Sunteți pe pagina 1din 412

Is

INSTITUTUL DE ISTORIE NATIONALA DIN CLUJ-SIBIU

^-

I. LUPA$

_,

DIRECTORUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NATIONALA DIN CLUJSIBIU

...

--

,
,

,
.

.
.

-7-S-

'Fr1-'

...

VOLUMUL IV

.
.

.
_

/"-ISTO#4t,

....,

/...

_-

V' - _.
-

zt

._

-N

CLuJ
_

..
L'

..

...,

4-.

.
-

TIPARUL INST. DE ARTE GRAFICE DACIA TRAIANA" S. A., SIBIU


,

www.dacoromanica.ro

I. LUPA$
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ-SIBIU
MENIBRU AL ACADEMIE' ROMANE

STUDII, CONFERINTE
si

COMUNICARIISTORICE

VOLUMUL IV

SIBIU
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE DACIA TRAIANA" S. A.

1943

www.dacoromanica.ro

CHRONICON DUBNICENSE DESPRE $TEFAN CEL MARE


Interpretand cu studentii mei la exercitiile de seminar din cursul
anului colar 1927-1928 vechile cronici ungaro.latine, din care

se pot culege informatiuni pretioase pentru istoria Romani lor, am

tinut sa le atrag in deosebi atentiunea asupra unei cronici dela


sfarsitul veacului XV. care, del cuprinde aprecieri elogioase
despre eroismul lui $tefan cel Mare in lupta cu Turcii la 1475,
nu a fost ;Ana acum in deajuns valorificata In literatura noastra
istorica, privitoare la epoca neintrecutului Domn at Moldova
E vorba de cronica cunoscuta in literatura istoriografiei sub
numirea de Chronicon Dubnicense, numire ce derive dela co.
muna Dubnic (in fostul comitat al Trencinului, azi in Republica
Slovaca) . odinioara proprietatea familiei Illeshazy, in a card bi.
blioteca s'a pastrat pana la 1838. De act a trecut In proprietatea
Muzeului National din Budapesta, unde se pastreaza ai In timpul
de fats.') La sfarsitul veacului XV si in cursul veacului urmator,
originalul se afla In pastrarea familiei de origine romans a Dragfi
estilor,') descendentii lui Dragu din Maramure*, dintre care multi

au avut rot insemnat In vieata publica a Ungariei *i a Transits


vaniei in cursul veacurilor XIVXVI. Originalul cronicii are
mai multe insemn6ri. Tres dintre ele amintesc despre diferiti
membri ai familiei Dragfi i anume : o insemnare In limba ma.
ghiara spune, ca loan Dragfi (fiul fostului Voevod transilvan
Bartolomeu Dragfi) a cazut in lupta dela Mohaci, la 1526, in alta
Comunicare

In Qedinta Academies Romdne dela 18. V. 1929.

') Cf M. Florlanus, Historiae Hungaricae Fontes Domestic!, vol. III.


Upslae, 1884, In prefata 3 ,,Est codex MuseiNationalis Budapestlensls signatus 8
ms. lat. 165-14 ollm bfillothecae comitum Illashazy Dubnicensfs, quod Insceptio
in fronte librl docet s comitis Iosephi Illeshazy catal. inser. 1729'.

2) Cf. Nagy Ivan, Magyarorszdg csalicljai. Pest, 1858, pp. 378-381.

www.dacoromanica.ro

L LUPA$

se face amintire de fiul lui loan, Gaspar - un sprijinitor al cu.


rentului de reforms religioasa - decedat la 15.46, iar in a treia
despre moartea lui Gheorghe (fiul lui. Gaspar) intamplata la 1555.')
Cu moartea acestuia din urma, stingandu.se familia Dragfi,

mo*ille trec in proprietatea lui Gheorghe Bathori, dupa care se


maritase Ana, vaduva lui Gaspar Dragfi. Probabil i cronica a
ramas catva timp in pastrarea BathoreVilor, de unde a trecut in
veacul al XVII.lea in posesiunea familiei Illeshazy.
Chronicon Dubnicense este o compilatiune dupa mai multe
cronici vechi ungaro.latine. In gruparea materialului, in titluri, in
povestire urmeaza la inceput mai ales expunerea din Chronicon
Dictum Vindobonense, Wand in text locuri goale probabil cu
intentiunea de a le inzestra mai tarziu cu ilustratiuni potrivite.
Dar locurile acestea rezervate pentru ilustratiuni nu se potrivesc
cu cele corespunzatoare miniaturilor din Chronicon Dictum.
Autorul manuscrisului a copiat i din cronica lui Simon de
Keza unele parti confuze i din Chronicon Budense, precum a
inserat, pentru timpul regelui Ludovic de Anjou, i biograf :a acestuia

scrisa de protopopul loan de pe Tarnave (loannes Archidiaconus


de Kailen, 1320-1595), al carui text nu 1.a pastrat insa intocmai
ca in Chronicon Budense sau ca in Chronica Hungarorum a lui
loannes de Thurocz,2) ci 1.a interpolat cu fragmente din alts bio.
grafie a lui Ludovic, scrisa probabil de un calugar minorit con.
temporan (loan) tratand aproape cu avant poetic evenimentele
dintre anii 1345-1355, pentru a se intoarce apoi iara0 la expu.
nerea obiectiva a protopopului loan de pe Tarnave. Dupa ce se
termina textul lucrarii acestuia din urma, Chronicon Budense
continua povestirea cu inOrarea seaca a catorva date cronologice
relative la regii Ungariei, spre a o termina cu aceste fraze elo.
gioase, dar putin corespunzatoare adevarului istoric, despre lupta
lui Matia contra lui Stefan, Domnul Moldovei : ,,Postea vero
collecto ingenti exercitu mdldavicam terram, provinciam sacrae
coronae subiectam sed per id temporis rebellem, ingressus est
Ibique habito acerbissimo conflictu triumphum praeclarum atque
memorabilem obtinuit. Unde et vexilla pluria indite victorie sue
') Cf. Domanovszky Sandor, A dubniczi kr6nika, In revista ,Szazadokm,
din 1899, pag. 231

2) Apud Schwandtner, Scriptores Rerum Hungaricarum veteres ac


genuini, Tyrnaviae, 1765, 1, p. 66 sq.

www.dacoromanica.ro

CHRONICON DUBNICENSE DESPRE $TEFAN CEL MARE

signa budam usque adduxit, que magna cum celebritate in paro.


chiali beatissime Marie virginis ecclesia affixa hodie conspiciuntur.
Reliqua autem praeclara ac memorabilia facinora serenissimi atque
invictissimi domini nostri regis : quia tanta sunt que breviter corn.
prehendi nequeunt, in aliud tempus diferenda ac latius prosequenda
erunt. Pro quo domino nostro illustrissimo atque gratioso optimus

maximusque deus etiam atque etiam rogandus est: ut eum in


pace tranquilla, iusticie observatione, suorum dilectione, regni
incremento et diuturna demum vite incolumitate tenere, servare
et augere dignetur. Finita Bude Anno Dni MCCCCLXXIII in vi.
gilia penthecostes : per Andream Hess". In traducere romaneasca :
Iar dupa aceea, adunand oaste uriase, a intrat in pamantul Mob,
dovei
o provincie supuss sfintei coroane, dar in timpul acela
rdsvratitd. Avdnd aci o ciocnire foarte aprigd, a obtinut biruinta
preavestita $i memorabila. De aci a dus la Buda mai multe stea.

guri, drept semne ale biruintii sale vestite, care se \Tad i In


timpul de fatd wzate cu mare solemnitate in biserica parohiala
a preafericitei fecioare Maria. Iar celelalte fapte preavestite $i me.
morabile ale prealuminatului $i prea neinvinsului Domnului nostru
Rege, deoarece sunt asa de multe, Incat nu pot fi cuprinse pe
scurt, trebue amanate pentru altadata si aratate mai pe larg. Pentru

acest ilustrissim $i gratios Domn al nostru sd rugam pe atotpu.


ternicul Dumnezeu lard i lard, sa se milostiveasca a.l Linea, a.l
pasta *i a.l spori in lini*te *i in pace, in pazirea dreptatii, in
iubirea alor sai, spre crqterea tarn *i in sfdr*it spre indelunga
bundstare a vietii sale. Ispravitu.s'a In Buda la anul Domnului
1473 in Si mbata Rusaliilor prin Andreas Hess".
Considerand a acest Chronicon Budense aparuse la 1473
(5 Iunie) deci im timpul domniei regelui Matia, elogiile care i se
aduc acestuia la sfarsit sunt explicabile, fie ca ele au fost aduse
de tipograful german Andrei Hess, chemat anume In capitala
Ungariei de catre Ladislau de Kara, vice.cancelarul lui Matia, fie
ca au fost scrise de Insusi autorul necunoscut al acestei cronici
publicate ca cel dintaiu produs tipografic al Ungariei.')
Aceste laude la adresa lui Matia se gasesc reproduce intocmai
$i In Chronicon Dubnicense. Dar imediat dupa ele urmeaza textul
1) Chronica Hungarorum impressa Budae 1473. Typis similibus reimpressa Budapeslinl, 1900, ed. Frakndi Vilmos.

www.dacoromanica.ro

I. LUPAS

original al acestei cronici, povestind evenimentele dela 1473-1479

intr'un ton foarte putin crutator pentru domnia trufasului rege


Matia si plin de lauds dreapta pentru vitejia lui $tefan cel Mare.
In totals contrazicere cu laudele, pe care Chronicon Budense
le cadelnitase lui Matia, Chronicon Dubnicense continua. astfel:
Huius itaque Mathie regis tempore post oarios infelicesque
eoentus istud praecipuum huic regno accidit lamentabile inform
tuniurn, quod dum idem rex regnum vastaret Polonie, eidemque
admodum. esset infestus, nec pro tunc commodum et utilitatem
reipubtice regni sui curaret, Hungaria ipsa quasi principe destio
tuta, media pace atque taciturnitate dies duceret iucundos : tunc
immanissimi turd illi christianitatis emuli explorata parte regni,
sub medio silencio transvadato Danubio atque Marusio, feria se.

cunda post festum beatae Dorothee virginis in anno 1474 agili


cursu ante diluculum surgentis aurore cloitatem illam oputen#
tissimam Waradiensem, civibus et diviciis omnibus plenam, cui
inter ceteras regni urbes in rebus vix erat par, insidiose inva.
dendo, earn penitus expoliantes... necnon de ipsa et circumia.
centibus suis provinciis quamplurimos nobiles, proceres, cives et
inhabitatores ipsius terre, sexus discretione non habita, honestissirnas

preclarasque virgines et mulieres captivantes, et vinctos immiseri.


corditer perpetuarn duxerunt in captivitatem". Descrie apoi amd.
nuntit i impresionant prod ar fi fost autorul insusi martor ocular
devastarile Turcilor incheind capitolul cu aceasta exclamatiune
patetica : 0 infelix Hungaria, recte non Hungaria sicut olim, sed

iam angaria dici vales, decidit scutum, modo cuius cor in te est
tutum ? Rimari etenim posses quanto discrimine hac vice es in.
voluta. Certe post expulsionem e regno gentium tartarorum, nulla
eis vis, nulla potencia in te taliter arridere valuerat, nec tanta
tibi inflixerat dampna, quanta hodie miserabiliter accepisti".
In traducere romaneasca : Asa darn in timpul acestui rege
Matia, dupa intamplari felurite i nefericite, a venit asupra acestei
tari i urmatoarea nenorocire vrednica de plans. Cata vreme adeca
regele acesta Matia pustia regatul Poloniei, fats de care se

purta cu atata dusmanie, inc&t nu.i mai ramanea limp sd cugete


la binele si folosul tdrii sale, Ungaria Insai, parcel ar ft fost pan
duoita de principele sari, 1i traia zilele tihnite In pace $i In td.
cere. Dintr'odata !ma Turcii, acesti prea infricosati dusmani ai
crestinatatii, calcand o parte a tarii si trecand pe neobservate

www.dacoromanica.ro

.CHRONICON DUBNICENSE" DESPRE $ rEFAN CEL MA RE

Dunarea $i Muresul a doua zi dupa sarbatoarea sfintei Dorothea


in anul 1474 (la 7 Febr.) inainte de revarsatul zorilor navalind in
curs repede $i pe furls in cetatea foarte bogat& a Or&zii, care era
plin& de cetateni $i de comori, !neat abia i se putea gas' pereche
intre celelalte cetati ale tarii, o pradar& cu totut i prinzand atat
din ea, cat $i din tinuturile invecinate foarte multi nobili, fruntasi,
cetateni $i locuitori ai acestui pamant si prea cinstite si prea
vestite fecioare si femei, fall sa tina seams de sex, pe cei prinsi
i.au dus furs mils in captivitate perpetud ... 0 nefericita Ungarie
.sau mai bine te.ai putea numi nu Ungaria, ca mai inainte, ci
angalla, a cazut scutul tau, inima cui mai poate fi acum sigurd
in tine ? Ai putea vedea doar, in ce primejdie mare esti invaluita.
De buns seams, dupa alungarea Tatarilor din aceasta tara nicio
putere, nicio stapanire nu si,a mai batut joc de tine in felul
acesta, nici nu p.a mai pricinuit pagube asa de marl, ca cele pri.
mite acum in chip asa de mizerabil".
Vorbeste apoi despre pagubele pricinuite prin multimea la.
-custelor (incredibilis multitudinis locuste), despre expeditiunea lui
Matia in Silezia, despre lupta dela $abat, despre tratativele lui cu
Polonii $i cu Cehii, despre lupta contra imparatului Frederic $i contra

Austriei neuitand sa adauge, ca incaseaza fart mild darea de cute


1 florin de fiecare sesiune, dare impus& Inca din timpul Voevodului

loan Huniade (absque &la compassione exigi facile), de unde


ins& locuitorii nu vad nici un bine, nu spera nici o victorie pentru
tara,

ci mai curand istovirea cea mai mare a acestei tad (de

quibus nullum ipsi regno commodum vidimus reportasse, ac de


quibus nunquam triumphi victoriarum speramus ... quin pocius
maximam hulas regni desotacionem).
Dar autorul nu se multurneste s& critice numai politica gre.
VA a regelui Matia, infatisand in colorile cele mai intunecate

urmarile ei pentru Ungaria, ci se ded& $i la atacuri de ordin


personal. and trimite Matia in Italia oamenii sal de incredere
pentru tratative matrimoniale in vederea casatoriei cu Beatrix de

Aragonia la anul 1476,') autorul cronicii da ca unic motiv al


.acestei actiuni regale, urm &torul 2

Inter hec prefatus rex Mathias oolens suam fuoenitem las%

clotam temperate pro contractione matrimonii animum suum


1) Cf. Berzevlczy Albert, Beatrix Kirdlyne (1457 - 1508). Let. es korralz
t(Regina Beatrix: Blogralle 0 monografle). Budapest, 1908.

www.dacoromanica.ro

I. LUPA$

apponenS ad regem Neapolitanum pro quada eiusdem, magnificos

Nicolaum Banfy de Lyndva et lohannem Pangracz. voyvodarn


transsilvanensem cum certis fidelibus deputavit".
(Intr'aceea pomenitul rege Matia, voind sdool stampere
path sa linereasca, a trimis la regele din Neapole, punandu.O
In gand sa incheie o casatorie (cu fiica lui: Beatrix de Aragonia
la 1476) pe Marlile for Nicolae Ratify de Lyndva i loan Pongracz,.
voevodul transilvan, cu cativa credincio*i").

Din cele reproduse ad este evident a autorul, contemporan


cu regele Matia, nu facea parte din ceata adulatorilor umaniVidela curtea lui. El cunoVea bine finutul Or6zii Mari, compatimea
soarta poporului apasat de dari $i nuqi putea ascunde ura im.
potriva celui ce dispunea, ca &tile sa fie incassate absque ulla
cornpassione".
Era deci firesc ca un contemporan cu astfel de pared
despre politica imperialists, orientate precumpanitor spre apus, a lui

Mafia Corvinul, sa aprecieze in ton cu totul deosebit pe Stefan,


Domnul Moldovei, considerandu.1 ca pe un bun protector al-

patriei si at natiunii sale Bata sa moard pentru ai sat ".


lata in intregime povestirea privitoare la Stefan
lui victorioasa cu Turcii :

gi

la lupta

Ipsis itaque diebus turci liii immanissimi hostes nostri et


continua praeda animati, tit accepi in scriptis, cum centenis et
viginti milibus paganorum Moldaviam terram sacre corone su.
biectam, ea intencione, tit dicitur, quod exinde si victores fuis.
sent, totum regnum Hungarie invadere procurassent, hostiliter sub.

intrantes, ubi Stephanus vogooda Moldopiensis cum siculis no.


stris et wolachys et ruthenis quantocius coadunatis, et illorum
agmine se stipans, eisdem turcis tamquam bonus protector patrie
et geniis sue, viriliter se opponens in medio regni sui, paratus
MOH pro suis, habito trium dierum et noctium acerbissimo con.
flictu, divina gracia assistente potitus victoria, turcos ipsos pene
excidio finali tradidisset. Ubi et Bassa viceimperator, sed et alii
pociores octo voyvode, qui ipsi exercitui prefuissent, sine mora
capti sunt et detenti. Per omnia benedictus deus, qui inimicos
nostros capitales in mantis tradidit, iniurias nostras vindicando.
Quantos autem captivos, quantasve gazas et lucrum ipsi victores
exinde habuerunt, nulli est obnubilum".

www.dacoromanica.ro

CHRONICON DUBNICENSE DESPRE $TEFAN CEL MARE

9'

In traducere romaneasca Apdara in zilele acelea. Turd',


acesti prea infricopti dusmani ai nostri, poftitori de prada necon.
tenita, au intrat ca niste vrajmasi, dupa cum am aflat din scrisori,

cu una sutd douazeci de mai de pagani in pamantul Moldovel


supus sacrei coroane

precum se zice

cu gandul ca, daca vor

fi ad biruitori, sa is masuri pentru a ndvali asupra intregului


regat al Ungariei. Dar Stefan oceoodul moldopan cu Secuii
nostri $i cu Valahii Si Rutenii adunati cat mai in graba punan.
duse in fruntea lor, s'a Impotrivit Turcilor in mijlocul tarii sale,.

ca un bun protector at patrlei a at natiunit sale, fluid gala sa


moard pentru ai sat, si avand timp de trei zile gi trei nopti cea
mai Brea ciocnire cu ei, ajutandu.I si mila dumnezeeasca, a biruit

si a dat pe Turd aproape cu totul pieirii. Atunci au fost prinsi


fara intarziere si detinuti Pap, viceimparatul, al alti opt voevozi
mai vestiti, care se aflau in fruntea oOrilor turcesti. Pentru toate
acestea, binecuvantat sa fie numele Domnului, care pe cei mai
de capetenie dusmai ai nostri i.a dat in mainile noastre, pentru ca.
sa rdspldteascd nedreptdtile, ce ni s'au facut. Cali captivi, cate
comori si lucruri scumpe au ajuns in mainile biruitorilor, poate
sti oricine".')

Oricat de firesc, la aparentd, tonul in care autorul insemndrilor dintre anti 1473-1479 apreciaza personalitatea lui Stefan.
11

Povestirea din Chronicon Dubnicense este mai important5 decat cea.

din Zetopisetul dela Bis(ri(a nu numai prin caracterizarea veridic5 a lui


Stefan, care era gala set moaret pentru ai sai, dar gi prin preciziunea infor
matiunilor privitoare la Virile turcegti gi la apeteniite for c5zute in mane
lui Stefan. In privinta aceasta, inforrnatiunile din Chronicon Dubnicense con.
suns cu cele publicate in colectia Academiei Maghiare, Monumenta Hungariae Historica partea W s Emlekek Matgels kiraig korabol (Reminiscente
din timpul regelui Math) vol. 11, p. 299-300, unde se afia un raport trimis regelui
Matia din Turda la 23 lanuarie 1475. Raportul, scris sub impresiunea poasp5t5
a evenimentului r5zboinic, este in unele am5nunte mai precis decat textul din
Chronicon Dubnicense, dar numarul apetenillor turcegti cazute In captivi.
tatea Moldovenilor nu.1 cla exact. lat5 ce spune acest raport despre tnfrangerea
Turcilor ; ,Videntes Turd non posse resistere, terga verterunt, quos Valachk
et Siculi ac Ungar' insequentes, maxima strage affecerunt. Bassam Turchorum,
Miura imperatoris et Alibeg cum nonnullis turcorum et plurimis turcorum
captivando, ex alia parte Bozorad major, qui erat in quodam castro obsessusper turchos, videns fugam turcorum, de castro prosiluit et magna damna turcis
fugientibus intulit, unde tota fortitudo turcorum dissipata existit, super qua.

victoria tota Transiloania nunc in triumpho ducat dies suos".

www.dacoromanica.ro

HO

L LUPA$

-cel Mare, in opoziliune cu aceea a vechiului sau adversar Matia,


nu ar putea fi explicat indeajuns, daca nu ne.ar vent in ajutor gi
ultimul capitol at cronicii, cu sublinierea elogioasa a rolului, pe
care 1.a avut In lupta de pe Campul Pitnii, Bartolomeu Drag ft,
In interesul caruia pare a fi fost inserat si acest eveniment la
.sfarsitul cronicii, in modul urmator
Istud eciam memorie commendare censui, quod cum feria
quarta proxima ante festum beati Galli confessoris ') in anno 1479
sevissimi turd, ill' immanissimi hostes nostri, sumpta audacia de
partibus transalpinis, una cum woyvoda Kysbazarad vocitato, qui
se sponte principi turcorum subdiderat, cum ingenti copia, ut di.
citur triginta quatuor millibus equitibus partes Transilvanenses per
viam Kelnek subintrantes, maximamque multitudinem hominum
preda celeri capientes, dum leti exhinc reverti voluissent, tune
ille maximus et animo audax Stephanus de Bathor, woyvoda ipsarum

parcium transsilvanarum, ut bonus protector geniis sibi deputate,


spem in deo ponens, cum magnifico et potent' serenisstmo prin#

cipe Bartholomeo Dragfi de Belternh, pariter cum magnifico


Paulo de Kyngs, comite Temesiensi, et aliis militibus aule male.
statis regie, scilicet quibusdam gentibus per certos prelatos et
barones regni de mandato regio cum ipsis Bartholomeo Drag IP)
et Paulo:Wu:2gs( deputatis et existentibus, in campo Kenyermezege

prope oppidum Zazwaros, cum suis viriliter obviam agminum


ipsorum turcorum opponens, et acies suas per series disponens,
conflictum memorabile feclsset, deo sibi adiutore peracta pugna,
quam maxima potitus victoria, triumphum obtinuisset laudabilem
contra turcos prenotatos, turcis ipsis pene ibidem interfectis, paucis

autem per ampnes et 'Apes fuge presidio evadentibus, woyvodis


Zkenderbeg et Ezebeg 3) ibidem interfectis. In quo eciam prelio
idem Stephanus woyvoda in femore vulneratus, sed tandem pri.
stine sanitati auxilio medicorum restitutus ; nonnulli proceres et
3) 13.X.
2) La Inceputul anului 1493, in urma unei part temeinice tnaintate de
Secui la regele Vladislav II, contra voevodului Stefan Bathorl, acesta fu into.
-cult In demnitatea de voevod transilvan gi comite al Secuilor cu Bartolomeu
Dragfi, care a ramas voevod al TransIlvaniel pAnd la 1498. Cf. Szabd Ka.roly,

Bathori Istnen erclelgi oajda es szehely ispdn bukcisa 1493 -ban (CAderea
lui Stefan B., voevod transilvan ci comite secuesc), In revista ..Szdzadale din
1889, p. 701.
') Ambit au particIpat gi in lupta dela Vaslui dela Inceputul anului 1475.

Monumenla Hung. Hist. IV. Vol. II, p. 301.

www.dacoromanica.ro

CHRONICON DUBN10ENSE DESPRE $TEFAN CEL MARE

11

mobiles, pociores atque incole et Saxones ipsarum parcium tran.


silvanarum subcubuere interempti. Pro qua quidem victoria reop.

tenta sit benedictus ipse deus, qui dedit servis suis contra ini.
micos gloriosam victoriam. Amen".
In traducere romSneasca : Am socotit sa fac amintire $i de
aceea, a la anul 1'479 a 4.a zi inainte de s8rbatoarea fericitului
marturisitor Gallus intrand Turcii, aces prea cumpliti dusmani ai
nostri, pe drumul Calnicului in Ortile transilvane, cu foarte mare
.ostire, cum se spun, 34.000 de calareti, dupd ce au luat indraz.
neala din pdrtile muntene impreunS cu voevodul numit Basarab
cel Mic, care s'a supus de buns vole cdpeteniei turcilor, i prin.
z&nd o foarte mare multime de oameni in grabnica pradd, cand

voiau sa se intoarca veseli inapoi, atunci acel mare $i curajos


Stefan de Bathor, voevodul pdrtilor transilvane, ca un bun protector
at neamului incredintat lui, punandu.si nadetdea in Dumnezeu,
s'a impotrivit barbateste cetelor turcesti, pe Campul Panii aproape
de Orastie, impreuna cu magnificul, puternicul si prea tuminatut
principe Bartolomeu Dragfi de Beltemh, tot astfel si cu magni.
ficul Paul de Kyngsi, comitele Timisorii, 0 cu alti osteni ai curtii
regale, adeca oarecari neamuri ale unor prelati si baroni ai tarii
trimise $i aflatoare din porunca regelui impreuna cu Bartolomeu
Dragfi $i cu Paul Kgngsi - dupa ce au asezat cetele for in rand
.si au dat o ciocnire memorabila, cu ajutorul lui Dumnezeu au
secerat la sfarsitul luptei o biruinta foarte mare si vrednica de
lauds impotriva numitilor Turci, aproape toll Turcii pierind ad,
abia putini putand scapa cu fuga prin vai si prin paduri, voevozii
Skenderbeg $i Ezebeg pierira ad. In lupta aceasta numitul Stefan
Voevod a fost ranit la pulpa, dar cu ajutorul medicilor si.a re.
dobandit sanatatea de mai inainte ; caliva magnati, nobili, frun.
tasi, precum $i locuitori si Sasi din aceste parti transilvane au cazut

ucisi. Pentru aceasta biruinta c4tigatd binecuvantat sa fie insu*


Dumnezeu, care a dat robilor sai biruinta stralucita asupra vraj.
inasilor. Amin".
Merits relevat faptul ca italianul Antonio Bonfini, care traia
la curtea lui Matia, desi istoriseste, ca un contemporan, cu ama.
nunte imbelsugate lupta aceasta, nu mentioneaza cu nici un cuvant

participarea lui Bartolomeu Dragfi,') dupa cum $i stralucita

13).

1) Cf. Antonio Bonfini, Rerum Ungaricarum Decades, ed. Basel, 1568,


pp. 636-638.

www.dacoromanica.ro

12

L LUPAS

ruin(a a lui Stefan asupra Turcilor i infrangerea grea a acestora


la Vaslui in 1475 o trateaza foarte laconic fara sa aminteasca
macar numele invingatorului.')
Aceste omisiuni ale istoricului aulic al regelui Matia vor
fi fost probabil intentionate. Bonfini cel de obiceiu bombastic i
prolix, devine dintr'odata asa de scump la vorba, cand ar fi mo.
mentul sa Inregistreze biruinta lui Stefan, de ale cares laude drepte
a rasunat atunci crestinatatea.
Cel ce a insemnat in Chronicon Dubnicense evenimentele
din cursul anilor 1473-1479, subliniaza tocrnai rolul celor ornisi
din povestirea lui Bonfini 1 rolul important at lui Stefan In lupta
dela 1475 $i pe acela at lui Bartolomeu Dragfi in lupta dela 1479.
Dacia Bonfini era omul de curte al regelui Matia, .- intregitoruk
povestirii lui apare ca adversar hotArit al acestui rege si ca par.
tizan at lui Bartolomeu Dragfi, indirect deci i at Domnului Mol.
dovei, Stefan cel Mare. Se tie ca intre Bartolomeu Dragfi -, ajuns
In timpul lui Vladislav II, succesorul lui Matia, voevod al Transit.
vanes : voevodul Birtoc" -, $i Intre Stefan, Domnul Moldovei, erau
relatiuni de rudenie. In Letopiselul dela Bistrita se arata la anul
1497, cand regele Poloniei, Albert, ataca Suceava, ca Domnului
Stefan voevod Ii veni ajutor dela craiul unguresc numit Lasldu,
carele era frate cu Albert craiul lesesc, 12.000 de ostasi, Jar cu
ei se afla Birtoc, voevodul Ardeahztui, care Birtoc ooeood era

si cuscru cu Stefan ooeood; 0 astfel voevodul Birtoc Intreba


pe Domnul Stefan Voevod, daca vrea sail impace cu craiul lesesc,
iar Domnul Stefan voevod facu pe voia lui sa se impace i asa
trimise Birtoc pe solii sai la craiul lesesc cu vorba, ca sa mearga
el Instki la craiu, $i astfel se duse la craiul iii impdcd pe ei, dar

cu fdgaduiala, ca s se intoarcd pe aceeasi cale, pe unde veni.


sera ; iar Domnul Stefan voevod ospatAnd $i ddruind pe voevodui

Birtoc cu multe $i mars daruri, it trimise indarat in tam sa" 2)


Faptul ca Chronicon Dubnicense" s'a pastrat dela sfdrsituli

veacului XV pdnd in jumatatea a doua a veacului urmator la


membrii familiei Dragfi, ca in manuscrisul original se gasesc in.
I) Idem, ibid., p. 604, ,Hoc anno Turd superato Istro, Valachiam malls
auspiciis incursarunt, nam ab hostibus defatigati, delude circumvent!, ad inter.
necionem caesi suntm.

