Sunteți pe pagina 1din 201

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZA

Page

1 of 201

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZARE ÎN MEDIUL RURAL

Indicativ GP 106-2004

Ă Ş I CANALIZARE ÎN MEDIUL RURAL Indicativ GP 106-2004 Cuprins I. PREVEDERI GENERALE I.1. Obiect

Cuprins

I. PREVEDERI GENERALE

I.1. Obiect

PREZENTUL GHID CUPRINDE PRINCIPALELE PRESCRIPŢII DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE A LUCRĂRILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE REALIZATE ŞI REALIZABILE ÎN MEDIUL RURAL. GHIDUL ESTE ÎNTOCMIT ÎN CONCORDANŢĂ CU PREVEDERILE LEGII 10/95 PRIVIND CALITATEA ÎN CONSTRUCŢII. GHIDUL CUPRINDE:

- LUCRĂRI DE ALIMENTARE CU APĂ (proiectare tehnologică, execuţie, exploatare, pentru toate obiectele componente), cap. II;

- LUCRĂRI DE CANALIZARE (proiectare tehnologică, execuţie, exploatare, pentru toate obiectele componente), cap. III.

- ANEXE cu elemente de dimensionare, exploatare şi protecţia muncii, cap. IV.

Ghidul prezintă scheme tehnologice, elementele teoretice, tehnologice şi constructive ale obiectelor componente pentru realizarea şi exploatarea acestor lucrări în mediul rural. Fiecare sistem de alimentare cu apă şi sistem de canalizare este un unicat, prin modul de alcătuire şi amplasare pe teren. Ghidul nu conţine prevederi legate de calcularea structurii de rezistenţă şi stabilitate a obiectelor sistemelor; pentru dimensionarea propriu-zisă a structurilor vor fi folosite standardele şi reglementările tehnice în vigoare; sunt evidenţiate numai prescripţiile tehnice privind exigenţele de calitate referitoare la Legea nr. 10/95.

Ghidul nu se ocupă de dimensionarea celorlalte tipuri de instalaţii, care asigură împreună cu construcţia tehnologică, funcţionalitatea pentru care a fost realizată, precum: alimentarea cu energie electrică, încălzirea spaţiilor, automatizarea, iluminatul interior şi exterior, instalaţiile sanitare, drumuri de acces etc.

Terminologia folosită este cea recomandată în standardele în vigoare: STAS 10898, SR-EN 1085.

I.2. Domeniul de aplicare

I.2.1. Prevederile prezentului ghid se aplică la realizarea, exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de alimentare cu apă şi a lucrărilor de canalizare în mediul rural (comune şi sate).

De asemenea, se poate utiliza în mod selectiv, pentru lucrări similare, realizate pentru obiective, precum:

amenajări pentru activităţi turistice (hoteluri/moteluri, campinguri, tabere, cabane, etc.), sate de vacanţă, mici unităţi industriale, grupuri de locuinţe, şantiere, cazărmi etc., amplasate în locuri izolate.

I.2.2. Utilizatori

Prezentul ghid se adresează proiectanţilor care elaborează proiecte, caiete de sarcini pentru documentaţii de execuţie şi agremente tehnice, verificatorilor de proiecte, experţilor tehnici, personalului responsabil cu execuţia şi exploatarea lucrărilor, antreprenorilor, prestatorilor de servicii din domeniu (Regii, Societăţi comerciale, etc.), organelor administraţiei publice centrale şi locale (ministere, primării, consilii locale/judeţene), cu atribuţii în domeniu, universităţi tehnice, etc.

I.3. Armonizarea cu normele europene

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZA

Page

2 of 201

În Europa nu există un act normativ de o asemenea complexitate şi aceasta deoarece asemenea lucrări au fost rezolvate aproape în totalitate. Acum se fac dezvoltări, modernizări etc. Din această cauză prevederile ghidului au fost făcute în concordanţă cu actele normative existente pe secvenţe, astfel:

- Directiva europeană nr. 98/83 a fost preluată prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile şi prin NTPA 013/2002 privind calitatea apei la sursa de suprafaţă pentru apa ce poate fi transformată în apă potabilă.

- Directiva europeană nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluată prin HG nr. 188/2002, care cuprinde normativele/normele tehnice de protecţia apelor NTPA 001/2002, NTPA 002/2002 şi NTPA

011/2002.

[top]

II. LUCRĂRI DE ALIMENTARE CU APĂ

II.1. ELEMENTE GENERALE DE ALCĂTUIRE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ PENTRU LOCALITĂŢI

II.1.1. Alcătuirea sistemelor de alimentare cu apă

Modul de realizare a proiectelor pentru alimentarea cu apă trebuie să respecte prevederile legislaţiei privind etapele de lucru, siguranţa lucrărilor, sănătatea oamenilor şi protecţia mediului.

În elaborarea proiectului, faza de studiu de fezabilitate este faza cea mai importantă, deoarece se hotărăşte soluţia generală, soluţie care într-o fază de etapă trebuie să fie simplă şi robustă, dar care într-o fază ulterioară trebuie să se poată dezvolta sau cupla cu altă parte de lucrare similară (într-un viitor previzibil este de aşteptat să crească necesarul de apă al localităţii).

Trebuie să existe la bază un bun studiu de suportabilitate făcut de autoritatea locală sau sub conducerea autorităţii locale.

Proiectul trebuie să prevadă lucrări pentru zona prevăzută în planul de urbanism (PUG), dar cu o etapizare care să ţină seama şi de:

- posibilitatea restrângerii ariei locuite a localităţii, apropierii locuinţelor - creşterii densităţii populaţiei, soluţie aplicată cu succes în ţările dezvoltate

- posibilitatea realizării unor trame stradale favorabile dezvoltării ulterioare a reţelelor edilitare (gaze, apă, canalizare, etc.)

- posibilitatea amplasării favorabile a lucrărilor edilitare, spaţii de amplasare, zone de protecţie sanitară, zone de extindere, etc.

În limite raţionale tehnice şi economice proiectul trebuie să aibă în vedere şi o cooperare cu localităţile vecine mai ales în ceea ce priveşte sursa de apă: cantitate, protecţia calităţii, pomparea apei, epurarea totală sau parţială a apei uzate, etc.

Soluţiile vor fi luate în discuţie în ordinea următoare:

- un sistem de alimentare cu apă fără pompare:

izvor de cotă înaltă;

pârâu de cotă mare, unde se poate face şi staţia de tratare;

conductă sub presiune, cu capacitate disponibilă pentru viitor.

