24

GRUP
FOCUS
METODA

multe ori datoritl caracterislicilorde socializarcasociatecu acesteaSi nu pentru ci

le estesete.Nu estde mirare cf, sloganudlece promoveaziacestebiuturi subliniazi
unei
modul in care,,lucrurilemerg mai bine" sau culn se mdrestepoPularitatea
1976)'
&
Goldstrucker,
Bernhardt
(Bellenger,
persoarepe plaje
Din anii '50. folosircafocus grupurilor in cadrul sectoruluiprofit s-a extins atat
de mult, incat s-a creat o intreagi industriepentru susfinereacercetirilor efectuate
prin metodafocus grup. in fiecare mare ora$din StaleleUnite existEfirme care se
gSsirea
ocuptr cu snrdiile de piald ce oferl servicii referitoarela focus grupuri:
necesare,
a
btruturilor
menctrrii
furnizarea
lor,
Si
participanlilorpotrivili, recrutarea
camerecu oglinzi cu reflexie unidireclionali 9i cu opgiunide iffegistrare video $i
audio. in fiecare ora; mare exist.d9i moderatoriprofesioni5tipentru focus grupuri,
care isi petrcc majoritateatimPului moderAndfocusgrupuri pentru afaceri-Tehnica
a evoluat,din vremealui Merton, de la o metodi de cercetaredin domeniul;tiinlelor
socialela o metodi menitd str fie de folos in domeniulafacerilor'
interviul de tip focus
in anii '80, profesoriiuniversitariau inceputsi redescopere
grup, de multe ori avend de invitat de la cercetltorii de piati Dar unele practici
acceptatein cadrul focus grupurilor pentru afaceripur 9i simplu nu funcfionauin
medii academicesaunolprofit. Universitariiau preluatunele sffategii practicede la
cercetAtoriide piald $i au adaptatehnica astfel incit si functrioneze$i pentru alte
categorii de public. Acefti oameni de $tiinF au revenit 5i Ia lucririle lui Merton,
pentru a afla cum a fost folosittrini$al tehnica'
De cand Mertoll a inceputmuncalui de cercetare,au mai evoluatcatevaabordiri
diferite ale interviului de tip focus grup O astfel de abordare s-a dezvoLtatdin
uadifia studiului de piald orientat asupraconsumatonrlui O alta s-a dezvoltat in
mediul academicsi Stiintific. O a keia abordarca fost descoperittrin mediul public
nonprofit. Iar o a patra a aPErutdin mediul cercetirii participalive' in care membdi
unei comunitlgi sau voluntarii sunt imPlicali in studiu in calitate de cercetalori'
Fiecarcabordareestediferit5, dar are elemerllelecomuneale cercetdriirealizatepdn
metodafocus grup. Acesle aborddri sunt analizatemai pe larg in capitolul 8

De ce funcfioneazifocusgrupurile?
Rolul focusgrupuriloresteacelade a promoladestiinuirilepersonaleintreparticipanli'
Ne dorim sd aflim ce gAndescoamenii in realimte !i cum se simt Pentru unii
participanii, desttrinuirilese fac cu usudnltr - reprezint5o expedentdnaturala $i
confortabill. Dar Pentru allii, aceastaeste o expedenledificild 5i incomodi 5i
presupuneincredere,efort 5i curaj Pe de alt[ Parte'destiinuirile pot fi f'cute mai
uqo, in,r-un anumit mediu qi mai greu in altul Copiii au o tendirlb naturalede a
povestilucruri despreei inqi5i, dar prin socializareajung strinvele desprevatoarea
disimulerii. in tirnp, destdinuirilenaturale!i spontaneale copiilor sunt modificate

