Sunteți pe pagina 1din 80

BOALA ARTROZICA

Curs 2007/2008

BOALA ARTROZICA :
DEFINITIE
Boala cu manifestari exclusiv articulare aparute
prin deteriorarea cartilajului articular, prin
remodelarea osului subcondral, si ocazional
prin inflamatie sinoviala reactionala.
Boala articulara progresiva caracterizata prin
durere, redoare articulara si limitarea miscarii.

BOALA ARTROZICA : SINONIME

Reumatism articular degenerativ;


Artrita hipertrofica;
Osteoartroza;
Boala artrozica vertebro-periferica.
Osteoartrita

BOALA ARTROZICA: EPIDEMIOLOGIE

Este cea mai frecventa boala reumatismala a omului.

Afecteaza 10% din populatia globului.

Reprezinta a doua cauza de suferinta cronica dupa bolile


cardiovasculare.

Principala cauza de disconfort si incapacitate functionala la batrani.

Problema socio-economica:
costuri directe prin ingrijire medicala (15 miliarde dolari/an) si indirecte
prin scaderea productivitatii in munca, invaliditate (50 miliarde
USD/an).

Prevalenta creste odata cu varsta :


< 0,1% intre 25 - 30ani
> 80% dupa varsta de 55 ani (modif RX)

BOALA ARTROZICA :
ETIOPATOGENIE
Incomplet elucidata
Complexa, multifactoriala :

integritatea articulara
predispozitia genetica
inflamatia locala
agresiunea mecanica
procesele celulare si biochimice

FACTORI ETIOLOGICI /RISC

S U S C E P T IB IL IT A T E

V a rs ta
S e x u l fe m in in
O b e zita te
E re d ita te

FA C T O R I M E C A N IC I

T r a u m a tis m e
U tiliza re r e p e ta ta
- o c u p a tio n a la
- r e c r e a tio n a la

ETIOPATOGENIE
FACTORI DE RISC

Varsta :
cel mai puternic factor de risc asociat artrozei :
prevalenta modificarilor radiologice de boala artrozica
sub 0,1% pentru varstele intre 25-34 ani si peste 80%
pentru populatia cu varste peste 55 ani (National Health
and Nutrition Examination Survey ) (1,2).
este prezent indiferent de localizarea bolii artrozice

Alti factori de risc se coreleaza cu localizarea artrozei (3)

1.
2.
3.

Brandt KD. Diagnosis and nonsurgical management of osteoarthritis. 2000


Kalunian K, Brion PH, Wollaston SJ. Clinical manifestations of osteoarthritis. UptoDate . 2007
Wluka AE, et al, Ann Rheum Dis, Mar 2004; 63: 264 268

Factori de risc
Gradul de eviden
Tipul de OA

Puternic

Intermediar

Sugerat

Incidenta
Genunchi

Virsta
Sexul feminin
Activitatea fizica
Obezitatea
Densitatea osoasa
Traumatism anterior
Terapie hormonala
(protector)

Vitamina D
Fumatul (protector)
Aliniamentul

Forta musculara le nivelul


cvadricepsului (protector)
Activitati sportive intense

old

Virsta

Activitatea fizica
Obezitatea

Traumatismul
Activitati sportive intense

Mana

Virsta

Activitatea fizica
Forta strngerii

Factorul ocupational
Activitati sportive intense

Progresia
Genunchi

Virsta

Vitamina D
Terapie hormonala
(protector)
Aliniamentul

Activitati sportive intense

old

Virsta

Activitatea fizica

Obezitatea
Activitati sportive intense

PATOGENIE

Modificarile degenerative in OA incep la nivelul


cartilajului articular si apar prin perturbarea balantei
intre sinteza si degradarea cartilajului.
A n a b o lis m
C a ta b o lis m

S in te z a c o m p o n e n te lo r
m a tr ic e i c a r tila ju lu i
D e g r a d a r e a c o m p o n e n te lo r
m a tr ic e i c a r tila ju lu i

PATOGENIE

IG F -1

IL -1
IL -6
T N F -a lfa

T G F -B E T A

Factorul trigger:
traumatismul)

