Sunteți pe pagina 1din 28
+ mi] =) a) ma) s] | | hy ry | a | Lal 4 z 4 — 4 Convertoare cvasirezonante de tip boost Convertoarele de tip boost furnizeazi o tensiune de iesire aproximativ continua, mai mare ca tensiunea de intrare in convertor. Din acest motiv, convertoarele de tip boost mai sunt intalnite si sub denumirea de convertoare ridicitoare de tensiune (step-up converters). Din aceasta categorie de convertoare vor fi prezentatc in continuare: + modul de functionare continuu al convertoarele de tip boost; + modul de functionare discontinuu al convertoarelor de tip boost; convertoarele de tip boost cu comutatoare bidirectionale; + convertoarele cvasirezonante de tip boost cu comutare la curent zero; + convertoarele cvasirezonante de tip boost cu comutare la tensiune zero. Modul dc functionare continuu al convertoarelor de tip boost intre tipurile de convertoare mentionate anterior, convertoarele de tip boost functionand in modul continuu reprezinta circuitele de baz&, modul de functionare discontinuu sau variantele de circuit cu comutatoare bidirectionale sau cvasirezonante rezultand din acesta prima varianta de convertor. Schema convertorului de tip boost este reprezentata in fig. 2.58. in aceasti schem&, convertorul propriu-zis este alcdtuit din ietedinee eet Oo oe inductanta L, comutatorul comandat S, dioda D si condensatorul C. Sursa de tensiune constanti E, de valoare furizeazi la intrarea convertorului 0 tensiune continua iar rezistenta R constituie sarcina convertorului, pe care acesta furnizeaz’ tensiunea de iesire . Ca gi in cazul convertorului de tip buck, rolul sursei de tensiune E poate fi indeplinit fie de o sursi de tensiune constant4 propriu-zisi, fie de iegirea unui convertor c.a.-c.c. Fig. 2.58. Schema convertorului de tip boost Pentru a explica functionarea convertorului de tip boost, se vor face aceleasi presupuneri ca si in cazul convertorului de tip buck. Astfel, comutatorul comandat S$ si dioda D se vor considera ideale comutatorul S fiind comandat de un semnal periodic, de perioada T. Pe durata unei perioade, comutatorul S este in stare de conductie un interval de timp egal cu Ton, dup& care comutatorul este blocat un interval de tinmp egal cu Toa=T-Ton. Pentru evaluarea marimilor din circuit, se considera cunoscute valorile tensiunii de intrare Ui, a componentelor L, C si R, precum si perioada T si factorul de umplere dD. 4 in continuare se va analiza functionarea convertorului de tip boost in cele doua intervale de timp, [0,Ton] si [Ton,T], considerand c& momentul de timp t=o corespunde trecerii comutatorului comandat S din starea de blocare in starea de conductie. Formele de unda ale curentilor gi tensiunilor din circuit pe durata unei perioade T. Functionarea convertorului de tip boost in intervalul de timp [0,Ton] Pe durata acestui interval, comutatorul comandat S este in stare de conductie si in consecinfa, anodul diodei D este conectat la potentialul de referintié. Ca urmare, dioda D este blocata, fiind polarizata invers de cAtre tensiunea de la bornele condensatoralui C (respectiv tensiunea de iesire),uo. Schema echivalent& a convertorului de tip boost pe acest interval este reprezentata in fig. 259. Fig. 2.59. Schema echivalenta a convertorului de tip boost in intervalul [0,Ton] 2 Meelis Then Then Then Tianhe Then ieee es he ey in aceste conditii, circuitul echivalent al convertorului este format din doua subcircuite independente. Ca urmare, tensiunea de la bornele inductantei L este constanta, fiind egali cu U; iar curentul prin inductanta L este solutia ecuatiei diferentiale descrise de relatia