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZA

Page

3 of 201

- un sistem de alimentare cu apă, cu apă bună la sursă, deci fără tratare;

- un sistem la care rezervorul poate fi aşezat astfel încât toţi sau cei mai mulţi consumatori pot fi alimentaţi gravitaţional;

- un sistem la care tratarea apei să se poată face uşor, prin procedee a căror supraveghere este simplă şi fără reactivi;

- dezinfectarea apei se poate face uşor, cu o supraveghere simplă (vizită periodică a personalului de supraveghere pentru pregătirea periodică a reactivilor, corectarea dozei etc.);

- apa din reţea poate ajuta şi la stingerea incendiului (reţea de joasă presiune) cu dotările suplimentare necesare pentru combaterea incendiului;

- alte soluţii mai complicate dar la care cel puţin tratarea apei să fie cât mai simplă;

Scheme tip de alimentare cu apă sunt date în figura II.1.

Proiectul va fi realizat astfel ca lucrările să fie date în exploatare cât mai repede, parţial sau etapizat.

În ceea ce priveşte cantitatea de apă asigurată locuitorilor, aceasta se va înscrie în limitele raţional acceptate; o parte din aceste limite sunt date în anexa IV.1.

În limita acestor valori vor putea fi adoptate soluţii etapizate astfel:

- sursa locală de apă bună este limitată, ca atare se va asigura apa în limita resursei, fără a fi însă sub limita minimă, după OMS 40 l/om.zi; pentru alte cerinţe vor fi găsite soluţii alternative (apă pentru combaterea incendiului, etc.)

- resursele băneşti sunt limitate; în proiect vor fi prevăzute toate lucrările necesare, dar vor fi realizate cele pentru care sunt resurse financiare;

- cantitatea de apă ce poate fi justificată tehnico-economic, iar tariful suportabil;

- limita resurselor de apă din bazinul hidrografic, cantitativă şi calitativă;

În toate cazurile apa furnizată va îndeplini condiţiile cerute de Legea 458/2002. Controlul calităţii apei se va face tot după normele de aplicare a legii.

Controlul calităţii apei este raţional să fie făcut prin "abonare" la un laborator autorizat. Este o soluţie mult mai ieftină. La stabilirea tarifului apei vor fi luate în considerare cheltuielile pentru efectuarea analizelor şi eventual de transport a acestora de la punctul de recoltare la laborator.

La recepţionarea lucrărilor este esenţial ca asigurarea capacităţii de furnizare a apei să fie corespunzătoare prevederilor proiectului. Ulterior nu vor mai fi resurse financiare necesare pentru remediere sau completare.

Proiectul va adopta soluţii robuste şi raţionale în ceea ce priveşte folosirea apei. Sistemele prevăzute cu cişmele vor adopta soluţia cu cişmele sistematice, cu închiderea apei în subteran ca o protecţie contra îngheţului.

Proiectul va conţine elemente de control şi măsuri de educare a utilizatorului. Apa trebuie utilizată numai pentru scopul pentru care a fost destinată. Autoritatea locală va furniza un protocol de folosire a apei cu penalizarea celor care încalcă regulile de bază, reguli stabilite la elaborarea proiectului.

Proiectul lucrărilor de alimentare cu apă va ţine seama de necesitatea realizării simultane sau ulterioare a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate.

Se va analiza soluţiile: epurare până la gradul cerut de NTPA 001/02, într-o singura staţie (sau mai multe staţii) de epurare şi epurarea în trepte până la epurarea completă.

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZA

Page

4 of 201

II.1.2. Studii necesare pentru proiectare

Pentru dezvoltarea în bune condiţii a lucrărilor la baza proiectării trebuie să stea:

- un studiu de necesitate a lucrării, studiu din care să rezulte avantajul realizării lucrărilor pentru locuitori; un asemenea studiu trebuie să dea un tarif de furnizare a apei;

- un studiu de suportabilitate din care să rezulte că populaţia poate acoperi costul lucrărilor pe durata de

rambursare şi costurile de întreţinere a lucrărilor (toate cumulate în tariful apei); balanţa (suma încasată egală

cu suma datorată) duce la viabilitatea existenţei sistemului;

- studiu de dezvoltare a localităţii în perioada previzibilă (numeric, economic, dezvoltare tehnico-edilitară, etc.); de regulă această perioadă se consideră 20-25 ani;

- un studiu, sau rezultatul analizei dezvoltării localităţii, conform Planului Urbanistic de Dezvoltare, asupra

dezvoltării procesului social în zona (dezvoltare industrială, turism rural, etc.) şi asupra echipării cu lucrări

tehnico-edilitare;

- estimarea influenţei tradiţiei zonale, a modificării şi implicării acesteia în dezvoltarea localităţii;

- studii şi cercetări necesare pentru proiectarea efectivă a lucrărilor: studiu hidrologic, studiu hidrogeologic, studiu hidrochimic, studiu topografic, studiu geotehnic etc.; amploarea şi mărimea acestor studii vor depinde de mărimea şi dificultăţile locale în ceea ce priveşte resursele de apă.

II.1.3. Consumuri specifice de apă şi debite de dimensionare

Combaterea incendiului

II.1.3.1. Scheme de alimentare cu apă

Sistemul de alimentare cu apă este ansamblul construcţiilor, instalaţiilor şi măsurilor constructive cu ajutorul căruia se asigură apă potabilă pentru consumatorii unei localităţi.

Deoarece sistemul de alimentare cu apă este particular fiecărei amenajări, ca şi în alte domenii, se operează cu o schemă a sistemului, schemă numită «schema de alimentare cu apă». Prin schemă de alimentare cu apă se înţelege reprezentarea simplificată a obiectelor sistemului de alimentare cu apă cu păstrarea ordinii lor tehnologice. Schemele tip de alimentare cu apă sunt date în fig II.1.

II.1.3.2. Debite de dimensionare

Pentru determinarea debitelor de dimensionare a sistemului de alimentare cu apă se recomandă valorile din SR 1343/1 (vezi fig. II.1):

- pentru toate obiectele sistemului amplasate între captare şi rezervor (inclusiv) debitul de dimensionare va fi debitul zilnic maxim sau

Q i = K p x K s x Σ K zi x N i x q i (II.1)

unde:

N i = numărul de consumatori de aceeaşi categorie;

q i = norma de consum specific, de regulă [l/om . zi];

K zi = coeficient de variaţie zilnică a consumului mediu;

K p = coeficient ce ţine seama de pierderile tehnic admisibile, de regulă 1,10;

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZA

Page

5 of 201

K s = coeficient ce ţine seama de necesarul de apă pentru întreţinerea funcţionării sistemului, consum

tehnologic; valorile sunt 1,02/1,10 dacă sursa de apă este subterană/de suprafaţă;

- pentru reţeaua de distribuţie (cu toate elementele componente, inclusiv lucrări speciale precum rezervoare,

staţii de pompare, etc.), debitul de dimensionare va fi debitul orar maxim la care se adaugă debitul de incendiu pentru clădirile care au hidranţi interiori (şcoli, case de cultură, etc.); debitele pot fi stabilite după prevederile STAS 1478;

debitele pot fi stabilite dup ă prevederile STAS 1478; unde: (II.2) K 0 = coeficient de

unde:

(II.2)

K 0 = coeficient de variaţie orară a consumului zilnic; valorile recomandate sunt date în SR 1343/1, sau valori

măsurate;

Q ii = debitul necesar pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidranţilor interiori; pentru valori se recomandă

valorile din STAS 1478;

- dacă pe reţeaua de distribuţie sunt prevăzuţi hidranţi de incendiu atunci se va face o verificare la

funcţionarea în caz de incendiu (ca reţea de joasă presiune) cu 6 presiune de funcţionare la oricare dintre hidranţii de 7 m CA

de func ţ ionare la oricare dintre hidran ţ ii de 7 m CA unde: (II.3)

unde:

(II.3)

a = coeficient de reducere a debitului orar maxim în ipoteza că pe durata combaterii incendiului se opreşte folosirea apei pentru consumuri neesenţiale; valoarea poate fi 0,7;

Q ie = debitul de incendiu pentru folosirea hidranţilor din reţeaua exterioară; valoarea recomandată este cea

din SR 1343/1, după anexa 2, Normativ P66/2001, sau altă valoare justificată.

NOTĂ:

(1) Având în vedere că localitatea se dezvoltă continuu şi că unele obiecte ale sistemului nu pot fi extinse decât în etape; de regulă se face un calcul al debitelor pentru etapa actuală şi un calcul pentru etapa de perspectivă; la alcătuirea sistemului vor fi realizate pentru faza finală obiectele la care extinderea în etape nu este raţională şi vor fi realizate la debitele actuale obiectele a căror extindere ulterioară este rapid posibilă (reţea, staţie de pompare, puţuri etc.).

(2) În cazul unor surse cu debit redus de apă pentru potabilizare se poate căuta o sursă separată de apă pentru incendiu (bazine speciale, descoperite, pentru asigurarea apei de incendiu cu un volum de minim 60

m 3 plus volumul de apă ce poate îngheţa; se poate considera un strat de apă ce îngheaţă de 20-40 cm; prin

resurse locale se va asigura drumul de acces în orice moment.

(3) Existenţa sursei de apă pentru combaterea incendiului nu este suficientă; se va gândi şi asigura material; modul de folosire a acestei ape: cu formaţii specializate de pompieri (când localitatea este uşor accesibilă şi o sursă de apă se află la distanţe convenabile), cu formaţie şi mijloace adecvate din comunitatea locală (rezervă de apă nepotabilă) etc.; apa va fi folosită direct nu cu ajutorul reţelei de distribuţie.

(4) Debitul de apă pentru dimensionarea reţelei de canalizare va fi:

Q u.o.max = Σ K zi x K o x N i x q i (II.4)

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZA

Page

6 of 201

unde:

N i - numărul total de locuitori (locuitori echivalenţi) racordaţi la reţeaua de canalizare.

Unul din elementele fundamentale de obţinere a debitelor de dimensionare este consumul specific. Pentru localităţi rurale este bine de luat în considerare:

- debitul de apă necesar consumului gospodăresc al locuitorilor;

- debitul de apă necesar animalelor din gospodărie;

- debitul de apă pentru dotările publice: şcoală, primărie, dispensar;

- debitul de apă pentru consumuri de producţie: brutării, etc.;

- debitul de apă pentru mici unităţi de tip industrial (ateliere de maşini agricole, unităţi de prelucrat fructe, etc.).

În anexa IV.1 sunt date unele prevederi normative privind consumul specific pentru nevoi casnice şi pentru creşterea animalelor, precum şi unele rezultate din investigaţii directe.

În mod obişnuit se poate adopta o valoare de 100 gospodăresc (om şi animale).

150 l/omzi ca un necesar ce acoperă consumul

În localităţile în care se prevăd numai cişmele pe stradă, valoarea necesarului specific de apă poate fi de 40- 50 l/om, zi, numai pentru consum personal.

În ceea ce priveşte valorile debitului pentru combaterea incendiului, acestea vor fi adoptate după datele conţinute în anexa IV.2.

II.1.4. Prevederi legislative

Apa furnizată populaţiei trebuie să fie apă potabilă. Calitatea apei potabile este definită de Legea 458/2002. Ca să fie potabilă apa trebuie să îndeplinească toţi parametri ceruţi (microbiologici şi fizico-chimici). În ceea ce priveşte parametri indicatori în caz de neconformare, vor putea fi cerute derogări, pe termene limitate. Vor trebui cuantificate cheltuielile de control a calităţii apei.

Referitor la protecţia sanitară a obiectelor sistemului de alimentare cu apă vor fi respectate prevederile din HG nr. 101/95.

Pentru calitatea apei din sursele de suprafaţă vor fi urmate normele date în NTPA 013/02. Va trebui făcută o înţelegere adecvată între autoritatea locală (sau operatorul serviciului de apă) şi unitatea de gospodărire a apelor din bazin (Comitetul de bazin, Direcţia Apelor bazinului) legată de urmărirea şi garantarea calităţii (costul analizelor este mare).

Pentru realizarea conductelor şi canalelor se recomandă respectarea cerinţelor din SR 6819, SR 8591, SR 4163 şi SR EN 805, SR EN 752 şi SR EN 1610.

Pentru evacuarea apelor uzate în receptori naturali vor fi respectate prevederile Legii Protecţiei Mediului (137/95), Legea Apelor (107/96) şi NTPA 001/2000.

Pentru toate construcţiile realizate vor fi respectate prevederile legii nr. 10/95 privind calitatea în construcţii.

Pentru aspecte parţial legate de unele obiecte ale sistemelor vor fi aplicate raţional prevederile normelor şi standardelor în vigoare la data elaborării proiectului (vezi lista standarde, lista normative).

Abaterile de la funcţionarea corectă a sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare precum şi a celorlalte sisteme (evacuare gunoi menajer, etc.) sunt sancţionabile conform legii nr. 98/94 şi completările din HG nr. 108/98.

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZA

Page

7 of 201

Pe durata de funcţionare a sistemului vor fi aplicate şi prevederile Normativului P 130/99 privind urmărirea comportării construcţiilor.

II.1.5. Condiţii generale de alegere a materialelor necesare în realizarea lucrărilor

Condiţiile generale de alegere a materialelor sunt:

- sanitare

- tehnice

- economice

Materialul trebuie să satisfacă în bune condiţii cerinţele tehnice în care va lucra (inclusiv pentru cazuri deosebite), iar dintre mai multe posibilităţi va fi ales cel care, pe ansamblu, poate fi acceptat în condiţii economice favorabile.

Totodată, pentru materialele folosite în alimentări cu apă vor trebui ca acestea să fie agrementate şi certificate de organele abilitate şi avizate din punct de vedere sanitar de Ministerul Sănătăţii.