') L Bogdan, Cronice inedite atingatoare de istoria Romarzifor. Bu.


cures% 1895, p. 60.

www.dacoromanica.ro

CHRONICON DUBNICENSE DESPRE STEFAN CEL MARE

13

semnari relative la decedarea unora dintre ei, denota ca partea


originals a acestei cronici, anume ultimele ei capitole trebue sa
fi fost scrise de un om dela curtea voevodului transilvan Bartolomeu

Dragfi, poate chiar de o rudenie a sa. $1, fiindca Bartolomeu era


de vita romaneasca, descedent din acel voevod maramuraan Drag
me*ter a , care se dusese la 1391 la Constantinopol sa inchine pa.
triarhului Antonie manastirea stramwasca din Peri ca o stavro.
pighie, nu este exclus ca Insu0 scriitorul dela sfaritul veacului at
XV.lea, care a inteles sa completeze i rectifice expunerea italianului

Bonfini, sa fi fost *i el un Roman. Am avea pentru cazul, ca


ulterioare cercetari ar putea verifica aceasta ipoteza, pe cel dintaiu
cronicar roman transilvan, adapostit la curtea voevodului Birtoc".
Din felul cum scrie i mai ales cum incheie atat povestirea bi.
ruintii dela 1475, cat *i a celei de pe Campul Panii, se vede ca
acest cronicar transilvan era preot sau calugar cu buns cunotinta
de carte latineasca.
Daca autorii moldoveni rama*i necunoscuti pans in timpul
de fata .. ai letopisetelor dela Bistrita i dela Putna -1i.au dat si.
linta sa eternizeze In cuvinte slavone faptele memorabile din timpul
domniei lui $tefan cel Mare, cronicarul anonim dela curtea voe.
vodului transilvan Bartolomeu Dragfi -, cuscrul lui Stefan .- a In.
teles sa laude In pompoase fraze latinevi eroismul acestuia din
lupta dela Vaslui, facand amintire i de participarea stapanului

sau la biruinta de langa Oratie In capitolul, cu care a tinut sa


incheie povestirea veridica din Chronicon Dubnicense".

www.dacoromanica.ro

CUSCRUL MARAMURASAN AL LUI $TEFAN CEL MARE s


VOEVODUL TRANSILVAN BARTOLOMEU DRAGFI
1493-1498

Invitatiunii de a participa activ la festivitatea inaugurarii


ncestui Cerc de studii istorice", inteleg s& raspund prin o scurt&
comunicare menita sd arunce cateva raze de lumina asupra im.
prejurarilor din Transilvania si din Moldova dela sfarsitul veacului
al XV.lea, subliniind relatiunile de inrudire familiars dintre sta.
panitorii acestor tari i schitand, pe temeiul izvoarelor istorice,
cunoscute pan& in timpul de fats, personalitatea voevodului tran.
silvan Bartolomeu Dragfi, care a fost cuscrul lui Stefan cel Mare,
Domnul Moldovei.
In afar& de neintrecutul aparator at creVinatatii din veacul
at XV.lea, care era Joan Huniade, s'au mai invrednicit $i altii dintre
fill poporului roman s& se ridice pand la demnitatea de voevod
$i, mai tarziu, la aceea de principe transilvan, fart s& fi putut

indeplini insa o misiune tot atat de rasunatoare ca a celui mai


viteaz osta* at lui Christos".
Dupa moartea regelui Matia Corvinul, fiul voevodului loan,
urmand la tronul Ungariei dinastia jagelonilor, de origine straina.
poloneza, printre conditiunile impuse noului rege Vladislav II la
31 Julie 1490 s'a fixat, din precautiune, o dispozitie prohibitive,
in sensul careia nu puteau fi Incuviintate decat Ungurilor bine.

meritati" cele mai 1nalte demnitati ale tarii, cum era aceea de
voevod al Transilvaniei, de comite al Secuilor, al Timisului, at Po.
jonului sau de ban al Slavoniei, at Dalmatiei si Croatiei, precum
Conferinta rostita to Unioersitatea din Cluj-Sibiu la 12. 1V. 1945, cu
prilejul inauguarii Cercului de studii istorice dela Facultatea de filosafie
si litere.

www.dacoromanica.ro

CUSCRUL MARAMURASAN AL LUI $TEFAN CEL MARE

15

qi al Severinului. Dar ad restrictiunea cuprinsd In cele cloud,


cuvinte Hungaris.benemeritie nu putea sii aibd cleat un senspolitic, nici decum unul etnic.
Dovada convingatoare o poste oferi faptul ca tocmai In ul
timul deceniu at veacului XV se gdsea la canna Transilvaniel ca
om de incredere al regelui Vladislav II, unul dintre descendentii
voevodului roman Dragu din Maramure, anume stranepotul sau
Bartolomeu Dragfi.2)

Voevodul Dragu, . despre care se tie ca Impreund cu Bal.


litd.Vodd caldtorise in vara anului 1391 la Constantinopol spre a
mijloci dela patriarhul Antonie hrisovul menit sd aeze sub Ina It&
ocrotire patriarhald mdnastirea for stramoeascd din localitatea
Peril Maramureului . fusese Impartdit de catre regele Ludovic
de Anjou, pe langd demnitatea de voevod, qi cu aceea de comite

suprem In Ugocea i Satmar, precum i cu titlul de comite at


Secuilor. Acest cumul de titluri i demnitdti era o dovadd a des
plinei increderi, ce.i acordase regele, precum qi o rdsplatd pentru
bunele servicii militare, prestate In cursul frecventelor lupte la
care participase aparand granita rdsariteand a tariff. Intr'un do.cument dela 1384 regele Ludovic laudd i pe Dragu qi pe fn.
tele Sau Ioan pentru eroismul, cu care au luptat intr'o expeditie
contra Litvanilor . (psi in supremam laudenz miticie ardencius.
incitati - izbutind sa le smulgd steagul i sdal prezinte ca dovadd
a biruintei, prinzand totodata qi pe capitanul for cu numele
Preskoya, iar Dragu insui fiind rdnit la obraz - enormia in fade
vulnera 8). Urmaii imediati ai lui Drago din 1.a jumatate a yea.
cului al XV.lea au dat mai putine dovezi de vreo deosebita des.toinicie militard, pentru care sa se fi facut vreo amintire specials
despre ei. In a doua jumatate a veacului faima acestei familii
maramurdene incepe sd iasa din nou la iveald prin un descendent cu numele Nicolae i, indeosebi, prin fiul sdu Bartolomeu i
mai tarziu prin fiul acestuia Ioan, care a cdzut In luptd cu Turcii
1) 1. Lupas, Studit, confertnte st comunicert istorice, vol. I. Bucuresti,
1928, p. 55: Non anis quam Hungaris, pro officlolatu dare et conferre val.

leamus, bene meritts%


8) Cf. Csankt DersO, Maramarosmegge es az olehseg a XV-szezadban

(Comitatul Maramura's sl valahimea In sec. XV.) to revista Szdzadak, 1889.


adaos, P. 56, n. 4.
8) Cf. Mihdlyi Janos, Tanutmeng meramarost akleoelekr51. (Studio
despre diplome maramurilsene). Ibidem, p. 57-67.

www.dacoromanica.ro

16

I. LUPAS

.pe cambia dela Mohacs. Bartolomeu a fost chemat sa indepli.


neasca importante servicii la curtea regelui Matia, participand gt
la expeditiunea lui in Moldova, intrand apoi. In legaturi deg cuscrie

-cu Stefan cel Mare, al carui fiu primnascut Alexandrtr luase in


-casatorie la 1489 pe fiica voevodului maramurapn Bartolomeu,')
inaltat mai tarziu, acesta din urma, I la demnitatea de ooeood at
Trarisilpaniel

(1493-1498).

Antecesorul sau in aceasta demnitate politica fusese Stefan


Bathori, un potentat volnic i abuziv, impotriva caruia Secuii din
teritorul celor 7 scaune" inaintara la 1493 o temeinica jalba la
curtea regelui Vladislav II, invinuindu.1 cad asupreste i exploa.
-teaza fara mils, cautand sa retina pentru sine *i pentru oamenii
sai anume parti din veniturile regale. Bathori obipuea sa spun&

ca dansul este rege

Si voepod

in Transilvania, de aceea daca

-cineva ar vrea sa.1 pdrascd la curtea regala,

sa

aibd cloud capete,

ca pierzandusi pe unul, sa poatd recurge la al doilea. Se tan.


-guiau apoi Secuii, ca din pricina nespuselor prigoniri multi dintre
-el s'au hotarit sa fuga, trecand In Moldova $i in partite Munte
niei, dandu.se ca iobagi ai voevozilor din aceste tari, unde arau
i semanau,2) scapand astfel de cruzimile voevodului Bathori, care

pe bietii Secui nu s'a sfiit sa.i prinda la jug ca pe niste boi, ca.
-rand cu ei lemne i alte lucruri de trebuinta ca cu vitele, ceea
-ce mai inainte niciodata nu s'a auzit.8) Aratau mai departe Secuii
ca voevodul Bathori era atat de lacom de avutie *i de influent&
politica, incat silea pe fiicele familiilor, din care se stansese ra.
-mura barbateasca, sa se marite din frageda for varsta i fara in
') Cf. Const. C. Giurescu, Istorla Roma:111r, vol. II. Bucurestl, 1940,
p. 104.

3) Szabo Karoly, Szekely okleoelicir (Tezaur de documente secuesti).


-Cluj, 1.72, vol. I (1211-1519), p. 276-277 s Nam asserit se regem et waiwoodam
-esse in Transilvania, dicens eos, qui ad Majestatem Vestram accersiri volunt,

Ana capita habere debere, ut si unum amittere contingat, alterum accipere


valeant ... Tot enim indicibilibus molestiis turbamur, ut nec valeamus omnia
referre. Nam nonnulli ex incolis terre Maiestatis Vrae in Moldavia et partibus
Transalpinis araverunt et seminaverunt, segue woiwodis dictorum regnorum
In iobagionem dederunt, terrain M. Vestre relinquentes et in dominium dic.
forum Wajwodarum fugere propter maximas oppressiones Wajwode multi
-decreverunt'.
8) Ibidem, p. 280: ,dictus dominus Waiwoda ipsos pauperes Siculos tam.

.quam boves ad fuga ordinaverunt et ita cum ipsis ligna et alia necessarla
-veluti pecudibus deferri fecerunt, quod nunquam auditum prius fult".

www.dacoromanica.ro

CUSCRUL MARAMURA$AN AL LUI $TEFAN CEL MARE

17

voirea rudeniilor, cu oameni de ai sal, ca astfel sa poata patrunde

fn vechile mo0eniri secue01. Iar dupa moartea regelui Matia,


cand a fost vorba de alegerea urmawlui sau, in marea sa ingam.
fare spunea fara inconjur ca ar dori sa vada la carma Tariff un
astfel de rege, a carui chica s'o poata tined mereu in mange sale.')
Ori cat de ingaduitor era regele Vladislav, invinuirile grave

acumulate in jalba Secuilor din cele 7 scaune, luau determinat


totu0 a lua masuri pentru inlaturarea abuzivului Stefan Bathori
dela carma Transilvaniei, inlocuindu.1 la inceputul anului 1493

in demnitatea voevodala 0 in cea de comes Siculorum" cu


Romanul maramurapn Bartolomeu Dragfi.

Acesta se distinsese nu numai prin serviciile prestate la


curtea regelui Matia in diferite demnita(i administrative, ci si
prin participarea victorioasa la lupta contra Turcilor pe Campul
Panii langa Ora 0ie (1479), dupa cum resulta din textul latin
pastrat la sfar0tul cronicei numite, dupa localitatea slovaca Dubnic

unde s'a pastrat, Chronicon Dubrzicense. Faptul ca aceasta cro.


nica se aflase dela sfar0tul veacului XV pana la jumatatea yea.
cului urmator in pose siunea unor membri ai familiei Dragfi 2) 0
ca. In manuscrisul ei original se gasesc insemnari relative la de.
cedarea unora dintre ei, denota ca cele din urma capitole dela
sfar0tul cronicii, anume evenimentele anilor 1473-1479 au fost
povestite de un om de incredere, care vietuia la curtea voevo.
dului transilvan Bartolomeu Dragfi in timpul, cand ii scria cro.
nica vorbind despre el ca despre un nmagnificus et potens sere.
nissimus princeps Bartholomens Dragfi de Beltewk". Poate sa fi
fost chiar o rudenie a acestui Roman maramura*an, simtindu.se
cu atat mai mutt indemnat sa completeze i rectifice povestirea
umanistului italian Bonfini, care in vasta sa lucrare uitase, in.
tamplator sau intentionat, sa faca amintire de participarea lui
Bartolomeu la lupta de pe Campul Panii. Pentru cazul ca prin
nercetari ulterioare s'ar putea verifica ipoteza aceasta, de sub
anonimatul care ascunde deocamdata persoana autorului, nu ar
fi exclus sa lasa la iveala nuaiele celui dintai cronicar roman,
1) Ibidem, p. 279: ,,Ante electionem entm M. Vestre In regem tdem
dominus Watwoda manifeste dicebat, quod ipse regem eligere pellet, culus
.cranes continuo In manu tenere posset".

') Cf.

I.

Lupas,

Chronicon Du5nicense despre Stefan cel Mare,

vol. IV, p. 3.
2

www.dacoromanica.ro

18

1. LUPAS

adiipostit la curtea unui voevod transilvan dela sfarsitul veaculuit


XV. Din felul cum scrie si mai ales cum inchele, in entusiastir
termini elogiosi, atat povestirea biruinjei lui $tefan eel Mare asupra

Turcilor la Vaslui (1475) cat si a celei de pe Campul Panii cu


4 ani mai tdrziu, resuftd a acest cronicar translIvan era preot sau
-cdlugdr Inzestrat cu buns cunostintd de carte latineasca.
La Inceputul cannuirii voevodale Bartolomeu a gdsit Trani
silvania in stare de razvratire, impotrivinducse locuitorii a plath
&rile cuvenite vistieriei regale. Cand acestea au fost sporite din
nou la cate un galben de fiecare poartn iobageasca, pornirea sprerazvratire luase, ca si in timpul lui Matia Corvinul, proporjiuni,

atat de ameninjntoare, incat regele Vladislav s'a vnzut nevoit a


cerceteze in persoann Transilvania convocand in vara anului 1494
dieta inrii aici la Sibiu, spre a lua mnsurile necesare pentru:

potolirea razvratirii si pentru o mai buns intocmire a treburilor


obstesti. Cu prilejul acestei diete sibiene s'au prezentat regelui
Vladislav Ia sfarsitul lui August si doi soli moldoveni, pentru al
caror intrejinere Ia Sibiu s'au cheltuit cu totul 111 Itorini, precum
$i dot soli munteni, pentru cheltniala carora e arntata suma de
78 florin( intro insemnare publicatn de contele Iosif Kemeny,
cunoscutul cercetator al trecutului transilvan. ')
Un neajuns de ordin constitujional.politic era a - potrivit
unei uzante mai vechi - se gaseau atunci la carma Transilvanie
doi voevozi care - dupd cum scrie Bonfini -, in loc s fi reusit
a potoli vechile rnzvratiri, incitau mereu alte noun. Spre a remedia

situajiunea aceasta, regele a inaintat pe voevodul Ladislau deLo*onj intr'o demnitate la curtea sa, lasdnd carma Transilvaniei
numai in grija lui Bartolomeu ca astfel, rnmas singur, acesta sa
poatn proceda cu severitate la reprimarea relei Ingaduinje de a
pacntui. El si.a implinit mandatul potrivit dorinjei regale ').
') Graf loseph Kemeny, Der siebenbiirger Landtag zu Hermannstadt
im Jahre 1494 in Anton Kurz, Magazin far Geschichte, Literatur und alle
Denl- und Mer.kroilt digkeiten Siebenbiirgens IL Bd. Kronstadt (Brasov),
1846, S. 109-191.

2) Ibidem, p. 112-113, Duo ibi lus dixernut praefecti, BartholomaeuS


Dragffi et Ladislaus Losonczius, qui ut diverso inter se erant ingenio, sic di.,
versam in lure .dicando rationem secuti, atque propterea apud omnes con.

tenti, non veteres solum factiones aluerant, sed novas etiam alias excita.
rant. Linde foeda quaedam in potentioribus latrocinandi, rapiendique libido,
quod id impune omnibus liceret, erat exorta. Quibus detrimentis ut mederetur,

www.dacoromanica.ro

19

CUSCRUL MARAMURA$AN AL LU1 $TEFAN CEL MARE

Istoricul losif Ladislau Pi6 scria, Inca de acum 60 de ani,


ca problema dualitatii personale in conducerea Voevodatului tram
silvan ateapta Sit fie resolvata. El formula, in llpsa unor date

istorice sigure, ipoteza ca prezenta simultana a celor doi voevozi


la carma Transilvaniei, izvorand dintr'o veche traditie ale caret
inceputuri au ramas acoperite de vainl uitarii, ar putea fi inter.
pretata sau in sensul, ca unul dintre voevozi ar fi fost instituit
pentru Unguri, tar celalalt pentru Romani, sau ca o expresiune a
faptului ca ar fi existat in Transilvania doua teritorii politice deo.
sebite, avand fiecare la carma cate un voevod propriu.')
Nici una din aceste alternative nu poate fi acceptata, Intru

cat se Vie ca chiar de pe la sfarpul veacului XIII voevodul


Rex Ladislao ad magistri Curiae honorem elevato, Bartholomaeum solum in
praefectura retinuit, ratus, si penes unum jurisclictio esset, eum commodlus
animadvertendi severitate pravam ipsam peccandi licentiam repressurum. Idque
Bartholomaeus mox latronibus et siccarlis omnibus aut palls ligneis infigendis, aut

in crucem agendis, aut igne comburendis, aut capite mulctandls, facile ex


Regis sententia consecutus est'. Istoricul Secuilor afirma ca rasmirita transit.
vans din 1494 a fost Innabusita prin prezenta personals a Regelui gi prin
crancena severitate a Voevodului (Szadeczky Kardos Lobos, A szekelg nemzet
tOrtenete es alkotiminga (Istoria gi constitutiunea natiunel secuest1). Bpest, 1927,
p. 96. Cf. gi I. Lupag, Zur Geschtchte der Rumanen. Aufsatze und Vortrdge.
Sibiu, 1934, p. 159.
1) Cf. los..Lad..Pie, Der nattonale Ramp! gegen das ungartsche Staatsrecht. Leipzig, 1882, p. 219, n. 66 ,Das Problem, warum in Transilvanien
zwei Woiwoden fungirten, harrt noch seiner Liisung. Wird in den ungarlschen
Geschichtswerken gewohnlich dahin erklart, dass in Kriegszeiten zwei Woi.
woden ernannt zu werden pflegten, was jedoch nicht stichhaltig ist, da auch
in Friedenszeiten zwei Woiwoden vorkommen. Ihre Ernennung kann nicht als

zufallig angesehen werden. Da tins weder ein Gesetz, noch ein zu eruiren.
des Gewohnheitsrecht eine Aufklarung giebt, warum eben diese zwei Woi.
woden immer ernannt wurden, massen wir annehmen, dass diese Ursache mit
der Zeit in Vergessenheit geraten 1st. Nun haben wir wohi in gewissen Zeiten
Woiwoden in der Marmaros und jenseits der Theiss kennen gelernt, aber wir
besitzen durchaus keinen positiven Anhalt, den zweiten Woiwoden in diese

Gebiete zu versetzen3 wenn wir aber beide Woiwoden auf Transilvanien


beschranken, so kOnnen wir - da die Sachsen und Szekler keine Woiwoden,

sondern nur Grafen als Verwaltungsbeamte kannten - der Vermutung oder


Hypothese Raum geben, dass das Auftreten der belden Woiwoden in Trail.
silvanien auf vergangene Verhaltnisse zurackzufuhren set, wo es entweder
einen Woiwoden fur die Ungarn und elnen far die Walachen gegeben, oder
wo in Transilvanien zwel politische Geblete mitje einem Woiwoden an der
Spitze bestanden`.
2*

www.dacoromanica.ro

20

1. LUPAS

transilvan Ladislau Bors (1291-1515) avea jurisdictiune asupra


intregii populatiuni transilvane -. habet potentiam super omnes
Transiloanos ipsos conseroandi In bono et Impediendl.) Teritorii
politice si administrative separate existau In Transilvania, dar nu
sub carma unor voevozi deosebiti, ci sub a unor comiti, cum
erau Comes Saxonum" si Comes Siculorum", nevoiti $i acestia
sa asculte foarte adeseori de Vaivoda Transilvaniaeu.
0 interpretare mai verosimild trebue cautatd pentru duali.
tatea voevodala transilvana in imprejurarea ca Regatul ungar,
nefiind in stare sa desradacineze traditionala organizatiune statald
a Transilvaniei, nici s'o inloculascd mdcar vremelnic cu propria sa
organizatiune comitatensd, a cautat si a gdsit un modus oioendi" in

aceasta forma dualists, in care unul dintre voevozi era personi.


ficatorul *i continuatorul vechii traditiuni autohtoneatransilvane,
iar al doilea se infatisa ca un adaos impus de penetra(iunea re.
galitatil ungare in aceasta jars.
Date fiind relatiunile de inrudire intre voevodul transilvan
Bartolomeu Dragfi si intre Stefan cel Mare, Domnul Moldovei,
precum si increderea, de care se bucura cel dintai la curtea re.
gelui Vladislav, cand acesta s'a simtit indemnat sa faca o inter.
ventiune de impaciuire in conflictul armat ivit la 1497 intre fra
tele sau loan Albert, regele Poloniei, *i intre Stefan cel Mare, a
trimis in ajutorul lui $tefan pe voevodul transilvan cu 12.000
ostasi, cum aratd Letoplsetul dela Bistrita Moldovei, numindu.1

pe Bartolomeu Birtoc Voevod" subliniind ca era cuscru cu


Stefan Voeood2) *i astfel voevodul Birtoc intreba pe Domnul
Stefan Voevod, daca vrea sa.1 impace cu craiul lesesc, iar
Domnul $tefan facu pe voia lui sa se impace $i asa trimise Birtoc
pe solii sai la craiul lesesc cu vorba ca sa mearga el insu la
craiu. $i astfel se duse la craiul $i.i impaca pe ei, dar cu fags.
duiala, ca sa se intoarca pe aceeasi cale, pe unde veniserd ; iar
Domnul Stefan Voevod ospatand i daruind de voevodul Birtoc
cu multe si mari daruri, it trimise indarat in tara sa".3)
1) Cf. I. Lupas, Studt1, conferinte $1 comunicarl istor1ce, vol. II. Clot,
1940, p. 35, n. 2.
2) Din tabla genealogic5, publicata Ca anex5 la art. Instrainare a unor fa-

mill! $1 avert maramurcisene prin incuscrirea cu strdInir de Al.

Filly

pascu in revista Transilvania" din Sibiu, 1942, p. 753 lipseste indicatiunea


relativa la incuscrirea lui Battolomeu Dragfi cu Stefan eel Mare.
3) Cf. loan Bogdan, Crontce inedite atingaloare de Istoria RorniinItor.
Buourevt, 1895, p.--60.

www.dacoromanica.ro

CUSCRUL MARAMURA$AN AL LUI STEFAN CEL MARE

21

Misiunea pacifica a voevodului transilvan nu a putut sa


alba Insa decat un rezultat aparent *i de foarte scurta duratas
Istoricul polon Olgierd Gorka a aratat intr'o scriere a sa relativa
la Cetatea Alba, Chilia gi expeditia din anul 1497" (Varpvia
1932) ca loan Albert, regele Poloniei, ar fi ret4it sa induce In
eroare pe Stefan cel Mare ceranduai ajutor Impotriva Turcilor cu
gandul rezervat Ins de a.l ataca pe el. Pretextand a pentru In.
lesnirea comertului polon ar fi de neaparata trebuinta smulgerea
Cetatii Albe din mana Turcilor, a pregatit expeditia, dar la un
moment dat, urmand sfatul nobililor ruteni i al pribegilor mol.
doveni de sub conducerea logofatului Mihul, in chip neaVeptat
a pornit cu otirea Impotriva Moldovei. Buna credinta a lui Stefan

se vede din imprejurarea ca el nu pregetase a trimite soli mol.


doveni la curtea lui Albert, care Insa i.a arestat In ziva de 1
Septemvrie 1497. Atunci danduli Stefan seama de cursa ce i se Intin.

sese, a cerut ajutor printr'un sol, care a sosit la curtea voevo.


dului transilvan Bartolomeu Dragfi In ziva de 9 Sept. Istoricul Gorka

nu admite ca pacea inchelata la Suceava prin interventiunea voe.


vodului transilvan s'ar fi intemeiat pe conditiunea de a se intoarce
oastea polona pe drumul pe unde invadase Moldova. In schimb
formuleaza ipoteza ap de putin verosimila, ca la lupta din Codrul
Cosminului nu ar fi luat parte nici Stefan, nici oastea sa moldo.
vans. Numai Turcii gi Muntenia sositi in ajutorul Moldovenilor
ar fi pricinuit infrangerea sangeroasa a Polonilor, Impotriva vointil
lui Stefan. E curioasa gi inadmisibila opinia, ca numai dupa aceasta
infrangere neaVeptata ar fi luat Stefan asupra sa izbanda, urmand
apoi ca i expunerea din Letopisetul dela Bistrita O. fie redactata
In acest sens, reflectand a titudinea din urma a domnitorului Mol.

dovei. Dupa cea dintai lupta ar fi intervenit vornicul Boldur,


atacand pe Mazuri la LenteVi. Oastea lui Boldur ar fi fost gar.
nizoana cetatii Suceava, ceea ce - cum arata recensentul Panai.
tescu - este de necrezut, deoarece aceasta garnizoana ,era co.
mandata nu de Boldur, ci de portarul Arbore".')
I

Voevodul Bartolomeu Dragfi, patruns de spiritul din.epoca Re.


naterii, apare i ca protector al operelor de literature i culture. In.
') Cf. recensiunea ILA P. Panaltescu in Reoisla Istoricci Romans, 1933,

p. 89-90. cf. st Const. C. Giurescu, Istoria Raninflor, vol. II, p. 78.

www.dacoromanica.ro

22

1. LUPA5

teresul lui pentru istorie e dovedit prin pastrarea Cronicli Duo


bnicense in familia sa, de catre atatia din descendentii sai, pans
la stangerea spite'. In Ardud, In apropierea &Worn tut se poate
vedea pans In timpul de fats un impunator edificiu bisericesc,
refacut de sigur in cursul veacurilor urmatoare iii purtand o in.
scriptie care, desi tante, dovedeste totusi ca amintirea fostului
voevod transilvan Bartolomeu Dragfi a ddinuit in acea regiune yea.
curs de.a.randul ca a unui ctitor care Intru cinstea Prea Curates Fe.
cioare si intru slava lui Dumnezeu" a Inteles a dispune sd se

inalte catedrala din Ardud".


.
La 14 Mai 1922, cercetand personal aceasta impunatoare
catedrala din Ardud (Erdod), am fost intampinat de protopopul
catolic, un $vab maghiarizat cu numele Francisc Lang, care mi.a
aratat monografia bisericii cuprinsd intr'un manuscris intitulat
Historia Domus". Din cuprinsul acestei monografii se vede ca
biserica a fost cladita la 1481, iar cetatea Ardudului la 1484, arsa
la 1561 In zilele lui loan Sigismund, restauratd de comitele Ale.
xandru Karolyl la 1736, luata dela Calvini la 1760 -, a Calvi.
nistis recepta fuerat anno 1760" -, si reparata din nou la 1777 de
,

cdtre comitele Anton Karolyi.