Celula tinta: condrocitul

Mediatorii eliberati de
condrocit ca raspuns la
agresiunea mecanica:

C O N D R O C IT

S in te z a d e
p r o te o g lic a n
s i c o la g e n

Reduc sinteza de
colagen si
proteoglicani
Accelereaza
degradare colagenului
si a proteoglicanilor
S in te z a

P ro te a z e :
* c o la g e n a z a
* s tr o m e liz in a
* g e la tin a z a
* a c tiv a to r u l tis u la r
a l p la s m in o g e n u lu i
I n h ib ito r i d e p r o te a z a :
* T IM P
* P A I-7
D egrad area
c o la g e n u lu i s i
p r o te o g lic a n u lu i
M A T R IC E
D egrad are

PATOGENIE
M o d ific a r e a c a r tila ju lu i
(P r o c e s u l d e d e g r a d a r e d e p a s e s te b io s in te z a
s i a p a r fis u r i, e r o z iu n i, u lc e r a tii)
C a r tila j

O s te o fit

S in te z a
D egrad are

M o d ific a r i o s o a s e
(O s te o s c le r o z a , o s te o fito z a
p r in p r o life r a r e o s o a s a e x c e s iv a )

O s

M o d ific a r e s in o v ia la
(I n fla m a tia c r o n ic a a s in o v ia le i)

PATOGENIE

Boala artrozica este mai mult decat o boala a cartilajului.


Procesul patologic nu afecteaza numai cartilajul articular ci
include :
osul subcondral,
membrana sinoviala.
ligamentele,
capsula, si
musculatura periarticulara.

Boala artrozica
Articulaie
normal

Lichid
sinovial

Osteoartrit

Membrana
sinovial

Inflamaie
prin contactul
direct ntre oase

Capsula
articular
Cartilaj

Cartilaj
subiat

PATOGENIE
Sursele durerii in boala artrozica :
Sinovita (1)
Revarsatul lichidian (2)
Modificarile osului subcondral (3,4)
Prezenta osteofitelor multiple (5)

1. C. L Hill, D. J Hunter, et al. Ann Rheum Dis, December 1, 2007; 66(12): 1599 1603
2. Torres, Osteoarthritis Cartilage, 2006, 14 :1033-40
3. Paul A. Dieppe , et al Arthritis&Rheumatism, 2005, Volume 52, Issue 11 , 3536 - 41
4. Gabriela Hernndez-Molina, et al, Ann Rheum Dis, May 2007
5. Peter R. Kornaat,et al, Radiology, vol.239, nr. 3, iunie 2006

CLASIFICARE

Primara (idiopatica) :
Localizata : orice articulatie sinoviala poate fi afectata, dar
genunchiul, soldul, articulatiile mici ale mainilor sunt
localizarile periferice cele mai frecvente ale artrozei
Generalizata (afecteaza > 3 arii articulare)

Secundara : prezenta unui factor etiologic local sau sistemic

Boala artrozica : grup de boli distincte

1. Brandt KD, et al J Rheumatol.1986;13:1126-1160

ARTROZA PRIMARA

Articulatiile mainilor
Genunchiul
Soldul
Coloana vertebrala
Articulatia temporomandibulara
Umar
Cot
Glezna
Articulatiile sacroiliace

Boala artrozica : grup de boli


distincte

Artrozele primare periferice difera (1) prin :

Epidemiologie
Asocierea preferentiala cu anumiti factori de risc
Evolutie si prognostic
Raspunsul la tratament

1. Koopman WJ, Moreland LW. Arthritis and Allied Conditons. Fifteen Editon. Lippincott Williams & Wilkins. 2004

BOALA ARTROZICA : particularitati

Manifestari clinice exclusiv articulare

Afectarea articulatiilor mobile ( sinoviale, diartrodiale )

Afectare inegala si asimetrica

Localizare articulara preferentiala : mana, picior, sold,


genunchi, coloana vertebrala

Debut insidios, dupa 40 de ani

MANIFESTARI CLINICE

Simptomatologie clinica :
Durere (de obicei calmata prin repaus)
Redoare (de scurta durata)
Limitare functionala (uneori importanta)

