Numim planeta noastr PMNTUL, i tot aa numim i suprafeele de uscat,

de parc ele ar fi predominante. n realitate pe Terra mrile i oceanele ocup

70,8% din suprafa: 361.200.000 km2, adic de 36 de ori mai mult dect suprafaa
Europei.Gheurile acoper 1.600.000 km2, lacurile circa 2.000.000 km2, iar
suprafaa rurilor nici nu o tim, pentru c e variabil. Mlatinile ocup i ele
2700000 km2. Mai mult, o parte din uscat e coperit temporar cu zpad n medie
61.000.000 km2. Aceasta nseamn c i din uscatul planetei de fapt mai mult de
jumtate e acoperit cu ap.
Cea mai mare parte din apa de pe Terra e ap de suprafa. Pe noi ca oameniI ne
intereseaz mai ales apa dulce, i n particular apa potabil. Totui aceasta se obine
de cele mai multe ori din ape dulci de suprafa. ntre ele i cele subterane exist
numeroase legturi, iar apa potabil se obine frecvent tot din apa de suprafa. n
plus, o multitudine de alte utilizri ale apei n colectivitile umane se bazeaz pe
apele de suprafa, ceea ce impune s li se acorde importana cuvenit.

Romania dispune de resurse de apa relativ scazute fiind pe locul 9 din cele
25 state membre.Fata de media europeana de 4000m3/loc./an,in Romania, volumul
resurselor de apa utilizabile este de 2600 m3/loc./an din care 1.770 m3/loc./an
provin din apele de suprafata.
Calitatea global a apelor curgtoare de suprafa (o analiza pe 78.905 km, care
reprezinta totalul cursurilor de apa codificate a Romaniei)

 clasa I 23.8 %;
clasa a II-a - 45 %;
clasa a III-a 18.8 %;
clasa IV - 7.9 %;
clasa a V-a 4.5 %.

Calitatea principalelor lacuri

(au fost analizate 100 de lacuri)
45 de lacuri (45. %) - clasa I,
27 (27 %) - clasa a II-a,
13(13 %) - clasa a III-a,
11 (11%) - clasa a IV-a
4 (4%) - clasa a V-a

PRINCIPALELE APE DULCI DE SUPRAFATA

Rurile

Cele mai mari 15 ruri duc 1/3 din scurgerea global de ap pe continente.
Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare l are Amazonul.
Curgerea rurilor este foarte diferit n funcie de pant,
configuraia albiei (rugozitate, form, adncime etc.) i de ali
factori. Modele de curgere se pot stabili i experimental prin
marcarea apei cu trasori cum sunt coloranii (fluorescein) sau
trasorii radioactivi.
n cadrul aceluiai ru, apa nu curge cu vitez uniform, ci lent
spre fund i maluri i mai rapid spre suprafa i mijloc. Dar de
regul curgerea nu e laminar ci turbulent iar variaiile de pant,
lime, adncime a albiei, pragurile i obstacolele i ali factori
determin o curgere de mare complexitate i variabilitate,
incluznd vrtejuri, bulboane, zone de contracurent sau
cvasistaionare alternnd cu repeziuri.
O molecul de ap face n unele ruri zile sau sptmni, dar n Nil drumul
ei spre mare poate dura un an. Dac pe parcurs ntlnete un lac, molecula de ap
poate fi "ntrziat" mult, de la zile sau sptmni pn la secole ntregi n lacuri
mari precum Tanganyka sau Superior.
De la izvoare spre aval, rurile i modific treptat caracteristicile de curgere,
configuraia albiei i calitatea apei. Corespunztor variaz i structura
biocenozelor. Pentru peti putem distinge n zona noastr geografic pe un ru

poriuni de dominan a unei specii sau asocieri: zona fntnelului; zona

pstrvului (specii nsoitoare: boitean, grindel, zlvoac); zona lipanului i
moioagei (specii nsoitoare: lostri, clean dungat) etc.

Table

Sistemele de ruri

Sistemele de ruri ocup o regiune numit drenaj sau bazin hidrografic.

Marginile unui bazin hidrografic sunt de obicei marcate de un relief nalt. Aceste
frontiere naturale sunt denumite cumpna apelor. De exemplu Marea Cumpn a
Apelor denumit i Continental- din America de Nord se ntinde de la nord spre
sud, prin masivul Rocky Mountains.
Rurile situate de o parte a acestei cumpene curg spre vest ,
vrsndu-se n Oceanul Indian. Cele situate de cealalt parte a
cumpenei, curg spre nord-est spre Oceanul Artic, spre vest
vrsndu-se n Oceanul Atlantic sau spre sud-est vrsndu-se n
Golful Mexic.
Rurile n aciune

Rurile contribuie la formarea reliefului. Erodeaz pmntul, mut bolovani

i depun pietre i nisip n matc pe ariile inundate. Ele pot schimba traseul prin
sparea unei ci mai scurte ntre cotiturile albiei originale, lsnd n urm lacuri de
ap dulce. Exist mai multe ci i modaliti prin care apa poate ajunge n ruri.
Sursa principal o reprezint izvorul: acel loc n care apa iese la suprafa de sub
roci. Apele de pe teritoriile nconjurtoare, provenite din ploi, se altur prurilor
provenite din izvor.

