MINIREDUCTOR DE TURAIE

CU DOUA TREPTE DE REDUCERE

1.

TEMA PROIECTULUI
Proiectarea unui minireductor de turaie cu doua trepte de reducere cu urmtoarele date
constructive:
a. modulul roilor dinate pe prima treapta:
m 12 0.6 mm
b. raportul de transmitere total:
i t 18
c. puterea la arborele de intrare:
P i 32 W
d. turaia arborelui de intrare:
rot
n i 1950
min
e. rotile dinate folosite la cele doua trepte de reducere trebuie s fie cu dini drepi
f. arborele de ieire va fi coaxial cu cel de intrare
g. minireductorul va fi prevzut cu un cuplaj limitator cu friciune

1.1.SCHEMA DE PRINCIPIU A MINIREDUCTORULUI

Fig.1 Schema de principiu a minireductorului

1-motor electric; 2-arbore intrare; 3-rulment radial cu bile; 4-pinion dintat (z1) al arborele; 5-roata
dintata (z2);6-ambreiaj prin frictiune(cuplaj limitator de sarcina); 7-roata dintata cu dinti drepti; 8arc elicoidal cilindric de compresiune; 9-rulment radial cu bile;10- surub solidar cu ambreiajul (6);
11-piulita pentru reglajul fortei exercitata de arcul (8);12-rulment radial cu bile; 13-pinion dintat;14arbore intermediar; 15-suruburi prindere carcasa; 16-carcasa minireductor;

2.

CALCULUL ROTILOR DINTATE CU DINTI DREPTI

2.1. RAPOARTE DE TRANSMITERE
Vom alege rapoartele de transmitere intermediare conform conditiilor:
i t i 12 i 34

i 12 i 34
Presupunem ca rapoartele de transmitere pe cele doua trepte de reducere sunt egale:

i 12

i 34

Vom obtine relatia:

it

i 12

de unde rezulta:

i12 4.243
Prin standardizare (STAS 6012-82) raportul de transmitere pe prima treapta va fi:
i 12 4.5
i 12

it

Standardizam raportul de transmitere pe cea de-a doua treapta astfel incat raportul de
transmitere total standardizat sa fie cat mai aproape de raportul de transmitere total cerut. Am ales
astfel raportul de transmitere pe treapta a doua:
i 34 4
Raportul de transmitere total standardizat este:
i ts i 12 i 34
i ts 18
Calculam
abaterea raportului total de transmitere:
Verificare:

it

i ts

i ts

0.03

2.2. ALEGEREA NUMARULUI DE DINTI PENTRU ROTILE DINTATE

Stim ca modulul pe prima treapta este:
m 12 0.6 mm
Astfel putem calcula modulul pe cea de-a doua treapta:
m 34 1.2 m 12
m 34 0.72 mm
Standardizam:
Standardizare:
m 34 0.8 mm
Distantele dintre axe pentru cele doua trepte de angrenare sunt:
a 012

a 034

m 12
2
m 34

z
1

z2

z
3

z4
2
Distanta dintre axele reductorului este standardizata (STAS 6055-82), iar abaterea
distantelor efective in modul nu trebuie sa depaseasca 0.5 mm.
Pentru a obtine o abatere intre limitele acceptate, raportul de transmitere si numarul de dinti
ai rotilor dintate ce formeaza treapta I va fi mai mare fata de treapta a II-a, datorita faptului ca
modulul pe prima treapta este mai mic decat cel de pe a II-a treapta.
Cunoastem faptul ca pinioanele in mod uzual au intre 17 si 22 de dinti.
AlegemNr.
astfel
de dinti pentru pinionul treptei I:
dinti numarul
roti:
z 1 22

Numarul de dinti ai celeilalte roti ale treptei I este:

z 2 i 12 z 1
z 2 99
Pentru cea de-a II-a treapta vom avea:
3

z3

18

Numarul de dinti pentru ultima roata va fi:

z 4 i 34 z 3
z 4 72
Pentru ca un ansamblu de transmitere sa fie fiabil se recomanda ca numarul de dinti ai
primei roti sa fie numar prim cu numarul de dinti ai celei de-a II-a roti dintate. De aceea vom
modifica numarul de dinti ai celei de-a doua roti a treptei II:
z 4 73
Distanta efectiva dintre axe pentru prima treapta este:

m 12

a 012

z
1

a 012 36.3 mm

z2

Distanta efectiva dintre axe pentru treapta a II-a este:

m 34

a 034

z
3

a 034 36.4 mm

z4

Verificam daca diferenta dintre distantele efective ale axelor se afla intre limitele admise:

a 012

a 034 0.1 mm

a 012

a 034

0.5 mm

Abaterea fiind intre limitele admise, standardizam distanta dintre axe:

a 0s 36.5 mm
Datorita faptului ca a fost modificat numarul de dinti ai rotilor dintate calculam rapoartele de
transmitere pentru cele doua trepte:
i 12

i 34

99
22
73
18

i 12 4.5

i 34 4.056

Raportul de transmitere total efectiv va fi acum:

i tef i 12 i 34
i tef 18.25
Abaterea raportului de transmitere total efectiv este:

i tef i ts
i ts

0.014

0.03

2.3. CARACTERISTICILE GEOMETRICE PRINCIPALE ALE ROTILOR DINTATE

2.3.1. TREAPTA INTAI DE REDUCERE
Parametrii cremalierei de referinta:
Unghiul de presiune de referinta conform STAS 7967-67:
20 deg
4

Invariantul unghiului de presiune de referinta conform STAS 7967-67:

inv

tan( )

inv 0.015

Inaltimea capului de referinta conform STAS 7967-67:

h 0a 1.1
Jocul de referinta la picior conform STAS 7967-67:
c 0 0.35
Inaltimea piciorului de referinta conform STAS 7967-67:
h 0f

h 0a

h 0f 1.45

c0

Raportul de transmitere:
i 12 4.5
Modulul rotilor dintate:
m 12 0.6 mm
Distanta de referinta dintre axe:
a 0s 36.5 mm
Distanta dintre axe:

m 12

z
a 012 36.3 mm
1 z2
2
Coeficientul de modificare a distantei dintre axe y (00.2):
a 012

y 12

a 0s

a 012

y 12 5.51 10

a 012

Unghiul de angrenare si invariantul sau:

a 012 cos ( )
w12 acos
a 0s
inv w12 tan w12
Subtaierea pentru pinion:
z min 19
x1

w12 20.845 deg

w12

h 0a z min z 1

inv w12 0.017

x1

z min

1.74

Nu avem subtaiere.
Coeficientii de deplasare:
xt

inv w12

z1 z2
inv
2 tan( )

x1

0.2

x2

0.14

x t 0.34

Deplasarile reale ale profilului:

X 1 x 1 m 12

X2

X 1 0.12 mm

x 2 m 12

X 2 0.084 mm

Diametrele de divizare:
d 1 m 12 z 1

d 1 13.2 mm

m 12 z 2

d 2 59.4 mm

d2

Diametrele de rostogolire:

d w1

d w2

a 0s
i 12

d w1 13.273 mm

a 0s i 12
i 12

d w2 59.727 mm

Diametrele de picior:

d f1

d1

2 h 0f x 1 m 12

d f1 11.7 mm

d f2

d2

2 h 0f x 2 m 12

d f2 57.828 mm

Inaltimea dintilor:

a 0s

0.5 d f1 d f2

h 1.526 mm

Diametrele de cap:

d a1

d f1 2 h

d a1 14.752 mm

d a2

d f2 2 h

d a2 60.88 mm

Scurtarea capului dintelui:

h 12 m 12 x 1

x2

y 12

h 12 0.201 mm

Diametrele cercurilor de baza:

d b1 m 12 z 1 cos ( )

d b1 12.404 mm

m 12 z 2 cos ( )

d b2 55.818 mm

d b2

Unghiul de presiune la cap si invariantul sau:

d 1 cos ( )
a1 acos
d a1
a2

d 2 cos ( )

acos

a2 23.53 deg

d a2

tan a1

inv a1

a1

inv a1 0.072

inv a2 tan a2
a2
Arcul de divizare al dintelui:
s1
0.5 2 x 1 tan( ) m 12
s2

0.5

a1 32.772 deg

2 x 2 tan( ) m 12

inv a2 0.025
s 1 1.03 mm
s 2 1.004 mm

Ascutirea dintilor:
s a1

s1

d a1

inv

d1

inv a1

0.2 m 12 0.12 mm

s a2

s2

d a2

s a1 0.2 m 12

inv

d2

s a1 0.312 mm

inv a2

s a2 0.429 mm
s a2 0.2 m 12

0.2 m 12 0.12 mm

Gradul de acoperire:
12

z 1

tan a1

tan w12
2

z 2

tan a2

tan w12
2

12 1.782

Unghiul de presiune in punctele de inceput si sfarsit al angrenarii:

