatile de mat feroase sunt atrase din gunoi de mg montati pe tamburul cilindric
(5)
- in procesul de transp, in zona ne-mg, mat feroase ajung prin cadere libera in
buncarul de sortare (4a)
- mat feroase ajung in buncarul (3b)

4. Realizati schema si prezentati modul de

functionare pentru o band magnetic
longitudinal
- benzi magn de lungime
mica , montate deasupra
benzii princip de transp a
reziduurilor - in partea
din mijloc a benzii sunt
montati electro-mg
puternici ficsi care atrag fierul din gunoi urmand ca in
procesul de transp in zona ne-mg acesta sa fie
transportat pe un alt traseu prin cadere libera
- benzile mg pot fi longitudinala / transversala in raport
cu banda principala

1. Banda principala de transport a

reziduurilor
2. Banda magnetica
3. Electromagneti
4. Buncar pentru corpuri metalice
feroase
5. Buncar pentru materiale
neferoase
a) Traseul corpurilor metalice
feroase
b) Traseul mat neferoase

5. Realizati schema si prezentati modul de 1. Banda magnetica

functionare pentru o band magnetic 2. Electromagneti
3. Banda princip de transp a
transversal
reziduurilor
4. Buncar
pt
materiale
neferoase
5. Buncar pt corpuri metalice
feroase
a) Traseu
corpuri
met
feroase
b) Traseu mat neferoase

- cu aj aparatelor mentionate nu pot fi extrase toate reziduurile feroase

- cele de dimens mici sunt inglobate in masa celorlalte componente, nu sunt prinse
de banda
- pt acestea se prevede o noua etapa de separare, cu el-mg rotativi, dupa afinarea
gunoaielor, cand acestea sunt transportate cu trasportoare vibratoare
1. Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru un buncr de
separare
- mat dure inrautatesc calitatea compostului
- aceste mat se elimina prin cernere => se utiliz buncare de separare, separator
aruncator, separator cu banda inclin
functionand pe principiul diferentelor intre propr fizice ale mat separate fata de
cele ale restului de material

1. Transportor cu
banda
2. Cos de alimentare
3. Rotor aruncator cu
palete
a) Fractie
usoara
b) Fractie grea

- buncarul e alimentat de transportorul cu banda (1) care aduce mat sfaramate in

cosul de alimentare (2), de unde
rotorul aruncator cu palete (3) le arunca cu viteza relativ mare
- dat densitatii, formei si coef de rezist a aerului (diferite) => partic sunt aruncate la
dist dif ( ajung in compartimente dif ale buncarului: a-fractie usoara, b- fractie grea)

2. Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru un separator

arunctor
1. Transportor cu
banda
2. Placa fixa montata
inclinat fata de
verticala
3. Cilindru de
antrenare a mat
usoare

- mat e aruncat de banda cu viteza mare pe supraf unei placi fixe montata inclinat
- dat coef de restituire la ciocnire diferit, mat dure vor ricosa pe placa in
compartimenul (a)
- mat usoare (coef de restituire mic) vor cadea prin alunecare pe placa, pe supraf
unui cilindru care le antreneaza in compartimentul (b)
3. Realizati schema si prezentasi modul de functionare pentru un separator cu

band nclinat
1. Transportor cu banda
- este format din (2) montat inclinat sub (1),
2. Transportor de separare
care aduce materialul in stare afanata aprox in
a) Compartiment pe mat
zona centrala a (2)
grele
- unghiul se alege intre val unghiului de
b) Compartiment pt mat
frecare ale mat dure si usoare
usoare
=> mat grele (coef de frecate < ) se
deplaseaza in jos prin alunecare/ rostogolire
mat usoare ( coef de frecare >) se deplaseaza odata cu banda in sens
ascendent si sunt evacuate in (b)
- vit de deplas a benzii si se pot regla in fct de natura mat care trebuie separate