urmitoare: Dac& se noteaz& cu Inmin, valoarea curentului prin inductanta L inmomentul trecerii comutatorului $ din starea de blocare in starea de conductie (t=0), atunci expresia curentului i: este dat& de relatia: LO =Iigm +S, te[0, Ton] si ca urmare, in intervalul de timp [0, Ton] curentul i:(t) ereste liniar de la valoarea initial iL(0)=Itmin la valoarea final iL(Ton)=ILmax, care este egal& cu: Gur, mae =F roas —T nin + Tae I, Variatia curentului prin inductanta L gi corespunzitor gsi a curentului de intrare in convertor, in intervalul de timp [0, Ton], este data de relatia: Ai, = Te Lenin = 4B TMs ih ha has ht hha Aas bss at Aaa te J = Aceasté variatie a curentului i(t) poate fi consideraté nesemnificativa in conditiile in care, pentru o anumit& valoare a tensiunii de intrare Ui, fie inductanta L este suflcient de mare, fie durata intervalului de timp in care comutatorul S este menutinut in stare de conductie, Ton, este suficient de mica. Din circuitul echivalent rezult{ si egalitatea curentului de intrare, i respectiv a curentului care circul{ prin comutatorul comandat S, is cu it, curentul care circulé prin inductanta L. fn consecinta, si cei doi curenti vor avea o variatie liniara, crescind de la valoarea minimé, Itmin la valoarea maxima, Iimax. Curentul care circuli prin condensatorul C, ic, este egal in valoare absoluta si de semn contrar cu curentul de iesire ic=-io. in consecin{a, tensiunea de iesire uo, este solutia ecuatiei diferentiale date de relatia amintitd. Considerand cunoscut’ valoarea tensiunii de iesire la momentul de timp t=o gi notind acest valoare cu Uo, expresia tensiunii de iesire si respectiv a tensiunii de la bornele condensatorului C, pe intervalul [0, Ton] este egal cu: ug(t)=ue(t)=Ug-e ©, te[0, Ton] iar expresia curentului de iegire este data de relatia: iQ=Iy-e*®, te[0, Ton] in care este valoarea curentului de iesire corespunzitoare momentului de timp t=o. 44 Convertoare de tip boost cu comutatoare bidirectionale © solutie pentru evitarea functionarii convertorului de tip boost in regim de curent intrerupt o reprezint& varianta de convertor cu comutatoare bidirectionale. in acest’ varianti elementele de comutare ale convertorului, comutatorul comandat S si dioda D, se fnlocuiese cu dou’ comutatoare comandate cu diode conectate antiparalel. Acest tip de convertor se intalneste si sub denumirea de “convertor de tip boost cu modulatia impulsurilor in durata”, fiind adecvat schemelor de comand de acest tip. Dup& cum se va observa si din descrierea circuitului atat functionarea cat si majoritate.a relatiilor convertorului cu comutatoare bidirectionale sunt similare cu cele corespunzitoare variantei clasice. ‘Schema electricd a convertorului de tip boost cu comutatoare pidirectionale este reprezentatd in fig. 268. in acesti schemi, convertorul propriu-zis este alcituit din inductanta L, comutatoarele comandate S i S2, diodele gi D, si condensatorul C. db oe ~ ; + ur \ AM il R Yy ! LI Fig. 2.68. Schema convertorului de tip boost cu comutatie bidirectionala 45 BEREREEEERBEEER EMH EL Sursa de tensiune constanta E de valoare furnizeaza la intrarea convertorului 0 tensiune continua, iar rezistenta R constituie sarcina convertorului, pe care acesta furnizeaza tensiunea de iegire uo. Ca gi in cazul celorlalte variante ale convertorului de tip boost, rolul sursei de tensiune E poate fi indeplinit fie de o sursi de tensiune constant propriu-zisa, fie de iesirea unui convertor c.a. -¢.c. Pentru a explica functionarea convertorului de tip boost cu comutatoare bidirectionale, se vor face aceleasi presupuneri ca gi in cazul