A1 atan 1 i 12 tan w12 i 12 tan a2

E2

1
atan

i 12 tan w12
i 12

tan a1

A1 7.675 ( deg)

E2 17.866 deg

Interferenta (diametrul inceputului evolventic activ):

d u1

d b1 1

d b1

x1

d u1 12.478 mm

z 1 sin( ) cos ( )

d b1

12.516 mm

cos A1

d u2

tan( )

h 0a

d b2 1

d b2

cos A1

tan( )

h 0a

x2

z 2 sin( ) cos ( )

cos E2

d u2 58.334 mm
d b2

58.646 mm

cos E2

2.3.2. TREAPTA A DOUA DE REDUCERE

Parametrii cremalierei de referinta:
Unghiul de presiune de referinta conform STAS 7967-67:
20 deg
Invariantul unghiului de presiune de referinta conform STAS 7967-67:
inv

tan( )

inv 0.015

Inaltimea capului de referinta conform STAS 7967-67:

h 0a 1
Jocul de referinta la picior conform STAS 7967-67:
c 0 0.35
Inaltimea piciorului de referinta conform STAS 7967-67:
h 0f

h 0a

h 0f 1.35

c0

Raportulcde transmitere:
c 0 m 34
i 34 4.056
Modulul rotilor dintate:
m 34 0.8 mm
Distanta de referinta dintre axe:
a 0s 36.5 mm
Distanta dintre axe:

a 034

m 34
2

z
3

a 034 36.4 mm

z4

d u1

d u1

Coeficientul de modificare a distantei dintre axe y (00.2):

a 0s

y 34

a 034

y 34 2.747 10

a 034

Unghiul de angrenare si invariantul sau:

a 034 cos ( )
w34 acos
a 0s
inv w34 tan w34
Subtaierea pentru pinion:
z min 17
x3

w34

h 0a z min z 3

Nu avem subtaiere.
Coeficientii
invde deplasare:
tan( )
inv w34

x3

0.126

inv w34 0.016

0.059

inv 0.015

z3 z4
inv
2 tan( )

x t 0.126
x4

Deplasarile reale ale profilului:

X 3 x 3 m 34

X4

w34 20.427 deg

x3

z min

xt

X 3 0.101 mm

x 4 m 34

X 4 0 mm

Diametrele de divizare:
d 3 m 34 z 3

d 3 14.4 mm

m 34 z 4

d 4 58.4 mm

d4

Diametrele de rostogolire:
d w3

d w4

a 0s
i 34

d w3 14.44 mm

a 0s i 34
i 34

d w4 58.56 mm

Diametrele de picior:

d f3

d3

2 h 0f x 3 m 34

d f3 12.442 mm

d f4

d4

2 h 0f x 4 m 34

d f4 56.24 mm

Inaltimea dintilor:
h

a 0s

0.5 d f3 d f4

h 1.879 mm

Diametrele de cap:

d a3

d f3 2 h

d a3 16.2 mm

d a4

d f4 2 h

d a4 59.998 mm

Scurtarea capului dintelui:

h 34 m 34 x 3

x4

y 34

h 34 0.099 mm

Diametrele cercurilor de baza:

d b3 m 34 z 3 cos ( )

d b3 13.532 mm

m 34 z 4 cos ( )

d b4 54.878 mm

d b4

Unghiul de presiune la cap si invariantul sau:

d 3 cos ( )
a3 acos
d a3

a4

acos

inv a3

d 4 cos ( )

a4 23.843 deg

d a4

tan a3

a3

inv a4 tan a4
a4
Arcul de divizare al dintelui:
s3
0.5 2 x 3 tan( ) m 34
s4

0.5

a3 33.355 deg

2 x 4 tan( ) m 34

inv a3 0.076
inv a4 0.026
s 3 1.33 mm
s 4 1.257 mm

Ascutirea dintilor:
s a3

d a3

s3
d3

inv

inv a3

0.2 m 34 0.16 mm

s a4

d a4

s4
d4

inv

s a3 0.505 mm
s a3 0.2 m 34

inv a4

0.2 m 34 0.16 mm

s a4 0.637 mm
s a4 0.2 m 34

10

Gradul de acoperire:
z 3

34

tan a3

tan w34
2

z 4

tan a4

tan w34
2

34 1.626
Unghiul de presiune in punctele de inceput si sfarsit al angrenarii:

A3

atan

E4

atan

i 34 tan w34

i 34 tan a4

i 34 tan w34

tan a3

A3 5.172 ( deg)
E4 16.802 deg

i 34

Interferenta (diametrul inceputului evolventic activ):

d u3

d b3 1

d b3
cos A3

d u4

cos E4

x3

d u3 13.557 mm

z 3 sin( ) cos ( )

d b13

13.587 mm

d b4 1

d b4

tan( )

h 0a

tan( )

cos A3

h 0a

x4

z 4 sin( ) cos ( )

57.325 mm

d u3

d u4 56.97 mm
d b4
cos E4

d u4

2.4. CALCULUL VITEZELOR UNGHIULARE, PUTERILOR SI AL MOMENTELOR

DE TORSIUNE NOMINALE
Pentru determinarea puterilor vom utiliza in calcule urmatoarele randamente:
a. randamentul unui lagar cu rulmenti:
l 0.99
b. randamentul unui angrenaj:
a 0.98
c. randamentul unui cuplaj cu suprafete plane:
c 0.90
Pentru a determina vitezele unghiulare ale celor trei arbori ne vom folosi de viteza
unghiulara a arborelui de intrare:

11

n i

i 204.204

rad

30
Momentul de torsiune nominal la intrare este:
Mi

Pi
i

M i 156.706 N mm

Puterea primita de arborele I este:

P 1 l P i
P 1 31.68 W
Momentul de torsiune nominal al arborelui I este:
M1

P1
1

M 1 155.139 N mm

Viteza unghiulara primita de arborele II prin intermediul rotii 2 va fi:

2

1
i 12

2 45.379

rad
s

Puterea transmisa de roata 2 arborelui II va fi in acest caz:

P 2 aP 1
P 2 31.046 W
Arborele II va suporta un moment de torsiune egal cu:
M2

P2
2

M 2 684.164 N mm

Datorita lagarelor cu rulmenti puterea primita de roata 3 este:

P 3 l P 2
P 3 30.736 W
Astfel momentul transmis de roata 3 arborelui III va fi:
M3

P3
2

M 3 677.323 N mm

Viteza unghiulara a arborelui III este:

3

1
i 12 i 34

3 11.189

rad
s

Datorita angrenajului realizat cu roti dintate puterea preluata de roata 4 este:

P 4 aP 3
P 4 30.121 W
Momentul de torsiune primit de arborele III datorita rotii 4 va fi:
M4

P4
3

3
M 4 2.692 10

N mm

Cuplajul cu suprafete plane si lagarul cu rulmenti ne diminueaza puterea transmisa la iesirea

minireductorului:

12

P5

a c P 4 P 5 26.567 W

Momentul de torsiune transmis la iesire de minireductor este:

M5

P5
3

3
M 5 2.374 10

N mm

2.5. CALCULUL COMPONENTELOR FORTEI DE ANGRENARE

Componenta tangentiala a fortei normale pe dinte pentru roata 1 este:
2M 1
F t1
F t1 23.506 N
d1
Componenta radiala a fortei normale pe dinte pentru roata 1 este:
F r1 F t1 tan w12
F r1 8.95 N
Componenta tangentiala a fortei normale pe dinte pentru roata 2 este:
2M 2
F t2
F t2 23.036 N
d2
Componenta radiala a fortei normale pe dinte pentru roata 2 este:
F r2 F t2 tan w12
F r2 8.771 N
Componenta tangentiala a fortei normale pe dinte pentru roata 3 este:
2M 3
F t3
F t3 94.073 N
d3
Componenta radiala a fortei normale pe dinte pentru roata 3 este:
F r3 F t3 tan w34
F r3 35.036 N
Componenta tangentiala a fortei normale pe dinte pentru roata 4 este:
2M 4
F t4
F t4 92.191 N
d4
Componenta radiala a fortei normale pe dinte pentru roata 4 este:
F r4 F t4 tan w34
F r4 34.335 N