O VEDERE DE ANSAMBLU A FOCUSGRUPURILOR

zs

prin intermediulpresiuniisociale.SidneyJoumrdvorbe$temai pe larg dspreaceasttr

tendinfi:
Atuoci cand suntem copii ne comportdm firesc ii suntem noi inSine. Spunem
exactce gindim, lipim atunci cdnd ne dorim ceva,spuneE ce am llcut. Aceste
desliinuiri spontaneau consecinlevariabile - unele destdinuiri sunt ignorate,
altcle sunl recompensale,iar altele sunt pedepsite.FEre indoialtr,in conformitate
cu legeacompensaliei,invSlim foane devremestrconlrolim anumitedestiinuiri
din cauza consecinlelor dureroasepe care le provoaca. Suntem pedepsigiin
societateanoastranu numai pentru lucrurile pe care le facem in realitate,ci $i
penfru ceea ce gindim, simtim sau ne dorim. Astfel, copilul in creltere invalx
foafte repedese afi$ezefald de ceilalli o versiuneatent cenzumttra sinelui stru.
Am creat termenul de ,,sine public" pentru a md referi la concepqiape care ne
dorim str o aibd ceilalli desprenoi (Jourard, 1964, p. 10).
O povestefamiliari, mai alespentru mame,esteaceeaa copilului care aleargdsI
povesteasclacasi despreo experiengdincitantl gi posibil periculoasS.Mama este
ingrozitl de povestcai ii spunecopilului si nu mai faci asa cevadciodati. Reac(ia
a mamei lasd o impresiede ncuitat 5i copilul invagi fie sd nu mai repete
nea$teptatE
namei.
niciodati aceaexperieni5,fie ca, atuncicendo face,sdnu ii mai povesteascd
O ranire mami venisela ora de religie de duminicda fiicei salede saseani. Leclia
era desprecomportamenhrladecvatinduntrul bisericii. Profesoarai-a rugat pe copii
str enumerecAtevalocuri unde nu au voie str alerge,Multi copii au ridicat mana $i
prcfesoaraa numit cete un copil, pe r6nd. Copiii au dat rdspunsurile: $coala,
biblioteca,magazinulalimentar - dar biserica nu a fost pomenittr.Mama vizitatoare
a remarcatcu mdndriecI mdna fiicei ei incl mai era ridicatS. ftrd indoialSinarmatS
cu rispunsul pc carc il ciuta profesoara.in sfdrgit, profesoaraa numit-o pe fetifd,
Fetila de $aseani a rtrspunsfoarte eotuziasmati: .Magazinul de biuturi - tata mi-a
spussd nu alcrg niciodati in magazirlulde biuturi, pentru cd am si rdstorn sticlele".
Mama a dmas ca trisnitl timp de catevamomente, deoarecemagazinelede
bauturi nu erau privite cu ochi buni de citre BisericS.Copilul ru isi dezvoltaseincd
url ,,sincpublic", ccl pulin in ceeace privegteBiserica.
Prin unnare, cand sc desttrinuieoamenii? Cdnd spun ce cred in realitatesi ce
simt? Atuncicdndsesimt confonabil5i mediulesteprimitor,iar participanptnu au
cndinqade a sejudecaunii pe al1ii. Gdndili-vi la cilitoriile cu autobuzul,trenul sau
avionul. Oarncnii stau aldturi de necuoosculiore in sir. Nu este ie$it din comun
informalii
pentrucilitori si seangajezeintr-o conversaiierelaMtdin care impdrte$esc
despreei insi$i. Uneori, cdltrtorii incep sl isi exprime sentimentelesi atitudinile
personalcfali de munc5, familie sau viati, lucruri pe care nu le-ar destdinui
cunostinlelor.Acesrcdesttrinuiripersonaleau loc din mai multe motive: esteposibil
ca utui sauambii cdldtori se fi simlit cI se aseamAni,mediul nu esteameninFtorSi
chiar daci unui diltue ei nu este de acord cu lucrurile pe care le aude, lansele ca