În toate cazurile materialele nu vor conduce la înrăutăţirea calităţii apei provenite din secţiunea amonte, nu vor fi degradate de condiţiile de mediu (sol, sol şi apă, sol şi poluanţi, trafic, etc.).

Pentru toate materialele durata de viaţă trebuie să fie mare, în principiu peste 50 ani mai ales pentru conducte şi vane.

Pentru utilaje condiţiile sunt similare, adăugându-se şi faptul că trebuie să funcţioneze cu un consum specific de energie cât mai mic, iar operaţiunile şi costurile de întreţinere să fie reduse.

Totodată pentru cazuri speciale (pământuri cu stabilitate redusă) vor fi apreciate şi efectele eventualelor pierderi de apă.

Formal, există şi restricţia de utilizare a materialului numai după cunoaşterea tehnologiei de realizare - utilizare şi dotarea cu echipamentul de execuţie normală pentru un anumit material. Pentru acesta după alegerea materialului vor fi asigurate condiţii de calificare a personalului de execuţie, aprobarea tehnologiei de execuţie şi dotarea cu echipamentele adecvate unei bune execuţii.

Pentru conductele de apă pot fi folosite materiale precum: PEID, PVC, tuburi din fibră de sticlă, fontă ductilă (pentru cazuri speciale), în funcţie de oferta existentă pe piaţă. O schemă de alegere poate fi urmărită în anexa IV.4.

Armăturile curente, hidranţi îngropaţi, cişmele din fontă (cu descărcare automată după fiecare folosire), vane în cămine sau vane îngropate în pământ, ventile de aerisire etc., vor fi de calitate corespunzătoare.

Pentru reţeaua de canalizare materialele curente pot fi: tuburi din PVC, tuburi din beton, tuburi din fibră de sticlă, cămine din PE, zidărie/beton etc.

II.1.6. Condiţii generale de amplasare a lucrărilor

Pentru a putea realiza şi exploata cât mai bine lucrările necesare este bine să fie alese amplasamente care:

- să permită protecţia sanitară a obiectului (influenţa exteriorului asupra lui - cazul alimentării cu apă, sau influenţa obiectului asupra mediului - cazul canalizării);

- terenul să fie stabil în stare naturală dar şi după realizarea construcţiei;

- suprafaţa de teren să fie liberă de construcţii şi să fie proprietatea autorităţii locale sau să poată fi expropriabilă (în condiţiile legii);

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZA

Page

8 of 201

- să fie accesibil (lângă un drum existent) pentru eventualele echipamente de lucru sau de execuţie;

- să fie în apropierea unei surse de energie, dacă obiectul va avea nevoie să funcţioneze cu energie, şi să fie disponibilă cantitatea de energie necesară;

- să nu necesite construcţii suplimentare de mare anvergură;

- să permită o eventuală extindere în viitor;

- suprafaţa de teren să nu fie destinată altei construcţii, stânjenind executarea acesteia;

- să fie cât mai ferită de eventualele poluări accidentale sau sistematice;

- să permită o funcţionare tehnologică raţională a sistemului;

- să permită intervenţii pentru reparaţii fără lucrări suplimentare importante;

- să permită funcţionarea cu un consum cât mai mic de energie;

- să permită extinderi fără modificări importante ale construcţiilor existente;

- să nu producă neplăceri vecinilor (zgomot, miros, dezvoltarea insectelor etc.);

- să nu afecteze negativ stabilitatea şi rezistenţa construcţiilor vecine.

II.1.7. Aplicarea specifică a criteriilor de calitate a lucrărilor

Legea 10/95 conţine prevederi legate de calitatea în construcţii. Aceste prevederi sunt obligatorii pentru orice construcţie deci şi pentru obiectele sistemelor de alimentare cu apă şi ale sistemelor de canalizare. Calitatea execuţiei lucrărilor este implicată în siguranţa funcţionării şi durabilitatea lucrărilor. Având în vedere însă dimensiunea relativ mică a lucrărilor şi unele dificultăţi în realizarea lor, sunt de făcut unele precizări.

Tot personalul implicat în lucrare va contribui, specific, la realizarea unei lucrări de calitate:

(a) vor fi executate numai lucrările ce au proiecte clare, raţionale, justificate atent; prevederile proiectului vor fi

respectate integral;

(b) vor fi puse în lucru numai materiale de bună calitate, a căror certificare este clară; producătorul va garanta

calitatea materialelor iar depozitarea provizorie va fi conformă cu cerinţele acestuia; garantarea de către

furnizor (acte doveditoare) nu scuteşte beneficiarul de verificarea calităţii, conform normelor;

(c) atât proiectantul cât şi executantul vor avea propriul sistem de urmărire a calităţii lucrării; toate lucrările

ascunse vor fi certificate în momentul propice din punct de vedere tehnologic şi constructiv;

(d) toate lucrările prevăzute vor fi urmărite, verificate şi certificate pe parcurs şi în final; toate documentele de

verificare vor fi predate beneficiarului; beneficiarul, dacă nu are personal propriu calificat, va angaja prin

convenţie personalul adecvat;

(e) după verificarea tehnologică finală, exploatarea se va face cu urmărirea prevederilor regulamentului de

exploatare, însuşit de către cei însărcinaţi să facă acest lucru; regulamentul de exploatare va fi verificat de

proiectant, în ceea ce priveşte respectarea prescripţiilor tehnologice;

(f) proiectele vor conţine lucrări cât mai robuste şi care în caz de avarie vor avea consecinţe cât mai mici; ori de câte ori este posibil se vor crea şi rezerve în funcţionarea sistemului (la o aducţiune "slabă" de exemplu, se va asigura un rezervor mai mare);

(g) pe toate fazele construcţia va corespunde condiţiilor de calitate legate de:

- rezistenţă şi stabilitate (nu face obiectul direct al ghidului),

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZA

Page

9 of 201

- siguranţă în exploatare,

- siguranţă la foc,

- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului,

- izolaţia termică, hidrofugă şi economie de energie,

- protecţia împotriva zgomotului;

Deşi ghidul nu rezolvă toate aceste aspecte ele vor trebui ţinute în ordine pentru coordonare;

(h) verificarea lucrărilor se va face funcţie de categoria de importanţă; conform HG nr. 766/97 şi ordinului

31N/95 lucrările de acest tip sunt de categoria IV de importanţă.

(i) siguranţa în exploatare are cele două aspecte: siguranţa construcţiei în sine şi siguranţa funcţionării

ansamblului tehnologic. Siguranţa funcţionării trebuie gândită de la început, cu variante de funcţionare pe durata remedierii avariei. Accidentele posibile vor fi clar menţionate în regulamentul de exploatare la fel ca şi

măsurile ce vor fi luate şi modul de acţiune a personalului. Pentru a fi sigur, sistemul are nevoie de materiale bune, de o execuţie bună şi de o exploatare judicioasă. Pentru a avea necazuri mai puţine, trebuie ca ansamblul lucrării să fie cât mai simplu alcătuit, fără funcţionare cu pompe iar dacă este necesară pomparea, presiunile din sistem să fie cât mai mici; de asemenea intervenţia personalului în funcţionarea sistemului să fie cât mai limitată.