Pe un perete al bisericii e fixate In piatra emblema Drag.


fiestilor : un balaur cu coada incolacita In jurul gatului, avand ca
podoabe numeroase fragmente de ornamentatie goticd.') Amintirea
generositatil princiare a voevodului transilvan Bartolomeu Dragfi

este pastrata deci si in aceste monumente de piatra din Nordul


Transilvaniei, iar calitatea lui de cuscru al lui Stefan eel Mare,
Domnul Moldovei, a fost transmisd posteritatii prin textul Leta,
pisetului dela Bistrita, publicat de profesorul loan Bogdan in co.
lectiunea sa , Cronice lizedite atingaloale de 'stored Romcinilor
(Bucuresti 1893). Aceasta Inrudire familiars intre urmasii desca.
') In Protocollum In Matrimonto Copulatorunz Ecclestae &cidcliensts, II, la 8 Sept. 1847 e tnreglstrata ctmunia poetulul Alexandru Petiill.
de religie augsburgica, cu Julia Szendrei de rel. catolica. tar intre ruinele ce
Ott( Ardud se vede o place de marmura cu inscriptia: .E helyen allott azon
kapolna, melyben Pettifi Sandor 1847 szeptember 8an Szendrei lulidval meg
eskfidott` (Pe acest loc se afla capela, in care s'a cununat Alexandra Petoft
la 8 Septemvrie 1847 cu Julia Szendrei). Pe alts place de marmura, asezata pe
un monument de plats langa locul din margtnea satului, sunt sapate aceste
versuri 8 ,, kIldogdlok a to partjan szornord ffiz mellett* (Stau mereu pe
'annul laculut ianga o sake plangatoare), 1846. Pet611`.

www.dacoromanica.ro

CUSCRUL MARAMURASAN AL LUI STEFAN CEL MARE

23

lecatorilor din Maramurasul veacului XIV $i intre cei ramasi la


Natra sasi apere glia strabuna, constitue o dovada convingatoare
.despre neintreruptele relatiuni stranse de.a.lungul veacurilor intre
Romani de pe amandoua laturile Carpatilor pe care nu ha asezat,
clestinul ad ca graniti despartitoare, ci mai ales ca perpetue culmi
de apropiere si de intalnire a fratilor de un sange si de o credinta.

www.dacoromanica.ro

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL XVI


I

Fiind vorba de rascoale taraneVi transilvane din veacul XVI,

nu poate fi trecut sub tacere faptul ca seria for Incepe cu o ras.


coala de ordin local din regiunea Fagaravlui, Intocmai cum fusese
precedata $i marea rascoala taraneasca dela 1437 prin o anticipa=

tiune fagarasana dela 1434 $i, foarte probabil, din motive simi.
lare, menite sa infatiseze i ele stransa legatura si interdependent&
a populatiunei autohtone din Nordul cu cea din Sudul Carpatilor.
Curand, dupe Infrangerea sangeroasa ce patimise regele

Matia Corvinul din partea lui Stefan cel Mare in lupta dela
Baia Moldovei,
cu scop de a Linea Valahia si Moldova in
frau mai strans (ut Valachiam et Moldaviam in majori freno
contineret), a decretat sa nu mai fie instrainate nicidecum tinu.
turile Fagarasului, al Amlasului $i at Rodnei vreunui particular,.
ci ele sa ramana la dispositiunea regelui, spre a le putea darui
la timp oportun vreunui voevod transalpin sau moldovan.1) In
aceasta masura, contemplate de regele Matia, in Imprejurarile de
atunci, fare indoiala ca un mijloc de razbunare Impotriva victor
riosului Domn i ca un program politic de a readuce tarile din
Sudul i Rasaritul Carpatilor sub ascultarea sa, era cuprinsa si
recunoaVerea unor stars traditionale, a anume populatiunea autoh=

tone din cele trei tinuturi transilvane era orientate prin toate in.
teresele $i preocuparile sale mai mutt spre Tari le de peste Car.
1) Hurmuzaki, Documente, II, p. 179, text reprodus dupA Katona, Historia

critica regnum Hungariae (VIII. 240-2401 ,Id ettam statutum exstitit, ne


unquam nos yet succesores nostri reges provincias Fogoras, Om las et
Rodna... quoquo modo a se alienare seu abstrahere possimus vel valeant ;
sed semper praefatl districtus in manibus reglis prompt' et parati adhoc te*
neantur, ut siquando opportunum {merit, ooioodae alicul Transalpino yet
Moldaviensi, ad partium scilicet illarum terrorem seu recuperationem
assignari possint pro descensu".

www.dacoromanica.ro

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL XVI

25

pati decat spre scaunul craesc al Ungariei. Cand se schimba o


domnie in Muntenia sau in Moldova, evenimentul era mai repede
resimtit In aceste regiuni transilvane decat In cazul unei schim.

bail de domnie la carma Regatului ungar, fats de care popu.


latiunea autohtona a Transilvaniei ramanea aproape totdeauna in.
diferenta. Miwarile 1 evenimentele din Muntenia *i din Moldova,

fie ca erau de ordin politic, cultural sau economic, trezeau In


chip firesc interesul populatiunii transilvane din preajma Carpa..
tilor in qa masura !mat, cum rezulta din dovezi contemporane,
nu lipsea nici indemnul .unor reprezentanti ai acestei populatiuni
de.a participa activ la ele. Aa s'a intamplat la 1508, indata dupa,
moartea voevodului muntean Radu cel Mare.

Cu sprijin turcesc reu0se atunci sa urce tronul vacant af


Munteniei Mihnea cel Rau, a cam' izbanda nu era vazuta cu ochi
buni la curtea regelui ungar Vladislav II. Acesta scrisese fratelut
sau Sigismund, regele Poloniei, ca are oaste gata in Transilvania
i ar fi hotarit sa nu tolereze nicidecum pe noul voevod la carma
Tarii Romanet1.1) S'a rasgandit !ma; si astfel in cele din urma
relatiunile de buns vecinatate au putut fi reluate *i In timpul lut
Mihnea cel Rau. Dar pans la normalizarea acestor relatiuni s'a
ivit un inceput de razvratire in Tara Fagaraplui, uncle boerii i
multi tarani din qcea, din Cartioara i din Arpawl de sus sub
conducerea lui Barsan, Ziin, Grozavu *i a unei femei vaduve
numita Anca Ziin calificata in actul de iudecata din 1509 ca
cea mai blastamata tradatoare din_ Ucea" - fara sa mai qtepte ho.
tarirea curtii regale din Buda, au trecut de partea noului voevod
Mihnea 2) -Pentru aceasta s'a tin ut scaun de judecata, sub pree.
1) Hurmuzaki, Documente, II, p. 574-5 : ,Nos habemus in Tiansilvania
paratum exercitum nostrum et nullo pacto statuimus his conditionibus pre.
fatum volevodam ibi tolerare. Cf. si Alex. Lapedatu, Mihnea cel Rdtt $1
Unguril in Anuarul Inst. de Istorie Nationale]; Cluj, vol. I, p. 36-76.
2) I. Puscariu, Doud documente prioltoare la reoolta bole:110r dinTara Fdgdrasului in faooarea tut Mihnea Vodd numil cel Rdu, 1508-1510,
In An. Acad. Rom. M. S. I. vol. XXXIII, p. 66: ,quia anno Dni 1508 denuo
contingit spectabilem ac magnificum Radul Voivodam transalpinum adhoc
vita decedisse et regnum ilium Transalpinum manibus Mihnae Vaivodae de.
venisse, mox ex ista terra Fogaras nonnulli bojarones et Valachi furtim-

coeperunt discedere ad Ipsurn Valoodam, ut ham terram ac castrum et


populum manibus ruts traderenf et proderent, inter quos maiores erant
agllis Burszan filius ... de Ucsa, ac Ziin de Kertzisora et Grozaou de Felso..
Arpas, nec non relicts mulier Anca Din nominata, proditor pessima de Ucsa
praedicta, una cum suss tribus compticibus ".

www.dacoromanica.ro

26

L LUPA$

-dintia capitanului Paulus de Thomor, care red intarziat a.1 stilt.

matiza pe cei ce participasera la acest nou inceput de rascoala


fsgarasana .ca pe piste tradatori de tars si a le confisc4 rnosiile
{praefatos boiarones et mulierem in sententiam capitalem adjudi.
-cassemus).

Documentul din 1509 flu da lamuriri mai ample cu privire


la rolul ce va fi indeplinit in acest inceput de razvratire pessimag
,Anca din Ucea. Este semnificativa participarea unei femei to ras.
coals. Cazul nu este Ins& izolat. Intr'o rascoala romaneasca din
.Sudul Transilvaniei (1383) participara si din Muntenia femei, fiind
-cateva impreuna cg barbatii ucise, intre ele si o femeie cu nu.

mele Drossa.') Anca dela Ucea ar putea fi socotita ca o pre.


-cursoare a celor 10 femei din Colun, care pentru indrasneala for
de a se fi razvratit contra autoritatilor in iarna anului 1759 nu
au lipsit a.si lua pedeapsa, fiind batute cu biciul in plata Sibiului,
la 21 Ianuarie 1760.2)
Din textul laconic al documentului merits subliniata in deosebi
-amintirea faptului, ca rebelii trecuti in tabard lui Mihnea erau ca.

lauziti de gandul s& aseze Tara Fagarasului sub carmuirea ro.


xnaneasca a acestui voevod.
a

.
Situatiunea Voevodatului transilvan pe is Inceputul veacului
-XVI nu era dintre cele mai multumitoare. La carma lui se gasea un
om fsr& insusiri deosebite : loan Zapolya, descendent din tats slovac

si din mama germana (Hedviga de Teschen, inrudita cu dinastia


polona a jagelonilor). Tatal sau Stefan, prezentat de istoricul ma.
ijhiar Iuliu Acsady (A m. birodalom tOrtenete II, p. 18) ca un
monstru veritabil (valOsagos szOrnyeteg), izbutise a urca scara ie.
rarhiei politice.ungare pan& la treapta de palatin. Ce era mai firesc cleat sa doreasc& a.si vedea fiul urcat la o demnitate si mai
inalta, la aceea de rege? Se zice cd dupa moartea regelui Matia
iluandu.si copilul de 3 ani in brate, ar ti rostit aceste cuvinte :

pdcat ca nu esti mai mare, sa to pot aseza acum in tronul va.


-cant at Ungariei. Neputand sa.si ajunga scopul, a trebuit sa se
1) Urkondenboch, vol. it, p. 5651 .quod si aliquae mulleres vel vizi de par.
tabus Transalpinis essent interempti, quibus emends reconciliationis hen debet
-signanter de morte mulieris quondam Drossa et de morte cuiusdam Walachi,
Transalpini, quem Dobrin nominavit`.

2) S. Dragomir, Istorla desrobiril rellgioase a Ronanilor din Tran-

sitvania, vol. II. Sibiu, 1930, p. 159, cf. si Anuarul Inst. de Istorie hationalci,
Cluj, vol. V, pag. 613-614.

www.dacoromanica.ro

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL XVI

27

multumeasca mai tarziu cu demnitatea de voevod transilvan pentru

fiul sau loan, a carui mama ambitioasa nu a incetat sa incerce


insa cu orice prilej ai deschide si pregati calea ascensiunii spre
tronul regal.

In astfel de imprejurari era de Inte les a tanarul voevod nu


se simtea tocmai bine la carma Voevodatului, cu soarta caruia
nu- se identifica nicidecum, considerandu.1 doar ca un popas
.efemer In cariera lui politica, framantata de aspiratiuni mai inalte.
Atat originea, cat $i intinsele lui relatiuni familiare ii asigurasera
.un prestigiu impunator facandul oarecum temut la curtea regelui
ungar Vladislav II, care cu toate acestea nu si.a putut da Invoirea
sasi marite pe fie.sa Ana cu el, deoarece avea tratat matrimonial,

incheiat pe temeiul reciprocitatii cu Maximilian Habsburgul, a


carui nepoata Maria era destinata pentru Ludovic H, fiul lui
Vladislav, acesta urmand sa aiba ca ginere pe Ferdinand, fratele
Match')
Domnia lui Vladislav impreuna cu aceea a fiului sau Ludovic
II sunt considerate, in temeiul izvoarelor contemporane, ca expre.
siunea celei mai cumplite decadente morale si politice, ca un fel
de agonie, care a deschis calea spre cunoscuta prabusire a Rega.
tului in lupta cu Turcii la Mohacs. Autoritatea Regelui disparuse
aproape cu totul, on Baca mai putea fi vorba de cateva ram

ite ale ei, acestea nu mai erau in stare sa puna frau neconte.
nitelor abuzuri savarsIte de oligarhia politica $i eclesiastica. I.up.
'tele de partid Intre magnati si nobilimea de treapta a doua otra.
veau intreaga vieata publica a tad'. Nemultumirea nobililor ma.
,runts se indrepta nu numai Impotriva carmuitorilor abuzivi, ci
tlntea adeseori mai sus atingand persoana regelui gi legaturile lui
dinastice.matrimoniale cu Habsburgii. Sub conducerea vestitului
jurist Stefan Verboczy, om cu studii universitare urmate in Italia
nemultumitii se grupara in jurul voevodului loan Zapolya, con.
siderandu1 ca sef al opozitiei zise actiune sau miscare scitica".
:Scopul acestel actiuni era sa zadarniceasca accesul la tron al pre.
tendentilor strain', daca s'ar intampla sa moara regele Vladislav
-fara urmasi de vita barbateasca. In sensul acesta s'a votat in dieta
dela Rakos (1505) postulatul de a fi ales ca rege ungar un repre.
zentant al neamulul bastinas scitic", sub care trebula inteles loan
Zapolya, cu toate ca originea lui 'nu era scitica.
1) Wenzel Gusztdv, II Uldszl6 magyar es cseh ktraly hizaselete (Vieala
familiarA a lui Vladislau II, regele Ungarlei gi Boemie1). Szdzadok, 1877, p. 834.

www.dacoromanica.ro

28

I. LUPA$

Framantarile acestea consumau energia modesta a lui Zapolya


*1 a partizanilor sal, ne mai lasanduale ragazul de trebuinta sprea remedia adancile nemultumiri din cuprinsul Tarii, nemultumirt
care in Transilvania izbucnira in rascoale de repetate on In cursuP
veacului XV (1437, 1467, 1494) i amenintau acum sa izbucneasca
din nou. Situatiunea Voevodatului transilvan fiind mereu ame.
nintata de primejdia invaziunilor turce*ti, ar fi reclamat un om
de mai mare isprava i de mai agera priveghere decal aceea, decare putuse da dovada loan Zapolya.

In lipsa unei initiative din partea acestuia sau din parte&


regelui, s'a ivit nemarginita ambitie a unei Inalte fete biserice0,.

a prelatului Toma Bakocz, om rasarit dintr'o familie de iobagi depe moiile Dragfiqtilor din Ardud si saltat de Imprejurari pan&
la treapta de mitropolit.primat la Strigoniu. Acesta calatorise la
Roma, cu sfatul i incuviintarea regelui Vladislav, spre a cere
invoirea Papei pentru o expeditiune cruciata impotriva Turcilor..
Tot atunci socotea nimerit prilejul sa staruiascd i pentru
supunerea bisericii saseti din Transilvania sub jurisdictiunea lur
ierarhica. Proiectul acesta a fost ins zadarnicit de Impotrivirea
preotilor sai, care In adanca for nemultumire ne mai putand

avea niciun sprijin din alts parte, 41 trimisera jalba la scaunu


din Roma motivand ca nu mai au nicio nadejde sa li se faca
dreptate in Ungaria.') Experienta aceasta recenta cu mitropolitul.
primat al Ungariei a contribuit 1 ea, in oarecare masurd, sa acce.
lereze hotarirea Sailor de a Imbratip invataturile de reforms re=
ligioasa, propoveduite de Martin Luther.
Intors dela Roma cu bula papala relativa la proiectata cru.
data antiturceasca, Toma BakOcz nu intarzie a o publica pornind
astfel, in primavara anului 1514, preparativele necesare pentru stran.

Berea cruciatilor, fdra sd tuna seams de teama 0 de prevestirile


sinistre ale unora dintre carmuitorii de atunci ai Tarii.2) In numar
') Fr. Teutsch, Die kirchlichen Verhattnisse Siebenbiirgens. Halle,1906,.

p. 5 quod non speramus posse consequi justitiae complementum in Ungaria".


') S'a ivit bAnulala, ca BakOcz publicAnd proclamatiunea pentru cruciata;
In ascuns ar fi urmArit gi el tendinte ostile aristocratiel magbiare 1 de aceea
simtit necesitatea sa cearA gi sa obtinA dela regele Vladislav un document
care sA.I stabileasca, sub acest raport, nevinovatia. Cf. Frankl Vilmos, Ada

lekok az 1514 eol pOrIcizadds tortenetehez (Contributiuni la istoria ras


coalei tarAnestI din 1514) In Szdzadok,1872, p. 431 sq.

www.dacoromanica.ro

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL XVI

29

surprinzator de mare alergara sub steagul crucii iobagii doritori


sa scape, cu un ceas mai de vreme, de sub asuprirea nemilostiva
a domnilor feudali. Multimea taranilor insufletiti mai mull de
,pornirea de razvratire impotriva latifundiarilor asupritori decat de
.ideea unei cruciate contra Semilunei, 1 i gasi repede un aprig
.conducator in persoana Secuiului Gheorghe Dosa, despre care
scrisese Inca dela 1507 Sibienilor (Szdzadak 1876, p. 20), vice.
voevodul transilvan Leonardus Barlabassg Hederfaga ca despre
.un Mawr notoriu in toat dTransilvania r praedo publicus totius
Regni Transilvaniae"'). De*i nobil, Dosa nu ezita sa is comanda
cetelor iobage*ti razvratite urmarind probabil scopul de a incerca
sa rastoarne ingamfata carmuire neme*easca, spre a o inlocui cu
una populara.taraneasca. Un cronicar versificator ii atribue lui
Dosa o maiastra cuvantare adresata taranilor, pe care ii chema
alaturi de el ca pe niVe toaarcisi egal Indrepta(ia, fagaduindu.le
sa imparts cu- ei totul.')
Regele Vladislav, cuprins de spaima, trimise la 15 Mai 1514
pe omul sau de incredere Stefan Telegdy la curtea domnitorilor
din Muntenia si Moldova sa ceara ajutor. Iar ca dovada, cat de
istovita era visteria MIT, se aminteVe amanuntul semnificativ ca
in aceea0 zi a fost neyoit sa zalogeasca veniturile din toate va.
mile pentru suma de 1045 florini, cu ajutorul careia sa poata lua
,masuri pentru suprimarea rascoalei atat de primeldioase.3)
Nobilii proprietari ai vastelor latifundii, spaimantati de ati.
.tudinea iobagilor, care paraseau brazda tocmai in timpul muncilor
agricole de primavara, incearca zadarnic sad opreasca, incitandu.i
astfel *I mai mult impotriva stapanilor, curtile carora incepura a
fi jefuite, iar familiile for maltratate si umplute de groaza. -Pe cei
saraci insa ii crutau si chiar ii ajutau, cum arata o insemnare
contemporana din acel timp. Bakocz, speriat *i el de intorsatura
neateptata, da ordin lui DOsa (in Mai 1514) sa nu mai sporeasca
numarul cetelor de Omni, contenind a mai coase alte cruci pe
haina celor straqi in tabara sa, ci sa porneasca fara intarziere cu
el impotriva Turcilor. El insa, tocmai dimpotriva, chiama in ta.
1) Szabo Kdroly, Egg adat Doss Gyo'rgg eletere in Szazadok, 1876,
43. 18-21 - [Georgius Dosa Siculus de Makfalva in Sek Maros existentel.
2) Taurinus, Stauromachla, Cf. M4rki Sdndor, D6sa Gy6rgg Budapest,
1913, p. 174.
3) Idem, ibidem, p. 175.

www.dacoromanica.ro

30

1.

LIWA8

bra cruciatilor gi pe nobili, sa lupte impreund contra pdgdnilor,


iar cand ei intarzie sa dea ascultare acestei chemdri, se intAmpla
adeseori sd fie prinsi de tdrani si dust cu forta in tabdra lor, care
se revarsd ca un potop amenintAtor asupra vastelor latifundia de
pe Pusta ungard. Spaima celor amenintati de multimea iobagilor
sporeste) BakOcz insusi vazdndu.si gresala, ameninta cu afurisanie
(excomunicare) pe Gheorghe DOsa si pe taranii rdsculatl. r Exco,

municarea a rdmas insd fara efect ca o arms, care nu mai putea


lua foe.') Trebuiau incercate alte mijloace de aparare. Stiinduise
si pe atunci ca apdrarea cea mai cu efect este atacul, Stefan_
Bathori, comitele Timisorii, cu oastea nobililor stransi din coml.,
tate ataca in preajma Seghedinului, dar nu izbuteste sa frangd st
sa risipeasca cetele lui Gheorghe Secuiul. Dimpotrivd, Cu pier.
deri insemnate e nevoit sa se retraga la Timisoara, unde curutii
rdzyrdtiti ii asediard. Amenintati cu infometarea, nobilli asediatt
in cetatea Timisorii cer si obtin ajutorul voevodului transilvan
Joan Zapolya care, venind cu oastea sa in mars fortat si fiind
sprijinit de trupele bdnateanului Petru Petrovici, izbuteste sa im.
prdVie tabdra rdsvratitilor, in fruntea cdrora se gdsea la centru
Gheorghe Secuiul, aripa dreaptd fiind sub comanda fratelului sdu
Grigorie, iar cea stdngd sub a celuilalt frate Laurentiu.2)
Comandantii flirt prinsi, legati si aruncati in temnitd im.
preund cu alte cdpetenli ale rebeliunii, R8zbunarea nobililor nu a
intarziat a lua cele mai crancene proportiuni, Gheorghe Secuiul
fiind incununat cu o coroand de fer aprins, asezat pe un rug fib
flacdri si dat pradd tovardsilor sal infometati, care nu pregetard
a se ospata din carnea prajitd a fostului for comandant.8) Cru.
') La 16. VI. 1514 obstea nobililor din 4 comitate (Universitas nobilium.
Neogradlensis, Honthensis. Pesthiensfs et Hevesiensis Comitatum) scria astfet
despre cruzimile savarsite de cetele lui Gh. DOsa Secuiul: Rusticana enim
sevicia sub nomine cruciate vel (ut rectius dicam) cruciatarum, ductu illius
Georg if Zekel Whet predonis et tanti mall capitis effrbuit, ut ultra Ticiam

a flumine Morosy usque Waradinum et Debrecen omnes fere nobiles

extern:If:aver-Int, et hoc idem etiam de nobis factum fuisset, nisi miserator et


misericors Deus nostre miserie compaciens, cruento certamine da fills victoriam
nobis et triumphum lam prledm ante oppidum Paztoh perstitisset` cf. Szcizadok,.
1872, p. 444.
2) Markt, o. c., p. 468.

3) 0 amgnuntia descriere a tragicului sfaxsit se poate citi la cronicarul

contemporan Georgius Sirmiensis, eptstola de perdicione Regni HangaForum In colectiunea Mon Hung. Historica Ss. vol. I, p. 67, precum si In

Breve Chronicon Dactae la anul 1514, ,Cruciatorum factis in Hungaria subito


exorta, Georgio Doscha Ciculo duce, per johannem Zapoliensem, Nva wodam
Transsilvaniae, penitus extincta est. Ipse prope Temesvar captus, candentt ferry.

coronatus ac denlibus suorum discerptus est". Cf. Quellen zur Geschichte

www.dacoromanica.ro

nom' %:'/
yvinatay!srwi
1j1SL'

Arderea

Gheorghe Doss pe rugul dela Tiodsoara

www.dacoromanica.ro

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL XVI

311

zimea aceasta excesiva urmarea scopul sa intimideze rama*itele


cetelor razvratite, care nu contenisera Inca opera destructive.
Celor orbit! de patima razbunarii nu 11 s'a parut insa a ft
de ajuns masurile de retorsiune aplicate capetenillor razvratirit
prin temnita I rugul dela Timioara. Pe calea legislatiunli ungare
urma sa fie Imparta*Ita de sanctiunile cele mai draconice intreaga
taranimea lobagita, din neam In neam, aruncand astfel un fel de
osanda prolectata a dainui In veci
asupra unor oameni cue
WW1 nevinovati pentru rascoala din 1514. In toamna acestui an
lntrunindu.se dieta ungari la Buda a hotarit sa fie sporita robota
iobagilor, sa fie opriti de a mai purta arme, pedepsind cu taierea
manes drepte pe cei ce vor calca aceasta oprellte; dintre fill ta.
ranilor sa nu mai poata fi lnaintat nimeni la demnitatea de episcop ;.

iobagii sa fie lipsiti de dreptul de a se muta dela un stapan la


altul, sa ramana [egad de glie glebae adstricti - cum au *1
ramas pana in timpul lui Iosif II (1785) sau, mai corect, pana la
1848
$i, inafara de simbria muncii lor, sa nu alba niciun drept
rusticus praeter mercedem sus laboris nihil furls habeat 1 ')
der Stadt Brasso, vol. 1V. Chroniken and Tagebiicher, Brasov 1903, p. 5.

Dupe un izvor Italian contemporan, din corpul lui Gheorghe Secuiul - Cecol
la porunca voevodului loan Zapol a ar fi inceput a mSnca tovarasii sal, fiind
el Inca In vleata; numai dupe aceasta sfasiere bestiala I s'ar fl asezat pe cap-

coroana de fier aprins, sfarsindu.se astfel in chinurile cele mat grozave cf.
Marks Sandor, o. c., p. 491, nota 107.

) In Biblioteca Brukenthal din Sibiu se afla 2 exemplare din cele mai


vechi edit!! ale Tripartitului werbOczian, E mbele tiparite In Viena (1517 si
1545) an la inceput introducerea larnuritoare a autorului, ,Magister Stephanus
de Werbewcz, personalis praesentiae Regiae Maiestatis locumtenens, lectoribus

salutere - terminand cu aceste cuvinte ,errare saepius ac falli proprium


est hominis et minus minim est, memoriam aliquarum rerum excidere, quam
omnium constare*. Tertia Pars. Tit. XXV: De oillanorum, quos Jobagiones
nuncupamus, conditionibus et legibus
,quorum multiplex est ,conditio.
Nam alii sunt Hungari, alit Saxones et German' alit vero Bohemi et Sclavi,
Christianae fidei professores. Praeterea quidam sunt Valachi et Ruthenia quidam

aut Rasciani sive Serviani et Bulgari, .Graecorum sequentes errores. Sunt in.
super Philistei et Comani in terris regalibus residentes et habitantes
Et
quamvis omnes istae nationes (demptis Philisteis, Comanis, Ruthenis et Bulgaris
regalibus) hac libertatis praerogativa hactenus gavisi fuerint, ut dum et quando
cumque voluissent, de loco residentiae ipsorum ad alia loca, quae maluissent,
terragio depostto, debitisque eorum persolutis, liberam sese moraturos conic.
rendi habuissent facultatem, huiusmodi tamen ipsorum libertatem, superiore
hac aestate, propter seditionem et tumultuariam lorum adversus universam
nobilitatem sulo nomine cruciatae ducta cuiusdani sceleratissimi latronis, Georgii
Zekel appellati insurrectionem ex eoque notam perpetuae infidelitatis eorum
incursionem, penitus amiserunt, dominisque ipsorum terrestribus mere_ et

perpetua lam rusticitate subiecti Aunt"... lar la Tit. XXX Qualiter bona
rustic! intestatl in dominum terrestrim deoolountur : ... rusticus praeter
laboris mercedem et praemium in terns domini sus, quantum ad perpetuitatem,

nihil furls habet, sed totius terrae proprietas ad dominum terrestrenz


spectat et pertinet".

www.dacoromanica.ro

_32

I, LIRAS

In schimb codificarea drepturilor, cu ajutorul carora a in.


(des nobilimea sasi imbunateasca situatiunea privjlegiata din veac
in veac - drepturi intemeiate pans atunci mai mult pe datini decat

pe texte de legi, a fost Incredintata juristului Stefan Verbticzi.