26

GiUP
FOCUS
METODA

persoaneleimplicate in disculie sd se revaddsunt exlrem de mici. Linda Austin,

de Medicinl din Carolinade Sud, a fost intervievatide Juiie
psihiatru la Universitatea
Today: ,,$i ce dacl ii povestestiunui strtrincevapersonai
USA
pentru
revista
Schmit
nu
are nici o consecin!5.Odatd ce ai coboretdin avion,
lucru
despre tine? Acest
cu repeziciunefoarte sranstr s-a termimt" (Schmit,
devenit
fi
relagiacare poatestr
1993,pp. 18'28)
Un alt motiv pentru care ciltrtorii se destdinuieestefaptul cA Percepo oarcare
intrc ei. EstePosibilsI aibi una saumai multe caractedsticicomune,cum
asemEnare
ar fi vArsta,sexul,ocupaliasaustareacivile, ori si aibi atitudiui similare iD leg5tur5
cu un subiectde discufie.Jourard(1964) a descoPeritci oamenii se hot[rtrscsXse
destiinuie bazdldu-sepe percepliaPe careo au desprecealaltdpersoan5 in srudiile
sale referitoarela desttrinuirilepenonale, Joumrd a descoperitctr ,,subiecliiaveau
rendinfasd se desfiinuie mai degrabapersoanelorce li se aseminauin mai multe
privinfe decet celor care erau diferiti faln de ei" (p l5).
Scopul nostru este sd credm un mediu Primitor $i confortabil in cadrul focus
grupurilor. Alegem intotdeaunaparticipaniii care au cevain comun gi le spunemce
au in comun. Moderatorul nu se afli intr-o pozilie de putere sau influenltr $i
incurajeazicomentariilede loatetipurile - pozitivesaunegative lnteryievatoruleste
arentsi nu emittrjudectrlicu privire la rdspunsuri5i sd igi controlezeorice limbaj al
corpului carear puteacomunicaaprobareasaudezacordul Rolul moderatoruluieste
acelade a pune irtrebtrri, de a asculta,de a evita pierderea$irului disculiei Si de a
se asigura ci toatd lumea are gansade a-$i impertdsiexperienlele.Grupurile sunt
organizatein locuri unde participantriise vor simli bine Acest lucru este diferit
pentru adolescenli,in comparatiecu persoanelecare lucreazi intr-o compade de
proporlii. Poatefi casacuiva, subsolulbisericii, o pizzetie, un centru comunitar,o
cafeneasauo sal5de conferinge.De multe ori, ahrncicand vorbim cu pardcipanlii,
numim respectivareuniunegrup restransde discutii mai degrabddecat focus grup,
pentru ca procedeulsd nu iltimideze sau sd pari misterios.incercim sd ii facempe
oameni si se simd bine.

Caracteristicilefocusgrupurilor
Incerviurilede tip focus grup au de obicei cinci camcteristicisau trdsituri. Aceste
caracteristicise referi la componenteleunui focus grup : ( I ) persoanecare (2) au
anumitecaracteristicisi care (3) furnizeazdinformagiide calitate (4) lntr-o disculie
ghidatd(5) pentrua ajuta la inlelegereatemei de discugie.Si alte tipud de procedee
de grup folositepentruservicii personale(cum ar fi cel delfic, brainstorming-ul,cel
nominal, planificarea,cel terapeutic,consiliereaetc.) Pot aveauna sau mai multe
dintre acestecaracteristici,dar nu in aceeaqicombinalieca in cazul ilterviurilor de
tip focus gruP.