(j) protecţia împotriva zgomotului şi izolaţia termică sunt aspecte ce nu pun probleme deosebite în acest tip de

lucrări.

(k) siguranţa la foc; pentru apărarea lucrărilor proprii, dar mai ales pentru protejarea bunurilor cetăţenilor se

asigură volumul de apă, debitul şi presiunea necesară pentru combaterea focului, conform normelor în vigoare.

(l) igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului sunt în strânsă legătură cu aceste lucrări:

a. apa furnizată trebuie să fie potabilă, conform Legii nr. 458/2002; în caz de deficienţe vor fi anunţaţi

consumatorii să ia măsuri şi care anume, şi se vor face remedierile necesare;

b. apa uzată produsă poate afecta sănătatea oamenilor, animalelor (mai ales a celor sălbatice) şi mediului

(animalele sălbatice, apă subterană, subsolul, solul, apa de suprafaţă, etc.); lucrările propuse trebuie să

asigure evacuarea sigură (nu prin şanţul drumului) şi epurarea adecvată înainte de intrarea în râu (NTPA 001); proiectul va conţine şi măsuri educaţionale pentru populaţie;

c. prin realizarea lucrărilor pot fi afectate stabilitatea pământului (din cauza apei exfiltrate), drumurile de acces

(care vor fi aduse cel puţin în starea precedentă sau mai bună; este de preferat ca lucrările să fie amplasate

în afara părţii carosabile); apa trebuie evacuată prin şanţul drumului şi nu pe drum deoarece poate îngheţa şi produce accidente etc.;

d. realizarea epurării apei nu trebuie să altereze mediul (prin miros, muşte, accesul animalelor), şi trebuie

făcute astfel ca receptorul final să fie protejat;

e. depozitarea nămolului trebuie făcută în condiţii controlate iar dacă este utilizat în agricultură vor fi luate

măsurile necesare de protecţie contra microorganismelor; faptul că pentru gospodărirea gunoiului de grajd, a deşeurilor din gospodărie nu sunt luate măsuri nu îndreptăţeşte tratarea cu superficialitate a produsului staţiei

de epurare; realizarea acestor lucrări poate oferi o nouă posibilitate de reflectare asupra planului de urbanism (PUG) şi de o eventuală reorganizare a localităţii;

f. populaţia trebuie făcută să înţeleagă că apa furnizată este relativ scumpă, că este un element necesar şi

obligatoriu pentru creşterea gradului de confort, dar că în final costurile sunt funcţie şi de grija pe care o

manifestă faţă de apă;

g. toate forurile implicate şi în special Administraţia Locală, trebuie să acţioneze în ideea generală în care

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZ

Page 10 of 201

locuitorul (beneficiar al apei la robinet) să poată aprecia, cu mijloacele lui, că apa obţinută la robinet, prin sistemele de alimentare cu apă, este mai ieftină decât efortul pe care îl face pentru alimentarea cu apă în sistem difuz (adus apă cu găleata de la distanţă mare); în caz contrar construcţia scumpă, poate rămâne neutilizată, dar banii au fost cheltuiţi şi vor trebui returnaţi în circuitul naţional;

h. consumatorul trebuie învăţat să aprecieze calitatea bună a apei la sursă şi cum să protejeze această calitate prin grija manifestată la evacuarea apei uzate şi reziduurilor solide.

II.1.8. Necesitatea perfecţionării personalului de execuţie şi exploatare

Lucrările de alimentare cu apă în mediul rural sunt relativ lucrări scumpe. Pentru a reduce costul lucrărilor este nevoie de lucrări bune (durată mare de viaţă, folosirea de materiale şi tehnologii performante). Realizarea acestor deziderate nu se poate face decât cu personal bine calificat şi disciplinat din punct de vedere tehnologic. Acesta trebuie să cunoască tehnologiile de lucru cu materialele noi, tehnologiile de funcţionare a obiectelor sistemului, funcţionarea automatizării, măsurile de intervenţie în caz de avarie.

Exploatarea lucrărilor este faza cea mai lungă în viaţa unei amenajări. Ea depinde fundamental de modul de alcătuire şi realizare dar şi de modul de exploatare. Pentru îmbunătăţirea continuă a indicatorilor de performanţă ai sistemului este necesară o urmărire continuă şi calificată a tuturor parametrilor de funcţionare. Măsurarea acestor parametri, stocarea şi interpretarea lor trebuie să fie o operaţiune curentă.

Modul de calificare va fi în strânsă legătură cu modul de operare al sistemului: operare de către beneficiar (personal puţin, cu calificare multiplă), operare de către un operator licenţiat (foarte interesat în personal calificat), operare mixtă. Deşi sistemul de alimentare asigură apa potabilă, deci este un serviciu asigurat cetăţeanului, modul de operare trebuie să asigure o funcţionare pe principii economice; funcţionarea serviciului în condiţiile stabilite trebuie să se autosusţină.

Printre altele personalul fiind puţin numeros trebuie să vină în contact direct cu consumatorul. De aceea în atribuţiile sale va trebui să intre şi educarea adecvată a consumatorului în scopul păstrării dotării existente, al protejării calităţii apei la sursă, al protejării mediului din care apa este o componentă, al folosirii chibzuite a apei.

II.2. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE ALIMENTARE CU APĂ

II.2.1. Captarea apei

Sursa de apă este capătul amonte al sistemului. Sursa va fi căutată în ordinea:

- izvoare cu apă potabilă; dacă sunt la cote înalte cu atât mai bine;

- apa din stratul freatic, apă de calitate bună, într-o zonă uşor de protejat sanitar; o sursă de energie este bine să fie în apropiere;

- aducţiune/staţie de tratare a unui alt beneficiar, ce are capacitate disponibilă sau se poate extinde; o cooperare poate fi benefică;

- pârâu în zona îndepărtată cu apă uşor de tratat (mai ales la ploi);

- apa din râu/lac amenajat, într-o secţiune cu apă de categoria I (NTPA 013/02).

- în secţiunea de captare debitul sursei trebuie să fie mai mare ca debitul cerut [Q(zi.max)]; pentru preluarea apei se cere aviz.