4. Detaliati operatia de maturizare a materiei prime n procesul de

compostare
- cea mai inp operatie a procesului de compostare
- consta in descomp subst organice pe cale biochimica
- se desfasoara in > faze
- e infl de compozitia, omogenitatea si umiditatea subst org folosite si de cantit de
aer utiliz in procesul de descomp
- faza de inceput a maturitatii o reprez producerea compostului proaspat/crud
-> scop: aerisirea + amestecarea mat prime alfate in dif stadii de descomp
- pierderile de umiditate aparute pot ingreuna procesul de decompunere

-> aceste pierderi sunt cel mai bine compensate prin stropire uniforma in tp
operatiei de intoarcere-sfaramare
- daca materiile sunt prea uscate, treb asigurata si o stropire in tp procesului de
descompunere

10. Realizati schema tehnologic si detaliati procedeul de compostare Baden-Baden (sistem

deschis cu pregtirea materiei).
1. Buncar gunoaie
a. Maluri de ape fecalo2. melc de alimntare
menajere
3. ciur
b. gunoi proaspat
4. sortare manuala
c. material rezultat la sort
5. separare fier
manuala
6. presa balotat fier
d. fier
7. amestecator
e. amaterii reziduale
8. rezeror maluri fecalo- f. compost maturizat
menajere
9. uscator
10 compostare pe teren
liber in halde prismatice
aerisite
11. instalatie de sfaramareconcasare
12. Ciuruire posterioara

Gunoaiele colectate -> descarcate in bazine de stocare constuite din beton. -> sunt incarcate cu o
macara pe o banda rulanta si transp intr-o cladire inchisa unde sunt ciuruite.
Fractia fina - transp la terenul de compostare in aer liber, este fol la acoperirea halde prismatice.
Cealalta parte din fract fina amest cu fract obt dupa indep mat mari necompostabile + met fer
Din fractia >40mm se sorteaza man rez de dimens mari, fierul extras cu electromagn si presat.
Mat comp ramase sunt amestecate cu namoluri fecalo-menajere fermentate si cu fractia fina.
Amestecul este transp pe terenul de compostare si depozitat in halde prismatice.
Maturizarea dureaza 8 luni fara intoarcerea materialului, temp ajunge pana la 65-75 grade.
In partea inferioara a haldelor sunt montate o serie de conducte perforate in scopul aerisirii.
Prin conducte sunt preluate gazele rezultate in proc de descompunere, evacuate printr-un cos.
Dupa maturizare, mat din terenul de compostare sunt macinate si cernute.

11. Realizati schema tehnologic si detaliati procedeul de compostare Dorr-Oliver.

a. gunoaie proaspete
b. materii sortate
c. fier
d. rest de ciur
e. materii dure
f. compost crud
g. compost maturat
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Buncare primire
Banda sortare manuala
Separator magnetic
Ciur de sfaramare
Buncar sep mat dure
Inst sfaramare
cilindrica
7. Banda tr cu misc de rot
8. Halde prism de
compost

Elementul principal este ciurul special de sfaramare cu ajut caruia, inainte de maturizare, materia
prima este supusa op de ciuruire si sfaramare. Incadrul uzinei, gunoaiele sunt transportate cu 2
benzi tr paralele si sunt sfaramate in 2 ciururi. Cantitatea de reziduuri ramase dupa separarea
fractiilor de dimensiuni mari si a fierului este mare. Rezulta necesitatea unei supr de teren
coresp. Ciururile sp de sfaramare, dat calitatii dovedite in proc de lucru, sunt folosite si in alte
tipuri de uzine ca inst de sfaramare.