O VEDERE DE ANSAMBLU A FOCUSGRUPURILOR

f'ocus grupurile presupun lucrul cu oamenii

Focusgrupurile sunt alcituite in mod normal din cinci pand la zece persoane,dar
mtrimeapoatevaria de la pafu la doisprezece.Grupul trebuiesi fie suficientde mic
penrruca toalt lumea si aibi ocaziase iti impdrtd$easc5
ideile Si totu$i suficienrde
narc pentrua asiguradiveristateapunctelorde vedere.Atunci cand suntmai mult de
participanli, existi o tendingtrde fragmentarea grupului. participanliiisi
doisprezece
sE
vorbeascd,
dar nu pot sE facd acesrlucru deoarecenu existi niciodati o
dorsc
suficient
de
pauzd
mare in conversagie.
in astfelde situalii, participarlii isi imptrrtE5escopiniile in loapte cu cei de lingi ei. Acestaesteun semnalctr grupul esteprea
mare. Grupurile mici, cu patru sau cinci participanti, oferd mai multe $ansede
exprimarea ideilor, dar faptul cd grupul esteresfans presupunegi un numtrrmai mic
de idei la final. Acestegrupuri mai mici - uneori numite zini-Iocus grupurt - a!lt
avantajnet in ceeace privesteorganizarea.Crupu le de patru saucinci persoanepot
fi organizatecu ugurinldin restaurante,in locuinle personalesau in alcelocuri unde
spafiul esterestrarN.
Oamenii au anumite caracteristici
Focus grupurile sunt alctrtuitedin persoaneasemdnitoarcilltle ele iotr-o privinli
care esteimportantl pentru cercetitor. Natura acesteiomogenitd(iestedeterminati
de scopul studiului. Aceasteasemtrnareesre un criteriu de selecqiegi, de obicei,
participanliisuntinformafi in legeturEcu ace$tifactori comuni la inceputuldisculiilor.
Aceasti omogedtatepoate fr definitl in termeni generali sau foarte precigi. De
exemplu,strpresupunemcd persoanelecare orgamzeazd,
un program comunitarde
educalie a adulgilor igi doresc sd afle cum pot atrage persoanelece ince nu au
participatla programelelor in acestcaz, omogenitateaar puteafi definitd in termed
generali, adici sd fie persoane adulte care triiesc in comunitate $i incd nu au
participat la sesiunileeducagionaleale comunirhlii. Membrii grupului ar putea fi
diferigi in ceeace privesteversta, sexul, ocupalia$i interesele,dar ar aveain comun
faptul cd sunt adulgi,membri ai comunitddi $i cA nu au utilizar niciodattrprogramul
respectiv.Dacl totugi personalutde educarea comu.nitigiiesteinteresatde atragerea
ptrrin{ilorcareau copii mai mici de cinci ani, (ezidenliin anumitecarriere,saua
persoanelorce lucreazaacasA,aunci cercettrtorular folosi o definitriemai precis[ a
omogenitilii atunci cend selecteazi padcipaofii. Problema care trebuie avutd in
vederc esteidentificareapersoanelorce vl pot fumiza informafiile necesar.
Focus grupurile au fost alcituite in mod tradigionaldin persoanecarc nu se
cunosteauintre ete. Timp de ani de zile s-a consideratctr esrc ideal ca participanlii
s! nu se cunoascdabsolutdeloc. in ultima vreme totu$i, cercet5todiau inceputsE
puni la indoialdnecesitateagi caracterulpractic al acesteilinii de conduitl, mai ales
in studiilebazatepe comunidli, in unelecomunitigi,esrepracric imposibil sdgisegti

t'
I

M l t r ) t ' A t ( u\ I , Rlr t '

r) \l l,l

l rl r)l

( 'r c e l l / i i ( il l cv;l l ) l ( ,l ccl c ( l i l cr i l c ca l ) r cl . i r l tcl tsi ti l te . tl ttr a tl - t5 i l tSl t tttl tt

Prtxlttstrltti.
d i r r p r i r l l r r cta p i i '
r l c l ) l t t l e , p c l ) l z i l i l l l i ) t ! lt:i l i l l o r a l l l l l e d e l u tr r cu s g r u Pu r i l c

('realta plodusclor sau a programclor

( In rnodpu(in diferit de a tratainformatiaacumurau
in urma disculiilordin cadrur
locusgrupurilorestefolositatuncicendavemin vederediferiteleshdii
de creareil
unui produs sau program. Acest model i$i are originea in mediul comercial
al
alacerilorqi industriei,dar noi il susfinemcu entuziasm pentrusectoarele
public
9i
;i nonprofit.Am ilustratmodul gresitde planificarein ilustralial.l qi un mod mai
:un de a planificain ilustraliaL2.