Acesta a izbutit sa dea cu tjtlul de Opus tripartitum furls con:,
suetudinarti inctgtt Regni Hungariae" o carte de legi, care a de.
venit izvorul de capetenie at desvoltarii juridice $i constitutionale
:politice at acestei Tan in cursul veacurilor urmatoare.
Lucrarea lui Verbticzi a primit pentru Transilvania putere

de lege in anul 1517, iar pentru Ungaria mai tarziu, Intru cat
regele Vladislav nu putea sa fie incantat de tendinta ei de a In.
Linde $i desvolta cat mai must drepturile nobilimii in paguba
,prerogativelor Coroanei. Exemplarele care ar fi trebuit trimise,
sub pecete regal& autoritatilor din comitate cu instructiunile ne.
cesare pentru ducerea la indeplinire a dispositiunilor cuprinse In
_aceasta Bib lie a nobilimii maghiare" - au intarziat deci multa

vreme, iar textul insusi al TrIpartitutut oerboczian s'a invred.


nicit sa fie intregistrat in Corpus furls hungarici numai in cursul
veacului XVIII.
Drepturile cardinale fixate aci pentru tagma nobililor erau :

_persoana nobilului este inviolabila, intru cat nu poate fi detinut


fara sentinta ; nobilul nu are decat un singur stapan in persoana
regelui, dar nici acesta nu e in drept a se atinge, impotriva legii,
de persoana si de averea lui ; nobilul e liber de orice sarcini io.
bagesti, e scutit de plata impozitului $i a vamilor, fiind obligat

a face serviciu militar numai intru apararea Orli; daca regele


nu i.ar respecta aceste drepturi, nobilul i se poate impotrivi, fara
primejdia invinuirii de infidelitate (ius resistendi - fusese incu.
viintat pe seama nobililor Inca dela 1222, prin asa zisa bald de
our a regelui Andrei II). Nobilimea, ale card privilegii au fost
asigurate prin aceste dispositiuni pe veacuri inainte, incepuse a fi
numita dela o vreme populus Derboczianus (poporul lui Verbticzi)
in opositie cu plebea lipsita de orice drepturi civile $i politice, iar
acestea furs confiscate $i monopolizate cu desavarsire in interesut
nobilimii identificate cu Statul insusi.
Intr'un studiu intitulat Romanit in reoolutiunea tut Gheorghe
Dosa') (1514) Septimiu Sever Secula afirma Ca elementul etnic,
-care forma grosul armatei lui Dosa, ar fi fost cel romanesc. In.
') Publicat to Iagi la 1897, p. 19-20.

www.dacoromanica.ro

33

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL XVI

cercarea de a dovedi afirmatiunea aceasta cu ajutorul datelor sta.


listice, publicate de Iosif Jekelfalusi la 1888, nu poate fi conside.
rata ca deplin reusita. Din cuprinsul textului latinesc al articolului
de lege 34 din 1514 se vede insa ca la rascoala taranilor au parti.
cipat $i nobili din Maramures ') care e lucru shut
ca erau
de origine romans.
e
.
Prin dispositiunea Tripartitului VerbOczian s'a asternut deci te.

melia iobagiei vecinice (mera et perpetua rusticitas) $i s'a fixat


cantitatea de daruri $i de robota a taranului catre proprietor. Cu
Coate ca robota se fixase intr'o zi de munca gratuita pe saptg.
mans, ea a fost sporita mai tarziu la doua zile (1548) pe saptamana
in timpul muncilor agricole de vara.') Dar nu era respectata ma.
.sura aceasta, fapt care determina pe iobagii din comitatul Ugocsa
sa se tanguiasca de necontenitele nedreptati ce li se faceau din
parted domnilor feudali, care ii tineau la munca de Luni pans
Sambata uneori $i cate 3-4 saptamani bra intrerupere injurandu.i,
daca cereau o bucata de paine. Acest procedeu at feudalilor a
indemnat pe un scriitor maghiar de mai tarziu (Alpaca' Cseri Janos)
sa afirme ca iobagia- din patria sa depaseste in multe locuri robia
eghipteana".')
Dar masurile de retorsiune, oricat de drastice, nu erau proprii
sa asigure< o pace de lunga durata. Amaraciunea si nemultumirea
mocnea in taina sufletelor obidite, asteptand prilej potrivit sa

izbucneasca din nou, dupa cum au si izbucnit in alte doua as.


coale taranesti una deslantuita tot in zilele lui loan Zapolya
(1526-27) sub conducerea tarului loan Nenada" Cernojevie, zis
Omul Negru", $i ceealalta in vremea fiului sau Ioan Sigismund
prin anii 1569-70 in regiunea _Satmarului, Bihorului $i a Dobri.
tinului sub conducerea lui Gheorghe Craciun.
Celelalte rascoare tarane0 din veacul XVI nu au luat insa
proportiile celei din 1514. Nici nu fusesera pornite din aceleasi
motive de ordin politic.social. Ele prezinta deci o importanta mai
scazuta, aproape numai de ordin local. Reoglindesc totusi anume
star' de spirit, caracteristice veacului XVI, in cursul caruia ase.
I) lbldem, p. 16 . partem rusticorum tenuise et cunctis eorum pravis
perniclosisque actibus participasse dicuntue.
2) Cf. Szabo Istvan, A magyar parasztsag tortenete (Istorfa taranimli
,maghiare) Budapest 1940, p. 37.
1 Ibidem, p. 41.

www.dacoromanica.ro

34

I. LUPA$

menea mi*cari tardne*ti, cu colorit oarecum misticareligios, eratz


destul de obipuite *i in larile Europei apusene.
In genere se *tie, ca la izbucnirea rdscoalelor tardne*ti, in
cele mai multe cazuri, era un factor mai decisiv starea de spirit,.
decat realitatea economic& socials sau politico, din care au izvorit
ele. Avea rol determinant mai intai felul, cum judeca taranimea
1nsa*i asupra sortii sale. Daca o socotea suportabild sau daca Ii

lipsea speranta de a o putea schimba, nu se lasa Impinsd spre


revolts. Cand ii !Area insd de nesuportat i credea a i se des=
chide o zare de sperantd pentru indreptarea ei, se desfAceau cu
uvrintd zdgazurile spre deslantuirea furtunii. Invdtdtura husitd n'a
lipsit a.$i exercita influenta determinants la izbucnirea rascoalei
tarane*ti din 1437, dupd cum nu a lipsit nici ideea de cruciata
cre*tind a contribui la pregatirea unei atmosfere prielnice pentru
rascoala Iui Gheorghe Secuiul. La fel nu va lipsi o not de vddit_
misticism religios nici din rascoala pretinsului tar sarbese
loan Nenada *i mai putin din aceea a taranului sdldgean Gheorghe
Craciun. Aceste din urma cloud rdscoale tdrdne*ti au puncte ase=
mandtoare atat prin insu*irile initiatorilor, cat *i prin atmosfera.
incarcata de tulburari at nelini*ti de ordin sufletesc, In care s'au
desfd*urat ele in regiunile dela granita apuseand a spatiului etnic
ro manesc.

Initiatorul celei din 1526-27 se numea Tarut Joan Nenada


(Speranta), Mr contemporanii 1i ziceau Omut Negru, fiindca avea
pe corp o lungs pats neagra dela tampla pand la talpa piciorului
drept. El era de umila origine transilvand, dupd cum rezultd din
izvoare contemporane. Raise in tineretd. servicii la curtea voe.
vodului loan Zapolya *i se raspandise in multime svonul ea ar
putea face minuni".') Dupa infrangerea dela Mohacs, cand mul.
') Cronicarul contemporan Georgius Sirmiensis scrie la anul 1526' Et
fama vigebat valde, quod unus homo Tracianus surrexisset nomine Jooan Char

de parte Transiloaniensi precipue a parte Lippa et ab Hungaris vocabatur


niger homo... et Joann] vaivode adhesit tanquam servus ... a de Turcia.
regno multi Traciani currebant ad eum quasi ad novum prophetam et insuper
fabulantes de ipso miracula facere per opinionem" - Epistola de perdiclone
Regni Hungarorum - Mon. Hung. Hist. SS. vol. I, p. 125-126. Alt cronicar
contemporan, Ant Veran616 afirmase despre Tara Joan a era flu de Roman,.
pe care.] numeau Omul negru gi care ... ataca In timpul acela cu multimede Sarbi (Car jovan oLif: 11, kit Fekete embernek hinak vala, ugyan ezen
fdaben tamada, ki az racokkal nagy sokan tamada`. Mon. H. Hist., vol. III, p. 26)..

www.dacoromanica.ro

35

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL XVI

simile incepusera a fi tot mai impresionate de amenintarea stapa.

nirei Ape a Turcilor, tarul Ioan prinse momentul spre a se


lansa ca descendent din despotii Sarbilor si ca om inspirat de
dorinta $i vocatiunea de a fi instrumentul chemat sa duca la
izbanda o actiune menita sa salveze tam de sub apasarea jugului
pagan al Semilunei, Om de initiativa $i inzestrat cu darul vorbirii
seducatoare, el a reusit in scurta vreme sa.si stranga o oaste de
aproximativ 12-15000 de oameni fara capatai, de Omni pribegi,
care porneau din comitatele apusene ale Transilvaniei spre tabard
lui din preajma cetatii Subotica. Aceasta cetate fusese daruita de
catre Ferdinand Habsburgul lui Valentin Torok in chip de ras.
plata, fiindca.1 parasise pe Ioan Zapolya si se alaturase partizanilor
sai. Omul Negru" navalind pe neasteptate cu cetele sale asupra
cetatii, o smulse cu usurinta dela Torok, care incercand sa o re.
cucereasca, fu infrant in lupta $i nevoit sa se retraga grabnic In
Sudul Dunarii. Intr'o a doua incercare, mai bine pregatita, a fost
In stare sa o cucereasca, omorand garnizoana $i intarind cetatea
cu oameni de ai sai.')
Ostilitatea continua dintre Zapolya $i Ferdinand crease atmo.
sfera prielnica penti tt incercarea de razvratire taraneasca a Omului

Negru", intru cat si unul si altul ar fi dorit sa profile de iscu.


sinta lui ostaseasca si 'de serviciile oamenilor stransi sub steagul
sau. Acestora se ingrijea sa le plateasca regulat solda, sa le pro.
cure imbracaminte de postav rosu, coifurif platose, trambite $i
alte instrumente. Avea langa sine, ca un fel de garda personals,
vreo 600 de insi inarmati. Cetele lui erau recrutate din felurite
elemente etnice (Sarbi, Romani, Maghiari).
Zapolya a limas indignat afland ca tarul loan 1.a parasit si
a trecut de partea lui Ferdinand. Prin solul sau Ioan Hoberdanatz,2)
Ferdinand ii promitea ajutor armat $i exprima speranta ca, izbu.
tind repede sa prinda pe Zapolya, socotit ca un tradator al cresti.
') Ibidem p. 157: , ... Valentinus Therek edam cum tricentis milItibus
cum equitibus rursum preparat se adversum nigrum hominem et velociter
cucurit atcem Zabattka, Quum niger homo non erat)am presens In arce Zabattka,

et quos Tracianos Invenerat %I residentes, illos exterminavit et statim mu


nicionem preparare jusserat cum colon's et jam tute residebat'.
2) Cf. Szentklarat Imo, A dunat hajohadak tbrtenele (Istoria armatei
navale dungrene) Budapest 1885, p. 106 n. 5 dup5 Buchholtzer, Geschichte der
Regierung Ferdinand I. Urkundenbuch p. 266-270.

3'

www.dacoromanica.ro

36

I. LUPAS

natatii intregi, va avea prilej saul faca pe el despot sarbesc a.


ruindu.i toate posesiunile, pe care despotul le avea dela imparatul
Sigismund ...')
Incercared ltil Ferdinand de aul impaca pe Omui Negru cu

Valentin Torok, nu a rewit. Fara rezultat a ramas si expeditia


voevodultii transilvan Petru Pereni, care din ordinul lui Zapolya

pornise contra tarulul", dar fu invins de acesta intr'o lupta in


apropierea Seghedinului (Mai 1527). Dupa aceasta biruinta porni
o expeditie de razbunare in Transilvania jefuind pe valea Muresului
pans la Orastie.2)

Dar steaua norocului it parasi pe Omut Negru dup. ce


Zapolya insarcina pe nepotul sau Emeric Czibak, episcopul Orazil
si voevod transilvan, sa porneasca o noun expeditie impotriva lui.

Acesta stranse repede oaste de nobili din regiunea Bail de


Cris, a Caransebesului *i Lugojului, izbutind sa infranga cetele
Tarului, care fugi spre Seghedin cu ramasitele ostirii sale. Cum
trecea pe o strada a Seghedinului, incunjurat de garda sa persou

nal& glontul tras asupra lui, din casa unui nobil, ha ranit de
moarte. Oamenti sal luau dus repede in satul Tornos. Cand a au tit
despre aceasta, dusmanul sau ireductibil Torok, a alergat acolo,
a patruns in casa, unde era adapostit ranitul s) si scotand sabia,
!Ara ezitare ha retezit capul implininduu0 astfel amenintarea rostita
cand li fusese smulsa cetatea Subotica.
1) Ibidem p.
, . . . Ferdinandus hoc scripserant in litteris suss. quod
nil terrearis de Zapule Rege, quia statim no de orso nostro movebimus exer
citum grandem contra eum. lnde nos et in seorso ipsum bene capere possumus
traditorem tocius christianitatis, et fu eras demum dezpotus, et in Hungaria
158.

quit quid habuit possessiones dezpotus a Sigimundo Cesare, illam possessionem


in hodiernum diem donavimus et contullimus`.

9) Mon. Hung. Hist. Ss. vol. III. Ant. Veran6le, Memorla rerum quae
in Hungaria a nato rege Ludoolco ultimo acciderunt, qui fait Wilful Zadislal
fillus p. 261 ,Car jovan sok gonoszsagot mivele, mert Szegedet megduld. Az
Tiszan dltalkele, Szoliisnel Periny Petert megvere es nehdny ezer embert levaga.
Onnat Erdel, be siette, mind Szdszvarosig ddlattatd (Tarul jovan fa cea muite blast&
mat% cAci strica Seghedinul. Trecea Tisa gi bdtea la Seleug pe Petru Periny gi
tAia c&teva mii de oameni. De acolo se grAbea spre Transilvania gi pustia totul
pan& la Oragtie).
.
3) Georgius Sirmiensis 1. c. 169, ,Quum vidit Valentinus, quod supinus

jaceret in lecto Jam ad mortem, illico amputavIt caput eius in lecto et corpus
eius ibi dimisit, et caput secum duxit ad Zabattkaa.

www.dacoromanica.ro

37

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL XVI

Asezat Intr 'tin vas cu otet si pus pe doua sulfite, capul fu pre.
zentat apoi la curtea lui Zapolya, care rosti cuvintele Blestema.
tule, de acum nu ma vei mai ameninta" 1
Miscarea aceasta avea, pe langa pornirea de rasvratire a ta.
ranilor contra nobililor, si un caracter mistic.religios, intru cat
initiatorul ei era considerat ca un trimis at cerului cu misiunea
3

de a elibera pe crestini de Turd. El Insusi era om cu Wile in.


clinatiuni religioase, petrecand o mare parte din tirnp In ma.
dune ; noaptea nu dormea decal doua ore ; in restul noptii se ruga.

Sa fi fost acest Om Negru i reprezentant al ideii de unire


$i independenta a Slavilor din Sudul Ungariei cu scup de a infiinta
un despotat sarbesc sub protectiunea lui Ferdinand Habsburgul, cum
credea un istoric maghiar (Eugen Szentklaray) $i tin cercetator
sarb (Aleksa jvie) este putin probabil. Din izvoarele contemn
porane nu se vede ; numai promisiunea lui Ferdinand ca.l va ajuta

sa ajunga despot' dupa ce va fi reusit sa rapuna pe Zapolya,


nu este un argument cu suficienta putere de dovedire pentru o
asemenea afirmatiune.')

**

Inainte de a trece la infatisarea Imprejurarilor, care au pri.


cinuit miscarea populara de sub comanda taranului Gheorghe
Craciun,
trebue amintita si rascoala Secuilor din acelasi de.
ceniu (1562).

Intre care
Cu toate ca era inconjurat de buni sfetnici
aveau un rol determinant Romanul bihorean Mihail Valahul si
Romanul banatean Gaspar Becher,

fiul si succesorul lui Zapolya,

loan Sigismund, se gasea la inceputul carmuirii sale transilvane


In situatiune destul de grea atat In politica externs, cat si' in cea
interns. Capitanul dela Casovia Francisc Zay, ajutat de trupe au.
striace, nelinistea comitatele dela granita vestic &. Dupa Infran.
gerea trupelor transilvane (4. III. 1526) s'a ajuns la un armistitiu,
prin care I. S. fu nevoit sa renunte la comitatele Bereg, Ugocea,
Satmar, Sabolci si Solnocul de mijloc (12. IV. 1562).
In politica intern& nu.I sprijineau nici Sasii, nici Secuii. Acesti

din urma, obisnuiti din vechime cu privilegiul de a fi scutiti de


plata impozitelor lnafar& de darea boilor", furs siliti sa contribue
si ei cu impozite In bani (1543) la acoperirea cheltuelilor pentru
constituirea Principatului transilvan. Ei s'au Impotrivit ins& asa,
9 Teodor Trapcea, Douci =Wart populace la granita de Vest a Tart!.
Teza de licenja la Facultatea de fllosofle a Universitalll Cluj, 1940, mss., p. 98.

www.dacoromanica.ro

38

L LUPAS

Meat organizatorul acestui Principat, croatul Gheorghe Martinuzzi

a dispus, la 1546, a se face cu asistenta military fixarea impozi.


telor bane*ti in scaunele secue*ti rebele. Mai tarziu in scurta sta.
panire austriaca a generalului Castaldo, Ferdinand le.a garantat
(9. IV. 1554) respectarea vechilor privilegii spunandu.le ca, daca
ramane Transilvania sub stapanire austriaca, vor ramanea *i el
scutiti de plata impozitelor.')
Nemultumirea Secuilor gAsi in primavara anului 1562 oca.
ziune potrivita spre a izbucni in flacara unei rascoale taraneVi
fie - dupa cum arata N. Istvanffi - din cauza impozitelor grele,
fie din dorinta dupa ceva nou, cum cerea obiceiul acestei natii
-, rerum novarum cupiditate pro more gentis .. fie in urma in.
stigatiunilor lui Melchior Balassius i Antonius Siculus. Ace 14
izvor arata, ca nici Despot.Voda nu ar fi lipsit agi trimite din
Moldova oamenii sal de incredere, spre a incita pe Secui la ras.
coals ca, profitand astfel de starile tulburi ale Tarii transilvane,
el sa poata lua din nou in stapanire Ciceul *i Cetatea de Balt&
care fusesera daruite din partea regelui Matia pe seama lui Stefan
cel Mare. Despot insu*i amenintase pe loan Sigismund ca, de
nu.i vor fi restituite aceste cetati, va cauta in scurta vreme sa
le smulga cu arma chiar daca principele transilvan i lesar fi
ascuns in sin.') Au contribuit deci felurite imprejurari de politica
externs i interns sa creeze o atmosfera favorabila pentru rascoala
aceasta din primavara anului 1562, cand multimea Secuilor in
armati alergase la o adunare ob0easca in Odorheiu, hotarati sa
inceapa lupta pentru redobandirea drepturilor i a libertatii for
') Szentmartoni Kalman, Janos Zsigmond erdeIgl fejedelem elet- es
jellemrajza (Viea(a si caracterul principelui transilvan loan Sigismund) Cristur
Odorhei 1954, p. 357 cf. si Anuaral Inst. de 1st. Nat. Cluj, vol. VI, p. 623-6
si Szadeczky Kardoss Lajos, A szeketg nemzet teirtenete es alkotmcinga (Istoria
si constitutia na(iunii secuesti) Budapest 1927, p. 118 sq.
') N. Istvanffius, Regal Hangaricl Historla. Coloniae Agrippinae 1685,
p. 275, ,quandoquidem paulo ante literas ad Ioannem Sigismundum dederat,
plenas irarum et contumeliae, quibus, nisi Cicio et Quicullo arces sibi reddei
renter, quae a Mathia Rege, principi Moldaviae Stephanos, qui bellicosus dictus

est, dono datae erant, se brevi armis repetiturum et, etiamst eas in penetra.
libus pectoris recondidlsset, erepturum arrogauter admodum et superbe !lima
batur`. loan Sigismund ar fi raspuns acestei amenintari rostind cuvintele
,Cretenses aunt mendaces', prin ele facand aluzie la originea cretan8 a lui
Despot Voda, cf. Monumenta coin. Regal Transiloaniae, vol. II, p. 166.

www.dacoromanica.ro

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL XVI

39

pierdute. loan Sigismund a incercat zadarnic saal linisteasca tri.


mitand la 14 Mai o solie, care le promitea ca toate drepturile
din vechime le vor fi restituite, daca se vor potoli i vor parasi
gandul razvratirii. Promisiunii ins& nu i.au dat crezare, ci sub
comanda capitanilor Gheorghe Nagy si Ambrosie Ghepesi des.
lantuira furtuna, amagindu.se cu speranta ca vor izbuti sa atraga
si pe Sasi la rascoala. Dintru inceput li se pared ca vor izbandi.
Trupele lui Gavril Mai lat, care pornisera dela Fagaras contra raz.
vratitilor, au fost respinse, dar oastea trimisa sub comanda lui
Ladislau Radak, inaintand repede, a izbutit sa.1 imprastie intro
ciocnire sangeroasa Tanga Nierad (Nyarad) si sa prinda pe cei
doi capitani al rascoalei. S'a intrunit apoi dieta transilvana la Si.
-ghisoara (21. VI. 1562) spre a Iua masuri de retorsiune. Nagy si
-Gyepesi au fost trasi in taps, alte capetenii ale rascoalei arum.
cate in temnita. Secuilor de rand li s'au desfiintat vechile drepturi
de nobili, impunandu-li:se obligatiunea de impozite si dijme, fiind
impinsi astfel spre treapta lobagiei, institutiune care nu existase mai

inainte in teritorul secuesc. Multora din cei prinsi li s'a taiat


urechia ; amintirea acestei pedeOe s'a pastrat in graiul secuesc
multa vreme tOrin cu urechia taiata" (hasitott fulu paraszt) sem.
nificand pe Secuiul cazut la iobagie.')

De tratamentul vitreg aplicat iobagilor in veacul XVI din


partea nobililor latifundiari, dela o vreme incepusera si acesti din
1) Mlscarea pornita pentru redobandirea vechil libertaji secueSti, s'a
-terminat astfel cu tristul rezultat al plerderil el totale. De acs continua stare
de nemuljumire a populajiunii secuesti yi repedea el pornire spre razvratIre.
'La 18. IX. 1571 scrla Stefan liathori ca Seculi sunt larast gala sa incerce a re.
-dobandi cu arma, daca nu se poate altfel, pierduta libertate a poporului for
,ita nunc ettam directe eo tendunt, ut amissam populi libertatem, sl non
aliter, etiam armts recuperent'. Dar socotea ca din anume cauze vechia fiber.
-tate nu li se mai poate restitui - antlqua eorum libertas certis rationibus ad.
mitts baud possit - 01 recomanda sa fie corupil cu ban! 6-8 Insi dintre (rune
Usti for ,sex aut octo potiores ex els argitione ease corrumpendos, qui cum
authoritate inter eos polleant, aliquot colonos singulis ex eisdem Siculfs confe.
Tenda esset aliqua spes opera illorum caeteros sevandi'. Mon. coin. Raga
Trans.. vol. II, p. 410-411. Fara a se fl gandit, o clips macar, la asemenea
zatiloace, Mihal Viteazul Indata ce a luat carma Principatului transilvan, a
restituit pe Secul in vechia for libertate. Cf. I. Lupo, Documente Istortce
iransIlbane, vol. I, Cluj, 1940, p. 8-9.

www.dacoromanica.ro

40

i. LUPA$

urmd a se ingrozi. In sufletul poporului prinsese raddcini, crew


dinta ca cucerirea turceascd nu ar fi fost altceva decal mania sit
pedeapsa lui Dumnezeu, trimisa asupra tarsi, din pricina rdutdtit
carmuitorilor ei. 0 dovada despre retnuscarea, ce cuprinsese

pentru moment $i sufletul nobililor impilatori, se poate gasi in


motivarea articolului de lege 26 at dietei din 1547, prin care se
dispunea sa fie usurata incdtva soarta iobagilor. In motivarea
aceasta recunosteau nobilii cif s'au ivit semne despre mania lur
Dumnezeu cel Area bun $i puternic Dei optimi maximi vindex
ira
ca nimic nu a putut sa aducd Tarsi unguresti mai mare
stricaciune decat asuprirea iobagilor, at caror strigat de durere
se inaltd mereu inaintea fetii lui Dumnezeu ascendit jugiter
ante conspectum Dei.

Spre a domoli mania lui Dumnezeu, diets


decide sa li se incuviinteze iobagilor din nou vechiul drept de a
se putea muta dela un stdpan la altul, de a nu mai fi legati de
glie, dupd cum ii inlantuise Tripartitul verboczian.
Cuvintele din motivarea acestei legi cuprind din parted no.
bililor o vadita marturisire a propriilor pacate si nedreptati. Dar
ispdsirea acestor pdcate nu a urmat. Abia trecuse un an $i aceeasi
nobili desfiintara in dieta dela 1548 legea din 1547 sub cuvant
ca iobagii se muta toti pe teritorul de sub ocupatiune turceascdt
$i latifundiile for raman MIA brate de munca. Bietii iobagi se
simteau mai bine sub stapanire turceasca, decat sub asuprirea net
milostiva a nobililor maghiari,') care prin legea din 1548 ii arun.
caserd din nou in catusele verbOcziane.
Dieta transilvana, convocata la Turda in 1567, hotarise de
asemeni reintoarcerea iobagilor fugiti de pe moside stapanilor no
') Stapanitorli turd aveau mai multd mild pentru iobagi. Este deci
explicabila pornirea acestora de a se refugia sub protectiunea noullor ocu
pant'. In istoriografta magbiara s'a ivit o reactiune tmpotriva vechil concep.,
Muni de a infatip regimul turcesc In culorile cele mai tntunecate. Un spe
cialist ca Takits Sdndor afirma, in temeiul izvoarelor, ca Turcii trimiteau
totdeauna elita poporului for (a torok nepnek szine lava) in partite Ungariel
de sub stapanirea lor. Cf. Talcats Sandor, A budai basiihrOl. (Despre pasalele
din Buda) to Torteneti Szemle. Bpest 1912, p. 40 sq. El subliniaza ca in deo.
sebi protestantil se bucurau de protectiunea Turcilor, dar gl taranirnea se
allpea mai bucu,ros de el decat de domnit maghiarl. Ormanyl jdzsa scria paw
latinului la 1561 ,Poporui supus inteatata s'a alipit de Turd, !neat 41 tra
deaza propriul sange, pe cregtini, facand tot felul de spional Turcilor'. (Ibidem,

p. 59, n. 2).

www.dacoromanica.ro

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL XVI

415

bill, precizand insa ca numai iobagii, care parasisera brazda sta..


panului for dupa anul 1556 sa fie adu0 inapoi, iar cei ce fugisera
inainte de acest termin, sa fie lasati in pace pe la locurile unde
erau asezati.')
In asemenea imprejurari de asuprire necrutatoare, proprie
sa pricinuiasca nemultumiri in sufletul taranimii obidite, s'a ivit

in jumatatea a doua a veacului al XVIlea o noun miFare


populara initiata si condusa de un Roman cu numele Gheorghe

Craciun In anii

1569-1570

pandise superstitia

ca pe la

in regiunea Debretinului. Se ras.


1567,

cand se implinea o juin

tate de veac dela fixarea tezelor lui Luther pe up bisericii din


Wittenberg, va fi sfarsitul lumii vechi $i inceputul unei lumi
noun, intemeiata pe invataturile curate ale apostolilor lui Christos.
In aceasta atmosfera de framantari sufleteti, de superstitii si
dibuiri, se iveste in vara anului 1569 mentionatul Gheorghe,

Craciun, un Oran roman,!) originar din regiunea. $41ajului sau


din Baia Mare. Si lui i se zicea Omul Negru", ca i tarului"
loan Nenada, atat pentru fata lui negricioasa, cat i pentru
pata neagra ce avea de.a4ungul corpului, pornind dela ceafa.
Aceasta pata o socotea cronicarul SzamoskOzi ca nu ar fi fost
dintr'o simpla intamplare, ci din zamislirea necinstita" a lui
Gheorghe Craciun, 8) care a reu*it prin puterea credintei, mai
mult decal prin alte arme, sa atraga spre sine multime mare de
sateni. Incepand sa predice despre necesitatea unui razboiu pentru
izbavirea crestinilor de sub Turd, plasmuise ca prin sewn dum.
') Monumenta comittalia Regni Transilodniae, vol. If, p. 231. ,...ante
earn vero discessi in suis locis pacifice relinquantur permansuri', cf. si I.
Lupas, Istoria bisericeasca a Ron:at:flop ardeleni, Sibiu 1918, p. 5f-52.

2) InsemnAri contemporane 11 1nf8liseaz8 ca Roman din Baia Mare sau

din SAlaj, cf. Revesz Imre, Aarcicsong Ggargg, a fekete ember (Gheorghe
CrAciun, omul negru) In revista Szcizadok 1936, p. 187-188. Istoricul maghiar
nu scapa ocazia sA facA amIntire, to legatura cu miscarea lui Gheorghe Cra.
chin dela 1570, si de cazul recent al lui Petrache Lupu dela Maglavit.
3) Mon. Hung. Hist., vol. XXVIII. Szamoskozi, Rerum Hungaricarum
fiber primus, p. 101 ,Eam notam non a casu, sed viciato conceptu lilt inustam
fuisse, credi par est, ex eoque Nigri hominis cognomentum in vulgo sortitum
esse. Quae sane res lam inde a natalibus, morum improbitatis et infidi ingenii
erat argumentum. Hoc modo Karacion, cum fictae religionis vafricie, poten.
this quam ullis arm's, tamquam Gallicus Hercules stoilidum agrestlum vulgus.
post se traxisset, videns e nobilitate militarique ordine, poene nullos ad sigma.
sua se conferre, cunctantius destinata expediebar.

www.dacoromanica.ro

-42

1. LUPA$

nezeesc i.ar fi fost incredintata lui soarta tarii si prorocind ca va


.sdrobi pe Turd, oricat de marl ar fi puterile lor ; nu trebue sa.si
viarda creVinii speranta, cad Dumnezeu va lupta pentru propria
:sa cauza $i va birui pe dupiani fara arme. Multimea naivilor,
-dand crezare spuselor lui, it urma Ca pe un David Intarit cu putere
de sus, fiind gata sa.si dea sangele si vieata pentru sf. cauza. ')

Ceata aderentilor sai sporind mereu i modesta casa a lui


Kardos din Debretin, unde se adapostise catva timp, devenind
neincapatoare, el si.a intocmit o tabard in apropierea orasului
lara niciun fel de Intaritura, grupanduqi apoi $i oamenii (aprox.
5-10.000, in cete de calareti, numindu.i frati" $i fii", tinandwi
in traiu de primitive comunitate cretina in disciplina severs,
oprindu.i dela Inluraturi, 2) *i obinuindu.i cu rugaciuni dimi.
neata, la pranz $i seara, spre a putea fi part* de gratie divina.
Localitatile din apropiere erau obligate sa.i aduca in tabard hrana
de trebuinta. In aceasta oaste sfanta" a credincioOlor lui Gheorghe
nu putea patrunde nimeni decat supunandu.se unui anume ritual,
asemanator in parte celui obisnuit la admiterea in vreun cin
calugaresc, prin punerea manilor si atingerea parului de catre

insusi Omut Negru, care.i mai faced si o crestatura $i ii da o


gluga moale.8) Acest ritual impresiona pe iobagil care, indemnati
V de alte motive, Incepura a parasi moiile stapanilor nobili i a

se indrepta spre tabard din preajma Debrelinului, fara sa tina


seams de masurile de opreliste ale organelor administrative, care
') Ibidem, p. 97 -98: Fingit, sib! singularI Del instinctu Ungariae per'.
clitantis curam commendatam esse arma capienda, castra habenda, exigua
admodum manu, Turcarum quamlibet validas Ares, se contriturum. Nihil esse
clesperandum, Deum pro sua causa pugnaturum, et vel sine armis hostes pro.
fligaturum... Adeoque verborum illecebris, simulationisque artificio stolidam
multitudinem Karacion seduxerat, ut alacres virum scilicet fortissimum, pu.
blicae libertatis assertorem, Turcarum debellatorem, Del ipsius tutela munitum
sanguinem et vitam in tam honesta plaque
Davidem, sponte sequerentur,
causa se posituros profiterentur".
2) M. Hung. Hist. Ss. XVI, p. 457.