Semne clinica :
Crepitatii
Tumefiere articulara ferma (ingrosarea articulatiei prin
hipertrofie osoasa)
Puncte dureroase periarticulare
Revarsate sinoviale
Reducerea mobilitatii

MANIFESTARI CLINICE:
EPISOADELE DE ACTIVITATE

Modificarea caracterelor clinice :


Agravarea brusca a durerii
Aparitia durerii nocturna
Prelungirea perioadei de redoare
Aparitia sinovitei si/sau a efuziunii lichidiene

Se coreleaza cu episoadele de activitate induse de


traumatisme sau depunerile de cristale (1)

Boli concomitente : metastazele, boala Paget, necroza


aseptica, infectii, inflamatii

1. Kalunian K, Brion PH, Wollaston SJ. Clinical manifestations of osteoarthritis. UptoDate . 2007

MODIFICARI BIOLOGICE

Nu exista modificari ale testelor de laborator cu valoare


diagnostica in boala artrozica primara

Dar hsPCR se poate pozitiva in artrozele erozive ale mainii


(1), in artrozele de sold si genunchi cu manifestari clinice
severe (2,3) si poate reprezenta un indicator de boala
progresiva in artrozele precoce de genunchi (4)

Lichidul sinovial : leucocite < 2000mm, aspect clar,


serocitrin, vascozitatea redusa

1.L Punzi,et al, Ann Rheum Dis, 2005, 64


2. Wolfe F, et al, J Rheumatol, 1997, august; 28 (8): 1486
3. Sturmer T, et al, Ann Rheum Dis 2004,63
4 Spector TD, et al Arthritis & Rheumatism, 1997, aprilie; 40

CLASIFICARE RADIOLOGICA
Gradu Severitatea
l
osteoartritei

Modificri radiografice

Nu

Normal

ndoielnic

Osteofite mici, semnificaie ndoielnic

II

Minim

Osteofite mari, spaiu articular normal

III

Moderat

ngustare
articular

IV

Sever

ngustare sever a spaiului articular


cu scleroza osului subcondral

moderat

spaiului

Clasificarea Kellgren-Lawrence este cea mai utilizata in studiile


epidemiologice(2)
Modificarile gr 1 ar putea sa nu fi considerate OA ci asociate varstei (2)

BOALA ARTROZICA
DEFINITIA DE CAZ
Definitia de caz : artroza simptomatica confirmata
radiologic (1) sau artroza clinica;
Artroza simptomatica : prezenta durerii in
articulatie in majoritatea zilelor din luna anterioara
(1)
Artroza radiologica : prezenta scorului radiologic
Kellgren- Lawrence 2. (2)

GONARTROZA

GONARTROZA
CELE 3 COMPARTIMENTE
ALE ARTICULATIEI
GENUNCHIULUI :
FEMUROTIBIAL
MEDIAL
FEMUROTIBIAL
LATERAL
FEMUROPATELAR

BOALA ARTROZICA
EPIDEMIOLOGIE
PREVALENTA

OSTEOARTRITA
RADIOLOGICA

OSTEOARTRITA
SIMPTOMATICA

GENUNCHI

25%
11%
41%

13%
5%
3%

(varsta>50 ani)

OLD
MNA

(1,2,3,4)
Discrepanta

intre manifestarile radiologice si boala clinica

EPIDEMIOLOGIE

Prevalenta artrozei de genunchi simptomatice


11-13%

Artroza de genunchi simptomatica este cea mai


frecventa localizare a bolii artrozice periferice

Artroza genunchiului reprezinta principala cauza de


durere, disabilitate si costuri in populatia generala, in
special la varstnici

FACTORII DE RISC

Varsta
Sexul feminin
Obezitatea
Densitatea minerala osoasa
Factorii ocupationali
Leziunile anterioare
Factorii genetici