convertorului de tip buck. Astfel, comutatoarele comandate S si » precum gi diodele D; si D2, se vor considera ideale. Ambele comutatoare sunt comandale de semnale periodice, de perioad T. Pe durata primului subinterval, de durata T comutatorul S, este comandat in regim de conductie iar S2 in regim de blocare, dupa care, pe durata celui de-al doilea subinterval, de durati Tos=T-Ton, comutatorul S; este comandat in regim de blocare, iar S2 in regim de conductie. Pentru evaluarea marimilor din circuit, ca si in cazul celorlalte variante de convertoare, se considera cunoscute valorile tensiunii de intrare Ui, a componentelor L, C gi R, precum gi perioada T si factorul de umplere D (duty cycle). in continuare se va analiza functionarea convertorului de tip boost cu comutatoare bidirectionale, in cele 4 intervale de timp corespunzatoare functionarii: [0, ta], [ta:, Ton], [Ton, ta2], giltae,T]. Se considera de asemenea, ci momentul de timp t corespunde aplicdrii comenzii de conductie comutatorului S; si respectiv trecerii comutatorului comandat S2 din starea de conductie in starea de blocare. Formele de unda ale curentilor si tensiunilor din circuit, pe durata unei perioade T, sunt reprezentate in fig. 2.73. BEREEEEELLVESE Pe LL ee Funetionarea convertorului de tip boost cu comutatoare bidirectionale in intervalul [o,ta] Pe durata acestui interval, comutatorul S: este comandat in stare de conductie gi S: in stare de blocare. Dac’ la momentul de timp t=o valoarea curentului care circula prin inductanta L este negativa, desi S: este comandat s& conduc, curentul i se va inchide prin dioda D,si nu prin comutatorul S;. Intrarea in conductie a diodei D2 determina blocarea diodei D. (polarizati invers de tensiunea de iesire, uo). in aceeasi stare aflandu-se si comutatorul S2, ca urmare a comenzii aplicate acestuia. Schema echivalenté a convertorului pe acest interval este reprezentata in fig. 2.69. Fig. 2.69. Schema echivalenta a convertorului de tip boost cu comutatie bidirectionala, in intervalul [o, ta] Ca si in cazul variantei clasice a convertorului circuitului Sz echivalent este format din dou& subcircuite independente. Care, 7 poles EERE RE RBEeaereee oF tensiunea de la bornele inductantei L este constanté, fiind egala cu U~, iar curentul prin inductanta L este solutia ecuatiei diferentiale descrise de relatia amintit’. Dac& se noteazi cu I valoarea curentului prin inductanta L la momentul de timp to, atunci expresia curentului este data de relatia amintita, cu observatia c& valoarea curentului este negativa. Ca urmare, in intervalul de timp [o, ta] curentul ix(t) creste liniar de la valoarea initial& i:(0)=I1min, la valoarea final& ix(ta )=0. variatia curentului prin inductanta L desfigurandu-se in domeniul valorilor negative. Momentul de timp ta: rezult’ din anularea curentului L, gi este dat de relatia: Din circuitul echivalent rezult{ si egalitatea curentului de intrare ij gi respectiv a curentului care circuld prin dioda D,, ini, cu it, curentul care circul& prin inductanta L. in consecint’a, si cei doi curenti vor avea de asemenea o variatie liniard, crescdnd de la Inmin la 0. Dac& se fac aceleasi presupuneri simplificatoare utilizate si la descrierea franctionarii convertorului de tip boost, atunci valoarea curentului prin condensatorul C este egali de asemenea cu —Io. fn aceste conditii tensiunea de iesire si respectiv tensiunea de la bornele condensatonalui C pot fi scrise si sub forma descrisi de relatia amintita. Ca urmare, variatia tensiunii de iesire in intervalul de timp [o,ta:] poate fl aproximata cu o variatie liniar descrescatoare. 