12. Prezentai etapele caracteristice proceselor de ardere (perioada de uscare, de transformare,

de ardere, de post-ardere).
a. Perioada de uscare are loc sub actiunea caldurii radiate in focar, a aerului
introdus (preincalzit) cat si a gazelor de ardere fierbinti recirculate, partea cea mai
mare a umiditatii tr in vapori de apa care se elimina in amestec cu gazele de ardere.
b. Perioada de transformare are loc prin aplicarea unif a caldurii din gunoaie
eliminandu-se dif substante volatile si gaze care sunt in cantitate relativ mare.
Caract acestor gaze este ca se aprind la temp relativ joase. Arderea gunoaielor va
incepe imediat dupa aprinderea gazelor degajate.
c. Perioada de ardere vit de ardere a gazelor degajate depinde de conductibilitatea
termica, capacitatea de incarcare a grat de ardere dar si de cantitatea de aer introd
in focar.
d. Perioada de post-ardere ultima parte a procesului in care part de materie cazuta
de pe grat de ardere isi continua arderea pe un grat suplimentar montat in
prelungirea celui principal. O alta varianta consta in introd part de materie cazuta
de pe grat de ardere, intr-un put vertical montat la capatul inferior al grat de ardere,
prin str de mat, se introd de jos in sus, in curent de aer.

13.
Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru un sistem
de ardere cu grtare mobile fr autorscolire
1. Dozator de
gunoaie
2.
3. Gura de control
4. Colector zguri
5. Evacuare zgura
6. Arzator de gaze
naturale

contine mai multe trepte cu gratare rulante.

Corespunzator fazelor de ardere, materia se deplaseaza pe gratare dispuse unul sub altul in
cascada. Caderea de pe un gratar pe altul asigura si amestecarea corespunzatoare a materiei. Viteza
fiecarui gratar se poate regla independent, corespunzator cerintelor procesului. Prima treapta de
gratar este montata inclinat.
14.
Realizati schema i prezentati modul de functionare pentru o
instalatie de ardere cu grtar cilindric (sistem cu autorscolire)
a) alimentare cu gunoaie;
b) evacuare gaze arse;
1 dozator de gunoaie;
2 cilindru rotativ;
3 gura de control;
4 colector zgura;
5 evacuator zgura;
6 introducere de aer;
7 arzator de gaze naturale sau
pacura.

Gratarul propriu-zis este realizat din cilindri rotativi dispusi in cascada. Cilindrul consta dintr-un
tambur montat pe lagare pe suprafata caruia sunt montati segmenti de gratar.
Numarul cilindrilor este de 68 montati in panta de ~30%. Viteza de rotatie poate fi reglata
independent la fiecare tambur. Deasemenea poate fi reglat si sensul de rotatie. La fiecare cilindru exista
un circuit separat de aer.
Acest sistem, cu gratar cilindric prezinta urmatoarele avantaje:
- viteza unghiulara diferita a tamburilor asigura o amestecare foarte buna;
- efectul de rascolire poate fi marit prin schimbarea sensului de rotatie al cilindrilor;
- introducerea aerului de jos in sus poate fi reglata foarte bine.

15. Realizati schema si prezentai modul de funcionare pentru un sistem de ardere cu grtare
cu mpingere rsturnat (Martin).
1,2 elem act
3,4 dispozitive de
actionare

Funct: - construit din elemente mobile act mechanic, avand misc oscilatorie, a.i. treptele vecine
se misca in sensuri opuse => un transport ascendant al stratului de mat aprins + o alimentare spre
aval a mat aflat in straturile superioare care nu este aprins
- cea mai mare parte a materiei arse revine la partea superioara unde asigura uscarea si
aprinderea gunoaielor proaspete. Amestecare si miscarea sunt intense => asigura randament de
ardere f bun. Aerul de ardere suflat pe la partea superioara se poate regla pe zone

16. Realizai schema i prezentai

modul
de
funcionare
pentru
incineratorul rotativ Commentry.
a.alimantare deseuri
manajere
b. gaze arse
c. aer
d. cenusa
e. deseuri combust
lichide
1. Transp melc
2. cilindru rotativ
3. cupa apa

Funct: alimentarea se face cu ajut unui tr alicoidal, avansarea mat si combustia se realiz prin
rotatia cilindrului inclinat. Procedeul foloseste un arzator de combustibil lichid pt arderea in
paralel si a deseurilor combust indust lichide ce au o putere calorica mai mare. Debite de
incinerare mici (1-2.5 tone/h). Sunt mobile.