Factori de risc
Gradul de eviden
Tipul de OA

Puternic

Intermediar

Sugerat

Incidenta
Genunchiul

Virsta
Sexul feminin
Activitatea fizica
Obezitatea
Densitatea osoasa
Traumatism
anterior
Terapie
hormonala
(protector)

Vitamina D
Fumatul (protector)
Aliniamentul

Forta musculara le nivelul


cvadricepsului (protector)
Activitati sportive intense

old

Virsta

Activitatea fizica
Obezitatea

Traumatismul
Activitati sportive intense

Mana

Virsta

Activitatea fizica
Forta strngerii

Factorul ocupational
Activitati sportive intense

Progresia
Genunchi

Virsta

Vitamina D
Terapie hormonala
(protector)
Aliniamentul

Activitati sportive intense

old

Virsta

Activitatea fizica

Obezitatea
Activitati sportive intense

SIMPTOME CLINICE

Durerea (de obicei cu localizare mediala)

Redoare < 30

Blocajul articular

Instabilitatea articulara

SEMNE CLINICE

Deformarile osoase: genu varum, genu valgum,etc

Sinovita si efuziunea articulara

Cracmentele

Durere la palparea reperelor osoase

Tumefiere articulara ferma

Absenta modificarilor de temperatura locala

EXAMENUL CLINIC

- Palparea chistului Baker in


portiunea mediala a fosei poplitee
- Sensibilitatea pe linia articulara
mediala in artroza compartimentului
medial
- Manevra calcai - fese in
efuziunea articulara

DIAGNOSTIC

DURERE plus cel putin 3 criterii clinice din


Varsta > 50ani
Redoare < 30
Cracmente
Durere la palparea reperelor osoase
Tumefiere articulara ferma
Absenta modificarilor de temperatura locala

Criterii de laborator :
VSH < 40 / 1h
FR < 1/40;
Lichid sinovial noninflamator (leucocite< 2000mm , culoare clara,
vascozitate redusa)

Modificari radiologice :
Prezenta osteofitelor

ULTRASONOGRAFIA

Mai sensibila decat examinarea clinica (sinovita)


Comparativa cu RMN (efuziune articulara si chist

REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

In artroza de genunchi este


standardul de aur in evidentierea
inflamatiei sinoviale (sinovita si
efuziune)

Rol diagnostic pentru gonalgie


asociata cu blocaj sau instabilitate :
distructie meniscala sau ligamentara

Evidentiaza leziunile periarticulare

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Sindromul patelofemural : durere de genunchi


anterioara i bilateral ce apare la pacienii tineri
(< 45 ani).

Artrit monoarticular determinat de microcristale


(gut, pseudogut), spondilartropatii seronegative,
artrit reumatoid

Hemartroz (posttraumatic)

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Boala artrozica secundara care afecteaza cu predilectie


genunchiul (artroza de genunchi secundara :
acromegalie, hipotiroidia, ETC)

Afectiunile mecanice locale: ruptura de menisc, dislocare


patelara, modificari de ax

Bolile reumatice inflamatorii cronice

Afectiunile hematologice: discrazii sanguine


(hemartroBolile metabolice : boala depozitelor de cristale

COXARTROZA

o problema in crestere in societatile vestice

o cauza majora de morbiditate si disfunctionalitate, in special


la pacientii virstnici;

o conditie musculo-scheletala cu consecinte economice


majore

BOALA ARTROZICA
EPIDEMIOLOGIE
PREVALENTA

OSTEOARTRITA
RADIOLOGICA

OSTEOARTRITA
SIMPTOMATICA

GENUNCHI

25%
11%
41%

13%
5%
3%

(varsta>50 ani)

OLD
MNA

(1,2,3,4)
Discrepanta

intre manifestarile radiologice si boala clinica

SIMPTOME
Simptome:
Durerea - localizata in regiunea inghinala sau pe partea
interna a coapsei, adesea iradiata la nivelul genunchiului;
Redoare matinala prelungita si durere nocturna (in boala
severa);

EXAMINAREA SOLDULUI

Rotatie interna si externa


limitata (Manevra Patrick
pozitiva)
- Flexie limitata (< 115)
insotite de durere usoara
severa;