Lacurile

Lacurile sunt ape stttoare i se mpart n naturale i artificiale.

Cele naturale sunt majoritatea situate ntr-o depresiune natural
nchis a scoarei pmntului, dar exist i lacuri de alt origine,
cum sunt cele de baraj natural, sau n cratere vulcanice etc.
Suprafaa total a lacurilor este de circa 2,7 milioane km 2, adic aproximativ
1,8% din suprafaa uscatului). Cel mai mare lac este Marea Caspic, cu 400.000
km2 (dar cu ap srat i considerat de unii ca fiind o mare, chiar dac nu are
legtur cu oceanul planetar) Urmeaz ca mrime lacul Superior (80.000 km2),
apoi lacul Victoria i alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2. Cel mai adnc lac
este lacul Baikal, , ce atinge 1620 metri profunzime, fiind cel mai mare rezervor de
ap dulce lichid de pe Terra.

Lacurile tectonice

Miscarile scoarei terestre au dus la formarea celui mai mare lac din lume,
Marea Caspica ,si a celui mai adnc lac , lacul Baikal (Siberia).
Marea Caspica se afla intr-o depresiune situata intre munii Caucaz (la vest) si
nalta coasta a Asiei Centrale (la est).Suprafaa sa continua sa varieze dup cteva
milioane de ani. nainte de inaltarea lanului Caucaz , Marea Caspica era legata de
Marea Neagra.Lacul Baikal a luat natere in urma prabusirii unui bloc de pamant ,
ducnd la formarea unei depresiuni care s-a umplut ulterior cu apa. Tot de origine
tectonica este si Lacul Victoria. Este cel mai mare din Africa si al treilea de pe
Glob( dup Marea Caspica si Lacul Superior) msurnd 68.800 km2.Mrginit de
Tanzania, Uganda si Kenya , are adncimea maxima de 80 m.

Lacurile vulcanice

Cea mai obinuita forma de lac vulcanic este cea creata de apa care umple craterul
unui vulcan stins. Unul dintre cele mai mari lacuri de acest gen este lacul Crater ,
din craterul Muntelui Mazama , in Oregon, USA.A luat natere cu 6600 de ani in
urma, are diametrul de 10 km si o adncime de 589m. Unele lacuri se formeaz in
momentul in care lava se prelinge peste vai si se solidifica datorita apei reci. In
acest mod s-a format Lacul Kivu, din Marea Vale Despicata a Africii, pe coastele
Zairului si Ruandei.Ca un alt exemplu de lac vulcanic avem Lacul Atitlan. El se
afla in tara vulcanilor si a lacurilor, Guatemala. Este situat la 1560m altitudine, are
o suprafaa de 135.9 km2(26 km lungime,18 km latime) si o adncime maxima de
341 m. S-a format in urma nchiderii unui defileu muntos de ctre revrsrile de
lava ale unui vulcan.
Lacurile srate

Cea mai mare parte a lacurilor conin apa proaspta si sunt mereu
aprovizionate cu apa din exterior. Daca suplimentarea cu apa proaspta este
limitata , mineralele de pe fundul lacului se depoziteaz cu timpul, apa proaspta se
evapora, lsnd in urma o apa srata , bogata in vitamine. Marele Lac Srat din
Utah , in SUA, constituie un exemplu tipic de lac srat.
Marea Caspica si Marea Aral din Federaia Rusa , sunt de asemenea lacuri
srate. Lacul cel mai srat este Marea Moarta aflata pe Valea Iordanului , intre
Israel si Iordan. Salinitatea acesteia este de 9 ori mai ridicata dect cea a
oceanelor. Datorita cantitatii mari de sare , corpul uman poate pluti la suprafaa
fara sa fie nevoit sa noate.
Lacurile glaciare

Astfel de lacuri se ntlnesc si la noi in tara in Munii Fagaras, muni care

pstreaz cea mai mare suprafaa modelata de gheari cuaternari. Aici , glaciatiunea
a avut o extensiune pe ambii versanti iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt
insirate de o parte si de alta a crestei principale intre vrfurile Ciortea(2472m) si
Urlea(2473m). Pe lng Munii Fagarasi, in Romnia se mai gsesc lacuri glaciare
ndeosebi in Munii Retezat Godeanu. In raport cu Retezatul ,Munii Godeanu si
Tarcu sunt dispui sub forma unor uriae potcoave.Circurile si vile glaciare din
Munii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic, ce are in
alctuirea sa o serie de acumulri lacustre de origine glaciara. Lacul Barascu Mare
(Znoaga Lungita) se gaseste la 1860m altitudine, in cea mai mare cldare glaciara
de pe versantul nordic al muntelui Borascu,sub un abrupt de circa 150m.

FACTORI DETERMINANI AI CALITII APELOR DE

SUPRAFA

Factori ce influeneaz calitatea apelor de suprafa

Calitatea apei este influenat de factori antropici i naturali.