8) Ibidem, p. 100 , Sordid= quodque et insolens convicium ac turpe


quodlibet verbum, castris explodebat ; sancta omnia saltem in speciem ut
-essent, operam dabat

Ipse dux, milites filios vocitabat, milites ilium patrem.

Auctorandi milites ritus erat, ut ipse dux capillos tyronis involaret, ac lent
tractu vellicaret, moxque 1111 ab occipitio levem colaphum impingeret. Haec
Initiandi erat forma, hic ritus".

www.dacoromanica.ro

RASCOALE TARANESTI TRANSILVANE IN VEACUL xvi

43

Incercau sd.i impiedece. Se mai svonise a ar fi fost in stare se


vindece bolnavi.')
Dar celor ce acordau incredere excesivd cuvantarilor lui
.Gheorghe, nu le.a fost crutatd desamdgirea. In primavara anului
1570 pornind razboiul sfant", pentru recucerirea unei cetati
(Baloszentmiklos) dela Turd, a spus ostasilor sai, ca nu trebue sa
se Ingrijeascd pentru merindea necesara la drum, cad Dumnezeu
cel nemuritor, pentru care ei lupta, le va purta de grijd. Uzand de
un siretlic, a trimis totusi inainte oameni cu bucatele de trebuinta
asezandu tocmai la cotiturile drumului, pe unde urma sa treacd
el cu cetele sale. Amdgiti ca Intariturile vor cddea, cum li se
spusese dela inceput fara nicio sudoare $i sange, sine sudore et
sanguine ullo multi din ei furs smaceldriti ca oile",2) iar altii,
mai putini, iii cautard scaparea prin fuga. Omut negru, fara sa.si
fi pierdut curajul, cauta sd explice infrangerea, spunand ca sufletul
necurat $i necredincios at luptatorilor sai ar fi pricinuit desastrul ;
cu o ceatd aleasa porni spre Solnoc In speranta ca ad se va arata
ce poate savarsi adevdrata credinta in Dumnezeu."
Dar speranta lui nu mai era in stare sa reface increderea
sdruncinata a oamenilor, care incepuserd a dezerta dupe ce nu
mai primeau nici hrana necesard. Astfel se vdzu nevoit sa se In.
t oarca la Debretin, cu o ceata de 300 insi, cautand iardsi ada.
post in casa lui Iosif Kardos. Chemand aci pe primarul orasului,
ordona oamenilor sa.1 spanzure. Primarul fu insa mai dibaciu,
indrumand el pe gadele orasului sa taie capul Omului negru".
Urmasul lui Gheorghe Craciun, Vasile Suciu (SzOcs Laszlo), voind

sa razbune moar tea comandantului, cazu $i el victims unui asa.


sinat, sfarsindu.se astfel rascoala din regiunea Debretinului.
Cercetatorul maghiar Emeric Revesz, a gasit in arhiva acestui

ras o singurd mentiune relativd la dispositiunea lui Gheorghe


Craciun de a fi spanzurat pentru hotiile" sdvarsite (propter latro.
cinium") delicuentul Simion Varga, ale cdrui lucruri au fost ce.
date apoi sotiel lui. De aci rezulta ca Gheorghe Craciun a exer.
citat, in chip vremelnic, chiar o putere executive in acest oral
sau in preajma lui, Inainte de a i se fi sdruncinat situatia si
1) Revesz Imre, 1. c., p. 191.
2) Ididem, p. 105s ,,Hoc modo Karaclon, cum inermem stolidamque me.

tliastinae plebis multitudInem, armatls et ad pugnam instructis Turcis obie.


cisset, in ipsa arce inque portis veluti pecora trucidanda curavit ".

www.dacoromanica.ro

44

de a i se

I. LUPAS

fi

pregatit sfarsitul naprasnic, la fel cu al starului

loan Nenada..
Ace lasi cercetator, profesor de istorie bisericeascd la Uni.
versitatea din Debretin, exprimd parerea ca In sufletul rusticulut

profet roman ar fi plutit, infasurat in negura visul unui regat


taranesc al Sionuluiu. El ar fi urmarit deci, pe Tanga scopul de
a izbdvi pe crestini de Turd, o tendinta ostild preotilor si nobi.
lilor. Dupd o insemnare cronicareasci, aproape contemporana, pe
acestia iar fi tdiat cu oastea sa taraneasca $i, daca rascoala nu
s'ar fi spulberat asa de repede, in vara anului 1570, numele lui
Gheorghe Craciun, caruia din partea istoriografiei i s'a dat pans
acum putina atentiune, ar fi avut darul sa fie transmis posteritatii
in culori poate chiar mai tragice decal numele lui Gheorghe Dosa
Secuiul.')
.

..

Din cele cinci miscari revolutionare, schitate in cuprinsut


acestor pagini, cea mai intinsa prin desfasurarea ca si prin conse=
cintele ei de duratd seculars a fost, fart IndoialS, cea comandat&

de Gheorghe Dosa Secuiul, precum $i cea dela 1562, care a


impins pe Secui la treapta iobagiei ; iar ca cea mai inofensiv&
si mai lipsita de urmari grave apare cea din Tara Fagarasului,
la care a participat cu atata dinamism Anca din Ucea, incat actul
de judecata a tinut saai dea calificativul de pessima proditoey
Ca expresiuni tipice ale unor stari sufletesti bohiavicioase apar
miscarile de razvratire mistica de sub comanda lui loan Nenada
$i a lui Gheorghe Craciun.
Frecuenta acestor miscari revolutionare din veacul al XVI.Iea
$i repetarea for la intervaluri asa de scurte sunt indicii sigure, c&
situatiunea interns a Transilvaniei, in faza ei de transitie dela forma
medievala a Voevodatului spre organizarea mai evoluata a Prin.
cipatului, nu era nicidecum linistita.

11) Revesz lmre, p. 186, Idem, Debrecen lelhi ocilsdga (Criza stdleteasca
a Debretinului) In revista Szdzadok 1938, p. 200-201.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI MATEI BASARAB


$1

RELATIUNILE LUI CU TRANSILVANIA

Academia Romana a decis intr'o *edinta plenary din Iu lie


sa comemoreze, in toamna acestui an, prin o serie de conferinte
istorice, aniversarea de trei sute de ani a urcarii lui Mates Basarab
in scaunul domnesc al Munteniei. Prin adresa cu Nr. 1899 am
fost invitat sa fac 0 eu In ziva de II Noemvrie o comunicare,
careia ii fusese destinat locul at 5 =lea intr'o serie de 11.
Ca unul dintre cei ob4nuiti sa duca la indeplinire, in limi.
tele posibilitatii, fara intarziere insarcinarile primite din partea Aca.
demiel Romane, Va rog, Domnilor Colegi, sa nu.mi luati in nume

-de rau, daca de astadata raspund cu o zabava de cateva sapta.


mani la invitatiunea, ce rni.ati facut prin mentionata adresa, zabava

pricinuita de imprejurari cu totul neatarnatoare de vointa mea.


Dupa ce Academia Romana a consacrat una din edintele
publice din Noemvrie comemordrii lui Alexandru cel Bun, nu
putea trece cu vederea nici faptul ca in toamna acestui an s'au
implinit trei veacuri dela inceputul domniei lui Matei Basarab, care

a deschis in istoria neamului romanesc o fecunda epoca de pro.


fires lasandu.ne drept amintire, in cronicile *i documentele tim.
pului sau, cateva din cele mai bogate in invataminte pagini ale
trecutului nostru sbuciumat.
Imprejurarile care au facut cu putinta, in al treilea deceniu
at veacului al XVII.Iea, acest inceput de domnie, impreunand
vitejia strabuna intr'o fericita colaborare cu prudenta i cu mode.
ratiunea, merits deci sa fie improspatate, cu acest prilej, in cateva
linii resumative.
La sfaritul veacului al XVI.lea se schimbase directia potiticii
- externe a celor trei sari din preajma Carpatilor, alaturandu.se condu.
Comunicare facuta In sedInia Academie! Romane dela 16. XII. 1931

www.dacoromanica.ro

46

L LUPA$

cdtorli Transilvaniei, al Munteniei si ai Moldovei la actiunear

Ligii creVine i pornind o ofensiva viguroasd impotriva Turcilor.


Cu toate ca eroul dela CAlugareni i dela $elimbdr, Mihai Viteazul,
Isi curmase brusc firul rasunatoarelor biruinte, stropind cu sangele
sau de victims a pismdtaretului Gheorghe Basta tarana dela Turda,
far continuatorul politicii sale aldturi de Habsburgi, Radu Serban
fusese sortit sa culeagd, drept roadd a strdlucitelor sale izbanzi ostd,
e*ti dela Braov, surghiunul dureros, directiunea filocretind In
politica Tari lor Romane a continuat sa se afirme cu tarie in cursul
veacului al XVII.lea.
Un reprezentant iscusit al acestei directiuni politice a fost Matet

Vo cici Basarab, fiul lui Danciu Vornicul i at sotiei sale Stanca


din Brancoveni. Tatal sau insotise pe Mihai Viteazul In expeditia
din Transilvania i, murind ad, fu inmormantat in biserica Mitro,
poliei romane din Alba.Iulia, la 1600, de unde ramd*itele tut
trupe*ti au fost ridicate la 1648 i aezate in manastirea Arnota.
Succesiunea lui Matei la tronul TArii Romaneti o inlesnise
considerabil curentul de reactiune Impotriva elementelor greceti
a cdror tendinta de dominatiune politica inspira serioase ingrijo.
rari vladicilor 11 boierilor trimi*i la 1595 in Ardeal, sa Incheie

In numele lui Mihai Viteazul tratatul de alianta cu Sigismund


Bathori. De aceea aflara de cuviintd a introduce in textul acestuitratat o dispositiune de aparare a intereselor de class *i locale Lap
de primejdloasa penetratiune greceasca stipuland ca Intre cei 12

boieri jurati (sfetnici ai Domnului) Grec de natiune nu poate fi,


nici vreo slujba privitoare la carmuirea tdrii nu poate cdpata ; sa
faca negustorie e slobod" ')...
Dispositiunea aceasta nu a fost insd respectata. Prin mijloace
de mituire, foarte frecuente i pretuite la Poarta Otomana, Greciis'au tiut imbulzi nu numai in divan, ci adeseori *i In scaunul.
domnesc, oricat de mult indispunea aceasta imbulzeala a for pe
boierii nationalili, care Incercara la 1612 i la 1618 sangeroase
miscdri de revolts contra elementelor greceVi.
Chiar antecesorul lui Mate' Basarab, voevodul Leon Tom*a(1629-1632), zis *i Leon Stridie sau Stridiacul, era un Grec, care
cumpdrase tronul Tarn Romanesti dela Sultanul din Constantinopol
9 I. Sarbu, Istorta tut Mihai Vocki Vtleazul. Bucuregti 1904. vol.
pag. 273

www.dacoromanica.ro

1,

INCEPUTUL DOMNIE! LUI MATE! BASARAB $1 RELATIUNILE LU1 LU TRANSILVANIA

4T

cu suma de 300.000 taleri, nascocindu.si dupa ob:ceiul vremiir


origin de Domn, ca pretins fiu al voevodului Stefan Tomsa din
Moldova. Cand trecuse reprezentantul Suediei, Paul Strassburg, pe
la curtea lui, it gasi impresurat de Greci ; chiar cuvantarea lui

trebuia sa fie talmacita greceste, ca s'o Inteleaga acest princepset vayvoda Leo, natione Graecus".')
-Boierii olteni, nemul(umiti cu carmuirea lui de exploatare,
Isi strang randurile irnprejurul lui Aga Matei din Brancoveni, pe
care venetianul Bartolomeu Lucadello 11 numeste intr'o scrisoare
a sa din Constantinopol 20. IX. 1630
sef at intregii ostirt
din Tara Rornaneasca. (Hurmuzaki 1V. 2 p. 450).
In Octomvrie 1630 ei parasira tara, trecand in Transilvania,.
unde noul principe Gheorghe Rakoczi Iii primi cu bucurie pu.
tandu.se folosi de ajutorul for ostasesc in lupta contra imperialilor,,
care sprijineau preten(iile Ecaterinei de Brandenburg, vaduva lui.
Gavriil Bethlen, la succesiunea tronului transilvan.
Pe Leon Voda, fireste, nu putea sa.I lase indiferent neastep._
tata secesiune a boierilor olteni si grabnica for Infratire cu tru.
pele din Transilvania. Spre a.i indupleca sa se Intoarca in tara
de o parte, iar de alta spre a potoli curentul de nemultumire,
convoaca in vara anului 1631 o adunare obsteasca, hotarind ex.
pulzarea Grecilor daca 'nu se vor scrie in cetele tarii", spre a

trage la nevoie cu tara" $i intarind insusi Leon Voda, cu jura.


mant pe Sf. Evanghelie, hotarirea de a inlatura toate obiceiurile
rele, strecurate la conducerea tarii prin Grecii care amestecau.
domniile si precupetiau tara pe capete asuprite".
Incercarea de pacificare Insa nu a reusit. Boierii pribegi iii
dadeau seama, ce temeiu se poate pune pe cuvantul $i juramantul
Grecului incaput la stramtoare. De aceea ei revin in tars cu trupe
ardelene de stransura, hotariti sa.I alunge pe Leon Voda din scaunul
domnesc al Munteniei. Intaia for incercare inns nu izbuti. In lupta,
ce s'a dat Tanga Bucuresti, to 23 August 1631, Leon ramase bi.

ruitor, eternizand amintirea biruintii sale prin o cinstita cruce


In numele Sf. Gheorghe". Dar pribegii invinsi se retrasera la ma.nastirea Tismana si de aci dupa ce au izbutit sa resiste unui
asediu de trei zile - se intoarsera iarasi in Transilvania.
1) Szilagyi Sandor, I Rdkoczt Glleirgg diplamdczial Osszekeitteteseinek
15rtenetehez. (La istoria relallunilor diplomatice ale lui G. R. I), Budapest, 1889,

pp. 83-126 gi fragmentar la T. Ciparlu, Arhiou pentru Biologie Si istorie.


Blag, 1867, pp. 12-16.

www.dacoromanica.ro

-48

L LUPAS

Acura lega fost de bun ajutor interventiunea diplomatica a lui


-Gheorghe Rakoczi, care staruise prin soli trimii la Poarta, sa fie
inlocuit Leon Vocia, ca unul care nu era capabil sa asigure linitea
tarsi. El fu in adevar mazilit in vara anului 1632 i inlocuit cu
Radu, flu! lui Alexandru Ilia din Moldova, care spre a catiga
pe Rakoczi de partea sa, ii promisese un tribut de 6000 ducati.
Dar incercarea aceasta a Maras fara niciun rezultat, dupa cum
apare dintr'o scrisoare a lui Rakoczi, care la 15 August 1632

se adresa lui Mehemed Abaza pap din Silistra in chestiunea


boterllor maiden! pribegi
in negotio boeronum profugorum
Transalpinensium
rugandu.1 sa le stea in ajutor fiindca, dei
Leon Voda a fost inlocuit cu alt voevod, ei totui nu se pot intoarce
in tara din cauza Grecilor, caci i pana acum nu i.a suparat insui

voevodul, ci mai mull Grecii din preajma lui, care nu con.


tenesc a scorni invinuiri nedrepte impotriva boierilor de tara, in.
taratand pe Domn cu manie asupra for i silindu.se a le stange
vieata, ca dupa nesaturata for pofta sa poata apoi prada i pustii
in voie taro puternicului imparat. S'ar intoarce boierii bucuros in
lara, caci ii amara bietilor de ei pribegia pe aiurea dei aci (in
Ardeal) n'au nicio suparare, - dar spun ca nu cuteaza nici intr'un
chip, cats vreme acei Greci straini nesaturati vor fi langa Voda In
sarmana for tara. De aceea se indreapta catre noi - scrie Rakoczi
i ne roaga sa.i ajutam i sazi ocrotim. Ceea ce noi, atat In
virtutea credintii noastre catre puternicul imparat, cat i din mils

pentru sarmana for tarn, am face bucuros, daca. am gasi vreo


cale i vreun chip ; dar Maria Ta avand In aceasta mai mare
putere, daca ai fi cu buns credinta catre ei, ti.ai lua plata i dela
Dumnezeu. Au scris Marie' Tale i ei, bietii boieri care acum
stau la noi, intelegi Maria Ta jelania 1 suferinta lor. Te rugam
i noi pe Maria Ta cu dragoste frateasca, daca vei putea gasi cu
inteleapta judecata vreun chip spre ajutorul i ocrotirea sarmanei
tari i a boierilor impotriva acelor Greci hrapareti nesaturati,

Maria Ta sa le fii sprijinitor. Credem ca el, sarmanii vor fi pentru


aceasta recunoscatori Marie' Tale. $i noi de asemenea vom priori
aceasta cu dragoste frateasca dela Maria Ta".')

In mod atat de staruitor i cu atat de vadit sentiment de


compatimire pentru soarta boierilor pribegi, solicita Rakoczi spri.
1) Szilady Aron es SzIlagy1Sdndor, Torok-maggarkori dllamokmdngtar
(Magazin* de documente de Stat turcomagbiare), 1V. Pest, 1869, pp. 177-178.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIE1 LU1 MATE BASARAB $1 RELATIUNILE LU1 CU TRANSILVANIA

49

jinul lui Abaza Pap, incdt scrisoarea lui, citita cu atentiune, face
impresiunea ca trebue sa fi fost inspiratd chiar din partea celor ce
vor fi contribuit si la redactarea textului din hrisovul dela 1631.
Evident, a pe Matei Basarab si pe partizanil sdi nu putea
sd.i multumeascd simpla inlocuire a lui Leon cu Radu. Pentru
a.si gdsi la Poarta un sprijinitor $i mai influent, decdt Rakoczi,
i intrard in legaturi directe cu Abaza Pap din Silistra, care tri.

mise pe preotul Ignatie Sdrbu din Nicopol (ajuns mai tarziu


episcop al Rdmnicului si mitropolit al Ungrovlahiei) in Fdgdras,
unde haldduia Matei Basarab, asigurandu.1 de intreagd protectiunea
sa, iar pe Rakoczi ii vesti, sa nu mai addposteascd pribegii la

dansul, ci sd.i trimitd in tam lor. Era in vestirea aceasta o mar.


turisire deghizata a intentiei de a le da mana de ajutor, sa.si
atingd scopul.

Matei nici nu a mai intarziat mult pe la Fdgdras, ci trecand


in Banat stranse oaste de Romani $i Sarbi din tinutul Mehadiei
si porni spre Tara Romaneasca, unde i s'au alaturat toti boierii
nemullumiti care - dupa cum spune cronica tarii -, au rugat
toti pe Dumnezeu si au luat pe Matei Aga cu sita, neajuns to

.rasa lid, de l.au dui la Mehmet.Abaza pasa". Acesta numai


decdt l.a imbracat cu caftan ... si.i dete pap surlari ca unui
Domn Si Turd $i beslii ajutor. Ludndusi apoi ziva buns dela
pap, au purees dela Dunare Septemvrie 17 si au intrat in scaun
in Bucuresti la 20 Septemorie 16321%1)

Abaza pap, pentru a.si justifica atitudinea in aceasta che.


stiune importantd, s'a grabit a raporta la Constantinopol, prin un
trimis special, ca intreaga Tara Romaneasca it vrea pe Matei Ba.
sarab. Alta solutiune nu este cu putintd pentru scaunul devenit
vacant prin mazilirea lui Leon Voda.
II

Mates Basarab isi incepea deci domnia, in toamna anului 1632,


In chip revolutionar, impotriva vointei Sultanului suzeran, sprijinit

insa pe vointa poporului, care, de astadata a isbutit sa ducd la


izbanda, cu brat lnarmat, cauza celui ce s'a dovedit mai tarziu
vrednic de toata increderea si dragostea tdrii cdrmuite de dansul.
0 delegatiune a lui Matei Basarab nu a intarziat a se prezenta
la Constantinopol In 14 Octomvile 1632, Incercand sa obtina
1) Cronica anonimii, ed. 1859, p. 85.
4

www.dacoromanica.ro

50

L LUPAS

pentru noua domnie confirmarea (cdftanirea) din partea Sultanului._

Acesta ramase insd neinduplecat. Sofia lui Matei fu respinsd, iar

Abaza pasa primi ordin, s introduca in scaunul domnesc din


Bucuresti pe tandrul Radu Ilias, care sosise la Dundre, dar necu.
tezand sd treacd in Tara Romaneascd, unde stia ca nu are nici
un sprijin, se Buse la tatal sau in Moldova. Cu ajutorul acestuia
$i cu cete turco.tatare veni apoi sd.si ocupe tronul, dar fu batut
inteo luptd crancena in preajma capitalei. Despre lupta aceasta,
desfasuratd Tanga manastirea Plumbuita, spune cronicarul contem.
poran : .fost.au razboiu mare de dimineata pand seara ; fdcut.au
Tdtarii mare ndvala in multe randuri, cat se amestecau unii cu
altii batandu.se tot cu sabiile goale $i nimica nu puturd folosi.
Ci cand fu in diseard, au dat Dumnezeu de au fost isbanda lui
Matei Voda ; iara Radul \Todd au dat dosul fugind cu mare
spaimd $i cu capul gol ; $i multe trupuri au cazut jos de sabie.
Atuncea au pierit si Nicolae vistierul $i Papa logofatul of Greci ;.
iara Hrizea vornicul $i Mihul spdtarul si Catargiul $i Vasilache
aga si Dudescul vistierul, acestia au scapat cu Radul Voda in
Moldova ; iara pe alti boieri pe toti i.au Prins vii ; pe Turd insa
nu i.au bantuit nimica, ci au venit cu steagul impdrAtesc de s'au
inchinat la Matei Voda. Facutu.s'au de trupurile acelora, o mo.
vila mare in marginea orasului despre Dudesti, ca sa se pome.
neasca; WA Matei Voda Inca s'au intors in oras la scaunul lui,
dand laudd mare lui Dumnezeu, pentruca I.au izbavit de vrdjmasii
lui si ai tarii ... lard cand au fost la Dechemvrie 13 zile, purces.au
Matei Voda la impdratie cu Sulimanraga imbrohorul (trimisul Sul.
tanului) $i multi boieri si pdrintele VIddica Grigorie $i Teofil
episcopul $i rosii $i calarasi, $i dorobanti $i popi $i au mers pe
la Abaza pasa. Lard Doamna Elena a lui Matei Voda venit.au in
scaun in Bucuresti Marti Dechemvrie 18 zile".,) ...
Cu stdruinte incordate $i cu obisnuitele pungi de galbeni a
isbutit Matei in timp de 6 saptamani sa castige $i la Poarta oto.
mans din Constantinopol o biruintd, - aceasta de ordin diplomatic
.- spulberand intrigile $i uneltirile, pe care le faurise impotriva
lui socrul rivalului s Radu, Grecul Kurt Celebi.
') Cronica anonima, ed. 1859, p. 87-88. La Constantin C5pitanul se
poate gas! amanuntul a ,Bucurestenli cu copiii se suea pe garduri de se uita,

cum se bate rgthgull, cf. Magazin Work pentru Dacia. Bucuresti 1845
tom. 1, p. 288.

www.dacoromanica.ro

1NCEPUTUL DOMNIEI LUI MATEI BASARAB $I RELATIUNILE LUI CU TRANSILVANIA

51

Intr'aceea interveni din nou si principele transilvan Rakoczi


demonstrand Sultanului ca, daca ar aseza iarasi Grec in scaunul

Tarii Romanesti, biata tare nu s'ar mai putea ridica din strict.
dune. El staruia deci recomandand pe Matei Basarab ca pe un
patriot adevarat si iubit de saracime". Dupa ce fu admis in Fe.
bruarie 1633 sa sarute mana sultanului Murad IV, Matei primi
caftanul de domnie si se intoarse in tars, unde fu intampinat cu
entusiasm de populatiunea, care.i pregati o cale de triumf dela
Dunare pans la Bucuresti. $i au purces Matei Voda - cum scrie
cronicarul -, din larigrad Februarie 18 zile si au intrat in scaun in
Bucuresti Dumineca, Martie In 10, si au fost mare bucurie $i ve.
selie la toata lard, dela mic pans la mare, si mul(arnea tuff Dam:,

nezeu de Domn bun si milostio si crestin 31 loau isbeioit de


rat orajmasi straini".1)
In scurta vreme a dovedit Matei Basarab cu prisosinta, ca
merits increderea, pe care Cara o pusese intr'insul. Cu toate ca
Rakoczi it sfatuia sa pedepseasca cu confiscarea averilor pe boierii,
care se alaturasera la tabara lui Radu cel numit de Turd $i sa.si
sporeasca astfel mosiile, cum obisnuise a proceda. si el in Transil.
vania, Matei n'a volt sa primeasca sfatul acesta. Ditnpotriva, a
acordat amnestie tuturor silindu.se a inaugura un regim de dreptate
si moderatiune in politica interns, de prudenta si prevedere in
cea externs.
Ca reprezentant al curentului de reactiune contra Grecilor,
era firesc sa is Matei, chiar dela inceputul domniei, masuri ener.
gice spre a pune stavila covarsitoarei influente straine in trebile
tariff. Programul alcatuit de prietenii sai, pribegiti in Transilvania
la 1630 si acceptat, sub presiunea imprejurarilor, de cake Leon
Voda in vara anului 1631, putea sa intre acum in faza infaptuirii.
Dar e caracteristic pentru cugetarea si actiunea lui Matei Voda
Basarab a, povatuit de duhul moderatiunii in opera de restaurare
nationals, tinde sa pazeasca cu sfintenie principiul legalitatii, lasand
si mai departe in grija si chivernisirea calugarilor greci manastirile
inchinate, intru cat vor putea dovedi cu cartile ctitorilor hotararea

acestora de a le Inchina, far daca nu vor putea produce astfel de


dovezi, inseamna ca manastirile au fost cuprinse pe nedrept si
fait voia soborului" de catre calugari straini, care trebue sa
fie lipsiti de dansele".
') Cronica anonima, p. 89.

4'

www.dacoromanica.ro

52

I. LUPAS

Dupd sangeroasele Incercdri de revolts din anii 1612 $i 1618


Tara Romaneascd avea acum satisfactiunea de a.si fi putut impune
vointa cu prilejul alegerii lui Matei Basarab facand ca vointa aceasta
obsteasca s fie respectata si la Constantinopol, din parted sulta.

nului suzeran. Evident, ca o domnie inauguratd cu isbanda bra.


tului inarmat $i consolidata repede prin iscusintd diplomatic& prin
tact si moderatiune prudent& putea contribui In mod Insemnat la
progresul curentului national nu numai prin Inlaturarea sistematica
a elementelor straine indesirabile, ci $i prin opera de Inflorire

culturald.artisticd, sdvarsitd in timpul lui Matei Basarab prin o


serie respectabild de mdndstiri al biserici, parte restaurate, parte
clddite din nou, prin infiintarea de scoale $i tipografii, prin tra.
ducerea cartilor bisericesti $i a pravilelor in graiul neamului.
Exists dovezi, ca Matei Basarab isi frdmanta creerul si cu
fdurirea unor proiecte de expansiune cultural intentionand a re.
tipari cdrtile bisericesti de rit oriental" nu numai pentru tre.
buintele tariff sale, ci si pentru multe alte provincii, precum :
Moldova, Rusia, Bulgaria, Serbia, Rascia, Hertegovina, cea mai
mare parte din Tracia i din Macedonia, pand la Sfantul Munte,
dupd cum aratd o scrisoare a catolicului Francisc Marcanich dela
10 August 1637.')
Dace imprejurdrile nu au ingdduit Infdptuirea acestor proiecte
decat mai tarziu, in epoca lui Constantin Brancoveanu, In schimb

Matei Basarab prin legdturile lui cu Petra Movild, dela care a


primit mesteri tipografi, $i cu ajutorul unor distinsi ierarhi, cum
au fost mitropolitii Teofil $i $tefan ai Ungrovlahiei, Ghenadie II si
Simion $tefan ai Transilvaniei, a isbutit sd ducd la biruintd strd.
daniile indelungate pentru afirmarea drepturilor limbii strabune
in Wile romane din Sudul at Nordul Carpatilor.
Cronicarul arata rezultatele multumitoare ale domniei lui
Matei, In ce priveste politica interns a tdrii, in unnAtoarele cu.
vinte simple, dar concludente : Deci s'au nevoit Matei Vodd de
au dres Cara foarte bine, care.si dupd randuiala lor, boierii, slu.
jitorii, tdranii, cat tuturor le era bine In zilele lui precum am
auzit pe batranii nostri marturisind de aceasta ca (am tubed pe
Dornn sl Domnut pe dare ".')
1) cf. N. Iorga, Doamna &Ina a Taril Romasnestl ca patroand literarci
to ,An. Ac. Rom. M. S. I.* 1932, pp. 64-65.
') cf. Magazin 'stork pt. Dada I, p. 292.

www.dacoromanica.ro

Male Basarab cu soda sa Elena Doamna

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI MATEI BASARAB

$1

RELATIUNILE LUI CU TRANSILVANIA

53

Astfel pretuiau contemporanii din Tara Romaneased pe vred


nicul fiu al vornicului Danciu $i al jupanitei Stanca din Branco.
veni, pe viteazul gi chibzuitul Matei Basarab. Iar In amintirea

posteritatii domnia lui a rdmas ca un timp fericit, cand Tara se


bucura de toate drepturite. De aceea boierii munteni, emigrati
in cursul revolutiei lui Tudor Vladimirescu, cereau Intr'un proiect
de organizare politica : sa se restitue tariff toate drepturile ce le
avea ... la leat 1641 pe cand domnea Matei Basarab, cand patria
nu intrase Inc d sub jugul grecesc".')
Cum II pretuiau strdinii, In special Turcii din Constantinopol,
stim dintr'un raport pe care it trimitea residentul Rudolf Schmid
la 20 August 1643 Imparatului Ferdinand la Viena comunicandu.1
despre Matei ca e un bdtran ostean viteaz, din sangele vechilor

voevozi $i a a luat domnia mai mult prin valoarea $i sabia sa


decat prin alte mijloace $i de aceea se bucurd la Turci de renume,
ffindcd 11 stiu puternic $i it considers aproape ca pe al doilea
Mihai Vocici.2)

Tar solii bulgari, trecand pe la curtea lui Matei si rugandu.1


ss is comanda pentru ofensiva crest1nilor contra Turcilor, ii promit

cd va fi ales, in caz de isbandd, ca Doran at Rasaritutui. De


asemenea, regele polon, Vladislav IV, scriind lui Matei in aceeasi
chestiune, it numea Generalissimul Orientului".
III

Domnia lui Matei Basarab s'a sprijinit pe relatiunile de buns


vecinatate cu Transilvania din timpul principilor Gheorghe RA.

koczi I $i II, neputand avea incredere in vecinul sau de peste


Milcov, In Vasile Lupu, pe care - dupd cuvantul lui Miron Co.
stin - nu.1 incdpea Moldova ca pe un om cu hirea Inaltd $i
imparateascd mai mult decat domneasca". Cu toate a Matei tri.
mise o solie cu daruri la instalarea lui Vasile Lupu, care se obli.
gase atunci a fi una $i la bine si la rdu" cu vecinul sau din
') cf. loan C. Fillttf, ErdmanMrile politice si sociale in Principatele
Romane dela 1821 la 1828. Bucuregt1 1932, p. 84.