Factori de risc
Gradul de eviden
Tipul de OA

Puternic

Intermediar

Sugerat

Incidenta
Genunchi

Virsta
Sexul feminin
Activitatea fizica
Obezitatea
Densitatea osoasa
Traumatism anterior
Terapie hormonala
(protector)

Vitamina D
Fumatul (protector)
Aliniamentul

Forta musculara le nivelul


cvadricepsului (protector)
Activitati sportive intense

old

Virsta

Activitatea fizica
Obezitatea

Traumatismul
Activitati sportive intense

Mana

Virsta

Activitatea fizica
Forta strngerii

Factorul ocupational
Activitati sportive intense

Progresia
Genunchi

Virsta

Vitamina D
Terapie hormonala
(protector)
Aliniamentul

Activitati sportive intense

old

Virsta

Activitatea fizica

Obezitatea
Activitati sportive intense

MODIFICARI RADIOLOGICE

Stadializarea Kellgren Lawrence 2

Modificarile radiologice: - ingustarea spatiului articular;


- osteofite;
- scleroza

Radiografia este necesara pentru confirmarea


diagnosticului

ULTRASONOGRAFIA

Ultrasonografia este o metoda reproductibila in evaluarea


modificarilor suprafetei osoase, a inflamatiei sinoviale si a
prezentei lichidului in artroza de sold

Durerea nocturna la pacientii cu artroza de sold se coreleaza


cu prezenta revarsatului in articulatie in >90% din cazuri, fiind
mai sensibila decat examinarea ecografica

Ultrasonografia nu trebuie considerata un substitut pentru


evaluarea radiolgica in OA de sold , ci ca o sursa suplimentara
de informatie

REZONANATA MAGNETICA NUCLEARA

Detecteaza modificarile precoce de la nivelul cartilajului si


osului sugestive pentru artroza de sold;

Nu este necesara pentru diagnosticul artrozei de sold;

Este indicata in cazul durerii cronice de sold de cauza


neelucidata.

Diagnostic diferential
DIAGNOSTIC
ARTROZA DE SOLD

EXAMINARE

CONFIRMARE

REDOARE SI DURERE
USOARA/MODERATA LA
ROTATIE INTERNA/ EXTERNA/
AMINDOUA

RADIOGRAFIA DE PELVIS AP

BURSITA TROHANTERICA

DURERE LA PALPAREA
TROHANTERULUI

ANESTEZIE LOCALA

MERALGIA PARESTEZICA

HIPOESTEZIA/PARESTEZIA FETEI
ANTEROLATERALE A COAPSEI

NECROZA AVASCULARA DE SOLD,


ARTRITA SEPTICA, ARTRITA ACUTA

DURERE SEVERA LA ROTATIE


INTERNA / EXTERNA

MRI
RADIOGRAFIA DE PELVIS AP
ASPIRATIE PRIN FLUORORSCOPIE

FRACTURA OCULTA DE SOLD

DURERE SEVERA LA ROTATIE


INTERNA / EXTERNA DUPA
TRAUMATISM

MRI
RADIOGRAFIA DE PELVIS AP

INSUFICIENTA VASCULARA

PULS DIMINUAT LA A.DORSALA A


PICIORULUI SI LA A. TIBIALA
POSTERIOARA

ECO DOPLLER

RADICULOPATIA LOMBARA

MANEVRA PICIOR INTINS +


(LASSEQUE?)

CT, MRI CU COMPRESIE RADICULARA

AFECTAREA PRIMARA SAU


SECUNDARA A FEMURULUI

DURERE AGRAVATA DE FORTA


APLICATA PE FEMUR ?