17. Realizai schema i prezentai modul de funcionare pentru incineratorul Lillers.

a.palnia de alimentare
cu deseuri
b. evacuare gaze de
ardere
c. aer combustie
d. cenusa
e. combustibil support
1.alimentator-dozator
2. canal distributie aer
3. arzator demarare si
sustinere ardere
4. extractor cenusa
5. tambur tronconic

Funct: focar construit dintr-un cuptor de forma tronconica, cu miscare de rotatie, alimentat cu aer
printr-un sistem de distributie aflat in manta. Alimentarea cu deseuri se face cu ajut unui piston
actionat hidraulic care executa o misc de du-te-vino. Deseurile proaspete sunt introduse inainte
intr-o camera pt uscare apoi in focarul tronconic. Nu e prevazut cu inst de curatare a gazelor =>
polueaza

18. Realizai schema i prezentai modul de funcionare pentru cazanele de ap ignitubulare

verticale.
a.acces apa rece
b. evacurare apa calda
c. gaze arse 8001000grade C

Sunt cazane prevazute cu un cilindru prin care trec ai multe tevi care circula gazele de ardere.
Elementul constructiv principal este un fascicul de tevi prin interiorul carora circula gazele de
ardere. Tevile sunt prinse la capete in placi tubulare prin mandrinare. O manta ext (tambur)
inchide in int ei fasc si apa care circula in ext acestuia.

19. Realizati schema di prezentati modul de functionare pentru cazanele cu

panouri convective

- una din sol moderne de cazan cu tevi colectoare, care asigura indici economici
ridicati = cazan din panouri convective
- 2 din peretii cazanului recuperator sunt utiliz sub forma de pereti membrana
avand tevi colectoare verticale
- din colectoare pornesc tevi care realiz panorile convective
- pt a se asigura densitatea mare de fascicule, panourile pornesc alternant din
colectoare care se gasesc pe peretii opusi fiind decalate cu jumatate de pas

20. Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru cazanele cu

fascicule din serpentine simple
a.Cu
abc-

tevi paralele
Acces apa rece
Evacuare apa calda
Gaze de ardere
s- Pas longitudinal al
tevilor

b.Cu tevi convergente

- 2 colectoare (intrare si iesire) asigura prinderea unui sir de serpentine care sunt
plasate in canalul de ardere
- colectoarele se plaseaza mereu in afara canalului de gaze, iar asezarea tevilor e
efect sub forma de fascicule in linie

21. Definiti procesul de piroliz si realizati schema tehnologic a acestuia.

Piroliza=descompunere chimica a subst org in prezenta caldurii; proces endoterm

H deseu menajer
R reactor
S recuperare prod solid
V- recuperare partial
E ardere
F1 recuperare prod
lichid
F2 stocare prod lichid
G obt prod gazos si
stocare
a.stocare
b. uscare
c. maruntire
d. dozare

1.deseuri manj pretratate

2. prod gazoase si sub forma
de vapori cu part solide
antrenate
3. prod finale solide
4. prod gazoase si vapori
5. prod finale lichide
6. prod finale gazoase
7. prod finale pt valorificare
8. aer ardere
9. caldura
10. part solide

22. Procedeul de piroliz Garret: schema tehnologic si descriere proces.

A inst de sfaramare
B inst de sortare in
curent de aer
C sort mat
neorganice
D uscator
E ciur
F concasor cu
ciocane
G reactor
H separator ciclon
I turn de spalare