2.6. CALCULUL LATIMII ROTILOR DINTATE

Alegem coeficientii de latime pentru ambele trepte:
12

34

Obtinem astfel latimea rotilor pentru treapta I:

b 12 12 m 12
13

b 12 4.8 mm

Datorita erorilor de montaj, latimea pinionului va fi mai mare:

b 12 5 mm
Latimea rotilor pentru trepta a doua este:
b 34 34 m 34

b 34 6.4 mm

Datorita erorilor de montaj, latimea pinionului va fi mai mare:

b 34 6.6 mm
2.7. VERIFICAREA MODULULUI ROILOR DINATE LA REZISTENTA
Vitezele de angrenare pentru cele patru roti vor fi:
v1

d1
1
2

v 1 1.348 m s

v2

d2
2
2

v 2 1.348 m s

v3

d3
2
2

v 3 0.327 m s

d4
1
3
v 4 0.327 m s
2
Avand in vedere faptul ca vitezele de angrenare sunt sub 2 m/s si ca avem dantura dreapta la
roti dintate alegem treapta de precizie pentru roti egala cu 10.
Vom alege pentru cele doua trepte valorile coeficientului dinamic intern:
v4

K v12

1.166

K v34

1.082

Factorul de forma al dintelui pentru fiecare roata va fi:

Y F1

2.5

Y F2

2.3

Y F3

2.6

Y F4

2.35

14

Factorul gradului de acoperire va fi pentru cele doua trepte:

Y 12

1
0.65

Y 34

1
0.65

Y 12 0.863

12

Y 34 0.946

34

Factorul de repartitie longitudinala al sarcinii pe dinte va avea valoarea:

K F 1
Factorul dinamic extern va fi:
KI 1
Materialul din care sunt confectionate rotile dintate este otelul de uz general pentru
constructii OL70 (STAS 500/2-80). Principalele caracteristici ale acestui otel sunt:

5 N
2.1 10
2
2
mm
mm
Coeficientii de siguranta pentru rotile dintate sunt:

Flim

270

S F1

S F2

15

S F3

S F4

Hlim

720

N
2

mm

Verificam acum modulul la rezistenta pentru fiecare dintre cele patru roti:
1

m r1

1.26

K I M 1 Y F1 K v12 Y 12 K F S F1

z 1 12 Flim

m r1 0.32 mm
1

m r2

1.26

K I M 2 Y F2 K v12 Y 12 K F S F2

z 2 12 Flim

m r2 0.309 mm
1

m r3

1.26

K I M 3 Y F3 K v34 Y 34 K F S F3

z 3 34 Flim

m r3 0.57 mm
1

m r4

1.26

K I M 4 Y F4 K v34 Y 34 K F S F4

z 4 34 Flim

m r4 0.548 mm

Pentru ca rotile sa lucreze in conditii de exploatare normale trebuie indeplinite conditiile:

m 12 0.6
m r1 m r2 m 12

m r3 m r4 m 34

m 34

0.8

2.8. VERIFICAREA MODULULUI ROTILOR DINTATE LA OBOSEALA

Alegem coeficientul lui Poisson:
0.3
Factorul de material dependent de coeficientii Poisson si modulele de elasticitate:
1

1 2 1 2

Z M 0.798

E
E

16

Factorul punctului de rostogolire pentru cele doua trepte este:

1

Z H12

Z H12 1.725

tan w12 cos ( )

Z H34

Z H34 1.744

tan w34 cos ( )

Factorul gradului de acoperire pentru cele doua trepte este:

Z12

Z34

4 12

Z12 0.86

3
4 34

3
Factorul de repartitie longitudinala a sarcinii pe dinte:

KH1 0.5
KH2 0.5

KH3 0.5

KH4 0.5

b12
d1
b12
d2
b34
d3

Z34 0.889

KH1 1.182

KH2 1.04

KH3 1.222

b34

1
KH4 1.055
d4
Coeficientul de siguranta la tensiunea de contact va fi:

SH12 2
SH34 1.6

17

Modulele de rezistenta la oboseala sunt:

1

2 M1KI Kv12KH1ZM2ZH122Z122SH12 i12 1

mw1
2
2

i12 12 z1 Hlim

mw1 0.438mm
1

2 M2KI Kv12KH2ZM2ZH122Z122SH12 i12 1

mw2
2
2

i12 12 z2 Hlim

mw2 0.253mm

2 M3KI Kv34KH3ZM2ZH342Z342SH34 i34 1

mw3
2
2

i34 34 z3 Hlim

mw3 0.778mm

2 M4KI Kv34KH4ZM2ZH342Z342SH34 i34 1

mw4
2
2

i34 34 z4 Hlim

3.