RADIOGRAFIA DE FEMUR,
SCINTIGRAFIE OSOASA

DIAGNOSTICUL ARTROZEI DE SOLD

Durere spontana localizata in regiunea inghinala la mers,


ortostatism prelungit

Criterii radiologice :
osteofit femural sau acetabular
ngustarea spatiului articular (superior, axial sau medial)

VSH < 20mm/h

SENSIBILITATE : 89%
SPECIFICITATE : 91%

ARTROZA SECUNDARA A SOLDULUI


Boli congenitale :

Displazia congenitala de sold;

Slipped capital epiphysis;

Boala Legg-Calve-Perthes ;

Boli metabolice :

Ocronoza;

Hemocromatoza;

Boala Paget

Boli endocrine :

Acromegalie

Hiperparatiroidism;

Hipotiroidism.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

Se stiu putine lucruri despre istoria naturala a osteoartritei


soldului;

Are probabil cel mai prost prognostic dintre celei trei


localizari ale bolii;

Un numar semnificativ de pacienti ajung, intr-o perioada de


1-5 ani, sa necesite protezarea soldului;

In unele cazuri , osteoartrita de sold se vindeca spontan, cu


imbunatarirea atat a modificarilor radiologice, cat si a
simptomatologiei.

ARTROZA MAINILOR

Una
dintre
cele
mai
frecvente
afectiuni
musculoscheletale ce cauzeaza durere in articulatiile
afectate si periarticular, tumefactie, rigiditate, deformare
si pierdere gradata a functionalitatii

Poate aparea relativ devreme in cursul vietii, reducand


capacitatea de munca a pacientilor

Boala artrozica : epidemiologie


PREVALENTA

OSTEOARTRITA
RADIOLOGICA

OSTEOARTRITA
SIMPTOMATICA

GENUNCHI

25%
11%
41%

13%
5%
3%

(varsta>50 ani)

OLD
MNA

(1,2,3,4)

Discrepanta intre manifestarile radiologice si boala clinica

1.Lau EM, Symmons DP, Croft P.. Clinical Orthopaedics & Related Research.1996
2.Croft P. The 5% symptomatic OA prevalence. 2007. Ref ID: 2882
3. Peat G, McCarney R, Croft P.AnnRheumDis 2001
4.Bedson J,et al Family Practice 2005

ARTROZA MAINILOR

Prevalenta artrozei de maini in functie de criteriul


radiologic si localizare:
Articulatiile IFD au fost cel mai frecvent afectate
(47.3%)
Articulatiile CMC1/TS (35.8%),
Articulatiile IFP (18.2%),
Articulatiile MCF (8.2%)

Dahaghin et al ARD, 2006 (Rotterdam study)

Factorii de risc

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Sunt mai putin cunoscuti decat in cazul genunchiului si


soldului
Factorii de risc indiscutabili asociati cu artroza mainilor :
Varsta (1)
Sexul feminin(2)
Obezitatea (indexul de masa corporala)(3)
Factorii biomecanici (ocupationali)(4)
Fumatul (factor protectiv) (5)
Factorii genetici (agregarea familiala)(6)
Hipermobilitatea pt CMC I

ARTOZA MAINILOR
Prognostic si evolutie
Frecvent

prognostic bun

Cele mai multe cazuri devin asimptomatice dupa cativa ani

Pot persista tumefactii dure la nivelul IFD/IFP


(noduli Heberden/Bouchard)

Implicarea CMC1 posibil prognostic mai prost

Clasificarea artrozei de maini (1)

Artroza generalizata
Artroza limitata

rizartroza (CMC1)

nodulara (Heberden , Bouchard)

artroza inflamatorie eroziva (DIP, PIP, rar MCP)

MANIFESTARI CLINICE

SIMPTOME :
Durere (exacerbata de miscare)
Redoare vesperala
Disfunctionalitate
SEMNE :
Tumefactii dure ( Heberden (IFD), Bouchard (IFP)
Deformari aspect de degete serpuitoare
Semne de inflamatie artroza eroziva
Uneori anchiloze artroza eroziva

ARTROZA MAINILOR
DIAGNOSTIC

Artroza mainii - DEFINITA IN ACORD


ACR(1) (durere sau redoare la nivelul
urmatoarele 4 criterii)

1.
2.