II.2.1.1. Captarea apei subterane

Problema principală o constituie cunoaşterea parametrilor hidrogeologici. Întrucât studiul hidrogeologic este scump şi poate dura mult vor trebui exploatate toate datele existente în zonă. Existenţa unor fântâni în zonă sau foraje de control pentru calitatea apei vor trebui folosite la maximum pentru determinarea calităţii apei. Dacă apă este bună şi datele de bază lipsesc total va trebui făcut un foraj de studiu, dar cu posibilitatea de a-l transforma în puţ de exploatare. Vor trebui măsurate cel puţin valorile: grosimea stratului de apă (H - pentru

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZ

Page 11 of 201

strat freatic, M - pentru strat sub presiune); K - coeficientul de permeabilitate Darcy, i - panta hidraulică a suprafeţei stratului de apă freatic, curba puţului q = f(s), natura stratului purtător de apă (d 10 , d 60 , etc.), poziţia

nivelului apei în strat, stratificaţia/litologia solului. Rezultatele studiului hidrogeologic, pentru o captare chiar de mărime mică, vor trebui avizate de o instituţie autorizată, INMH etc.

Cu aceste valori se poate decide:

- tipul de captare (de obicei puţ forat, dar se poate şi dren, dacă stratul de apă este subţire H = 2-3 m şi nu prea jos - max. 5-6 m);

- dimensiunea captării (pentru elemente suplimentare pot fi consultate STAS 1628 şi NP 028/98):

a) pentru puţuri:

* lungimea frontului L = Q l /H x K x i (vezi anexa IV.3); (II.2.1)

numărul de puţuri: n = 1.2 x Q i /q max ; n 2; (II.2.2)

pentru q max (vezi anexa IV.3);

distanţa între puţuri a = L/n; a 50 m la puţuri în strat freatic;

mărimea pompei de amplasat în puţ q pompă q max.puţ

mărimea distanţei de protecţie sanitară, vezi HG 101-95 - anexa IV.3;

b) pentru drenuri:

lungime dren = Q l /H x K x i, (II.2.3)

secţiune circulară dren, panta i 1%, grad de umplere maximum 0.5,

distanţa de protecţie sanitară, minimum 50 m, vezi HG nr. 101/95,

dimensiunea puţului colector/staţie de pompare; pentru a avea dimensiuni mici vor fi prevăzute pompe submersibile bine protejate contra antrenării nisipului, eventual acumulat în puţ;

c) pentru izvoare:

mărimea zonei de protecţie sanitară (deoarece sunt izvoare mici se recomandă luarea în supraveghere a întregului bazin);

mărimea camerelor de captare (circulabile, min. 2 x 1 m); tot debitul se captează; ce este suplimentar - periodic - se elimină prin preaplin;

determinarea cotei reale de izvorâre, cota ce trebuie păstrată pe durata execuţiei şi exploatării;

alegerea tipului de cameră de captare, după tipul izvorului (ascendent, descendent), raportul debit maxim/debit minim, tipul apei (apă curată, apă cu Fe, Mn, CO 2 , etc.);

alegerea tipului de deversor pentru măsurarea cantităţii de apă captate;

complexitatea lucrărilor captării depinde de mărimea izvorului: la izvoare mici, maximum 5 l/s, poate fi o singură cameră şi un cămin pentru vanele conductei de captare şi de golire, la izvoare mai mari pot fi 2-3 camere (captare, separare debite, camera vanelor);

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZ

Page 12 of 201

construcţia va fi ventilată şi închisă pentru accesul neautorizat;

construcţia va fi în zona neinundabilă;

lucrările să poată fi executate fără periclitarea existenţei izvorului;

Stabilirea elementelor constructive pentru puţuri:

poziţia pompei în puţ; dacă stratul este subţire este preferabil ca pompa să fie aşezată în piesa de fund, la

partea de sus (sorbul pompei va fi la limita cu stratul de bază); piesa de fund va avea o lungime suficient de mare pentru a nu permite nisipului acumulat să ajungă la pompă (minim 1-2 m sub motorul pompei, spaţiul de

acumulare a nisipului = minim 2 m);

dimensiunea coloanei de filtru a puţului; diametrul să aibă cu 100 mm mai mult ca dimensiunea pompei;

lungimea egală cu a stratului acvifer; trebuie să aibă coroana de pietriş şi să fie făcută din material necorodabil cu minim 10% goluri; la straturi uniforme, mici, se poate adopta soluţia cu coloana de masă

plastică;

după realizare se deznisipează şi se reface curba puţului q = f(s) pentru a decide debitul real al puţurilor şi care vor fi puţurile în funcţiune.

În nici un caz puţurile nu vor fi legate direct la reţeaua de distribuţie a consumatorului ci numai printr-un rezervor tampon cu nivel liber.

Elementele constructive ale drenului:

la dren este esenţială realizarea filtrului invers; acesta va avea cel puţin 2 strate, cu grosime de minimum 10

cm fiecare;

tubul de dren poate fi făcut din masă plastică din variantele ce se oferă pe piaţă; firma furnizoare va garanta că tubul rezistă la presiunea pământului la adâncimea de pozare; diametrul minim 20 cm; panta minimă a tubului 1%.

II.2.1.2. Captarea din apa de suprafaţă

Din multitudinea de posibilităţi vor fi alese două, ca cele mai probabile: captarea cu baraj de derivaţie pentru râurile de munte/deal pentru ape mici şi captarea cu crib din râurile de şes. Alte tipuri de captări sunt oneroase pentru debite mici. Un caz special îl poate constitui alimentarea cu apă a localităţilor de lângă Dunăre sau din Delta Dunării; aici lucrările vor ţine seama de nivelul variabil şi de navigaţie.

Preluarea apei dintr-o priză existentă, aducţiune existentă, reţea existentă, sunt cazuri speciale care vor fi tratate conform cerinţei furnizorului de apă.

Dificultatea mare în alegerea unor asemenea captări este legată de faptul că în mod real sunt necesare o mulţime de studii, precum: hidrografice, geologice, hidraulice, topografice, geotehnice, studiu de tratabilitate a apei, studii care sunt costisitoare şi cer o durată mare de timp (sunt greu de făcut pentru studiul de fezabilitate). De corectitudinea datelor studiului depinde siguranţa lucrărilor. Experienţa proiectantului este esenţială. Se poate consulta STAS 1628.

Elementele generale pentru alcătuirea prizei:

- priza trebuie să fie stabilă la împingerea apei, plutire, împingerea pământului, la ape mari, să fie rezistentă şi ferită de acţiunea defavorabilă a plutitorilor şi gheţii;

- grătarul trebuie să fie protejat contra zaiului prin amplasare sub nivelul apei, să aibă curăţare mecanică sau alte metode sigure;

- conducta de preluare a apei trebuie să fie stabilă la acţiunea erozivă a apei în albie, să aibă o viteză a apei

de minimum 1 m/s; periodic conducta trebuie spălată;

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZ

Page 13 of 201

- cribul va fi amplasat în zona cea mai adâncă a albiei, protejat contra plutitorilor şi va avea 2 unităţi; viteza de intrare în grătar nu va depăşi 0,2-0,3 m/s; la ape cu multe suspensii de tip nisip, conducta de legătură crib-mal va avea un mijloc de spălare periodică.