48 wee oe E - -o Expresia curentului de iegire, io poate fi reconsideratA ca in relatia amintita. Ca urmare, curentul de iegire are de asemenea 0 variatie liniar descresc&toare, pe intervalul de timp considerat. in intervalul de timp [o,ta:], tensiunea inversi aplicati diodei D2 si respectiv tensiunea de la bornele comutatoruiui S2 sunt egale cu Uo, curentii prin cele doua dispozitive fiind egali cu o. in aceleagi conditii, tensiunea de la bornele comutatorului comandat Si este egal cu 0. Functionarea convertorului de tip boost cu comutatoare bidirectionale in intervalul [ta:,Ton] Pe durata acestui interval, datoriti schimbarii sensului de circulatie a curentului prin inductanta L comutatorul comandat S trece in stare de conductie odat& cu blocarea diodei D:. Comutatorul S2 si dioda Dz raman in continuare in stare de blocare. Schema echivalenta a convertorului pe acest interval este reprezentat& in fig. 2.70. Desi conductia trece de pe dioda D1 pe comutatorul tensiunea de la bornele inductantei Lram&nein — continuare constanté si egal cu U,, si ca urmare, curentul prin inductanta L este solutia aceleiasi ecuatii diferentiale Fig. 2.70 Schema echivalent& a convertorului de tip boost. Tinand cont de comutatoare bidirectionale, in intervalul c& Ja momentul de timp valorea curentului este egal cu o expresia curentului t pe acest interval este data de relatia amintit’. Ca urmare, in intervalul de timp curentul continua cresterea liniara de la valoarea initiala (t~,) la valoarea final&. 49 GRAM a as a a Na NL Fig. Schema echivalent’ a convertorului de tip boost cu comutatie bidirectionala, in intervalul [ta:, Ton] Variatia curentului prin inductanta L, si corespunzitor sia curentului de intrare in convertor. in intervalul de timp , este dati de relatia amintiti. Spre deosebire de varianta convertorului de tip boost, aceasta variatie a curentului io(t) nu mai poate fi considerat’ nesemnificativa, in conditiile in care, este negativ. in intervalul de timp curentul de intrare t, si respectiv curentul care circula prin comutatorul comandat S,. sunt egali cu ai curentului care circuli prin inductanta L. in consecinta, si cei doi curenti vor avea o variatie liniara, continuandu-si cresterea liniard pana la iari crescfind de lao valoarea maxima. Si pe acest interval curentul care circula prin condensatorul C, este egal cu curentul de iesire, io. in consecinfé tensiunea de iesire u, este solutia aceleiasi ecuatii diferentiale date de relatia amintiti. Datorit& faptului c& trecerea SS ee conductiei curentului t de pe dioda D; pe comutatorul comandat S nu modific& practic schema echivalent& a circuitului. Expresia tensiunii de iesire si respectiv a tensiunii de la bornele condensatorului C, pe intreg intervalul [0, Ton] este dati de aceeasi relatie. Semnificatia tensiunii Uo, gi a curentului L este aceeasi ca in cazul intervaluiui [o, ta]. Din expresiile anterioare rezuiti att tensiunea cAt si curentul de iesire au o variatie exponential in intreg intervalul de timp [o.TCJ, scizand de la valorile initiale, Uo: gi respectiv la valorile finale minime. fn aceleasi conditii simplificatoare ca in cazul intervalului [o, ta] valoarea curentului prin condensator este de asemenea egala cu Io. Ca urmare, variatia tensiunii de iegire in intervalul de timp [0,Ton] poate fi aproximata cu o variatie liniar descrescatoare cuprins& intre limitele Uo: si Uomin valoarea tensiunii de iesire corespunzitoare momentului de timp t=Ton, Uomin. Convertoare cvasirezonante de tip boost cu comutare la tensiune zero Convertoarele cvasirezonante de tip boost cu comutare la