Tumefiere dura a 2 din 10 articulatii selectionate


Tumefiere dura a 2 articulatii IFD
Tumefiere a < de 3 articulatii MCF
Deformare a 1 articulatie selectionata

2
3

CU CRITERIILE
mainii plus 3 din

Cele 10 articulatii selectionate sunt reprezentate de


articulatiile 2, 3 IFD bilateral; 2, 3 IFP si CMC1 bilateral
(rizartroza)
SENSIBILITATE 94%
SPECIFICITATE 87%

rizartroza

ARTROZA MAINILOR
ARTRITA

EROZIVA

ARTROZA MAINILOR
Diagnostic diferential

Artrita reumatoida
- MCF si IFP sunt primele articulatii afectate ;
- Absenta nodozitatilor (1)

Artropatia psoriazica
- Afectare poliarticulara difuza
- Boala cutanata si unghiala

Artroza secundara
- Traumatismele acute si cronice
- Boli metabolice si endocrine: hemocromatoza, boala prin depunere de
cristale de pirofosfat de calciu (condrocalcinoza)

ARTROZA VERTEBRALA

Artroza interapofizara
Artroza intervertebrala sau discovertebrala (discartroza
Spondiloza (osteofitul)
Spondiloza hiperostozanta (ligamentele)

Artroza

interapofizara

Spondiloza

hiperostozanta

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI

Calmarea durerii
(Antialgice)

Reducerea inflamaiei
(Antiinflamatoare)

Regenerarea cartilajului
(Antiartrozice)

SPONDILOZA LOMBARA (lombartroza)


Este o afeciune degenerativ a coloanei lombare, care
intereseaz n special discurile intervertebrale i articulaiile
interapofizare. Este foarte frecvent i are forme clinice de
manifestare variate. Afecteaz 70 80% din populaia adult,
constituind al doilea simptom, ca frecven, dupa afeciunile cilor
respiratorii.

MODALITATI TERAPEUTICE

Non-farmacologie
Farmacologice
Interventii invazive

TRATAMENTUL NONFARMACOLOGIC

Educarea pacientului
Program de autongrijire
Ajutor social personalizat (contact telefonic)
Cur de slbire (la supraponderali)
Exerciii aerobice
Kinetoterapie (exerciii de mobilitate i de ntrire
muscular)
Mijloace ajuttoare pentru mers
Adaptarea nclmintei
Terapie ocupaional
Protejare articular (orteze)

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC

Oral
Acetaminofen (paracetamol)
Inhibitori specifici ai Cox-2
Antiinflamatoare nesteroidiene neselective n asociere cu
misoprostol sau inhibitori ai pompei protonice
Alte analgezice pure (tramadol, opiacee)

SYSADOA (SYmptomatic Slow Acting Drugs for OA): extracte de


soia/avocado, condroitina, diacereina, glucozamina

Intraarticular
Glucocorticoizi
Hialuronan
Topic
Capsaicin
Metilsalicilat

PARACETAMOLUL

Studii insuficiente
Paracetamol 4g/zi versus ibuprofen 2,4g/zi
Paracetamol 2,6g/zi versus naproxen 750mg/zi
Poate induce simptomatologie gastro-intestinala si
toxicitate hepatica dependent de doza
Riscul relativ de ulcer complicatii este nemodificat sau
doar usor crescut (co-medicatie?)
Fr efect degradativ pe cartilajul articular
Preferin sczut (14%)

NSAIDs

Debut rapid al aciunii


Beneficiu pe termen scurt
Preferin crescut (40%)
Efect variat pe cartilajul articular
benefic (supresia inflamaiei)
distructiv (creterea ratei de
deteriorare)

TERAPIA INTRAARTICULARA

Glucocorticoizi
Beneficiu semnificativ pe termen scurt
Relativ puine efecte adverse

Acid hialuronic
Inlocuirea lichidului articular/exsudatelor cu solutii elastovscoase
de hialuronan
Proprietatile vscoelastice sunt responabile pt. reducerea durerii si
stimularea vindecarii traumatismelor intraarticulare.

Lavaj articular

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Osteotomie
Debridare artroscopic
Artrodez
Artroplastie