5d proiecidmtrei
vorionte posibile,

AN64JATT

pe bozccelorsPuse
de ei. . .

t-4

Hoidetisd focemosoll
, sd;heltur.-6-$$$l_
, N6AJA TT

cLrENl-i

Le oloceLA NEBUNIE vorionto

lreio! 5d o imbundtdfimj
-a
gi sd confinu6m,
.
cu oceoslo!

ffi'
-E_:rE$?lEl7^N

Mnm!Sdne repordm
gregeola!
Sd chiultuim
moirnulJi^boni.,.

URAAI!I
llusrraliaI .1.

Ilustralia
IlustraliaL2.
L2. Modul
gregitde
Modul gregit
planificare
de planificare

[.,acreareaunui produs sau program existi trei momentein care focus grupurile
lnt utile. Primul, careare loc in primelestadiitle dezvoltare,estefolositpentru
a
rlclcgemai bine produsul- pentru a vedeaproblemacu ochii gi sufletul publiculuiinti Scopulacesrorfocus grupuri esteacelade a afla modul in care
o categonede
ublic (intii vcde, inlelegegi apreciaziun anumit subiectqi de a inveta limbajul
rlositde public pcntru a vorbi despresubiectulrespectiv.Cum gAndesc
se
la acel
rl)ieclI ('c piir.r:re
au'? Curnv'rtx_'scdesprcsubiectulrespectiv? Ce le placc la cl ? Ce
r lt Ilrrccl ('c irrrrc i irr(tcrcn))iaa
sii lirklseascr
scrviciulsauprrxhrsrrr
s;rrrsriirrccapil
I si rn ( (l(/ (

l)(l:trtcirrtr r r r r lt r |ll|r r il li, t ' l ( ' c ii inr pic r li c i \ r i l . r ( , r . r , , . t t t . t . s i l

l () l ( ' \ r ' ,t\(,t I ; rr (l1'rIrrrrrII(lll| |l( . jt \ 1, : t \ lt ; ' t )s ; r r r s l il c t t t t t |t , r r . , I r 1 , i r l t r | | r r I r .(.
l l rr t l t ! (,
,l,r' , r " , rrr. | | ,rlr 'r .t( r'!!t( rl' ,(r'||r . I
(
(
l) l. ||t t lt it t t ( . ; t I I t ,| , | | | ,I I | | r l , | , | , , J , L | | | | | I | | | | \ : t r r
sii\(

Ilustra{ia I 2. Un mod mai bun dc planilicarc

A r l l l t u l s c t t l . r I r '| . r t tsl l tl tl r ttti e l cctttci tzl .i ( ) l e sl i l r cPl l ( ) l i ||) t( ) l ( tl ||) l ||l |( ) |fl ( 'l Il ( '(
|||I|( Il
( r 'tIIII:I||
') |) ( |I||I||(
t I r ! r l . . l l ,tr ' ( t.tl l t r r tr l r z.r to r rsu n l tttl l :l ( t \:l
\t|||l
l t t ( l ) , r ( r r r l , 1'l r ,, ,r ', r r r r l r ' |l ;tr r '

(.rlx.r(

t,

Nflt()t)At()( I s (;R t'

I)roicelarrlii
sunl ill)()irugir(isi lirloscascii
cc au illlat in urrna tcstirii-pilot
rlcctrratccu lircusgrrrpuri$i si conccapiicel lnai bun proiectpentruprodusulsau
rroglurnulrcspcctiv.I)lci schimbirilc la rcproicctarcsunt majors si existi riscuri
'irranciarc
considcrabilc,ar putea fi lolosite qi alte focus grupuri pentru a testa
)roicctullinal inaintede a se trcela producliesaula inrplementarea
programului.
l.bcus grupurile pot fi folositoare$i dupe ce un produs cste deja pe piatd sau un
)rogram este deja in lunclionare. Pot fi folosite pentru e\"aluare.in ce fel poate fi
lnbunititit produsul sau programul? Atinge rezultateleestimatc? Ce funclioneazi
rine 5i ce nu?
Acest proces de cercetarerealizat in trei etape prin metoda focus grup a fost
folosit pentru prima dati la creareaproduselorpentru consum,dar s-adoveditutil gi
in multe alte domenii. Aceste stadii au fost beneficein producereacampaniilor de
)ublicitate, a materialelor pentru invittrmant, a siglelor gi in marketingul social.