CALCULUL DE DIMENSIONARE AL ARBORILOR

3.1. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL ARBORILOR
Se efectueaza o predimensionare a arborilor numai solicitarea de torsiune, consideram:
N
at 40
2
mm
Se obtin pentru cei trei arbori:
1

dA1

M1

0.2 at

dA1 2.687mm

Deoarece este necesara utilizarea rulmentilor standardizati alegem:

d A1 6mm

18

dA2

M2

0.2 at

dA2 4.406mm

Deoarece este necesara utilizarea rulmentilor standardizati alegem:

d A2 6mm
1

dA3

M4

0.2 at

dA3 6.955mm

Deoarece este necesara utilizarea rulmentilor standardizati alegem:

d A3 8mm
3.2. VERIFICARI DE REZISTENTA:
3.2.1. ARBORELE 1:

Deoarece pe arbore este situatao singura roata dintata, calculul de incovoiere se poate face
intr-un singur plan,
astfel:
1 roata
, deci 1 singur plan
2

Fn1 Fr1 Ft1

Fn1 25.152N

Verificarea la solicitare compusa se face in sectiunea B (la jumatatea latimii

rulmentului), unde momentul incovoietor este maxim.

19

Se calculeaza reactiunile si momentul incovoietor:

l1 15mm

l2 10.5mm

l1 l2

RB Fn1

RB 42.759N

l1
l2

RC Fn1

RC 17.607N

l1

Mi Fn1 l2

Mi 264.1N mm
Se considera pentru arbore ca material OLC 45 STAS 88-66, cu urmatoarele
caracteristici:

rt 620

c 360

mm

mm

0 360

mm

mm
N

0 190

_1 620

_1 190

N
2

mm
mm
Rezistentele admisibilile la incovoiere pentru cele trei cazuri de solicitare:

_1a 55

0a 95

mm

N
2

mm

a 200

mm
Momentul incovoietor echivalent va fi:
2

Me Mi M1

Me 264.599N mm

unde:

_1a

0
In sectiunea B efortul de incovoiere echivalent este:

Me

e 21.561

Wz

N
2

mm

20

unde:

d 5mm
3
3
d
Wz 12.272mm
32
Trebuie indeplinita conditia (respectata de altfel):
e _1a
Wz

3.2.2. ARBORELE 2

Calculul la incovoiere trebuie facut in doua plane, deoarece pe arbore se gasesc doua
roti dintate.
In planul fortelor tangentiale (planul H) se por determina componentele reactiunilor
din lagare, si anume:
reactiunile din lagare
l1 7.5mm

HA

HD

l2 30.7mm

Ft3l3 Ft2l1 l3
l1 l2 l3

l3 8.4mm

HA 9.097N

Ft3 l1 l2 Ft2 l1

HD 73.408N
l1 l2 l3
Momentele incovoietoare corespunzatoare sunt:
MiCH HD l3

MiCH 616.626N mm

MiBH HA l1

MiBH 68.231N mm

21

In planul fortelor radiale (planul V), componentele reactiunilor sunt:

VA

VD

Fr2l2 l3 Fr3l3
l1 l2 l3

VA 13.675N

Fr2l1 Fr3l1 l2

VD 30.132N
l1 l2 l3
Momentele incovoietoare, in acelasi plan, au valorile:
MiCV VA l1

MiCV 102.564N mm

MiBV VD l3
MiBV 253.108N mm
Se pot calcula momentele incovoietoare rezultante:
2

MiB MiBH MiBV

acelasi,

MiB 262.143N mm

MiC MiCH MiCV

MiC 625.097N mm
Pentru ca momentul in sectiunea C este mai mare decat cel in B, iar diametrul este
verificarile
se
vor
face
doar
in
sectiunea
C.
Momentul inovoietor echivalent este:

Me MiC M3

Me 633.605N mm

Efortul unitar echivalent la incovoiere este:

Me

e 50.699

Wz

N
2

mm

,unde:

Di 6mm
Wz

32

a 1.6mm
3

Di 1 1.54

22

Di

Wz 12.497mm

3.2.3. ARBORELE 3

Deoarece pe arbore este situatao singura roata dintata, calculul de incovoiere se poate face
intr-un singur plan,
astfel:
1 roata
, deci 1 singur plan
2

Fn1 Fr1 Ft1

Fn1 25.152N

g 2.5mm

Br 10mm

l1

b34
2

Br
2

l1 10.7mm

l2 2 Br

l2 20 mm

Mi Fn4 l2

Mi 1.968 10 N mm

Materialul este acelasi ca la arborele 1:

g 2.5mm
l1

b34
2

Br 10mm
Br
2

l1 10.7mm

l2 2 Br

l2 20 mm

Mi Fn4 l2

Mi 1.968 10 N mm

23

Me Mi M4

Me 2.01 10 N mm

d 8mm

a 1.2mm

Wz
e

3
a
d 1 1.54
32
d

Wz 38.654mm

Me

e 52.001

Wz

N
2

mm

Trebuie ca

e _1a

4.

