Sunteți pe pagina 1din 4

Cura detoxifiere ficat!

Va recomand azi o cura de detoxifiere.


Nu trebuie sa va lipseasca sarea amara din casa, este buna si pentru interiorul, dar si pentru
exteriorul corpului nostru. Este uor de gsit, se gsete la orice plafar sau farmacie.
Deci ceea ce fac eu atunci cand vreau cu orice pret un abdomen plat, este sa beau un pahar
de apa cu o lingura de sare amara ( sulfat de magneziu), dup o masa copioasa. In acest
mod, in 2-3 ore imi curat colonul si mncarea nu are timp sa se depun.
Mentionez ca nu se poate abuza de acest lucru. Este o cura agresiva si destul de dura
pentru corpul nostru, asa ca avei grija.
Pentru cura de detoxifiere a ficatului si a colecistului,
-Aveti nevoie de 60 g de sare amar (se gseste la farmacie) pe care o dizolvati n 750 ml
ap. Se obtine o solutie laxativ, care se mparte n 3 cni de cte 250 ml fiecare.
- Separat, se amestec 200 ml ulei de msline presat la rece si zeama de la 3 lmi. n ziua
respectiv, masa de dimineat se ia la ora 10.00, iar pn la ora 14.00 nu se mnnc nimic.
- La ora 14.00 se ia prima can (250 ml) de laxativ
- la ora 16.00 se ia a doua can (250 ml) de laxativ
- iar la ora 18.00 se nghite uleiul de msline (200 ml) amestecat cu zeama de lmie, apoi
se st pe partea dreapt timp de jumtate de or.
- La ora 22.00 se ia ultima can de laxativ,
- iar la ora 23.00 se mnnc o can de gris fiert n lapte.
- n timpul zilei se poate bea ap, dar nu cu o or nainte si nici cu o or dup ce se bea
uleiul.
ATENTIE: Aceast cur nu este recomandat celor cu gastrit hiperacid si ulcer gastroduodenal.

Sarea amara pentru piele:


Pentru ca sarea amara contine sulfatul de magneziu, acest tip de sare functioneaza ca un
sedativ pentru sistemul nervos. Cand sulfatul de magneziu este aborbit prin piele, ca atunci
cand faci o baie in care ai pus cateva canute de sare amara, toxinele din corp sunt
eliminate, orice umflatura se micsoreaza, muschii se relaxeaza, iar pielea se exfoliaza.
Inmuierea picioarelor: domoleste durerile, indeparteaza mirosurile urate si inmoaie pielea
1

aspra sau dura. Pune jumatate de ceasca intr-un bol mare cu apa calduta si tine-ti picioarele
in aceasta solutie.
Inmoiae ranile: sarea amara reduce gleznele umflate in urma luxatiilor si grabeste
insanatosirea ranilor. Adauda doua cesti de sare amara in apa din cada si relaxeaza-te.
Pentru curatarea tenului amesteca o jumatate lingurita de sara amara cu gelul obisnuit de
curatare a fetei. Maseaza-ti chipul si clateste-te cu apa rece.

Masca de fata pentru ten normal si gras. Amesteca o lingurita de coniac, un ou, un sfert
ceasca de lapte praf, sucul unei lamai si jumatate lingurita sare amara. Aplica masca pe
pielea umeda.
Masca pentru ten normal si uscat. Amesteca un sfert cana de morcov ras, jumatate lingurita
de maioneza si o jumatate lingurita de sare amara. Aplica masca pe pielea umeda.
Maioneza este o masca foarte buna pentru tenul uscat!!!
Exfolierea pielii. Maseaza-ti pielea umeda cu sare amara. Fa un dus pentru a te clati.
Indeparteaza excesul de sebum din par. Adauga 9 lingurite sare amara in jumatate ceasca
de sampon pentru par gras. Adauga pe parul uscat o lingurita din acest lichid si clateste-te
cu apa rece. Aplica suc de lamaie sau otet de mere pe par si lasa lichidul timp de 5-10
minute, iar apoi clateste-te.
Toate variantele de infrumusetare cu sare amara mentionate mai sus sunt ncercate de
mine si va garantez ca pielea voastra va arata mult mai bine, mai luminoasa, mai
stralucitoare si mai hidratata dac vei urma aceste sfaturi.
Astept impresii, astept rezultate, astept propuneri ;)
Sistemul limfatic
Fiecare celul a organismului este scufundat ntr-un lichid din care i arunc deeuri.
Acest mediu trebuie s aib o compoziie stabil pentru a garanta starea bun i
funcionarea perfect a celulelor. Echilibrul su se bazeaz pe mecanisme de reglare
orchestrate de sistemul limfatic. Acesta colecteaz excedentul de limf, fluid incolor
eliberat de snge, care se acumuleaz n esuturi, i l aduce la inim. Limfa transport
substanele nutritive i preia deeurile celulare. Ea are drept sarcin transportul lipidelor i
al moleculelor liposolubile, din intestin pn n snge.
Conine proteine, grsimi, sruri minerale, iar compoziia sa se apropie de cea a plasmei,
din care a rezultat. Compoziia i aspectul su difer totui dup regiunea n care se
2