tensiune zero se obtin din convertoarele de tip boost prin inlocuirea comutatoarelor comandate cu variantele lor cvasirezonante, cu comutare la tensiune zero. Aceste tipuri de comutatoare comandate efectueazi comutarea directi in conditii de tensiune zero determinand reducerea la minim a pierderilor de comutatie la deschidere. Daca in schema convertorului de tip boost reprezentat& in fig. 2.58, comutatorul comandat S se inlocuieste cu comutatorul cvasirezonant de tip L cu comutare la tensiune zero, reprezentat in fig. 2.1, se obtine schema convertorului cvasirezonant de tip boost cu comutare la tensiune zero reprezentata in fig. 2.74. Fig. 2.74. Schema convertorului cvazirezonant de tip boost cu comutare la tensiune zero Pentru inceput se poate considera c& inlocuirea comutatorului comandat S cu varianta lui cvasirezonant& cu comutare la tensiune zero nu duce la modificari semnificative in functionarea convertorului. Asupra acestei presupuneri se va reveni dup& explicarea functionarii circuitului, pentru a pune in evident’ modificdrile determinate de prezenta comutatorului cvasirezonant. in aceste conditii, daci convertorul de tip boost este proiectat astfel incat variatia curentului prin inductanta L. Ait, s& fie mult mai mica decat valoarea medie a curentului prin inductant& It, atunci se poate considera ci valoarea curentului it(t) este aproximativ constant&, fiind egal cu It. O astfel de presupunere. Mai mult decit atat valoarea acestui curent este egal si cu cea a curentu1ui mediu de intrare t, dup& cum rezult& din relatia amintita. Ca urmare, portiunea 92 eee EL Asta ese bb bbe bbl bk blyA de circuit format din sursa de tensiune continu’ si inductanta L poate fi inlocuit& in aceste conditii cu o surs& de curent de valoare t. in plus, daca variatia tensiunii de iesire. Au este de asemenea mult mai mic& dec&t valoarea medie a tensiunii de iesire uo poate fi aproximata cu valoarea medie Up conform relatiei amintite. fn aceste conditii, portiunea de circuit formati din condensatorul C si rezistenta R poate fi echivalat& cu o surs& de tensiune de valoare Uo. Schema echivalentd a convertorului, obtinut’ in urma acestor modificari este reprezentata in fig. 2.75. Fig. 2.75. Schema echivalenta a convertorului cvasirezonant de tip boost, cu comutare la tensiune zero. Ca si in cazul convertorului de tip boost componentele circuitului se vor considera ideale, iar comutatorul comandat S$ este comandat de un semnal periodic, de perioada T. 3 Beek ki bie’) bites Hwee Convertoare cvasirezonante de tip boost cu comutare Ia curent zero Convertoarele cvasirezonante de tip boost cu comutare la curent zero se obtin din convertoarele de tip boost, prin inlocuirea comutatoarelor comandate cu variantele lor cvasirezonante cu comutare la curent zero. Aceste tipuri de comutatoare comandate efectueaz comutarea inversa in conditii de curent zero, determinand reducerea la minim a pierderilor de comutatie la blocare. Dac& in schema convertorului de tip boost reprezentati in fig. 2.58. comutatorul comandat S se inlocuieste cu comutatorul cvasirezonant cu comutare la curent zero de tip L, se obtine schema convertorului cvasirezonant de tip boost cu comutare la curent zero reprezentat& in fig. 2.90. Fig. Schema convertorului cvasirezonant de tip boost, cu comutare la curent zero. Weekes eee et Ca si in cazul convertorului cvasirezonant cu comutare la tensiune zero si pentru aceasta variantd se considera c& prezenta comutatorului cvasirezonant nu conduce la modificari senmiiicative in functionarea convertorului de tip boost. Asupra acestei presupuneri se va reveni, dupa