Presul domnului Plesu

Florin Iaru,
<<Nu ne duceti cu presu', noi mergem cu Plesu>> si <<Inchideti Antenele, deschideti cartile!>> sunt cele mai
triste sloganuri.
Il cunosc pe Andrei Plesu de vreo treizeci de ani. Mi-a fost si imi este drag, pentru cum gandeste, fermecator si
bine. Are farmec. Le aduce din condei cu un firesc de invidiat. Nu e exclus ca domnia sa sa fi facut mult greseli
in viata (dar cine nu le faceP). Poate ca, uneori, a pariat gresit. Dar noi nu am facut la fela Poate are parti-prisuri. Dar cine nu-si apara prietenii si ideilea Doar singuraticii mizantropi, carora tot ce e omenesc le pute. Ei
bine, orice se poate spune despre Plesu, numai ca e un prost - nu. Prostul crede cu tarie ca numai el e destept. Iar
a spune ca e un porc, ei bine, asta e o tampenie. Sau o jignire. Un post de televiziune l-a atacat de aceasta
maniera. Regretabil, neplacut si nedrept.
Dar a considera ca acesta un linsaj mediatic e o tampenie. Dl Plesu a intrat in arena. I-a incondeiat, la randul
sau, pe adversari. I-a ironizat, si pe ei, in mai multe articole. Ne gasim in mijlocul unui razboi mediatic, in care
cuvintele grele au batut la puncte logica. Faptele si datele conteaza prea putin in aceste confruntari, cat ideologia
sau pozitia partizana. Fireste, fraza lui Andrei Plesu are subtilitati la care adversarii nu viseaza. Da, dar
compenseaza cu violenta. Si Nu am mai asistat pasivi si amuzati la un astfel de spectacole Un saptamanal de
scandal politic a improscat cu rahat zeci de persoane si personalitati romanesti. Toata scursura lumii, toti
obsedatii, hotii, criminalii natiomali erau incondeiati in pagini! Nu mai demult de o jumatate de an, ziare si
telviziuni de toate culorile i-au calomniat pe demonstrantii anti-RMGC. Ce linsaj mediatic, ce splendoare a
calomniilor: spioni, vanduti, mercenari, paraziti, oengisti mizerabili! A murit cineva- Si-a pierdut cineva casa,
libertatea sau demnitatea Eu cred ca nu. A fost un razboi mediatic si, cred, nu l-au castigat trusturile de presa.
Scriu aceasta intristat de demonstratia ,,demnitatii", de duminica. Nu pentru ca oamenii nu au dreptul sa se
reuneasca pentru ce vor ei, ci pentru ca, in subsidiar, manifestatiile au cerut doua lucruri inacceptabile. Primul,
limitarea libertatii cuvantului si, al doilea, consfintirea inegalitatii fundamentale dintre oameni. Chiar jignitoare,
chiar nedreapta, chiar mizerabila prin efecte, libertatea cuvantului, odata ingradita, va genera, in proportie de
masa, cenzura si eliminare din viata publica a oricatui discurs neconvenabil. Cine nu e cu noi e impotriva
noastra. Or, eu credeam, de la cazul Larry Flint incoace, ca asta e un principiu fundamental al democratiei. In
ceea ce priveste apararea valorilor impotriva non-valorilor, mi se pare ca tocmai subiectul principal al gandirii
democratice, cetateanul obisnuit a iesit din scena. Nu conteaza daca calomniezi un cetatan simplu. Important e
sa nu te atingi de valorile nationale, asa cum le definim ,,noi". Care noi Aici e problema! Daca ,,noi" inseamna o
majoritate sau o minoritat influenta, atunci am belit-o! Contestarea ,,poneiului roz", reclamat cu ardoare, poate fi
recuperata. Lia Olguta Vasilescu a cerut, de la tribuna Parlamentului, excluderea mea din manualele de romana.
A avut dreptate. Cine pretinde linsarea lui Plesu are dreptate. Iar daca un amarat de taran trebuie batut pentru ca
isi apara pamantul, batausii au dreptate. Aceasta e consecinta tragica si logica a demonstratiei.
De aceea, cred ca Andrei Plesu, aparat de brate tari, prietenesti, e dus cu presul.