(, \'l l)rralt,t ANSMIILIA l(x Us(;RlJl'lJRll.{)l{

l3

cstellltercsa(i
irrlirrnraliivaloruasc
dc la clicnli, dar tranlilnit$i mesajulcI organizalta
sll ii asculte.in ceeacc il privegtepe individ, exis6 o dilerenp considerabrllintre
lirlusireafocusgrupurilorca mediupentruaflareapirerii clientilor uncr(]rganiAlii
gi desltrEurarea
acestui studiu intr-o gedinli sau intilnire publicd.
Organiza(iilefolosescfocusgrupurilepentruplanilicare5i in scopulidentilicirit
dileritelorsitua(iicarear putearezultaca urmarea aplicirii utlor tirctlcr.Pr()gratnc.
in eventualitateaunor evenimenteviitoare, calamitili 9i a5a rnar dcparte. lrtrcus
grupurilealcituite din experti,de multe ori apa4inendunor tncdtt sau dtsctl)lttre
diferite, sunt rugate str reflecteze asupra efectelor provocate dc aeestc srlua(rl.
Ascultareaaltor persoanecu domenii de specializarediferite 9i faptul cd li sc rtlela
participan(ilorla focusgrupuri ocaziade a interac(ionapot da na$tercurr(rrtl(rrl);I en
gi solulii care nu ar fi fost disponibile prin intermediul metodelor tradiliorlalc
llvaluarea nevoilor

Satisfac!ia clientilor
Focusgrupurile se folosescde multe ori in primele etapeale studiului referitor la
iatisfac(iacliengilor,pentru a defini conceptulde satisfactie,a identifica elementele
.mportanteale satisfactiei Si pentru a descoperi condi(iile gi circumstantrele
care
.nfluenteaztrsatisfactia.Folosind acestedate, cercetdtorii pot concepeinstrumente
:are si cuantifice satisfac|a in funclie de regiuni, tip de consum, caracteristici
lemografice ale clientilor $i alte variabile relevante.Concepereainstrumentuluidc
:uantificare inainte de a ascultace au de spus consumatoriis-a dovedit a fi un risc
rentrusdnitatea5i bunistareaorganizaliei.
Planificarea Ei stabilirea obiectivelor
Unele institutii publice folosesc fbcus grupurile pentru a inlesni planificarea 9i
;tabilirea obiectivelor. ii ascultd in mod intentionat 5i metodic pe clienli qi pe
rngajafi pentru a afla cum vld ace$tiaorganizafiaEi incotro ar trebui s[ se indrepte.
Careii suntpuncteleforte ? Care ii sunt sldbiciunile? Ce lc lipscgte? Ce oportunitili
:xistd ? Caresunt avantajelegi dezavantajele
daci sc indreapti in direclia respectivi l
in timp, organizaliileau tendinlade a institutionaliza,optimizagi reduceprocesele
Jeplanificare,de multe ori cu cele mai bune intenlii. Din nefericire, acesteschimbiri
incep sA fragmentezerela[ia dintre client gi organizagie.Clienlii incep sI simtd ci
lrganizalia nu este receptivdla nevoile lor particulare, deoareceindicaliile folositc
Je ctrtreorganizalicpentru planificarenu sunt evidenlegi uneori nu sunt inlelescsau
rprcciatede client. in mod ironic, se poateca organizatiasi foloseasciprocedee
iolistica(opcntrua afla care suntnevoilepublicului,dar individulstrle perceaptr
cir
liintl inelicicnte,deoarccenu existdindicaliievidentecl organizatiaasculttrce arc cl
.lc sprrs il ;rccslrrrcdiu,lircusgrupurilcprczinti doudavantaie.Nu nurnaicil olcrii