gsete. Astfel, n intestine, limfa conine multe grsimi i are un aspect laptos. n ficat, ea
este bogat n proteine.
Sistemul limfatic conine vase limfatice, ganglioni i organele limfoide repartizate n
diverse regiuni ale corpului.
Amigdalele, apendicele vermicular i splina sunt organe limfoide. Ele servesc drept
depozit pentru celulele de aparare, cum ar fi limfocitele, care pot astfel s intervin la
apariia unei infecii.
Ganglionii limfatici sunt mici aglomerri celulare de form rotunjit, cu diametrul de 1015mm, distribuii sub form de ciorchini de-a lungul vaselor limfatice. Fiecare ganglion
este compartimentat n mai muli foliculi limfatici bogai n globule albe, cum sunt
limfocitele i macrofagele. Limfa care ptrunde n ganglioni este filtrat de foliculi
limfatici i debarasat de eventualii si ageni infecioi.
Amigdalele sunt conglomerate de foliculi limfatici, n care abund celulele de aparare. De
form rotunjit, ele sunt acoperite de o mucoas. Se ntmpl frecvent ca ele s se umfle,
n timpul unei angine. Celulele lor sunt n acest caz angajate ntr-o lupt ncrncenat
mpotriva bacteriilor ofensive. Ganglionii pot atunci s-i mreasc volumul i s fie
palpai la nivelul gtului, ceea ce nseamn c vin n ajutorul amigdalelor.
Apendicele este situat ntre intestinul subire i cel gros. Cu o lungime de 8 cm, are i el
foliculi limfatici, care i permit s ajute organismul la combaterea infeciilor. Are totui un
rol minor, iar absena sa nu perturb cu nimic echilibrul mediului inferior al organismului.
Alt organ limfoid, splina este situat n partea de sus a abdomenului i cntrete cam
150g la adult. Funcia sa principal este distrugerea globulelor roii utilizate, dar ea joac
un rol important n sistemul imunitar. Splina cuprinde minusculii foliculi repartizai n
dou grupe: unii sunt compui din limfocite imature, iar ceilali din limfocite mature.
Celulele defensive ale foliculelor asigur funciile imune ale splinei, producnd anticorpi.
Circulaia limfei se face dinspre esuturi spre snge, prin intermediul valvelor i datorit
contraciei muchilor netezi ai peretelui vaselor. Limfa este captat n esuturi de capilarele
limfatice, al cror perete l strbate, i condus la ganglioni. Dup ce a fost filtrat, ea este
evacuat spre spaiile interstiiale. Capilarele limfatice o colecteaz din nou pentru a o
direciona spre inim. Limfa strbate tuburi din ce n ce mai importante: vase, trunchiuri,
canale limfatice, apoi canalul toracic, vasul-amiral al sistemului limfatic, care deverseaz
limfa n snge la nivelul venelor situate la baza gtului. Limfa dreneaz astfel mediul
intern, jucnd rolul de supap de preaplin.
Structura sistemului limfatic seaman cu cea a sistemului sanguin: ea cuprinde n acelai
timp vase i organe. Analogia se oprete aici pentru c, n sistemul limfatic, aceste dou
pri sunt total independente una de alta. Vasele limfatice vehiculeaz limfa spre inim, n
timp ce organele limfatice servesc la stocarea limfocitelor care asigur aprarea
organismului.

Reeaua limfatic este constituit n primul rnd din vase prezente n toate esuturile, ntre
celulele i capilarele sanguine. Doar sistemul nervos central, oasele, dinii i mduva
osoas sunt lipsite de sistem limfatic.
Alt specialitate a reelei limfatice: vasele sale sunt dotate cu un sistem de ui care se
deschid i se nchid n funcie de presiunea existent n compartimentul interstitial. Aceste
valvule mpiedic refluarea limfei. Odat ajuns n capilarele limfatice, ea se scurge spre
vasele limfatice i se ndreapt spre inim. Aceste vase seaman mult cu venele. Vasele
limfatice superficiale urmeaz acelai itinerar ca venele superficiale, iar vasele profunde
iau calea arterelor profunde.
Diametrul vaselor crete progresiv pe masur ce limfa se apropie de inim. Fiecare regiune
a organismului are propriile sale vase limfatice. Cele ale gtului dreneaz limfa de la
nivelul capului si al gtului. Vasele regiunii abdominale conduc limfa de la nivelul
organelor abdominale, cum ar fi stomacul, ficatul, pancreasul i intestinele, spre ganglionii
limfatici ai abdomenului. Apoi intr n aciune ganglionii care-i ncep activitatea de
epurare. Odat debarasat de particulele sale nocive, limfa pornete din nou spre alte vase
limfatice nainte de a ajunge n circulaia venoas.
Cele mai mari vase din aceast reea formeaz aa-numitele trunchiuri limfatice. Limfa
care parvine la nivelul toracelui se mparte n dou canale. Cele dou canale deverseaz
limfa filtrat n circulaia venoas, la baza gtului, la punctul de jonciune dintre vena
jugular intern i vena subclavie.
Spre deosebire de circulaia venoas, circulaia limfatic funcioneaz far a fi pompat.
Aceasta e pus n micare de contraciile muchilor scheletici. Ea se scurge variindu-i
debitul n funcie de presiunile provocate de cavitatea toracic la fiecare inspir. Totui,
sistemul cardio-vascular particip n mare parte la aceast circulaie, prin extremitatea
tecilor conjunctive care nvelesc toate vasele, fie c sunt sanguine, fie limfatice,
comunicnd acestora din urm vibraiilor primelor. Pulsaiile arterelor contribuie astfel
direct la progresia limfei.
Contraciile muchilor netezi, situai n pereii canalelor limfatice, favorizeaz revarsarea
final a limfei n circulaia venoas. Din aceast cauz ea nu se scurge la fel de uor i
rapid ca sngele. O activitate fizic nu poate dect s amelioreze circulaia sa i deci
drenajul subsantelor nocive.
Sistemul limfatic are mai multe funcii eseniale comune cu sistemul sanguin. Cele dou
sisteme particip activ la homeostazie, echilibrul mediului intern. Ele reprezint o
modalitate de transport al principiilor nutritive i al deeurilor dintr-un loc al organismului
ntr-altul. Ambele dispun de mecanisme de aprare mpotriva infeciilor.