explicarea functinarii circuitului pentru a pune in evident& modificdrile determinate de prezenta comutatorului cvasirezonant cu comutare la curent zero. Ca si in cazul variantei de convertor cvasirezonant cu comutare la tensiune zero portiunea de circuit formata din sursa de tensiune continua si inductanta L poate fi inlocuit& cu o surs& de curent de valoare iar portiunea de circuit formati din condensatorul C si rezistenta R poate fi echivalata cu o sursa de tensiune de valoare Uc. Schema echivalenté a convertorului, obtinut’ in urma acestor modificdri este reprezentata in fig. 2.91. Fig. 2.91. Schema echivalent& a convertorului cvasirezonant de tip boost, cu comutare la curent zero. mena Na a Nas Raman valabile si presupunerile asupra caracterului ideal al componentelor modului de comandé al comutatorului S si marimilor din circuit considerate cunoscute in analiza function&rii circuitului. Spre deosebire ins’ de convertorul evasirezonant cu cornutare la tensiune zero pe durata unei perioade comutatorul S este comandat in stare de conductie in interval de timp egal cu To dupa care comutatorul este comandat in stare de blocare pe durata unui interval de timp egal cu To=T—Ton. Duratele Ton si Tos se pot exprima functie de factorul de umplere. fn continuare se va analiza functionarea convertorului cvasirezonant de tip boost considerand ci momentul de timp t=o corespunde trecerii comutatorului $ din starea de blocare in starea de conductie. 56 le re Nass sy: es lms eer a" CAPITOLUL 3 Analiza solutiilor posibile gi justificarea solutiilor adoptate. in urma studiului teoretic efectuat in capitolul de consideratii teoretice am ajuns la concluzia c& pentru realizarea tematicii prpuse in lucrare sunt mai multe posibilitati: 1) Convertorul buck cvasirezonant cu comutare la tensiune zero. 2) Convertorul buck cvasirezonant cu comutare la curent zero. 3) Convertorul boost cvasirezonant cu comutare la tensiune zero. 4) Convertorul boost cvasirezonant cu comutare la curent zero. Din variantele mai sus mentionate am optat pentru pentru varianta de convertor cvasirezonant de tip boost intrucat prin studiul realizat si pri proiectele propuse am adus noutatii in dotarea laboratorului de convertoare statice. 37 —EEEREEEREREEERERERERE ER ES CAPITOLUL 4 Proiectul tehnic 4.4. Principiul de functionare al convertoarelor boost ¢.c.- cc. jntre tipurile de convertoare mentionate anterior, convertoarele de tip boost functionand in modul continuu reprezint’ circuitele de bazd, modul de functionare discontinuu sau variantele de circuit cu comutatoare pidirectionale sau evasirezonante rezultand din acesté prima varianta de convertor. Planga 1: SCHEMA BLOC - STAND VARIATOR DE TENSIUNE CONTINUA TIP BOOST BLOC AUMENTARE —FLTRUGURENT Gotaneoxtvawca EEUOR ENN i ke. LL. sazonoe | — /' || k sie | ease [F i eb Fe estes aes a suut aoe age 58. \ aa ml Aah AL at et et tt ed Principiul de functionare a echipamentului de comanda pentru convertoare de tip boost. Pentru a explica functionarea convertorului de tip boost, se vor face aceleasi presupuneri ca si in cazul convertorului de tip buck. Astfel, comutatorul comandat S si dioda D se vor considera ideale comutatorul $ fiind comandat de un semnal periodic, de perioada T. Pe durata unei perioade, comutatorul S este in stare de conductie un interval de timp egal cu Ton, dupa care comutatorul este blocat un interval de tinmp egal cu Tor=T-Ton. Pentru evaluarea miarimilor din circuit, se considera cunoscute valorile tensiunii de intrare Ui, a componentelor L, C si R, precum si perioada T si factorul de umplere D, Planga 2: SCHEMA BLOC A ECHIPAMENTULUI DE COMANDA VTC TIP BOOST ware UL pee yt l ono ‘i ‘SUMATOR | Se f- ae oe 8 =i 4.3. Principiul de functionare a convertorului evasirezonant de tip boost la tensiune zero gi curent zero. Convertoarele cvasirezonante de tip boost cu comutare la tensiune zero se obtin din convertoarele de tip boost prin inlocuirea comutatoarelor comandate cu variantele lor cvasirezonante, cu comutare la tensiune zero. Aceste tipuri de comutatoare comandate efectueazi comutarea directi in conditii de tensiune zero determinand reducerea la minim a pierderilor de comutatie la deschidere. Convertoarele cvasirezonante de tip boost cu comutare la curent zero se obtin din convertoarele de tip boost, prin inlocuirea comutatoarelor comandate cu variantele lor cvasirezonante cu comutare la curent zero. Aceste tipuri de comutatoare comandate efectueazi comutarea inversi in conditii de curent zero, determinand reducerea la minim a pierderilor de comutatie la blocare. Plansa 4: CONFIGURATII CONVERTOR CVASIREZONANT DE TIP BOOST 42,CONVERTOR CVASIREZONANT DE TIP BOOST CU COMUTATOR LA TENSIUNE ZERO 60 Ce ne a a Redresor cu factor de putere unitar de tip boost cu comutare la curent zero si comandi’ PWM. Este prezentat un redresor amplificator de unda completé realizat cu comanda-intrerupator la zero-curent, modulat cu impuls (ZCS-PWM) pentru a obtine factor de putere unitar. Doua celule rezonante sunt configurate in schema pentru a indeplini ZCS in intrerupatorul principal si a regla curentul de intrare urmarind tensiunea de intrare. Numai o diod& si un intrerupator sunt incluse in amplificatorul de und& completa propus in timpul redresirii. Sunt deschise 4 stari de tanzitie pentru prezentarea comportarii 10s — amplificator de und& completa cu factor de putere unitar in perioada intreruperii. Un model de semnal mic este construit pentru analiza sistemului si o comanda de curent medie, este folosit pentru a exprima forma curentului de intrare cu armonici sc&zute. Plansa 8: SCHEMA ELECTRICA A REDRESORULUI DE TIP BOOST CU FACTOR DE PUTERE UNITAR, CU COMUTARE LA CURENT ZERO SI COMANDA PWM ~ECHIPAMENT DE FORTA — 61 CAPITOLUL 5 Incerc&ri experimentale. Studiul echipamentului de comanda a convertorului de tip boost. Vizualizarea formelor de und cu ajutorul osciloscopului explicat pe schema bloc gi varianta micgorati a schemei electonice desfasurate. Planga 3: SCHEMA ELECTRICA DESFASURATA A ECHIPAMENTULUL DE COMANDA VTC DE TIP BOOST 2 am sU98010] yaNnywoo 3a o01a — | Fsveseudn iol yanvwoo 309018 ANSUND | 3a yozNas AINNISNAL NOZNAS = YOINVATV9 3NV10ZI AN3UND NBL aUuVLNAWMV 9078 ANNISN3L NHL yayd LSOO8 “LNOD “SNAL 3G HOLVINWA. LSOO8 diL VANILNOSD ANNISNAL 3d YOLVINVA GNVLS - 9078 VINSHOS ‘1 eSueld ee el el auisal 3d MASINI pUVINO 9078 dsdO/NO aUYINNOd 3a ¢HOLVLNWOD SuVLNAWI asuns 9018 iTV Tansinaii Lo IINNISNAL V yunsyw 3d 9018 auisal 3a ANSYND yansyw aa MOSUAANI 9018 ~OLVWNS AINNISNAL 3G 4YOLVINDAY 9078 vt wOLVeWdINOD 9078 auisal aq iNn3yuND YOLVINS aMaIMOSaud 9018 2078 ‘aulSal dd ANNISNAL aualdoSaud 9078 ZHIST vawve AULIZOd LNOWS a YOLWTIDSO ad LVYaOOIL| ¢OLVYANAD UgVLSONOW stigy | stioy 1S004 dil DLA VONVINOD 3d ININLNAWVdIHOS V 901d VINSHOS ‘2 esueld ‘amy my yl 1LS008 dil 3d DLA YONVINOO 3G ININLNAWVdIHOA V VLVENSV4S3C VOIN.LO313 VINSHOS :¢ esue] 7 I. sem s9n0e 020 SAVIN 20n0s-0=n SAIVUINI OUZ ANNISNAL V7 HOLVLNINOS ND LSOO" dil 3d LNVNOZSYISWAD YOLYSANOO'eY 1S0084 dil 3d LNVNOZAYISVAD YOLYAANOD IILLVYNDIANOO ‘bv Bsueid a ye INMd YONVINOD IS OYAZ LN3YND V1 SYVLNINOD ND ‘YVLINN SYaLNd 3G YOLOVA ND LSOO" dil AG ININHOSANGAY V VOINLIATA VINSHOS :S Bsueid ES