Captarea cu prag de derivaţie se va adopta la debite mici pe pârâu; zeci de l/s la ape mici, m3 /s la ape mari;

va avea grătar pe coronament, disipator de energie dimensionat la debitul maxim estimat (cunoscut), o bună încastrare în mal şi protecţie contra infiltrării pe sub prag (sufozie). Deversorul preia debitul maxim în secţiunea râului.

În condiţii favorabile va putea fi prevăzut în aval şi deznisipatorul (timp de decantare 10-20 min., viteza de curgere 0,3-0,4 m/s, înălţimea apei min. 0,5 m, spălare hidraulică sau curăţire manuală).

În cazul unor ape curate, pe durata iernii, se poate face o conductă de ocolire a deznisipatorului, pentru a evita îngheţarea acestuia. Aceeaşi soluţie se va adopta când deznisipatorul are o singură cameră.

În cazul unor pâraie cu debit foarte mic iarna, dar cu un pat aluvionar bun (gros, material aluvionar grosier), se poate face un prag - galerie scufundată, cu o amenajare permeabilă amonte. Apa infiltrată în patul permeabil (sub gheaţă) va fi colectată în galerie şi transportată la un cămin/puţ amplasat pe malul convenabil (preferabil pe partea unde va fi folosită apa).

Amplasamentul ales (malul concav) nu va permite acumularea de gheaţă sau plutitori.

Malurile râului la captare nu vor fi inundabile şi vor fi stabile.

Pentru realizare vor fi adoptate cât mai multe materiale locale: piatră, balast, lemn, etc.

Captarea va avea zona de protecţie conform HG 101 (vezi anexa IV.3).

Zona care va servi la devierea apei pe perioada execuţiei captării va fi bine consolidată.

II.2.2. Aducţiuni

Aducţiunea asigură transportul apei între captare şi rezervor. Poate fi realizată ca o conductă ce transportă apă sub presiune (la debite mici altă variantă nu este raţională). Poate funcţiona gravitaţional sau prin pompare.

Traseul aducţiunii va fi ales astfel încât să fie cât mai scurt, să fie aşezat în cea mai mare parte pe lângă un drum public, să nu producă dispute cu proprietarul terenului, să fie pe un teren stabil, să nu funcţioneze la presiune prea mare, să poată fi protejată contra poluării (vezi anexa IV.3) şi a vandalismului.

Dimensionarea se face la debitul zilnic maxim. În cazul transportului gravitaţional diametrul se alege astfel ca toată energia să fie consumată pentru învingerea rezistenţei hidraulice (h = i * l), vezi figura II.2. Dacă energia disponibilă este prea mare (viteza este mai mare de 3 m/s) se poate recurge la "ruperea presiunii" prin cămine de limitare a presiunii sau cu vane pentru limitarea presiunii. În acest fel se reduce şi presiunea în sistem permiţând alegerea unui material mai "slab" deci mai ieftin. Aducţiunea poate fi realizată din tronsoane cu diametre diferite (justificat).

Aducţiunile ce funcţionează prin pompare se dimensionează astfel încât costul total anual al cheltuielilor de investiţie şi exploatare să fie minime (vezi figura II.2 c, d).

I/T r + C e = minim (II.2.4)

Investiţia "I" se calculează pentru toate elementele componente (conducte, construcţii accesorii şi staţii de pompare), prin metoda transpunerii în timp a valorii (la conductele importante).

T r este durata de viaţă a lucrării şi se apreciază după norme, experienţa sau garanţia furnizorului.

Costul exploatării (C e ) se poate calcula numai pentru energia de pompare.

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZ

Page 14 of 201

C e = P x T an x e (II.2.5)

Puterea pompei (P), [în kW], se consideră în funcţiune 24 ore/zi, deci T an = 8600 ore/an. Se va alege un

randament bun al pompei, minimum 0,7; costul specific al energiei (e) se alege după tariful existent la data proiectării.

Diametrul se poate calcula şi prin minimizarea valorii cheltuielilor de investiţie şi exploatare pe durata de amortizare. În acest caz se va ţine seama şi de variaţia tarifului energiei.

Pentru calcule expeditive se poate alege un diametru pentru care apa curge cu o viteză de ordinul 0,4 m/s (diametru mic, viteză mică).

1,0

După definitivare (sistem, conducte, pompe etc), trebuie verificat punctul de funcţionare al pompei şi dacă randamentul sistemului este apropiat de valoarea eta adoptată.

În general este preferabilă o simplă treaptă de pompare. Pentru alte cazuri problema trebuie detaliată.

Se poate întâlni şi cazul când debitul pompat nu este constant (din motive bine justificate). Se poate prevedea

o staţie de pompare cu mai multe pompe sau pompe cu turaţie variabilă (după cum este mai ieftin). Se poate

accepta şi pomparea pe durata nopţii (cost mai mic al energiei) dar în acest caz va trebui revăzut diametrul aducţiunii, mărimea pompelor şi rezervorului (volumul de compensare va fi mai mare).

Conducta se prevede cu toate lucrările anexe necesare pentru o bună funcţionare (vezi fig. II.2 f): (1) vane de

linie la 3

vane de golire - în partea joasă - Dn = 1/2

punctele înalte; (3) subtraversări DN/CF realizate după regulile de bază: conducta nu influenţează starea căii, realizarea subtraversărilor nu se face decât cu acordul beneficiarului căii; (4) aparatura de măsurat şi control (debitmetru/contor, manometru), de regulă cu citire pe loc; (5) în cazuri speciale - tuburile îmbinate etanş, dar fără rezistenţa longitudinală, vor fi prevăzute cu masive de reazem de formă adecvată (6) sistem de combatere a loviturii de berbec.

5 km (de regulă în cămine dar pot fi puse şi în pământ dacă sunt vane de construcţie specială); (2)

1/4 din diametrul conductei), vane (ventile) de aerisire în toate

Dacă apa are probleme cu depuneri de substanţe, prin precipitare de exemplu, vor fi prevăzute elemente adecvate pentru o curăţire periodică.

În nici o situaţie nu se va face alimentarea unor consumatori direct din aducţiune fără măsuri speciale. Orice legare la conductă se va face cu aviz şi cu prevederea unui rezervor tampon pe branşament.

Materialele vor fi alese după oferte. Elemente suplimentare sunt date în anexa IV.4. Tuburile şi armăturile vor rezista la toată gama de presiuni ce pot să apară în timpul exploatării sau probei de presiune. Pentru diametre mici se recomandă tuburile din PE, PVC.

Proiectul va conţine informaţii clare despre clasa tubului, pe tronsoane. Cu această ocazie se stabileşte şi presiunea de încercare precum şi metoda de încercare şi limitele la care conducta este declarată ca fiind bună.

Toate conductele din materiale nemetalice vor avea prevăzute sisteme de reperare cu mijloace de detecţie magnetică (fire, plase aşezate pe folie adecvată).