2) Hurmuzaki vol. IV, 1 p. 671 -2, ein alter, tapferer Kriegmann von
der alien Wayoodg Geblael, hat durch sein Valor and Degen mehrers als
durch andere Mittel das Fiirstentumb, an sich gebracht, and bet de Tiirken
ein solchen Namen behommen, dass sie ihn redutieren and schlep ein an-

dern Michel Wagooda halten..."

www.dacoromanica.ro

54

I. LUPA$

Muntenia, aceasta obligatie nu.I Impiedica a se pregati in prima


vara anului urmator (1635) saal atace pe Matei cu scop de aul
alunga din scaun. Dar acesta prinzand de veste $i luand repede
masuri de aparare, Lupu fu nevoit sa.si amane deocamdata pla.
nuita actiune de rasturnare.
In astfel de imprejurari se incheie in vara anului 1635 un
tratat de alianta intre Matei Basarab $i Gheorghe Rakoczi I, care
era si el amenintat de catre pretendentii $tefan Beth len si Moise
Szekely, sprijiniti de Turci. Matei se obliga prin tratatul acesta,
saI ajute pe Rakoczi cu Intreaga ostirea sa, apoi sai cedeze din
dijmele, ce incasa anual dupa oile ardelene trimise la pasunat in
campia Tad' Romanesti, cate 5000 fiorini $i sail dea In cinste
doi cal.') lar Rakoczi promitea, prin diploma din 16 Septemvrie
1635, in buns credinta si pe cuvantul sau de principe -. in bona
fide nostra es fejedelmi szOnkra 1) -. a va da lui Matei ajutor
impotriva oricarui dusman afara de puternicul imparat turcesc ;
chiar si in cazul, cand s'ar ivi din partea acestuia vreo primejdie,
isi va da toata silinta s'o inlature $i s'o potoleasca.
De alianta aceasta avea sa profite mai intai Gheorghe Ra.
koczi, pe care Sultanul it mazili in toamna anului 1636 provocand
pe Ardeleni, sasi ateaga alt principe. Matei asigura atunci pe
aliatul sau de intreg sprijinul Munteniei, staruind insa In acelasi time

pentru precizarea conditiunilor de alianta, ceea ce s'a si intamplat


la 30 Octomvrie 1636, obligandu.se Staturile transilvane" said dea
lui Matei ajutor in toate cazurile, deci $i contra Turcilor si ofe.
rindu1 adapost in vreuna din cetatile Transilvaniei, cand s'ar in
tampla sa fie alungat din scaunul Munteniei. Sigismund Kornis,
comandantul trupelor transilvane, care isbuti sa invinga la Salonta
pe Stefan Bethlen, ajutat de catre pasa turcesc din Buda, a recu.
noscut in scrisoarea sa catre Rakoczi (6 Aug. 1637) ca in situatiunea

or grea de atunci prietenia cu Mitei Basarab $i alianta cu Tara


Romaneasca le.a fost de mare ajutor.8)

In vara anului 1637, spre all pregati pe cale diplomatica


noul atac planuit contra Munteniei, Vasile Lupu denunta pe Matei
la Poarta, ca ar face parte dintr'o coalitiune cretin proiectata de
1) SzIlagyi Sandor, &defy es az eszakkelett Mbolu, vol. I, pp. 178-179
$1 Torok-maggarkori eillamokmaytdr, IV. pp. 244-245.
') Torok-maggarkori allamoluningtdr, vol. IV, p. 261.
B) Monumenta coo:Walla Regni Translloantae, vol. X, p. 117.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI MATE! BASARAB $I RELATIUNILE LUI CU TRANSILVANIA

55

imparatul Ferdinand, in legatura cu Polonii, cu Tatarii 0 cu Ar


delenii, impotriva Turcilor. Acetia indignati trimit oaste la Dunare.

Pericolul era iminent i pentru Matei i pentru Rakoczi, pe care


necesitatea apararii ii indemnase -, cum s'a aratat -, de mai ina
inte sa incheie alianta defensive. Era deci momentul ca principele
Rakoczi sa respecte conditiunile aliantei fare ovaire i cu prompti.

tudinea, de care daduse dovada bunul sau aliat din Sudul Car.
patilor. Din mentionata scrisoare a lui Kornis rezulta insa, ca Rd.
koczi ar fi esitat la inceput, dar comandantul otilor transilvane 1i
spunea categoric parerea, ca e o datorie cretineasca sa1 ajute pe

Matei, care inainte cu un an nu a intarziat a grabi in ajutorul


Ardelenilor, cand acetia se gaseau In stramtoare ; dace nu I.ar
ajuta acum, ar savari un sacrilegiu, pentru care mania lui Dum
nezeu nu i.ar cruta 1) ; inafara de aceasta Ardelenii nu pot ra
manea nepasatori cand arde casa vecinului".
Amenintata Tara Romaneasca 0 de Turd la Dunare 0 de
Vasile Lupu, care se apropia cu oastea moldoveneasca spre Foc.
ani, Matei Basarab nu a intarziat a se pregati sa intampine pe
duman atat cu Muntenii sai, cat 0 cu trupele de_ aiutor, pe care
in sensul tratatului dela 1635, Gheorghe Rakoczi era dator sa i le
puna la dispositiune. Comandantul acestor trupe Ioan Kemeny - prin.
cipele de mai tarziu al Transilvaniei -, pleca din Fagara (7. XI. 1637)

cu cateva mii de Secui, trecu muntii i se aeza in tabara la


Soplea langa Teleajin, de unde toate staruintele fill Matei nu iz.
butira ail mica.
Astfel i s'a dat lui Vasile Lupu prilej sa se retraga fare a
se fi ciocnit macar cu calarimea lui Matei, fapt care.I indemna
pe acesta sa intervina in Rakoczi cerand sa fie pus comandantul
.trupelor transilvane direct sub ordinele lui, iar pretendentul pribeag
in Transilvania, Ioan Moghila sa fie trimis fare intarziere cu trupe
In Moldova, spre a lua locul lui Vasile, care trebue invins neaparat
inainte de a se produce atacul din partea Turcilor.
Rakoczi a zabovit ins& in clipa cand trebuia sa actioneze
repede. Sfetnicul sau Seredy staruia zadarnic sail convinga ca este
mai bine a preveni pe duman, decat a fi prevenit, ca datoria
'Transilvaniei este sail ajute pe Matei care -, dupa Dumnezeu ') Ibldem, pp. 117 -118, ,lgy ha elhadjuk (Mate valdat) az hitszegeser
..az uristennek haraglat el nem keralhetlftle.

www.dacoromanica.ro

56

L LUPAS

ofera singura garantie pentru Rakoczi. De aceea pans va ramanea


el pe tronul Munteniei, Transilvania poate fi linistita, ca nu va
deveni teatrul razboiului, dar dupa Indepartarea lui, armele mun*
tene se vor Indrepta Impotriva Ardelenilor. Asezand pe loan Mow

ghila in scaunul domnesc al Moldovei, Transilvania s'ar putea


sprijini pe amandoua Odle romane, devenind astfel situatiunea ei
mult mai puternica si mai respectata inaintea cre*tinatatii.1)

Cu toate acestea Rakoczi nu a putut fi induplecat sa dea


ajutor efectiv, ci s'a multumit a trimite pe Mihail Tholdalagi in
Muntenia, sa mfiloceasca impacarea intre Lupu $i Matei. Acesta
spunea Insa lamurit, ca incheierea pacii cu un om nestatornic ca
Lupu nu poate sa alba niciun Inteles; staruia deci pentru conti*
nuarea lucrului Inceput, nepermitanduii nici simtul de demnitate,
sa alerge cu oferte de pace dupa un dusman ca Lupu. loan Ke*
meny arata in memoriile sale ca Rakoczi a fost influentat de sfet.
nicul sau Stefan Kassai, sa.si revoace ordinul dat pentru alun*
garea lui Vasile Lupu, multumindu.se cu rolul de mediator la in.
cheierea pacii. Dar cand I s'a amintit lui Matei intentiunea de me.
diator a lui RakOczi, el a rostit urmatoarele cuvinte2): unde va fi
cinstea mea $i a principelui, unde va fi renumele natiunii noastre,
daca incepem a umbla dupa Lupu 7 El, canele, fuge dinaintea noastra

*i totusi nu cere pace, far not sal imblem cu pacea 7 Eu cred


ca el a avut pace din partea noastra, dar a rupt.o $i a navalit
asupra noastra. Daca va trebui sa incheiem pace, aka s'o incheiein,

incat sa avem credinta in dainuirea ei, dar el oare de Ole on a


lncheiat pace cu not si de cate on si.a calcat juramantul 7 El nu
o va tinea nici de acum inainte ; de aceea sa ne vedem de fres
burile noastre ..." In cele din urma, intervenind si Mehemed pasa
pentru pace, Matei a cedat scapand astfel -, nu din vina sa, ci din
a lui Rakoczi -, un bun prilej de a.1 alunga pe Lupu $i de a.si
asigura granitele tarii din spre Moldova. Gresala lui Rakoczi de
a nu se fi invoit, la moment oportun, sa sprijineasca proiectul lui,
Ma' ei de ofensiva contra lui Lupu, avea sa se rasbune mai tarziu
*I asupra Transilvaniei, care nu s'a putut bucura la granita rasa*
riteana de linistea $i siguranta necesara.
1)

1. S8rbu, Malelu-Voda Bciscirabe's austvertige Beziehungen 1632-

1654, Leipzig, 1899, p. 122.

2) Kemeny Janos aneleliresa, ed. Szaiay Lasz16, 1856, pp. 291-292

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI MATEI BASARAB $1 RF LATIUNILE LUI CU TRANSILVANIA

5r

Vasile Lupu 10 continua fara astampar :uneltirile contra lut


Matei, In locul caruia credea ca va isbuti sa a*eze pe fiul sau_

Joan, un tang bolnavicios slab qi desnodat de mani *i de pi.


cioare", cum it infati*eaza contemporanul Miron Costin. La Poarta,

fagaduia suma de 500.000 taleri bani gata, precum qi ridicarea


tributului anual pentru amandoua tarile la 300.000 taleri. Prega.
tindu;*i astfel lucrurile la Constantinopol, Vasile se socotea sigur
de isbanda. Pornind un nou razboiu in Noemvrie 1639, el incepuse
a se intitula din mila lui Dumnezeu Domn al Moldovei *i at
Valahiei".

Dar, cand sosi decretul de mazilire pentru Matei, Cara in.


treaga se grabi a se grupa cu hotarire in jurul credinciosului sats
Domn. Boierii trimisera la Poarta un memoriu cerand mentinerea
lui in scaunul Munteniei chiar cu prelul tributului anual oferit de
Lupu, pe care declarau ca nu.1 vor admite niciodata la carma Tani
R omane*ti.

In fata pericolului iminent Matei ceru ajutorul lui Rakoczi.


Acesta -, cu toate ca sfetnicii lui staruiau pentru ajutorarea efectiva.

*i neintarziata a aliatului credincios .spunand ca e In joc Insa*I


credinta Ardealului"- - a avut o atitudine de condamnabila du.
plicitate : pe generalul Sigismund Kornis 1.a trimis cu oaste in re.
giunea Bra*ovului, dar fara ordin categoric de a.1 ajuta pe Matei,
la care plecase Gheorghe Kapronczai spre a.1 amagi, ca trupele
de ajutor vor sosi In curand. Iar la Vasile Lupu a trimis Rakoczi
simultan pe alt sfetnic al sal, romanul hunedorean Acatiu Barciai,
ca sa.i ceara un contra.serviciu pentru neajutorarea lui Mate'.
In feint acesta principele Transilvaniei evident ca lipsea nu numai
dela Indeplinirea datoriei sale de aliat, ci uneltea direct impotriva
lui Matei Basarab. loan Kemeny, care avea prilej sa patrunda tainele

diplomatiei lui Rakoczi, nu uita a nota in memoriile sale a acesta


a procedat fraudulos (fraudulenter) fat& de aliatul sau, pe care
numai Dumnezeu 1.a ajutat intr'o imprejurare atat de critics.
Bietul Matei -, scrie Kemeny -, nemai avand nadejde in niciun
ajutor, numai Dumnezeu ajutand cauza lui cea dreapta, merse
lnaintea lui Lupu *i if batu cumplit".')
') Kemeny Janos Oneletircisa, p. 294, cf. oi Szalardi Janos, Siralmax
magyar krOnikcija, ed. Kemeny Zsigmond, Pest. 1853, p. 246 , ,Mate vajda aperto

marte, szemben vale, viadallal, ... igen megvere (Lupult) es fuloa szalasztotta.

oda orszcigdbar.

www.dacoromanica.ro

58

I. LUPA$

In adevar, cu ajutorul lui Dumnezeu si at bravilor sat osteni,

Matei isbandi in lupta data intre Ojogeni si Nanisori contra lui


Lupu, care infrant s'a refugiat la Braila si de aci la Iasi. Biruinta
aceasta sport faima de ostean viteaz a lui Matei Basarab nu numai

in ochii propriilor sat supusi, ci si peste hotare, in deosebi la


popoarele crestine din Balcani si chiar la Turcii din Stambul.
Matei insusi nu se incredea prea mult in rezultatul acestei biruinte.

Intelept si prevazator, cum era din fire, si.a dat seama, ca pert.
colul unei noui invaziuni moldovene sau turcesti - sau chiar at
ambelor impreuna -, Inca nu este inlaturat. De aceea a trimis solie

la Poarta, sa se justifice. hr lui Rakoczi i.a scris subliniind im.


-portanta aliantei dintre Muntenia si Transilvania, precum si pert.
colul, ce poate izvori pentru amandoua din nerespectarea condi.
tiunilor de alianta. Muntenii si.au indeplinit datoria, cand se afla
Rakoczi in situatiune stramtorata ; acesta insa nu.

Spre a intari din nou alianta intre cele doua taxi, o solie
munteana fu trimisa la AIba.Iulia in Mai 1640, tocmai cand era
dieta intrunita. Solia era condusa de mitropolitul carturar Teofil
0 de Hrizea vornicul, facand parte din ea opt boieri marl cu o

multime de oameni ai lor. Se pare ca aceasta deputatiune so.


lemna din Tara Romaneasca" 1.a cam nelinistit pe Rakoczi, care

se temea de vreo suparare din partea Turcilor. De aceea in hi.


structiunile date trimisului sau Stefan Szalanczi, pe la jumatatea lunei

Mai, nu uita sa spuna, la punctul 12, ca de vor face Turcii vreo


intrebare despre rostul acestei deputatiuni, sa le comunice ca ar
fi avut de stop sa aranjeze numai niste chestiuni privitoare la
dijmele din pasunatul oilor, precum si niste afaceri preotesti, care
se desbar de obiceiu intre vladicii munteni si intre cei ardeleni,
de aceea au venit asa de multi impreuna cu mitropolitul (fOvla.
dika). Daca insa Turcii nu vor face nicio amintire despre aceasta
solie, sa o treaca si el sub tacere.I) De astadata, in numele am.
belor tars, s'a intarit cu juramant vechia obligatiune de a se apara
cu puteri unite contra invaziunilor turcesti si moldovene. Tot dela
loan Kemeny aflam ca Rakoczi nu si.a parasit obiceiul nici acum,
-ci a procedat din nou cu perfidie (61noktil) fats de Matei : in di.
iploma data in numele tarii transilvane a fagaduit ajutor si contra
"Turcilor si contra Tatarilor, in a sa personala a facut insa ex.
') Tarok-maggarkori dllamokmcingicir, III, pp. 63-64.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LU1 MATE! BASARAB $1 RELATIUNILE LU! CU TRANSILVANIA

59

ceptie cu Turcii $i cu Tatarii.1) Cu toate ca alianta intre Ardeal


i Muntenia era acum innoita, dupa moartea mitropolitului din
Alba ;Julia Ghenadie II, intamplata In toamna aceluiai an (Sep.
temvrie), Rakoczi nu a tinut seams de candidatul Meletie Mace.
doneanul, in interesul cdruia intervenise Matei Basarab, ci a con firmat pe Ilie forest, fost mai inainte ieromonah la manastirea
Putna $i recomandat de Vasile Lupu pentru scaunul vlAdicesc al
Transilvaniei.2)

IV

In Noemvrie 1643 a Incheiat Rakoczi alianta cu Suedia, ca


sa participe activ la razboiul de treizeci de ani, iar in Decemvrie
a primit ordinul Sultanului, sa Inceapd ofensiva contra impdratului
Ferdinand III. Domnii Tarilor Romane furs indrumati $i ei, sa
trimita trupe de ajutor in oastea lui Rakoczi. Matei satisfacu, la
inceputul anuluf 1644, ordinul Portii trimitand o mie de calareti
dintre cei mai buni sub comanda postelnicului Constantin $erban,
nelipsind ins a.$i exprima chiar In fata soliei transilvane desapro.
barea fata de aceasta intreprindere razboinicA a aliatului sau din
Nordul Carpatilor, Impotriva cre0inilor. Lupu a trimis i el mai
tarziu vreo 700 calareti dintre cei mai slabi, pentru a implini de
mantuiala ordinul Portii ; la Inceputul verii i.a rechemat insa i
pe ace*tia.

Dupa ce Rakoczi termina cu succes expeditiunea contra lui


Ferdinand, reu0nd a.si spori prin pacea dela Linz (1645) teritoriul
cu cateva judete ungurene, Sultanul pretindea sa sporeasca si tri.
butul anual cu 5000 de taleri (dela 15.000 cat era din timpul lui
Stefan Bathory, la 20.000) ceea ce 'Elsa Rakoczi nu voia sa, im.
plineasca. Din cauza aceasta s'a ivit, la 1647, o tensiune politica
Intre Poarta st Transilvania.
Matei, cunoscand slabiciunea Turcilor, incuraja resistenta lui
Rakoczi i cand trecu pe la el solul acestuia, Mihail Sava, it sfa.

tuia sa nu se teams de Turd, caci chiar Sultanul de ar veni cu


oaste, el ca om batran e gata sa is comanda i sa piece cu Barba
lui cea albs" In fruntea ostirii.
') Kemeny Janos oneletirdsa, p. 295: .itt is az fejedelem Ainokul cse.
lekedek, mert az orszag diplomajaban semmi exceptio nem vale, in privato
maga szemelyeben az kit ada, abban az t6r6k8t, tatart excipialte.
2) I. Lupao, Istorta blserIceascd a Romanilor ardetent. Sibiu, 1918,

pp. 64-65.

www.dacoromanica.ro

60

L LUPAS

La 15 Octomvrie 1648 murind principele Transilvaniei,


Gheorghe Rakoczi I, ii urma in domnie fiul sau omonim Gheorghe

Rakoczi II. Fats de acesta nu se simtea batranul Matei Voda in.


datorat In aceeasi masura ca Ltd de parintele lui, care II ocrotise
in anii pribegiei si intervenise In cateva randuri la Poarta, In In
teresul lui. De aceea in primavara anului 1649 trimise pe cum.
natul sau Udriste Nasturel in solie la tanarul principe transilvan,
sa incerce a schimba conditiile de alianta. Misiunea diplomatica a
lui Udriste a ramas insa fare rezultatul dorit. Tratatul de alianta a'
fost innoit la Brasov - 18 Februarie 1650 .- pe vechile baze, sim.
tindu.se Matei Voda indemnat a le accepta, deoarece neastampd.
ratul sau dusman Vasile Lupu, cu care se impacase la sfarsitul
anului 1643, incepuse din nou a tese intrigi la Constantinopol
cerand tronul Munteniei, acum pentru fiul -sau $tefanita.
In Aprilie mai facu o incercare, spre a introduce paritatea
de drepturi si datorii in relatiunile sale cu Gheorghe Rakoczi II.
Trimitand o solie munteana la dieta din Alba:Julia, insists pentru
o noun diploma de confederatiune, pe cea veche socotindso vio.
lata prin faptul, ca nu i s'a dat ajutor transilvan efectiv in lupta
contra lui Vasile Lupu. Acum cerea Matei o redactare mai cate.
gorica, spre a putea fi sigur de ajutorul Transilvaniei contra oricui ;

staruia si pentru a se omite din text obligatia darului In bans si


in cai, aratand ca situatiunea sa politica este aceea a unui Domn
independent, cu exceptia relatiunilor sale fats de Turd, . ca Mun.
tenia are ostire mai numeroasa decat in timpul lui Mihai si ca,
daca nu s'ar Incheia alianta In conditiunile cerute de el, ar fi
nevoit a sprijini impreuna cu Vasile Lupu pe pretendentul Moise
Szekely. Dar loan Kemeny II sfatuia pe Rakoczi, sa nu cedeze,
cad Matei, fiind batran, nu va mai trai mull.
La 25 Aprilie 1651 se Incheie, In sfarsit, tratatul de alianta
defensive, prin care Gheorghe Rakoczi II promite lui Matei ajutor
contra oricui, cats vreme va implini conditiunile cuprinse in di.
plomele anterioare. Matei a cedat, fiindca avea cunostinta de play

nurile Indrasnete ale lui Vasile Lupu care, maritand pe fiica sa


Maria cu Ianus Radziwil, iar pe frumoasa Ruxandra cu Timus,
fiul hatmanului Bogdan Hmilintki, putea sa fie sprijinit si cu ajutor
din partea Polonilor si Cazacilor.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LU! MATEI BASARAB SI RELATIUNILE LU! CU TRANSILVA MA

6t

Rakoczi cunoscand proiectul lui Vasile Lupu de a.si Intinde


stapanlrea nu numai asupra Munteniei, ci si asupra Transilvaniei,
incearca sa induplece la 1652 pe Matei Basarab a lua ofensiva
contra Moldovei. Matei raspunde lnsa ca nu afla momentul po.
trivit pentru Mac ; nestatornicului Domn moldovean nu i.a ajutat
Dumnezeu la nicio intreprindere. Desi nu se teme de el, a trimis
totusi oaste la granita Moldovei, ca sa nu.I gaseasca nepregatit

vreun eventual atac. Ar putea saal previna atacand insusi, dar


motive insemnate it indeamna sa fie prudent, fiindca Tara Ro.
rnaneasca nu e ca Transilvania, nu are nicio desavarsire stator.
nica, (rage until in dreapta, that in stanga" ... De altfel el nu

se teme nici de Turd, cad imparatul for e un copil, care.0


schimba zilnic sfetnicii. De doua on au incercat Turcii sa.I ma.
zileasca, dar n'au reusit, cum vor reusi acum, cand oamenii au
devenit asa de mid ? $i terming intetin ton optimist : De cine sa
ne temem, daca tarile noastre Muntenia i Transilvania vor
pasta buna intelegere de pang acum ? Inafara de Dumnezeu,
de nimentl"1)
Iata ce incredere avea Matei Basarab in puterea ostirii sale
i cat de mult pretuia alianta cu Transilvania: Adevarat ca alianta
aceasta i.a fost de mare ejutor nu numai in luptele pentru tron.
Dar $i mai tarziu, in cursul domniei Intregi, el s'a obisnuit sa con.
sidere alianta munteana.transilvana drept cel mai resistent pilastru
at domniei amenintate adeseori $i de catre Moldova si dela Du.
nare, de catre Turd.
La sfarsitul anului 1652 Lupu se pregatea sa atace pe Matei,
care se sfatuise cu boierii, ca in cazul unui atac moldovenesc in
limp de lama, sa se retraga spre munti cerand lui Rakoczi ajutor,
In sensul tratatului de alianta. Dar atacul nu s'a produs. Dim.
potriva Lupu, ademenit de logofatul Gheorghe Stefan, ii disolva
armata de mercenari crezand ca n'o sa mai alba in curand trebuinta
de serviciile ei. Astfel fu surprins in primavara anului 1653, cand
ostirea transilvana condusa de Ioan Kemeny trecu pe la Trotus in

Moldova, iar spatarul Diicul se apropia cu trupe muntene de


focsani. Cuprins de spaima Vasile Lupu s'a refugiat la Hotin, de
unde a fugit apoi In Polonia. Miron Costin crede ca ar fi putut
') cf. I. Sarbu, Mateiu Vocla Basciraba's austartige Beztehungen, cap.
X, despre PartIciparea tut Matel la rasturnarea lui Vastle Voila Zapf!,

www.dacoromanica.ro

62

I. LUPA$

apara Vasile Voda cetatea Hotinului ani deRaprandul ; dar tot el


adauge :

zicem, ca de ar fi cutare, si cutare ar fi in alt chip ;

far nu suns oremile sub carma omului,ci bietut om sub oremi" ...')
Dupa retragerea Ardelenilor si Muntenilor Vasile Lupu, cu

aiutorul Cazacilor, alunga din Iasi pe Gheorghe Stefan, care se


refugiaza in Transilvania. Iar Lupu, impins de setea razbunarii, pox..

neste cu ginerele sdu Timus spre Muntenia sa rasplateasca parti.


ciparea spa tarului Diicu si a trupelor muntene la actiunea lui
Gheorghe Stefan de o parte, de alta sar.si duca acum la indepli.

nire vechia sa dorinta de rasturnare a lui Matei Basarab. La


intaia ciocnire Diicu pierdu lupta Tanga Focsani, netinand seams

de sfatul lui Matei de a se margini numai sa nelinisteasca pe


dusman, fara a intra deocamdata in lupta deschisa.
La .17 Mai 1653 in lupta dela Finta a luat insusi batranul
Matei Voda comanda imbarbatandu.si ostasii - cum arata crow
nica Ord ') - cu urmatoarele cuvinte parintesti fetii mei voinici
rugati pe Dumnezeu si va Imbarbatati toti gata de razboiu, ca
iata vrajmasul nostru Vasile Voda soseste acum ; sa nu care cumva
sa fie vreunul cu gandul indoit, ci cu credinta si cu barbatie,
cu armele goale sa le stall impotriva, precum an fost si mai nainte,
sa nu care cumva numele vostru cel bun sa se surpe jos, ca nu
ne va fi de niciun folos . Deci asa, pentru cuvintele lui cele
dulci si bune, foarte se imbarbatara si la razboiu tare batandu.se
toata ziva in pusti si in tunuri, in sdgeti, in sabii fats in fats, mai
vartos boierii cei marl si ai doilea cu coconii lor, tot cu sabiile
goale intrau Inteinati de.i goneau si.i raspandeau in toate partile".
Astfel secera Mabel Voda la Finta o biruinta strdlucitd asupra lui
Vasile Lupu si Tirrin care abia putura scapa cu fuga. Biruinta o
smulse eroismul ostirii muntene si curajul batranului ei coman.
dant, care luptand insusi in primele randuri a fost ranit, cu un
glont la piciorul stang din josul genunchiului".
A doua zi dupa lupta, la 18 Mai scria Elena Doamna, sotia
lui Matei, din Rucar o scrisoare latino.romana catre Sibieni, cep
randthle sa trimitd in grabs un chirurg pentru tamaduirea bole.
rilor raniti in lupta Intru iutimea razboiului". Se pare ca Doamna
1)

I. I.upay, Miron Costln st conceptla tut filosoficcirettgloasd asupra

Istorlei in colectIunea Studtt, conferinte si comunIcari istorice, vol.


Cluj 1940, p. 283.
') Ed. 1859, pp. 93-94.

www.dacoromanica.ro

II,.