lrtrri indoiali, una dintre cele mai dificile sarcini care trebuie duse la bun slirgit de
ctrtreorganizatiilepublice sau nonprof,itesteevaluareanevoilor. Ceeace pare atit de
simplu la suprafatl - descoperireanevoilor - presupunede nlulte ori un proces
dcosebitde complex. Focusgrupurile s-audoveditutile in acestscns,ttlai alespentru
cI reprezintl un mediu interactiv.Focusgrupurile le permit oatnenilorsi cantireasctr,
qi opiniile celorlalli. Aceastdintcracliuneii
sll reflecteze$i si asculteexperientele
ujut6pe participanlisAcomparerealitatealor cu a cckrrlalli.
Nevoile sunt o chestiunedelicattr, deoareceuneori nevoia pe care investitorul
vreastro analizezereprezinti doar o partea problemei.Aceasti situaliecstefrecvend
utuncicind seevalueazinevoileangajalilorpentru instruire. Un angajatorsegindetrte
In felul urmitor: ,,Ar trebui strne instruim oameniiastfel incat se lucrezemai mult
la cutare lucru sau mai pulin la cutare sau str faci mai bine cutare lucru". Dar in
cadrul focus grupurilor, o disculie care incepe prin enumerareanevoilor pentru
instruireevolueaz[ rapid intr-o dezbateredesprece ar fi necesarpentru ca angajalii
$ll lucreze mai mult la cutare sau sA fie mai buni la cutare lucru - schimbiri de
procedurd,recompensegi motivatii, metodede comunicaresi culture a organizaiiei.
Itentru conducetorii organizaliei, instruirea gi experienlelecducalionalerelalionate
uccsteiasunt vf,zutede multe ori ca solulii, in timp ce participantii la focus grupuri
pcrccp in mod frecvent o lipsi a legtrturii intre problemtrSi soluie. Angajatttrii i9i
problemein cadrul sistemului.
pe oameni.Angajalii semnaleaztr
tkrrcscstrii
-repare"
Inslruirca este unul dintre modurile de schimbarea comportamentuluiangajalilor,
tl i angigalii se simt de multe ori frustraii de limitele impusede organiza(iesau de
o lrPsildc stimulentecare saboteazischimbarea.

rl
r lt : t ot ) A I ( ) ( t s ( ; Rl l t r

Migciri dc calitate
Focusgrupuri- s-audoveditutile in dezvoltarea
eforturilorde imbu!i mentinerea
nAH[ire a calirtrtii. Accste eforturi referitoare la calitate depind de rtrspandirea
impliclrii, de ciile de comunicaredeschise,de t'eedbackgi de un mediu neamenintitor. Focus grupurile reprezintl una dintre srrategiile folosite pentru a defini
calitatea, procedeelede monitorizare a verificlrilor sau ideile pentru solulii gi in
generalpentru a inJelegechestiunilereferitoare la calitate.

()\' l .l )l :R l rl )l :A N S A Ml l t-tJ A IrO(' tJ S C R tl l ' l l { l l { )l {

t\

cu puterede deciziein ceeace prlvc$(eunclcl)roglitrl

ca scopajutareapersoanelor
gi furnizareaunor rtrspunsuridin parteapublicului,in ceca ce prlvc$tclcspotlsi
bilitateasi valoareaprogramelor.O alttr varietateeste stutliul TtrtiLiltLttrr,ec sc
din cadrulunei comuniteliin rsalizareastudiulu
axeazlpe implicareapersoanelor
datorittr efectelor pe care le are acel proces pentru comunitatein ceeace prtve5t
dezvoltareaangajamentului,a capacittrtii9i a talentelor,ca 5i imbuntrulirea utiliztrri
acestora.