CALCULUL CUPLAJULUI LIMITATIV

4.1. CALCULUL DIMENSIUNILOR CUPLAJULUI
Alegem coeficientul de siguranta:
K 1.25
Dimensiunile cuplajului cu suprafete plane;
re
ri

df4 2mm

re 27.12mm

2
dA3 2mm

ri 5 mm

2
Coeficientul de frecare va fi:

0.3

0.3
Momentul de torsiune calculat:
3

Mtc K M4

Mtc 3.365 10 N mm

Forta de actionare necesara:

3 re ri
Q
Mtc
2 r 3 r3
e
i

Q 54.277N

4.2. CALCULUL ARCULUI ELICOIDAL DE COMPRESIUNE

Indicele arcului il vom alege ca fiind:
i 7
Coeficientul de forma:
K 1

1.6
i

K 1.229

Rezistenta admisibila la torsiune pentru materialul ales (51 V Cr 11)

N
at 600
2
mm
24

Diametrul sarmei arcului este:

ds K

8 Q i

ds 1.408mm

at

Dimensionam conform STAS 893-89:

d s 1.5mm
Diametrul mediu al arcului:

Dm ids

Dm 10.5mm

Diametrul exterior si interior al arcului:

De Dm ds

De 12 mm

Di Dm ds
Sageata maxima de lucru:
f 10mm
Sageata sageata
la pretensiune:
la pretensiune:
f0 0.1f

Di 9 mm

f0 1 mm

Forta de pretesionare:

Q0

f0

f f0

Q0 6.031N

Numarul de spire active:

4

G ds f
n
8 D 3Q
m

n 8.057

n 8

,unde:
5

G 0.810

N
2

mm
Numarulnumar
total total
de spire
spire

nr 1.5 coeficient
nt n nr
Rigiditatea arcului;
c

G ds

nt 9.5

c 5.466

8 nDm

N
mm

Lungimea arcului la blocare:

Hb nt ds

Hb 14.25mm

Pasul spirelor active in stare libera:

t Dmtan

t 3.467mm

,unde:

6deg
25

t 3.5mm

Lungimea arcului in stare de lucru:

Hl Hb nt .5ds

Hl 21.375mm

Sageata arcului la blocare:

fb H0 Hb

fb 15.25mm

Lungimea sarmei arcului:

Dmnt

l 315.1mm

cos

Caracteristica arcului:

Q[N]
Q
Q0

0
5.

f0

f[mm]

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A REDUCTORULUI PROIECTAT

5.1. PREZENTARE GENERALA
Reductoarele de turatie cu roti dintate sunt mecanisme organizate ca ansambluri
independente, formate din roti dintate montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Acestea
servesc la micsorarea turatiei, mai rar se utilizeaza si multiplicatoarele de turatie organizate la
fel ca si reductoarele de turatie.
La reductoarele de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori si reductorul are
un singur raport de transmitere i si o turatie de iesire ne=ni/i.
Reductoarele de turatie se folosesc in toate domeniile constructiilor de masini.
Exista o mare diversitate de tipuri de reductoare in functie de felul angrenajelor,
schema cinematica, numarul de trepte, pozitia arborilor etc. In constructia reductoarelor,
angrenajele se pot combina cu transmisii prin lant, cu roti cu frictiune, cu transmisii surubpiulita, respectiv reductorul se poate combina cu un variator etc. Daca reductorul formeaza o
unitate cu un motor electric, de obicei prins prin flansa pe carcasa reductorului, ansamblul se
numeste motoreductor.
Parametrii principali ai uni redector sunt:
-tipul reductorului
-putere de transmisie Pe
-turatia de intrare ni
-raportul de transmitere i.
Se prefera reductoarele cu roti cilindrice, dar in functie de pozitia axelor masinilor cu
care se cupleaza reductorul, se utilizeaza si reductoare conico-cilindrice, melcate etc.
Se prefera de asemenea, reductoarele orizontale (cu pozitia orizontala a axelor) si cu
planul de separare al carcasei in planul arborilor, dar exista si reductoare verticale, inclinate
etc.
Reductorul ce face obiectul prezentei proiectari este un reductor avand pozitia
arborilor orizontala, cu angrenaje cilindrice, cu doua trepte.In figura este prezentata schema
sa cinematica.
26

5.2.