Pe durata de execuţie capetele conductelor vor fi protejate cu capace/dopuri pentru a evita pătrunderea corpurilor străine (inclusiv animale în libertate).

Test tehnologic:

Când toate operaţiunile de execuţie sunt gata şi se poate alimenta cu apă în mod normal, se va face verificarea capacităţii de transport, separat de recepţia finală sau în cadrul recepţiei finale. Pe conducta echipată final se va verifica debitul transportat pe o durată de timp de minim 3 ore de funcţionare continuă. Se va măsura debitul sau volumul de apă transportat (v. anexa IV.6). Simultan va fi măsurată şi presiunea în punctele caracteristice.

II.2.3. Staţia de pompare

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZ

Page 15 of 201

Staţia de pompare va fi introdusă în sistem în cazul în care se demonstrează că apa nu poate fi transportată gravitaţional sau se demonstrează că pe ansamblu soluţia cu staţie de pompare este mai raţională; costul de investiţie într-un sistem gravitaţional este, de regulă, mai scump decât costul transportului printr-o conductă funcţionând prin pompare (investiţie - exploatare). Dimensionarea staţiei de pompare se face simultan cu determinarea diametrului economic.

Apa se pompează de regulă de la sursă la rezervor (vezi figura II.2) sau/şi de la rezervor în reţea (vezi figura II.3). Când se pompează direct în reţea staţia de pompare va fi cu hidrofor sau cu pompe cu turaţie variabilă (vezi figura II.3).

Alegerea tipului şi numărului de pompe se face cunoscând:

- debitul pompat şi variaţia acestuia în timp,

- înălţimea de pompare,

- caracteristicile de agresivitate şi abraziune ale apei.

La alcătuirea staţiei de pompare se poate ţine seama şi de prevederile STAS 10110.

Debit constant, înălţime de refulare constantă.

Mărimea debitului este dată de calcule anterioare; mărimea înălţimii de pompare rezultă din linia piezometrică pe sistem (vezi figura II.2).

Cu aceste valori se caută o pompă într-un catalog de pompe. Pot fi două cazuri:

(a) la intersecţia Q, H cerute se găseşte o pompă; vor fi deci în staţia de pompare una pompă în funcţiune (şi încă una de rezervă) de tipul dat de catalog; pot fi consultate (sau cerute mai multe oferte) mai multe cataloage pentru a găsi pompa cea mai robustă şi care are randamentul cel mai bun (se verifică deci pe curba pompei valoarea randamentului la parametri Q, H, - vezi figura II.3; această valoare trebuie să fie în limitele 0.8 eta max dar peste 0.7). Se realizează punctul de funcţionare, (vezi figura II.3, figura II.2) şi se verifică din nou valoarea randamentului; dacă şi costul pompei este acceptabil pompa este cea bună;

b) La intersecţia Q, H nu se află un tip de pompă (punctul 2 pe figura II.3); în acest caz se poate căuta un alt catalog şi se poate găsi o pompă (vezi cazul a) sau situaţia este aceeaşi (lucru mai rar la debitele mici cu care se lucrează); dacă nu se găseşte o pompă, se împarte debitul la 2 şi păstrând înălţimea de pompare se caută o pompă; dacă la intersecţia Q/2 şi H se află o pompă, staţia de pompare va avea două pompe în lucru şi încă una de rezervă; se verifică punctul de funcţionare a 2 pompe, (se dublează valoarea Q la acelaşi H, vezi figura II.3 d); dacă nici la Q/2 nu este pompă, atunci se împarte debitul la 3, 4 etc. până se găseşte o pompă; în aceste cazuri pompele sunt legate în paralel;

Cazul legării pompelor în serie este mai rar, mai costisitor şi de aceea trebuie adoptat în cazuri extreme; de regulă sunt pompe care au înălţime mare de pompare.

Pompa poate fi uscată sau umedă, cu ax orizontal sau vertical, după cum este mai uşor de amplasat sau necesită un spaţiu construit de dimensiuni mai mici.

Pompa se amplasează astfel încât să fie amorsată (cota axului sub cota apei în bazinul de aspiraţie). În timpul lucrului pompa trebuie să realizeze o înălţime de aspiraţie mai mică decât cea dată de furnizor [sau

NPSH instalaţie > NSPH pompă ].

NPSH = Net Positive Suction Head - presiunea absolută pe aspiraţie. NPSH se poate calcula conform schemei din figura II.3 e. Pentru presiunea de vaporizare vezi anexa IV.11. La limită, pentru pomparea apei curate se poate recurge la pompe submersibile, uneori amplasate chiar în bazinul de aspiraţie.

Debitul pompat este variabil

Este de regulă cazul pompării apei în reţea. În acest caz pot fi adoptate două soluţii, pomparea cu hidrofor şi pomparea cu pompe cu turaţie variabilă.

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE CU APĂ ŞI CANALIZ

Page 16 of 201

Hidroforul asigură funcţionarea intermitentă a pompei (pompelor) la un randament bun, dacă perna de aer este menţinută (vezi figura II.3 f, g). Nerealizarea pernei de aer şi a automatizării corecte (relativ simplă) duce la funcţionarea liberă a pompei, cu consum mare de energie. Dimensionarea hidroforului se poate face după prevederile STAS 1478. Chiar şi la presiunea de pornire trebuie asigurată funcţionarea consumului normal. Numărul de porniri a pompei este de maximum 8-10/oră.

Pompa cu turaţie variabilă se alege similar cu o pompă obişnuită dar în general la o ofertă clară. Reglarea pompei în funcţiune este o problemă de specialitate care se face de către firma furnizoare/sau de către asistenţa tehnică de specialitate.

În ambele cazuri presiunea în sistem trebuie să asigure alimentarea cu apă a tuturor consumatorilor luaţi în calcul.

Atenţie: este esenţial ca sistemul ce primeşte apă să nu aibă pierderi mai mari de apă decât cele luate în calcul. Altfel sistemul poate lucra în condiţii defavorabile.

Alegerea pompelor cu turaţie variabilă se face din cataloage oferite de furnizori; în cazuri speciale cunoscând limita de variaţie a debitului se poate obţine o pompă bună; trebuie luată în calcul şi situaţia în care, în practică, variaţia debitului poate fi mai mare.

Instalaţia hidraulică a pompei va avea obligatoriu: reducţie pe aspiraţie şi refulare, vană pe refulare, clapet de reţinere (în cazuri speciale poate lipsi); conductele vor fi dimensionate la viteze de 0,5-0,8 m/s pe aspiraţie şi 0,6-1,2 m/s pe refulare. Se va încerca o amplasare a conductelor astfel ca acestea să nu reazeme pe pompe, să nu treacă peste motoare, să nu stânjenească operaţiunea de înlocuire a pompelor/motoarelor.