1.gunoaie crude
2. rez anorg dep
definitive
3. sticla
4. fier
5. semicocs
6. uleiuri combustibile
7. produs final gazos
8. apa pt spalare
9. apa uzata

Procedeu aplicat intr-o uzina care funct pe baza pirolizei de

joasa temperatura cu o capacitate de lucru de 200 t/zi reziduuri solide. Se doreste recuperarea
unei cantitati cat mai mari de uleiuri. Reziduurile sunt maruntite intr-o inst de sfaramare grosiera
pana la o granulatie de 55 mm, dupa care sunt separate subst org de cele anorg intr-un separator
pe baza de curenti de aer. Urmeaza separarea part anorganice fine ramase in subst org dupa
uscare cu ajut unui ciur vibrator. Materialul ramas pe ciur este sfaramat pana la o granulatie fina
asig cond pt o piroliza rapida.

23. Procedeul de piroliz Langard: schema tehnologic i descriere proces.

A inst de sfaramare
B buncar de stocare
C cuptor cu tambur
rotativ
D camera de ardere
gaze
E schimbator de caldura
F spalator de gaze
G racitor de zgura
H separator magnetic
I bazin decantare apa
spalare
1.gunoaie
2. zgura
3. evacuare prod srdere
gazoase

24. Descriei produsele finale rezultate n urma procesului de piroliz (gazoase, lichide i
solide).

25. Prezentai fazele de transformare a materiei organice n biogaz.

1.Hidroliza prima etapa de fermentare anaeroba; subst organice constituite din polimeri sunt
descompuse in subst mai mici: monomeri sau oligomeri
2. Acidogeneza cea mai rapid etapa; se prod acizi organici, acizi grasi cu catena scurta, alcooli,
H2, CO2
3. Acetogeneza bacteriile acetogene sunt anaerobe si au rolul de a converti acizii grasi volatili
si alcoolii in acetat, CO2 si H2 care repr substartul pt metanogeneza
4. Metanogeneza metanul este prod in 2 moduri: scindarea malec de acid acetic cu generare de
CO2 si CH4; reducerea CO2 la H

26. Definii termenii: biogaz, fermentare anaerob, digestat.

Biogaz
Fermantarea anaeroba met de tratare biologica prin care substratul de natura organic este
descompus cu ajutorul mai multor specii de bacteria, procesul se desfasoara in incinte inchise, in
cond controlte de mediu, in absenta O2
Digestat faza solida rezultata in urma proc de fermentare anaeroba, bogat in N P K si
microelemente, poate fi aplicat pe soluri ca gunoi de grajd lichid.

27. Descriei pe scurt factorii care influeneaz fermentarea anaerob.

a. Materia prima tb: sa aiba un cont ridicat de mat degr, sa aiba umiditate ridicata, sa nu contina
subst inhibatoare pt process, sa cont C si N intr-o anumita proportie (C/N=15-30)
b. Temperatura infl active enzimelor si prod de CH4 rezultata. Obt biogazului este posibila in
dom de temp 0-60 grade C, cresterea metano-bact este mult incetinita sub 6 grade si peste 55.
Domenii de tem: criofil 10-20 grade; mezofil 25-35 grade, termofil 40-55 grade
c. pH + acizi grasi volatile pH optim 6,5-8, in afara acetor valori procesul este inhibat.
d. Amoniacul essential pt dezv bact implicate in proc de fermentare anaeroba, in cantitati mari
devine toxic si inhiba cresterea bact.
e. Metalele grele in fct de conc la care se regasesc, metalele grele pot avea un rol stimulator,
inhibitor sau toxic in proc de ferment anaerob.
f. Omogenizarea op obligatorie in fermentator: asigura un contact permanent intre material
organic si microorg si o uniformizare a temp din fermentator. Previne formarea crustei, ajuta la o
degajare mai abila a biogazului format si confera mat fermentat o consistent convenabila pt a fi
evacuat.