Rezumat
inlelegerea
preocupirilorangajalilor
Organizaliile
publice9i nonprofirau angajalipreocupali
de multetipuri de probleme
existen(e$i in alte organizalii.Suntpreocuptrrilegatede conduitamoraltra anga_
jatilor' demorivali,
de srimulente
in caleaproducrivitrtii,deinfluenga
fi deobstacolele
merituluiasuprasalariuluigi metodede compensare,
preocuptrri
ln legtrturlcu des_
chidereamediuluila diferite tipuri de diversitategi o seriede alte temelegatede
dezvoltarea
resurselorumane.Focusgrupurilealctrtuitedin angajagis-audovedit
utile in intelegerea
punctelorde vedereale personalului9i pentruidentificareaqi
posibilelortacticisaustrategiide solugionare
testarea
a problemelor.
Crearea strategiilor Ei testarea lor
in ultimul deceniu,un numtrrde organizaliipublicea folositfocusgrupurilepentru
a ajutala conceperea
gi testarea
diferitelorstrategiiinainteaimplementerii
lor. Focus
grupuriles-audoveditutile pentruidentificareagi ingelegerea
criteriilor necesare
pentrureguli, legi pi strategiicare sd funclioneze.
Apoi, folosindfocusgrupurile
pentruefectuarea
testtrrii-pilot
a strategiilor$i metodelorfolosite,organiza;ia
publicl
poatedetermina
ceoptiunisuntcel maiuior de adoptat9i deurmatdepublic,cel mai
u5orde in[elesgi cel mai ugorde consolidatde ctrtreorganizalie.
O unealti de cercetare primari sau secundari
Focusgrupurilesunt folositeca metodl de cercetare.Cercetarea
poatefi vtrzute
totufi in multe feluri diferite,cu rezultatefrnalediferite.De exemplu,cercetarea
academicd
esteefectuatrde murteori de studentii9i membriifaculttrlilorin institu;ii
deinvtrFmantsuperior$i cauttrstrofereinformagii
prin intermediul
transmise
ziarelor,
al revistelorgi al clrlilor. Spredeosebire
de cercetarea
academictr,
studiursociarde
piald estcmaiasemtrntrror
cu cel inrudit,studiuldepia(tr,celpuiinla supnrt:rli: scopul
sl l u cstc ac c la dc a olcri s tru tc g i i p c n tru s c h i rn h a rcacomporl :[ (.' tcl ,' rrrtl rrtrrttrxl
I tl l l e rrl rilr f irlrr t lt r ( r lc v c rl t.rt.\(x .i l l l l l l rl t IrI rl c c c rccl l rl t, \tu,l ntl ,l rrt,rl tr,trr
l tt

Focusgrupurilesunt nilte creaturiexemplarein regnulgrupurilor.in ce.a .,'

privegteaparenlele,focusgrupurilese aseamlntrfoartemult cu alte tipuri dt
degrup.La o analizilmaiatent!totuli, putemspunectrfocusgrupuril
experienle
distinctive:
au o seriede caracteristici
de grup.
aflatelntr-o interactiune
carese aseamtrntr,
1, Implictrpersoane
2. Scopulfocus grupuluiesteacelade a adunainformalii de calitatedintrdisculiedirectionattr.
calitativda acumullriide informali
3. Interviuldetip focusgrupesteo abordare
gi
inductive,
cat
realiste.
atat

Focusgrupuriles-audoveditutile inainte,in timpul 9i dupl implementar

S-audoved
sauexperienle.
unorprogramesauduptrapardiaanumitorevenimente
de informaliipentrucreareachesti
nevoilor,generarea
utile pentruevaluarea
narelor,pentru planificare,recntlareanoilor clienli, aflareamodului in car
clienlii iau deciziile cu privire la folosireasau nefolosireaunui produs sa
existen
serviciu,testareanoilor programesauidei, imbuntrtilireaprogramelor
gi evaluarea
urmtrrilor.