Apele meteorice aduc gaze dizolvate din atmosfer, naturale sau provenite din
poluarea aerului, particule de praf, pulberi i particule radioactive, materiale
antrenate n cursul iruirii pe suprafaa solului, cum sunt frunze, ierburi i alte
materiale vegetale n toate fazele posibile de biodegradare, bacterii, argile,
insecticide i erbicide, substane organice solubile extrase din vegetaia n
putrefacie etc.

SURSELE DE POLUARE ALE APELOR

Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :
- permanente;
- nepermanente;
- accidentale.
Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :
- naturale;
- atrificiale, datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate
in :
- ape uzate;
- depozite de deseuri.

Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :

- trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de
patrunderea unor saruri in cantitati mari in apele de suprafata sau in
straturile acvifere.Rocile radioactive pot duce la contaminarea unor ape
de suprafata sau subterane.

- Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului

provoaca impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt
compuse din particule fine cum sunt cele din marne si argile care se
mentin mult timp in suspensie.
- Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene de
impurificare variabile in timp in functie de perioada de vegetatie;
- Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor
cat si prin caderea plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui
proces de putrezire si descompunere care conduc la o impurificare a
apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.
Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate :
- ape uzate menajere;
- ape uzate publice;
- ape uzate industriale;
- ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole;
- ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa
ale sistemului de canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si
incintelor;
- ape meteorice infectate.

CLASIFICAREA POLUANTILOR DIN APA

Substanele poluante din ap se pot clasifica dup mai

multe criterii, cum ar fi natura lor, proveniena sau tipul
sursei de emitere a poluatorului.
Dup natura lor, substanele ce polueaz apele pot fi :
- de natur fizic (substane solide, substane radioactive, poluare termic);
- de natur chimic (hidrocarburi, derivai ai carbonului, sulfului, azotului,
mase plastic,pesticide,etc);
- de natur biologic (dejecii organice, ageni patogeni, bacterii, virui,
etc.)

Dup provenien, se clasific astfel :

- dejecii animaliere i umane;
- dejecii i reziduuri industriale;
- reziduri vegetale;
- pesticide i ngrminte chimice;
- materii radioactive provenite din meteorii radioactive;
- energie termic rezultat din circuitele de rcire a centralelor electrice;
- sedimente rezultate din eroziunea solului;

Poluarea apei in alte tarii

Tarile studiate sunt : Brazilia, Chile, Ecuador, Guatemala, Mexic si Peru.
Poluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca exista
diferente intre ele. Un indicator important reflecta severitatea problemei care
este mortalitatea asociata cu boli intestinale molipsitoare, amandoua
provenind de la calitatea apei si conditiile sanitare.

In Guatemala si Ecuador, moartea provenita de la poluarea apei este

principala cauza a mortalitatii.
Mortalitatea provenita de la bolile intestinale infectioase.

REGULAMENTU PRIVIND PROTECTIA APELOR DE

SUPRAFATA

I.

Dispoziii generale

1. Prezentul Regulament privind protecia apelor de suprafa (n continuare

Regulament) este elaborat n scopul stabilirii sistemului de protecie a apelor de
suprafa i a sistemului de supraveghere i control asupra calitii acestora.

2. Cerinele prezentului Regulament se refer la toate obiectele acvatice naturale i

artificiale, care includ rurile, afluenii lor, praiele, lacurile, albiile vechi, canale
i acumulatoare de ap, iazuri i alte obiecte, care dispun de legtura hidrologic
natural cu obiectivele de ap naturale.

3. Cerinele prezentului Regulament nu se refer la instalaii inginereti, destinate

pentru sport, recreare, irigaie, aprovizionare cu ap ori alte scopuri (canale,
rezervoare, bazine) care nu au legtur hidrologic natural cu obiecte de ap
naturale.

4. Scopul prezentului Regulament este asigurarea utilizrii durabile a apei pentru

diferite folosine de ape, inclusiv i prin utilizarea n comun a unui obiect acvatic

prin cerinele i procedurile, necesare pentru protecia obiectelor apelor de

suprafa contra polurii de la sursele de poluare punctiforme i difuze i a
msurilor, aplicate pentru mbuntirea calitii obiectelor apelor de suprafa n
corespundere cu clasele de calitate concrete stabilite pentru acestea.

II.

Sistemul cerinelor ctre calitatea apelor de suprafa

5. Sistemul cerinelor ctre calitatea apelor de suprafa include clasificare apelor

de suprafa dup calitatea diferitor tipuri de folosine, procedurii de reexaminare
a cerinelor ctre clasele de calitate, procedurii de stabilire a clasei de calitate a
apelor pentru un obiect de ap concret, procedurii de monitoring a calitii apelor
obiectului acvatic pentru controlul corespunderii calitii reale cu cerinele clasei
de calitate stabilite. (controlul corespunderii) , lista aciunilor i, care trebuie de
ntreprins n cazul depistrii necorespunderii reale a calitii apelor cu cerinele
clasei de calitate stabilite.