1NCEPUTUL DOMNIEI LUI MATEI BASARAB $1 RELATIUNILE LUI CU TRANSILVANIA

63

Elena, a doua zi dupd lupta dela Finta, inca nu avea cunostintd


de rana barbatului ei, cad daca ar fi avut, facea de sigur pome=
nire de ea In scrisoarea aceasta.')
Sprijinul, ce I s'a dat de as tddatd lui Matei din partea lui
Rakoczi, nu a fost prea insemnate Abia vreo 800 de luptatort
ardeleni i.au venit in ajutor, intre ei 200 Secui.2) Dar svonindu.se
ca Turcii ar fi proiectat sa.l ajute pe Vasile Lupu cu oaste noun
de vreo 50.000, Rakoczi arata intr'o scrisoare adresata mamei sale
la 5 Iunie 1653 ca se simte obligat a.i da lui Matei Voda orice
ajutor ar cere, fiind aceasta yi o datorie de constiintd (lelktinkben
faro dolog) ai una fixata prin tratate.8)

Svonul s'a dovedit insa lipsit de temeiu $i astfel ajutorul lui


Rakoczi contra lui Vasile Lupu nu a mai fost necesar. Poarta oto.mand 1.a parasit pe nenorocitul Vasile Lupu, iar lui Matei i.a
exprimat lauds pentru biruinta dela Finta indrumandu.1 totodata
sa persiste in fidelitate catre puterea suzerana.
Dupd biruinta dela Finta ar fi fost in drept Matei Basarab
sa astepte zile de liniste. Dar nu s'a intamplat asa. Pe langa In.
tristarea ce i.a pricinuit moartea sotiei sale, Doarrina Elena, in
August 1653, sfarsitul domniei i.a fost tulburat $i de necuviinta
dorobantilor $i seimenilor care rdsvrAtindu.se impotriva lui, cand
se intorcea dintr'o plimbare catre Argesa, nu.1 mai Ward sa intre
in Targoviste zicand - cum arata cronica anonima4)
ca de.
acum inainte nu le mai trebue sa le fie for Domn, ci sau sa lasd

din jars sau sa se alugareascd. Deci asa a sezut cu toti boierii


lui obidit din josul orasului trei zile, $i nici pane nu Iasau sa.i
aduca sa manance din averea lui si din toata cinstea domniei
lui ... 01 - exclamd cronicarul, cats obidd era lui Matei Voda,
unde stia, cat bine le.au facut $i acum iii bat joc de el ; gi chema
pe toti credinciosii lui boieri si slugi $i le zise o dragii mei1 stiti
cat munch de tinui tam gi ma nevoli de o stransei la mosiile lor,
at o pdzii de nu o calca nicio limbs ; gi in zilele mele crescura
$i se insurard si facurd copii $i se ImbogAtird tofi, mai vartos zic
') I. Lupas, Documente istorice transiloane, vol. I, Cluj 1940, p. 252.
2) Szilagyi SSndor, A het Rcikoczi Gyargy fejedelem csaIddi koelezese-

1632-1660. (Corespondenja familiar5 a celor dol principI Gh. Rakoczi dela


1632-1660). In Mon. Hist. Hung. Diplomataria, XXIV, p. 458.
8)
4)

Ibidem p. 460.
1. c., pp. 98-99.

www.dacoromanica.ro

454

L LUPA$

de acest neam dorobantesc, tot dintr'acest pamant at Tdrii Ro.


manesti si neavand -ei nici o Jaevoie dela mine, nici dela altii.
Tara -(11avolul cel nepoftitor de binele omenesc, iata cum intra
dntru ei de lieu nebunit 4i nu 'tiu ce fac" .
Cu sufletul mahnit de ingratitudinea brutala a fostilor sal
-osteni, Isi lncheie Matei Basarab cursul vietii si at domniei, in
tprimavara armful 1654, intr'o Dumineca dimineata (9 Aprilie).
Vested mortii lui ajunge curand la cunostinta aliatului sdu
-Gheorghe Rakoczi 11, care intr'o scrisoare trimisa din Uioara vs.

duvei sale mame, Susana Lorantfi, o comunica astfel : a murit


sarmanul Matei Voda inainte cu o saptarn&nA... domnul Boros,
hind la curtea din Targoviste, a aflat *tired aceasta, trimitandu.ni.o
si noua numai cu graiul, prin posta ; de atunci nu s'a mai intarit

din nou stirea aceasta ; de.ar da Dumnezeu sa nu fie adevarata ;


dar ne temem ca vor s'o ascundd poate numai de no!, trimitand
in astfel de loc dupd voevod. Cu toate acestea Domnul Boros
ne.a vestit, ca lui Constantin, care in timpul rdzboirii bietului
Domn a fost serdarul ostilor muntene, i.ar fi dat ei 140 scaunul
de voevod ; dar abia putem crede, cad, desi e fecior de voevod,
_nu.i din pat legiuit, doar a fost $i crestat la nas".')
Atat stirea despre moartea lui Matei Basarab, cat si aceea
4espre alegerea lui Constantin Serban erau ins& deplin adevarate,
oricat le.ar fi dorit Rakoczi altfel. Frecuenta amintire a Domnului
Tariff Romanesti chiar si in corespondenta familiars a celor doi
%Gheorghe Rakoczi poate servi ca o dovada a masurii, In care
.amandoi se simteau legati de dansul si prin legaturi de prietenie
$i prin acelea de interese politice comune, exprimate pregnant la
1652 de Matei Basarab prin cuvintele : de cine sd ne temem, dacd
4arile noastre Muntenia si Transilvania vor pastra buna intele
gere ? Inafara de Dumnezeu, de nimeni I
VI

Din cuprinsul acestei comunicari comemorative rasare, cred,


In mod firesc concluziunea cs la isbanda lui Matei Basarab, din
'toamna anului 1632, au colaborat mai multi factori, Intre care
_mini principal I.au avut, pe langd vitejta i valoarea lui persox
nald, alipirea boierimii oltene la inceput, apoi increderea nem.
') Szildgyi Sandor, 1. c., pp. 483-484.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI MATEI BASARAB

65

RELATIUNILE LUI CU TRANSILVANIA

cupetita a tarli intregi, si in mdsurd destul de insemnatd sprijinul


ostdsesc si diplomatic trimis din partea Transilvaniei.
Asa a fost cu putintd ca stralucita lui domnie de 22 de ani
sa poatd fi inauguratd in conditiuni de demnitate nationals, putin
obisnuite in cursul veacului al XVII.lea si pe care abia dacd le
alai gAsim la cativa domnitori al Tdrii Romanesti din acest veac,
cum au fost Radu Serban gi fiul sau Constantin sau martirizatul
Constantin Brancoveanu, ale cArui oseminte au Legit acum la iveald
din mormantul tainic de langa altarul bisericii Sf. Gheorghe cel Nou.
Relatiunile lui Matei Basarab cu Transilvania nu erau numai

cele impuse de necesitatea apardrii comune fats de niste dusmani


amenintAtori si pentru Cara din Sudul, ca gi pentru cea din Nordul
Carpatilor. Nu erau dictate numai de interesele politice momen.
tane, ci gi izvorlte din preocupari de ordin sufletesc. Cats vreme
-a stiut rdmdsitele trupesti ale pdrintelui sau asezate in biserica
Mitropoliei ortodoxe romane din Transilvania, gandul i se indrepta
mereu spre Albaulia, de unde exhumandu.le a inteles sa le aseze
spre odihna de veci in manastirea Arnota. Pe Romanii ardeleni
n'a uitat sd.i ajute gi incurajeze in lupta for pentru apdrarea ere.
dintii strdbune, cu ajutorul careia s'au perpetuat legaturite de uni.
tate sufleteascd peste toate granitele vamesilor vremelnici. Cand
s'a simtit Constantin Brancoveanu indemnat sa faca prin hrisovul
sau din 25 Mai 1698 o insemnatd danie baneasca pe seama Mi.
tropoliei transilvane ce se invalueste ca o corabie In minocul valu.

rilor mdrii fiind intre multe feluri de eretici necredinciosi si se


napastueste dela dansii In multe chipuri", nu a uitat sa aminteasca in cuprinsul hrisovului ca a fAcut aceasta
vazdnd si
hrisoave iscalite si pecetluite" ale antecesorilor sai intru Dum.
nezeu rdposatii strdmosului domniei mele lo Mafei Basarab voeood

0 a lui Costandin Vodd Serban gi inca gi hrisovul lui Antonie


Vodd" ').

Dacd s'au pastrat gi dovezi materiale, documente, inscriptiuni,


tiparituri si odoare bisericesti2) vestind pand in zilele noastre soli.
citudinea pdrinteasca a bunului Mates VodA_Basarab pentru aFza.
imintele romanesti din Transilvania, ele nu pot reda In proportif
juste intreagd generositatea lui, deoarece patruns de sfatul cresti.
') Ciparfu, Arhtou pentru filotogte si istorie, p. 453, gl I. Lupao, Documente Istorke transiloane, vol. I, p. 322 01 461.
') Cf. gl Amite& Academies Romiine, 1932, p. 20.
5

www.dacoromanica.ro

66

L LUPA$

nesc sa nu *tie stanga ce face dreapta", numeroase acte ale &mi._


ciei lui domne*ti a tiut sa le savar*easca fara sa fi lasat vreo mar.

turie scrisa despre Implinirea lor. A putut sa alba In privinta


aceasta multumirea sufleteasca de a fi fost un stapanitor at pogo.
rului roman i dincolo de granitele politice ale Tariff sale.
In privinta relatiunilor sale cu Gheorghe Rakoczi I *i II,

adevarat, ca a fost sortit sa aiba din partea celui dintaiu mai


multe deceptii decat satisfactii. Lolalitatea lui de aliat nu a fost
totdeauna rasplatita cu masura egala. Dar Gheorghe Rakoczi II
recunoVea in scrisoarea dela 1653 ca trebuia sa.I ajute pe batranul
Matei, fiind aceasta *l o datorie de conViinta qi una izvorlta din
tratate. Relatiunile de buns vecinatate, de alianta statornica, ade.

seori chiar de prietenie Intre domnitorii Tarii Romaneti i ai


Transilvaniei formeaza, fara indoiala, preludiul istoric at tendin.
telor de unitate politica desavar*ita, la infaptuirea careia genera.
tiunea noastra s'a invrednicit sa participe cu toate sacrificiile cerute
de vijelia Imprejurarilor razboinice i cu toata inaltarea sufleteasc&

de care a fost capabila.

www.dacoromanica.ro

BIRUINTA LIMBII $1 A CULTURII ROMANS


IN CURSUL VEACURILOR XVI-XVII

Curentul de reform religioasd, care a trezit in tdrile euro.


pene o vie miscare progresistd cu indepartate consecinte prielnice
in domeniul literaturii si culturii nationale a diferitelor elemente

etnice, a patruns repede $i in Cara Transilvaniei. Tocmai pe la


jumitatea veacului al XVIlea reusise aceasta card sd se eman
cipeze de sub tutela supIrdtoare a Regatului ungar constituinduse,
cu ajutorul ocrotirii otomane, ca Principat independent de pome.
nitul Regat.

Aceasta esentiald schimbare in vie* politics transilvand a


putut fi promovatd, sub raport sufletesc, $i prin curentul de re
forma religioasa. In fragmentul nordvestic al Regatului ungar,
stapdnit de Habsburgii hipertiatolici, noul curent a intdmpinat opo
zitie puternic organizatd, cats vreme in Transilvania a gasit
drum larg deschis spre diferitele elemente etnice din cuprinsul
acestei tari.1)

Astfel, sub raport religios, a putut inregistra istoria Transit.


vaniei din jumatatea a doua a veacului al XVIlea impestritarea
tarn cu cele trei nuance confesionale protestante (luteranism, calvi.
') Cu privire la situatiunea numeric& a elementului etnic rom&nesc
superioar& ;II atunci, fat& de oricare din celelalte elemente etnice transilvane

cE relatarea contemporanului Antonin Veraneie, De situ Transiloantae


Moldaolae et Transalptnae", care scrie , ,adjungam tamen et Valachos, qui
quamlibet harum (sc. trium nationum) facile magnitudine aequant, verum nulla
fills libertas, nullum proprium sus, praeterquam panda districtum Hazak in.
colentibus, in quo regia Decebali creditur extitisse, qui tempore johannis Huniades,
inde oriundi, nobilitatem, quod semper contra Turcas pugnanti affuerunt, adepti
sunt. Caeteri plebei omnes ... sparsi hinc hide per totum Regnum ... vitam
ducunt` (apud I.. Szalay, Veranele Ant. O'sszes munkdi vol. I. Pest, 1857 p. 143

*i Al. Papiu Harlan, Tezaur de monumente Istorice pentru Romania voL I,


Bucuresti 1863.
5"

www.dacoromanica.ro

68

I. LUPAS

unitarism), carora dietele transilvane s'au grabit a le incu


viinta succesiv dreptul de cetatenie declarandu.le, alaturi de cato.
licism, ca religiuni admise (recepte"). Romani' ortodocsi erau insa
amenintati prin hotarirea dietei sibiene dela 1566 cu expulzarea
din tar& daca se vor impotrivi sa accepte reforma protestant&
nism

yi

Amenintarea a $i fost tradusa in realitate. Episcopul Sava din


Lancram impotrivinduse a.si schimba credinta ortodox& spre a
primi ceva din doctrina protestant& fu nevoit sa paraseasca Trani
silvania, tar casa, curtea gi gradina care fusese proprietatea episco.
piei, a trecut mai tarziu in stapanirea Sailor din Sebes.Alba.1)
Pe la 1570 fisionomia confesionala a Transilvaniei era croita
in linlite sale directive, ramanand ca ulterioara desvoltare sa cam.
pleteze cadrele initiate, sporind numarut credinciosilor apartinatori
diferitelor confesiuni de nuanta protestant& Trecerea acestora dela
o confesiune la alta devenise un fenomen din cele mai frecvente
in vieata transilvana. Nu lipsesc nici dovezile relative la trecerea
unor catolici sau protestanti in sanul bisericii romanesti ortodoxe.
Curentul de reforma religioase a facut $i printre Romani'
Transilvaniei unele cuceriri, care an ramas Insa de scurta durata.
Proiectata starpire a datinilor religioase stravechi s'a frant de tra.
ditionalismul adanc inradacinat In sufletul poporului roman. 0
graitoare dovada a luptei indelungate intre traditiunea triumfatoare
si intre Scriptura militanta s'a pastrat in interesantul memoriu scris,
mai tarziu, de preotul protestant Andrei Mathesius, jeluindu.se ca

In preajma sarbatorilor Craciunului credinciosii sal nu au alta


grija mai mare decat sa se adune laolalta spre a Invata sa cante
colinde romance! (pe care el le stigmatiza ca pe niste cantece
ale Satanei = Teufelsgesanger). Toate incercarile lui de a.i abate
dela aceasta deprindere predilecta,

citandu.le texte din Bib lie ,-

-erau zadarnice, fiindca ei raspundeau ca raman pe langa ce au


pornenit din batrani (Sie aber blieben bei ihrem Pomenita...2)
Succesele efemere obtinute de agentii reformei religioase
printre Romani au gasit o dovada oficiala in hotaririle sinodului
convocat la 1569 In Aiud, de catre episcopul Pavel din Turdas.
Aci s'a admis cu votul unanim al preotilor participant' desfiin.
otarea practicelor religioase intemeiate numal pe traditiune, precum
I) cf. I. Lupaq, Der Einfluss der Reformation auf die rumanische Itirche
lm 16. jahrhundert In vol. Zur Geschichte der Rumanen, Sibiu, 1943, p. 135,
') Idem, Ibidem, p. 220, n. 3.

www.dacoromanica.ro

BIRUINTA LIMBII SI A CULTURII ROMANE IN CURSUL VEACURILOR XVIXVII

69

*i dreptul preotilor vdduvi de a se recasatori. Mai tarziu ins prin


mdsurile luate in dicta dela Alba.Iulia, in vara anului 1600, chiar
In urma stdruintelor lui Mihai Viteazul, traditiunea ortodoxd a
rdmas totui stdpanitoare asupra sufletului romanesc. Li se poate
aplica In parte *i Romani lor din Transilvania pentru jumdtatea a
doua a veacului al XVI.lea observatiunea preotului suedez Hi fie.
brandt, care la 1657 scria in notele sale de calatorie ca ar fi gasit
in Cara aceasta un astfel de valma,yag de religiuni, !neat zilnic
ar fi vazut Ardeleni inchinandu.se unor Dumnezei strainil) In.
vatatul preot braovean Dobre fixase pe un manuscris de Mot&

yank stavon dela 1569 o insemnare, din cuprinsul careia este


evident ca Intre locuitorii Brapvului erau frecvente cazurile de
trecere dela catolicism i protestantism la biserica cretins orto.
doxd. De aceea Insemnarea spune a, de cate on se ivesc ase.
menea cazuri, cei ce vor sa primeasca taina sf. botez, trebue sa
se lapede de loath* tegea latineasca i de a lui Martin Ereticut
(Luther) i de toate eresele for *i de toate hulele lor, cu care hu.
lesc pe Duhul sfant *i pe Precista *i pre sfintil lui Dumnezeu i
pre sfintele icoane".2)

Aceasta diversitate religioasa, care constitue o nota funds.


a istoriei *i a vietii transilvane din ultimele patru yea.
curl, a avut sub raport cultural urmari Insemnate, straduindu.se
fiecare nuantd confesicnald sail cucereasca un numdr cat mai
mare de credinciNi atat cu ajutorul cartilor tiparite In proaspe.
tele tipografii ale veacului at XVI.lea, cat $i cu al coalelor ante.
meiate, in acelai veac, prin centrele urbane mai importante. In.
vatamantul primar al Transilvaniei dateazd, cel putin In oraele
sdseti, Inca din veacul at XIV.lea Mr cel secundar, ca produs
al curentului de reforms religioasa, se ivete in al XVI.lea veac,
de cand s'au pastrat *i cateva tiri despre Inceputurile unui Inv
tamant superior in cuprinsul acestei tari.
Intre anti 1525-1530 se proiectase in orasul Sibiu o mo.
desta universitate cu caracter medieval dominican, in serviciul
mental

1)

,,in Siebenbargen solch du Religions-Gemeng, dass man fast alle

Tage frembde &Mier ehren sahe`. Franz Babinger, Conrad Jacob Hiltebrandt,
dreifache schwedische Gesandschaftsreise nach Siebenburgen, der Ukraine
and Constantinopel (1656.58). Leiden, 1937 gi Anuarul Inst. de 1st. Nat. Clui
vol. VII, p. 617.
2)

Cf. I.

Prigcu, Din cloud manuscrise in revista Tara Bcirsel din

Bragov 1930, An. H, p. 131.

www.dacoromanica.ro

70

I. LUPA$

careia sunt amintiti fratele Francisc din Sighisoara" ca lector


theologiae" si fratele Luca din Bistrita" ca lector philosophiae".
Informatiuni ulterioare despre existenta $i activitatea acestui stun
dlum generate Cibintense" lipsesc probabil din cauza turburarilor
ce s'au deslantuit asupra tarii I) prin indelungatele framantari dintre
partizanii celor doi pretendenti : loan Zapolya si Ferdinand Habs.
burg ul.

Curentul protestant prinzand radacini In Transilvania, a pH.


mejduit catolicismul secularizandu.i, prin hotarlrea dietei tinute la
Cluj in primavara anului 1556, averile blsericesti $i manastiresti.
Veniturile acestor averi au fost date in grija unor administratori

de incredere cu menirea anume ca, dupa cum va hotari seful


Statului, s fie intrebuintate in scopuri scolare. Astfel se stirbeste
principiul medieval, care lasase problema scolarS in grija bisericii,
triumfand doctrina protestant moderns, care tined sa indrume re.
zolvarea acestei probleme spre sfera puterii de Stat.
In anul 1567 proiectase tanarul principe loan Sigismund in.

fiintarea unei Universitati In oraselul Sebes.Alba. Pentru organ.


zarea ei intentiona sa cheme pe Caelius Curio din Basel, precum
$i alti savanti cu renume din Italia $i din Germania. Dar boala
$i moartea prea timpurie (1571) ltau impiedecat intru realizarea
acestui proiect.2)

Astfel infiintarea celei dintai Universitati transilvane a in.


tarziat panS la 1581, cand Stefan Bathori, care intruchipa in per.
soana sa demnitatea de rege at Poloniel cu aceea de principe at
Transilvaniei, semneaza la Vilna (12 Mai) actul fundational inte.
meind la Cluj o Universitate cu 3 facultati (teologie, filosofie $i
drept) cu scop ca cei ce vor terming studiile in ele, sa poata fi

inaintati la gradul de bacalaureati, magistri sau doctori" incu.


viintandu.11.se prin aceste grade tocmai aceleasi drepturi, demni.

tap, distinctiuni $t onoruri, pe care le.ar fi putut obtine in aca.


demii italiene, franceze, spaniole sau germane.8) In fruntea ei ase.
') Cu privire la mentionatul Studium generate Cibintense cf. Harsanyl

Andras, A domokosrend Maggarorszigon a reformiczt6 elott (Ordinul


dominican in Ungaria inainte de reformatlunel. Budapest, 1938, p. 234.
2) cf. Szentmartonl K., Janos Zsigmonderdetgl fejedelem elet es jellemrajza (Vlea(a gi caracterul principeluf transilvan loan Sigismund). Cristur, 1934

rec. In Anuarul Inst. de 1st. Nat. Cluj VI, p. 623-627.


3)

cf.

OnIsIfor Ghibu, Untversttatea Dade Superloare, Bucurestt

1929, p. 3.

www.dacoromanica.ro

BIRUINTA LIMBII $I A CULWRII ROMANE IN CURSUL VEACURILOR XVI -XVII

71

zase pe iezuitul italian Antonio Possevino, care atribuise lui Stefan

Bathori atata iscusintd diplomaticd, Inc& afirma ca numai el ar


fi fost in stare se induplece pe Rusi a primi catolicismul. Una
din facultatile acestei Universitgi Clujene era cercetata la 1585
$i de nepotul mitropolitului transilvan loan Prislopeanul.
In veacul urmator a infiintat Gavriil Beth len colegiul uni.
versitar din AlbagIulia, care la moartea lui (1629) era Inca neisprdvit,

iar mai tarziu a fost ars cu prilejul invaziunei nturco.tdtare (1658).

Acest colegiu avea 40 de alumni", care purtau barbs $i invatau


stilul, retorica, logica, teologia $i metafizica. Printre profesorii lui,
adusi din strainatate, erau oameni vestiti ca Martin Opitz cel entu.

siasmat de obiceiurile si de firea poporului roman, ca Heinrich


Bisterfeld $i Isacus Basirius, care se numea S. S. rhea. Doctor
-ac publicus professor in Unioersitate Athensi Transiloaniae",
i la 1655 a publicat in Albadulia o Congratulatio publica despre
biruinta lui Gheorghe Rakoczi II asupra seimenilor din Tara Ro.
maneasca.

Progresul realizat de celelalte natiuni transilvane in domeniul


scolar $i cultural nu putea sa lase indiferenti nici pe Romani.

Cu toate ca ei nu erau sprijiniti nici din partea Statului $i nu


aveau nicio burghezie consolidate, cum era cea saseasca, au fost

in stare totusi sa porneasca pe calea progresului cultural atat


prin numdrul impunator at tipariturilor, care dela Catehismul
din Sibiu (1544) $i pans la Biblia din Bucuresti (1688) an dat o
intreaga literature bisericeasca nationals, cat si prin organizarea
catorva scoli ca cele din Brasov, Caransebes, Lugoj, Hateg, Sa
Geoagiu, Fdgdras. Dintre ele mai cunoscut este progresul realizat
de vechea scoald de langd biserica Sf. Nicolae din Schell Bra$ovului.
De soarta ei se interesa pdrinteste insusi episcopul Pavel din Turdas,
cerceta.nd in persoand si indemnand pe sustinatorii $i slujitorii el
sa fie cat mai plini de ravna in raspandirea calfii rornanesti.

Pe la 1570 scoala aceasta avea chiar doud sectiuni, corespunzand

cea dintai gradului de invdtdmant primar, iar cealaltd celui de


invatamant secundar. Prin staruintele luminatului protopop Mihai,
contemporanul 51 omonimul lui Mihai Viteazul, s'au putut strange

din colecte benevole dela negutatoril brasoveni $i dela blago.


cestivii voevozi $i dela cinstitii boeri din Tara Romaneascd" su.
mete necesare ca in locul clddirii stabile (scazute") prin vechime,
:sa poatd fi inaltata aci In curtea bliericii Sf. Nicolae, o noud

www.dacoromanica.ro

72

I. LUPAS

coala romanesca (sa ridice coala de iznoava"). Edificiul construct

din piatra la 1597, servind In timpul de MO ca Muzeu bise.


ricesc" poate fi vazut In curtea bisericii Sf. Nicolae din Schell
Brapvului, cativa pa*i dela intrare, la stanga.')
De*i asuprit, persecutat i izgonit din exercitiul drepturilor
civile si politice, poporul roman din Transilvania era - chiar
dupa constatarea unui istoric maghiar - un factor de importanta
mai decisiva, pentru soarta acestei tars, decat vreunul dintre ele.
mentele etnice privilegiate. Era jaratecul care ardea sub spuza.")
Daca jaratecul arzand sub spuza nu era Inca .ajutat de im.
prejurari sa izbucneasca intro flacara mistuitoare a pledecilor din
calea unirii perpetue a celor trei taxi din Carpatl sub o singura
carmuire politica, In schimb in domeniul vietii suflete*ti, religioase
i culturale, stradaniile spre unitate si solidaritate, la adapostul bi.
sericii strabune, au putut inregistra in cursul veacului al XVII.Iea
insemnate progrese.
Cu ajutorul unor ierarhi luminati ca feciorul de Domn" Petru

Movila dela Chiev, care s'a ingrijit sa trimita tipografi gi dascali


pe seama fratilor sal de sange din Principatele Romane, ca Teofil,

mitropolitii Ungrovlahiei - ca
Varlaam *it Dosoftei al Moldovei, ca Ghenadie at II.lea, Tlie forest,
Simion Stefan si Sava Brancovici - Brancoveanul al Transilvaniei,
Stefan sl Teodosie Vetemeanul

au putut fi indrumate spre izbanda vechile stradanii pentru afir.


marea drepturilor limbei romaneti atat in Nordul, cat *i in Sudut
Carpatilor.

Tots cei ce au contribuit, cu graiul sau cu tiparul, la orga.


nizarea scoalei sau la raspandirea cartii romaneVi de o lature
i

de alta a muntilor ocrotitori, erau povatuiti de ideea lamurita

') Cu privire la progresul realizat in Braoov de cultura german8 of ro.


man& cf. K. K. Klein, Deutsches Schrifttum in Siebenbargen, Dresden, 1930;
Hem, Der Humanist and Reformator Johannes Honter. Hermannstadt, 1935
01 N. Sulfa, Cea mai ceche scoala romdneascii din cuprinsul Romanias intregite to Volumul omagial Const. Kiritescu, Bucureoti 1937. Cf. 01 opinia
profesoralui oi publicistului Italian Roberto Fava, relativ5 la afirmajiunea lipsit8

de temeiu, ca toata desvoltarea culturil romane din sec. XVI ar fi resultat


numai dintr'o imaginary generositate a culturii maghiare to studiul ,. La questione

romena" Parma: 1894, p. 54-558 La coltura magiara ch'era essa pure in quef
tempo alto stato puramente rudimentale, non poteva dare agli altri quanta
mancava a lei stesse.
2) Makkai Erno, Bethlen Gdbor orsagalkota politikdja. Cluj 1914, p. 14.

www.dacoromanica.ro

BIRUINTA LIMBII $1 A CULTURII ROMANE IN CURSUL VEACURILOR XVIXVII

73

spre unitate nationals prin credintd, limbs sf culture asa, cum


apare aceasta idee ldmurit rostitd prin cuvintele din predoslovia
Noy tut Testament a lui Stefan Sim Ion dela 1648: Bine stim cd
cuvintele trebue sa fie ca banii, ca banii aceia sunt buni care
umbld In toate Odle, asa si cuvintele acelea sunt bune care le
inteleg toll. Nol drept aceea ne.am silit, de In cat am putut, sa
izvodim aka, cum sa inteleags toti, iara sa nu vor intelege toti,
nu.i de vina noastra, ce.i de vina celuia ce.au rdsfirat Rumanit
printre alte tdri, de si.au mestecat cuvintele cu alte limbi de nu
graesc top intr'un chip "')
Aceasta plasticd asemanare a cuvintelor cu banii arata con.
tinua solicitudine a scriitorului transilvan pentru o limbs roma.
neascd unitard, care sa poatd fi inteleasa deopotrivd de toti fill
neamului sau, rdsfirati printr'alte WV. Asemanarea Insasi nu era
decat traducerea unui dicton latin, cu largd raspandire in veacu.
rile XVI-XVII : oerba patent sicut nummi". Scriitorul mentionatei
prefete dela 1648 a izbutit sd aplice, cu laudabild iscusintd, sensul
acestor cuvinte latinesti subliniind pregnant si convingator, nd.
zuinta neintreruptd spre unitate nationals cu ajutorul cdrtilor bise.
ricesti precum si neistovita ravna de a 'cobori graiul. Scripturilor
sfinte pe intelesul tuturor Romanilor din oricare lature a terito.
riului for etnic.
Ravna aceasta nu era numai o pornire fireascd, trezita prin
influenta binefdcatoare a reformei religioase husite, luterane si cal.
vine impotriva slavismului,2) ci ea deschidea In acelasi timp si
1) Cf. I. Lupag, Documente istorke transiloane vol. I, Cluj, 1940, p. 243.