MODUL DE FUNCTIONARE AL REDUCTORULUI

Miscarea preluata de la un dispozitiv de actionare de tip motor electric de curent

alternativ intra in arbore (1), sprijinit de rulmentii radiali cu bile (7), separati prin distantierul
(8). Pe arborele (1) este fixata roata dintata (14), roata ce angreneaza cu roata conjugata (34),
transmitand astfel miscarea la arborele intermediar (36), rezemat la randul sau de o pereche
de rulmenti radiali cu bile. Asamblarea dintre arborele intermediar (36) si roata dintata (34) sa realizat cu ajutorul uni stift cilindric (35). Angrenajul primei trepte a reductorului realizeaza
un raport de transmitere efectiv de:
i 12 4.5
Tot pe acest arbore este fixata si roata dintata z3 (33), care impreuna cu roata
conjugata (19) realizata cea de-a doua treapta de reducere, treapta ce are un raport de
transmitere efectiv:
i 34 4.056
Astfel incat raportul de trasmitere total efectiv:
i tef 18.25
Distanta dintre axele reductorului este de:
a 0s 36.5mm

27

Fixarea rotii dintate (19) pe arborele de iesire (16) se realizeaza cu ajutorul uni disc
de presiune cilindric (17) prin intermediul flansei de ambreiaj (18), in sensul ca miscarea de
rotatie se transmite de la roata z4 (19) prin contactul prin frictiune dintre roata si flansa de
ambreiaj (18).
Aceasta solutie a fost aleasa pentru a impiedica o eventuala suprasarcina ce ar duce
la ruperea dintilor rotilor aflate in angrenare. Forta de apasare dintre roata si flansa de
ambreiaj realizeaza cu ajutorul uni arc elicoidal (27), filetata direct pe arborele de iesire (16).
Roata z4 (19) este rezemata de pereche de rulmenti radiali cu bile (21), despartiti
prin distantierul interior (22) si cel exterior (23), si a caror bataie radiala este impiedicata de
inelele de siguranta (20) si (25). Arborele de iesire este rezemat si la iesirea din carcasa de
rulmentul radial cu bile (30).
Minireductorul este protejat de o carcasa alcatuita din trei parti mari:
-capacul de vizitare (10) ce prezinta spre exterior capacul (5);
-carcasa propriu-zisa (13);
-capacul de iesire (24).
Fixarea capacului de iesire de carcasa si a carcasei de capacul de intrare s-a realizat
cu suruburi cu cap crestat M3 utilizandu-se si saibe Grower MN3 cu rol de a impiedica
desfacerea asamblarii, iar fixarea capacului de intrare cu cel de vizitare cu suruburi cu cap
crestat M2.5.
5.3.

INTERNET

Odata cu legarea intr-o retea cu acoperire globala a tot mai multor calculatoare
volumul de informatii vehiculat a ajuns la un nivel imens. De asemenea, diversitatea
informatiilor este coplesitoare, se poate spune ca pe NET poti gasi orice doresti, problema
este cat de mult cauti!!! WEB-ul ese plin de date dar ele nu sunt organizate, in tot acest hatis
de biti motoarele de cautare mai aduc cate o raza de lumina. Cu ajutorul unor motoare de
cautare ca google.com, altavista.com,search.com,cauta.ro am incercat sa gasim informatii ce
ne pot ajuta la realizarea proiectului. Rezultatele au fost destul de asemanatoare, insa
google.com a fost de departe cel mai facil in utilizare. Am realizat cautari in limba romana
folosin cuvinte cheie, cum ar fi: reductor de turatie, roata dintata, raport de transmitere
s.a.m.d. si in engleza si franceza: speed reducer, driven shaft, gear, tooth wheel,
reducteur de la vittesse s.a.m.d.
6. BIBLIOGAFIE
1. Demian, T., s.a. Bazele Proiectarii Aparatelor de Mecanica Fina, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1986 (Vol I+II).
2. Demian, T., s.a. Elemente Elastice in Constructia Aparatelor de Mecanica Fina, Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1994.
3. Manescu M. s.a. Desen Tehnic Industrial, Ed. Economica, Bucuresti 1995.
4. Pana T. s.a. Rezistenta Materialelor (probleme), U.P.B. 1990
5. Stefanescu I. S.a. Atlas Reductoare cu Roti Dintate, E.D.P. 1982
6. Diverse surse W.E.B.

28