') In recenta publicattune a profesorului N. Cartojan, lstoria literaturff


romdne oecht vol. I, p. 15, este apreciat mai favorabil, decat se obignuia pans
acum, efectul slavismului in trecutul romanesc, subliniinduse ca aslavismul,

oricat s'ar ;Area de paradoxal la prima vedere, a contribult tntr'o masura


oarecare la pastrarea intacta a unitatii noastre etnice. Cad, data not to epoca.
de asezare a vietii noastre romanesti, am ft avut in biserica 0 in vleata de
Stat aceeasi limbs ca st Ungurti, atunci este probabil ca, precum o parte din
patura conducatoare a poporului nostru din Ardeal - care sub presiunea sta.tului primind catolicismul si mai tarziu calvinismul - s'a pierdut to nobilimea
maghlara 0 a fost desnationalizata, tot astfel nu ar fi fost exclus ca in aces
least Imprejurart gi o parte din patura populara sa ft fost plerduta pentru ro
mantsm. Ortodoxia gi slavismul nostru au format tntr'o vreme, in care cm.
dinta religloasa era o puternica realltate sufleteasca, cimentul care a tinut
grans legate sufleteste ramurile neamului razletite gi tncapute sub stapaniri
diferite`.

www.dacoromanica.ro

74

I. LUPAS

o lupta noun contra strdinismului de forma apuseand cum arata


aceste cuvinte din prefata Psaltiril tiparite in Alba.Iulia (1651) :
rugdciunile i cantarile i alte slujbe dumnezee*ti numai ces in
desert in limbs strains *1 inaintea lui Dumnezeu inca nuts voile...
*i cu vind se vor pdgubi ceia ce slujesc slujba dumnezeeascA in
limbs strains neintelegand.o, cum fac papii dela Roma i cei
barati (calugari) qi paterii (preotii) ce se chiamd OHO, care nimic
nu qtiu carte *i cants Tatdl Nostril *1 Ave Maria 'i psalmii in
limba strains fara de toatA tiinta, ca aceia.s ca gaitele i ca pa.
sarile, camps fdrd de toatd *Uinta *i inca vor sa graiascd ca *i
omul".')
Cand propaganda religioasA.calvind, sprijinitd puternic de

cativa principi transilvani ai veacului al XVII.lea, prea sa ame.


ninte, prin Catehismul" tipdrit la Alba.fulia cu cheltuiala lui
Gheorghe Rakoczi I, unitatea sufleteascd a neamului romanesc, -,
din capitala Moldovei a rdsunat cuvantul apdrarii ortodoxe prin
condeiul talentatului mitropolit Varlaam, cel ldudat de Mihail
Eminescu pentrucd a facut sd vorbeascd Duhul Rant in limba
neamului romanesc, sa redee in graiul de miere at coboritorilor
armiilor romane Sf. Scriptura *i invdtdturile blandului Nazarinean".

Mai ales la framantarea sufleteascA a Romdnilor din Tran.


silvania se gandea mitropolitul Varlaam tipdrind in Iasi la doi ani
dupd Cazania Inchinatd ca un dar limbii romdne*ti" - Rdspurzo
write (1645) prin care s'a simtit dator sa combats rdtdcirile Cate.
hismului dela Alba.Iulia. Predoslovia" *i.o incepea Varlaam cu
aceste versuri concludente : Nu sa" laude nimeni de buns creis

dints, de n'are lucruri bune prea cu socotinta" - o perifrazd


a cuvdntului biblic : credinta fdra fapte moartA este". - Credin.
ciosilor sai pravoslaynici, de sub stapanirea calvinului Rakoczi,
Linea luminatul ierarh din scaunul mitropolitan at Moldovei sa le
impart4eascA urmAtoarele cuvinte, izvorite din neadormita lui
grijd pentru unitatea sufletului romanesc : fiii mei, intru Christos
iubiti, scris.am asupra acestui Catehism nou, cu carele cei dinafard
de pravoslavie au riddajduit sd va sperie cu marturiile Scripturii
Sfinte, sa va inele intru erezia for cea rdtdcitd. Ce.am scris, una.i

pentru sd puteti sta ImpotrivA, cand va fi vreme de nevoie, alta


pentru ca sa va aflati intru invataturile pravoslaviei intariti ca
1) Cf. Bibllografia Veche Rormineasca vol I, la a. 1651.

www.dacoromanica.ro

BIRUINTA LIMBII $1 A CULTURII ROMANE IN CURSUL VEACURILOR XVIXTII

ni0e stalpi neplecati si neclatinati

75

Daca ar fi cine ar fi sa va

invete alts credinta, macar daca ar fi Inger din cer, sa nuul cre.
deli, ci sail ziceti anathema i sa va lepadati 1 sa va departa(i
de unul ca acela ... nu va temeti de ceia ce ucid trupul, ca su.
fletul nu.l pot ucide ..." ') $i nu luau putut. Unitatea sufleteasca a
neamului romanesc a triumfat impotriva tuturor incercarilor poi
trivnice, repetate din veac in veac cu neistovita staruinta. Ea a
ramas wzaa pe piatra credintii servind aceasta ca temelie ne.
sdruncinata pentru toate creatiunile culturale $i artistice ale po.
poporului roman, care toate poarta in chip vadit pecetea darului
Duhului Sfant al ortodoxiei ocrotitoare, peste toate granitele poli.
tice efemere, a unitatii suflete0i perpetue intre toti fiii acestui
popor.
Pastrarea unitatii suflete0i a putut fi garantata fiindca a reuit

sa strabata Carted Romaneascci a lui Varlaam din Moldova, ca


i ale mitropolitilor Teofil, Stefan, Teodosie i Antim din Ungro.
vlahia, ca 1 ale urma0lor de mai tarziu, pretutindeni la Romani'
dintre Carpati $i Tisa, gasinduuse pana in timpul de fats exem.
pregatitoare $i paznice ale unitatii
plare din aceste tiparituri
prin
altarele
smeritelor
bisericidela sate, rasfirate pana
nationale
In cele mai dosite unghiuri ale pamantului romanesc. A fost cu
putinta, fiindca impreuna cu astfel de carp se refugiau adeseori
din Rasaritul 0 din Sudul Carpatilor pana prin tinutul Bihorului i
at Maramurqului died - scriitori indeletnicinduuse in adapostu.
rile for tainuite, ani deuauranclul, cu pregatirea i raspandirea max
nuscriselor romane0i de cuprins felurit.
Interesul pentru izvoarele de lumina cre0ineasca si roma.
neasca din Rasaritul Carpatilor se trezise pe la mijlocul veacului

al XVII.lea, nu numai In cercurile conducatorilor biserice0i ai


Transilvaniei, ci pana jos in straturile taranimii. Exists in privinta
aceasta dovada sigura, ie0ta la iveala din arhivele Sibiului, unde
s'a pastrat textul german al testamentahrt facut de vaduva Stanca,

sotia lui Oprea Aliimanut din Sali0e, la 28 Noemnrie 1651.


Aceasta vaduva credincioasa, simlind ca i se apropie sfar0tul,
a tinut sa fie eternizata In protocolul scaunului Sali0ea dorinta
ei cea din urma cu privire la impartirea smeritei sale averi intre
1) N. Dr8ganu, CodIcele pribeagazzi Gheorgfze Stefan, ooeoodut Mot-

dooet in An. Inst. de 1st. Nat. Cluj, vol. III, p. 245 gi I. Lupo, Studit, con!
st conz. 1st. v. II, Cluj 1940, p. 279-280.

www.dacoromanica.ro

76

I. LUPA$

doua fiice $i doi fii : Stanciu $i Oprea. Despre acesta din urma
spune ca si.a primit din rnostenirea parinteasca partea, ce i se
cuvenea, cand a plecat in Moldova sd inoe(e carte (um Schrift
zu lernen").')
.
.
Cazul fiului de offer Oprea Alamanut dela 1651, doritor sa
se lumineze la scoala din Moldova - poate chiar la cea dela Trei
Ierarhi, infiintata in timpul lui Vasile Lupu (1634-1653) -. este
deci cunoscut din cuprinsul testamentului vaduvei sale mam
Stanca. Dar cate cazuri asemanatoare vor mai fi fost, despre care
nu s'au pastrat on nu au iesit pans acum la iveala dovezile de
trebuinta 1

Mitropolitul Dosoftei al Moldovei izbutind sa imbrace in


versuri de frumuseta noun tanguirile Psalmistului, traducerea sa
tiparita la 1673 in manastirea Uniev (Polonia), avu darul sa strap
bats peste toate granitele yamesilor, patrunzand chiar In cantarea
populara din Transilvania, unde se pot auzi Inca i In timpul de
fata, Intro Duminica din paresimi, acesti psalmi intonati dupa
traducerea lui Dosoftei :
La apa Vavilonului
jelind de Ora Domnulul
Acolo sezum si pl&nsem

La voroava de ne stransem
Aducandu.ne aminte
Plangeam cu lacrAmi fierbinte
$1 bucIne ferecate
Main prin sAlci aninate ...

Precum Varlaam tiparindu.si Cazania (1643) se gandea la


toata semintia" pravoslavnica romaneasca, la fel Imbratisa in
prefata Liturghiei (Iasi 1679) $i mitropolitul Dosoftei cu gandul
sau de parinte nu numai pe credinciosii sal din Moldova, ci tot

neamut romaesc".
La Alba.Iulia se tiparise cu cheltuiala lui Acatiu Barciai, la
1648, un Catehism cu titere tatine pe seama scoalelor romanesti
din Banat, -. folosit mai tarziu $i de cele din Transilvania, cum

era scoala cu internat din ragaras. Din legea de organizare a


') I. Moga, 0 insemnare despre legaturile culturale cu Moldova in
sec. .X VII in An. Inst. de Ist. Nal. III. p.563 - cf. g Valeria Branisce, Muzicel
st dansurt la Romani in veacurt1e XI I st XVII In Anuarul XII at Societa tit

pentru Fond de teem roman. Brasov 1909, p. 13-28.

www.dacoromanica.ro

BIRUINTA LIMBII SI A CULTURII ROMANE IN CURSUL VEACURILOR XVIX VII

77

acesteia dela 3 Aprilie 1657 se vede, ce fel de indatoriri aveau dascalii

qi preotii roman' din Tara Oltului in jumatatea a doua a veacului


al XVILlea. I)

Se cuvine a face aci amintire i de gandul desrobirei din


jugul turcesc, gand ce a calauzit la 1668 pa*ii marelui ierarh
Sava Brancovici.Brancoveanu spre curtea tarului Alexie
,
Mihailovici (1645-1676), dupa cum apare dintr'un memoriu pastrat

in arhivele din Moscova aratand a, daca ar porni de undeva o


navala a creVinilor impotriva blestematului Turc", toti Sarbil,
Bulgarii si Romanii ar fi cu oaste gata" sa ajute o astfel de pornire.
Gandul mitropolitului Sava era deci framantat de proiecte privi.
toare la o apropiata unire a neamurilor creVine ortodoxe, spre a
lupta impreuna pentru desrobire. Bucuro0 am face *i noi r ar.
gumenta Sava Brancovici in cuprinsul mentionatului memoriu ceea ce e spre umilirea Turcilor, dar fara ajutorul altor creVini
i monarhi $i fara voia gi ajutorul lui Dumnezeu nimic nu.i cu
putinta, caci gi noi suntem sub picioarele for *i de aceea gi noi,
daca am ti cu adevarat, ca va fi navalire asupra procletilor de
Agareni, i noi am fi gata la aceea." 2)
Curand dupa intoarcerea lui Sava dela curtea taruful, sfet.
nicii principelui transilvan Mihail Apafi incepura ail prigoni
1) Art 3 din partea a II.a impunea maestrului (profesorului) roman ,sa
Invete mai Int&iu atat pe cel marl cat gi pe cel mici Abeceul romanesc, dap&
aceleasi litere sa.i Invete sa scrie bine si cu adeoorat romaneste, in deosebi

mi deprinda cu citirea Testamentului Nou, a Psaltir(i oi a Catehismutul,


tiparite la AlbaIulia3 dupa aceea indata sau chiar in acelagi timp sa.1 Invete
Capita Catechetica (capetele catehismului) romaneste, Tatal Nostru, Crezul
apostolesc, cele 10 porunci, taina Botezului gi a Cuminecaturii gi r&ndulala ca.
noanelor discipline! bisericesti. Pe langa aceasta if va invaja sa cante roma-.

neste dupd obiceiul bisericitor din Caransebes si Lugo)! cu adausul, ca


acestea cantarile - trebue sa le scrie cu litere romancsti, Catehfsmul fl
.,scrierea adeoarat ronaneasca. Pe gramatici si alt' ucenici, care cerceteazd
scoala in speranta serviciului bisericesc sa.! Invete gi felul cum sa predice
sau numat cate ceva din Catehism". Iar prin art. 1 din partea a III.a se pre.
dza sca toll gramaticif din intreg jinutul Fagarasului sunt datorf sa villa de
pretutIndeni.si sa invete in scOala aceasta romaneasca din Maras; aide' vor
fi scogi din *grarnaticie laragi la starea de fobagi'. L Lupas, Docurnente lstorice transiloane, I. 271-273.
2) S. Dragomir,'Retatlite bisericil porn. cu Rasta in oeacul at XVII-lea,
Buc. 1912, p. 117-119 gi Marina I. Lupag, Mitropolitut Sans Brancoold, Tezd
Be doctorat. Cluj 1939, p. 58-59.

www.dacoromanica.ro

78

I, LUPA$

scornind felurite invinuiri nedrepte impotriva lui. El a rev* a


se impotrivi atacurilor vrajmasesti, aparandu.si biserica si cre.
dinta ortodox& pans in vara anului 1680, cand prin judecata,
In afara de prevederile canoanelor bisericesti, fu izgonit din scaunul

mitropolitan, aruncat in temnita, deli era gray bolnav, scos apoi


din cand in cand si batut cu vergi, aplicandu.l.se lovituri enorme"
[plagis enormibus tratatus est, - cum scrie un cronicar sas din
vremea aceea, preotul Andrei Gunesch') din comuna Petresti
(Petersdorf)]. Iar cronicarul contemporan Mihail Cserei, laudand
In cronica sa ungureasca pe mitropolitul Sava ca pe un om In
vatat si cu experienta (tanult es expertus ember)
despre iz.
gonirea din scaun si despre maltratarea lui fara mild scrie ca a
fost o nemaiauzita paganeasca si cumplita tiranie".1)
Intro singhelie, semnata la 1677 cu numele Sava Branca:*
veanut, acest mare ierarh transilvan sfatuia pe preotul Pastiu sa

predice romcineste ca sa Infeteaga tot cresttnut cuocintut tut


Dumnezeu".8)

Lin vadit semn cu privire la biruinta limbii si a culturii


romane spre sfarsitul veacului al XVI.lea si in cursul celui ur.
mdtor se desprinde si din cele dintai cronici romanesti, cum a fost
cronica scrisa la curtea lui Mihai Viteazul inainte de anul 1597 de
catre logofatul Teodosie Rudeanu si cea scrisa in Brasov inainte
de anul 1633 de catre protopopul Vasilie dela Biserica Sf. Nicolae,
fiul luminatului protopop Mihai, care ostenise cu atata isprava
pentru constructia celei dintai scoale de piatra in preajma acestei

biserici, cu doi ani inainte de a i se fi dat prilej sa iasa Intru


intampinarea Domnului omonim, care trecea Carpatii in fruntea
ostirii, ce urma sa se acopere de faima stralucitei victorii in lupta

din campii Sibiului".


E nespusa paguba pentru *Uinta istorica si pentru cultura
noastra, ca nici uneia din aceste cronici romanesti nu i s'a pastrat
originalul, dupa cum nu s'a pastrat nici textul cronicii de mai
tarziu a vornicului Grigorie Urechia decat in redactarea interpolat&
si alterata a lui Simion Dascalul. Astfel despre cuprinsul cronicii
lui Teodosie lipsesc alte cunostinte Inafara de cele rezultate din
prelucrarea latineasca a germanului Baltasar Walter Silezianul, care
1) Cf. Chronican Fachsio-Zupinum-Olfardinum, Brasov 1897, vol. II,

p. 188.

2) Nagyajtal Cserei Mihaly, Erdely historldja, ed. Kazinczy Gabor,

Pest 1852, p. 293-294.


8) Marina I. Lupag, Mitropolitul Sava Brancovici. Cluj, 1939, p. 71.

www.dacoromanica.ro

BIRUINTA LIMBII SI A CULTURII ROMANE IN CURSUL VEACURILOR XVIXVII

79"

marturise0e ca in Iunie i Iu lie 1597, cand se afla la curtea din


TargoviVe" avea la indemana o scurta descriere a faptelor, corn*
puss de logofatul Teodosie in limba romaneasca gi aprobata de
catre insu*i Domnul ')" (Mihai Viteazul). Iar cronica protopopului
Vasilie e cunoscuta dintr'o traducere german& in care se spune
lamurit : ex valachico translate ", gi din textul cronicii continua.
torului sau : protopopul Radii Tempea (1 1742). Este explicabil ca
dela curtea tlnui Domn de valoarea *i de faima lui Mihai sa fi
pornit indemnul pentru scrierea celei dintai cronici muntene in
limba romans, dupe cum tot age de flresc era ca din atmosfera
celei mai vechi coale romanesti, despre a carei organizare in
doua sectiuni (de invatdmant primar gi secundar) s'au pastrat date
istorice din jumatatea a doua a veacului al XVI.Iea, sa fi rasarit
omul luminat care sa fie in stare a scrie, spre sfar*itul aceluia0
veac sau la inceputul celui urmator, cea dintai cronica romaneasca
transilvana.2)

Prin scrisul Moldovenilor Grigorie Urechia, Miron Costin i


Ion Neculce, al Muntenilor Stoica Ludescu, Radu Popescu $i Radu
Grecianu, precum *i al lui Gheorghe Brancovici-Brancoveanul,
fratele n6pastuitului mitropolit transilvan Sava, *I al protopopului
Radu Tempea, istoriografia romans a izbutit a se ridica la nivelul
istoriografiei europene, trecand, in deosebi prin opera lui Constantin
Stolnicul Cantacuzino *i a lui Dimitrie Cantemir, din stadiul des.
voltarii simple cronicarevi in acela mai avansat al literaturii isto.
rice gtiintifice. Astfel reprezentantii cei mai de valoare ai cugetarii
autohtone inaugureazd un gen nou in cultura romaneasca : isto.
riografia nationala".B) Dar i dupace condeiul purtat vreme inde.
lungata aproape numai de traducatorii textelor biblice i de autorii
predosloviilor bisericeti trece din mana acestora in 'nand boierilor
parnanteni, o adanca ssentimentalitate religioasa" continua sa
vibreze in scrisul cronicarilor". Este deci intemeiata afirmatiunea

a a ignora latura religioasa din istoria literaturii romane, In.


seamna a renunta la cunoaVerea trasaturii celei mai caracteristice
din cultura noastra veche i la um din fetele el de glorie".4)
') N. Cartojan, o.

c.,

p. 86.

2) N. Sulfa, Cronica protopopului Vast& din Brasoo in vol. IX. all


Anuarutui Inst. de Istorie Nationala CluJ-Sibiu.
13) N. Cartojan, Istoria literaturil roineine oechl, vol. 11, p. 126.
4) Ibidem, p. 128.

www.dacoromanica.ro

80

L LUPA$

Cu progresul cultural realizat in cursul veacurilor XVIXVII


In cele trei tars carpatice, in domeniul literaturii nationale relic
ioase si istorice, a tinut pas i progresul artistic concretizat In
chip durabil prin Insemnate opere de arhitectura si picturd relic
gioasd, ca cea dela Curtea- de Argq, Slatina, Prislopul Hategului,
Alba. Iulia, unde la sfarOul veacului al XVIclea s'a clddit biserica
mitropolitand, restauratd apoi dupd 1668 prin grija mitropolitului
Sava Brancovici. Numarul acestor monumente istorice a sporit prin
constructiunile din timpul lui Matei Basarab si Vasile Lupu, spre
3.0 atinge un punct culminant prin cele din epoca lui Constantin
Brancoveanu, cdnd specificul etnic s'a putut concretiza $i intr'un
stil autohton (stilul brancovenesc), raspandit in largd masurd *i in
constructiunile biserice0 din Transilvania.')
Arta *i civilizatiunea populara au progresat de asemeni In
aceastd epoca, din care nu lipsesc elocvente marturii istorice re.
lative la impresiunea ce putea sd facd dansul romanesc sau arta
casnica populara asupra unor straini ca Martin Opitz sau ca Iacob
Hiltebrandt, care se apropiau cu vdditd curiozitate Viintifica de
vieata acestui popor $i cu dorinta sincerd de a o cunoqte In
formele ei impresionante prin originalitatea for neVirbitd de con.

vietuirea cu alte neamuri. Cel dintal a gasit cuvinte entusiaste


spre ac*i exprima uimirea asupra tenacitatii cu care au reu*it
omanil Transilvaniei sa.i pastreze datinile si danturile strain.
eVi, consideranduci ca pe nite oameni cu tip vadit roman, pasts.
tort ai sangelui nobil stramovsc si nedesbrdcati de datinile mote
nite dela Inainta*ii Ion')
Iar al doilea, Conrad lacob Hiltebrandt, avdnd ocaziune sa
.cunoascd la fata locului casa tdrancei transilvane, In care s'a add.
postit; lauds in cuvinte drepte harnicia, iscusinta i simtul artistic
1) cf. Const. C. Giurescu, Istoria Romanllor, vol. III, partea I, p. 64 si 92.
2) Karl K. Klein, Beziehungen Martin Opitzens zum Rumdnentum, In

Korrpspondenzblatt din Sibiu 1927, p. 89,


,Es steckt manch edles Blut in kleinen Bauernhfitten,
Das noch den alien Brauch und der Vorfahren Sitten
Nicht ganzlich abgelegt. Wie dann ihr Tanz anzeigt,
In dem so wunderbar gebugt wird und geneigt.
Bald wird ein Kreis gemacht, bald wiederum zertrant,
Bald gehen die Menschen recht, bald auf der linken Hand

Die Menschen, die noch jetzt fast ramisch Muster tragen,


Zwar schlecht, doch witzig sind, vie! denken, menig sagen.`

www.dacoromanica.ro

81

E'RUINTA LIMBII Si A cuLrum ROMANE IN CURSUL VEACURILOR XVIXVII

at femeii romdne,') subliniind insuOrile ei de superioritate etnicd


si gustul estetic deosebit de fin, care le indemna de pe atunci
{1657) sa.si impodobeasca imbracamintea intr'un chip, pe care
austerul protestant dela Miazdnoapte it socotea excesiv.
In lumina acestor informatiuni, at cdror numdr ar putea fi
sporit cu numeroase alte reproduceri de texte din autori strdini,
exprimand, i ei fart nici o rezerva sentimentul admiratiunii

pentru calitatile superioare ale tardnimii romdne, poate fi acceptatd

ca o constatare apropiatd de adevar afirmatiunea spaniolului De


Bastera, ca Romanii au reu*it sd creeze una din cete mai minus
nate forme de cioilizaiiune populara din fume.
Autorii unui vast manual de geografie, tiparit la Stuttgart
subliniaserd cu tarie eminentele insuOri ale caracterului popular
romdnesc, precum i superioritatea lui numerics fatd de elementul
maghiar adaugand ca poporul roman intregit si ridicat la cea
mai inaltd treapta a civilizatiunii, ar fi demn sa stea in fruntea
culturii spirituale a omenirii. Spre aceasta bar indica *i limba lui
atat de sonora si bogatd, Thal s'ar potrivi in chip deosebit celui
mai cultivat popor de pe fata parnantului".') In acelai loc s'a
publicat cu un veac mai tarziu aprecierea unui specialist ca pro.
fesorul Richard Csaki dela Universitatea din Tubingen, care scoate
') Franz Babinger, Conrad Jacob Hiltebrandt drelfache schmediscfze
'Gesandschaftsreise nach Siebenbtirgen, der Ukraine end Constantinopel
(1656-1658) Leiden 1937, unde calatorul spune ca femeile romane se pricep sa

pregateasca imbracamintea pentru tot( ai case! (die roallachischen Welber


spinnen und tairken ihrem ganzen Ikus-Gesind die Kleider) gi sa.si impo.
dobeasca file cu infloriturl, care lui Ii pareau excesiv de impestritate Ore
Hembder Sind auch so Mirrisch bond ausgenehet). Le lauds si danturile, pe
care le.a privit cu placere Intelegand, ca Martin opitz era in drept sa scrip
.cu atata Insufletire despre Romanii din Transilvania. Are cuvinte bone oi
.despre Moldovence spunand ea, deg( casele for aunt rau cladite, le tin totusi
curate (so ist dock noch sauber drein). A ramas insa rau impresionat de
femeile din Ucraina, vazand cateva In stare de ebrietate, cum se rasturnau in
zapada (und dies zu sehen bloss gaben) cf. s( An. Inst. de 1st. Nat. Cluj
VII, p. 718.

2) W. Hoffmann, W. Pahl und K. Pfaff, Beschreibung der Erde, Ein


Hand- end Lesebuch fur jeden Stand. Stuttgart 1942, vol. II, p. 307: ,Der
Zahl nach libertreffen die Rumdnen in Siebenbargen die Madjaren bet
meltem. Dies Volk, vereint und zur hochsten Zivilisation hinaufgebildet, ware

geeignet, an der Spitze der gelstigen Kultur der Menschheit zu stehen.


Und um dies voll zu machen, 1st auch seine' Sprache so wohlklingend und
reach, dass sie sich fur das gebildetste Volk der Erde besonders eignen warde.
6

www.dacoromanica.ro

82

I. LUPA$

la iveala, in cuvinte raspicate, unitatea culturii populare roma..


nests, vechimea $i autohtonia ei milenara, atat de firesc impletita
cu teritorul etnic romanesc. ...Desi, sub raport politic despartit
de.alungul veacurilor, romanismul a facut, in timpul unirii sta.
tale dupa razboiul mondial, dovada uimitoare, ca in ciuda acestui
separatism politic al trecutului, infatiseaza totusi o unifafe de fimba,

de cultura .5i de neam. Din Transnistria pans in campiile asezate


la Vest de Carpati, din Bucovina pan& la Dunare, se infatisa po.

porul acesta la 1918 ca un tot inchegat, ca o comunitate de


pregnant.d indioidualitate etnica.1)
Merits amintit si faptul ca, fara vreo tendinta de expansiune
of nsiva, limba romana incepuse a face cuceriri si in paturile aristo.
cratice maghiare, cum arat& scrisoarea chirilica alul Kemeny Ferencz
dela 24 Mai 1658,2) si in straturile populare sasesti, cum dovedeste

cazul din Turnisor, unde s'a luat la 1701 hotarirea de a pedepsi


cu 8 dinari pe Sasul, care va mai vorbi romaneste.2) La fel in.
cepuser& conducatorii Sailor a lua masuri prohibitive, spre a
impiedeca raspandirea portului $i a dansului romanesc. La 1650
reprezentantii bisericii sasesti, condamnau pe fiica lui Gaspar
Schnirs din Apoldul de jos la o pedeapsa de 3 punti ceara, fi.
indca participase la dansul romanesc".4)

Erau tot atatea semne prevestitoare ale biruintei spre care


pasea limba, cultura si civilisatiunea romaneasca.autohtona in cu.
prinsul Transilvaniei. Oricate masuri prohibitive ar fi fost arun.
cate in calea acestei biruinte, ele puteau s'o intarzie catva timp,
dar nu mai erau in stare s'o anihileze.
') cf. I. Lupag, Zur Geschichte der Rurnanen. Sibiu 1943, p. 12: ,Von
Transnistrien bis an die den Karpaten vorgelagerten Ebenen im Westen, vom
Bucheniand bis an die Donau, war dies Volk im jahre 1918 eta geschlossenes
Gauzes, eine Gemeinschaft oon elner ausgepragten Volksindividualltar.
2) Idem, Documente istorice translloane, I, p. 279.

') Helmut Klima. heppendori Geschichte eines deatschen Dories in


Siebenbiirgen in revista Deutsche Forschungen im Sildosten 1943, p. 143,.
,Auffallend 1st, dass das rumiini.5ch reden mit 8 Denar bestraft wird und das
Tragen malachlscher Matzen bei Kirchgang und Zugang verboten wird'.
4) Johann Daniel Henrich, Monographie oon Kleinpold im Untertvaldein Kirchliche &Vier din Sibiu (trad. rom. de Dr. Ilie Beu) 1910, p. 223: Inv
Jahre 1650 fit:del eine KirchenoisitatIon im Kleinpold stall, bet welcher-

eine siiehsische Magd, die Tochter des Gaspar Schnirs, mit 3 Pfund
Wachs bestraft wird, well :le auf dem Tanz der Walachen getvesen set ".

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL PETRU MOVILA SI RELATIUNILE WI Cu


ROMANII. PRIGONIREA MITROPOLITULLII ILIE IOREST DIN
TRANSILVANIA

In veacul al XVI.lea si la inceputul veacului al XVILlea


incercarile protestantilor de a converti $i pe Romani la reforma
luasera o forma agresiva, mai ales in Transilvania. Impresurati de
multe greutati, panditi de diferite curse ispititoare sau amenintati

din parted detinatorilor puterii de Stat, e in adevar de mirare


(cum scria iezuitul Italian Possevino) ca Romani' au putut dovedi
atata statornicie in credinta si obiceiurile for stramosesti.9 Unul
dintre cei mai vestiti principi ai Transilvaniei, Gavriil Bethlen, se tie
ca croise proiectul de a retnoia oechia Dacie,2) unind Muntenia
$i Moldova cu Transilvania, El a cerut chiar sprijinul patriarhului
Chiril Lucaris din Constantinopol, ca sa poata indupleca pe Rol
manii Transilvaniei a primi calvinismul. Patriarhul i.a raspuns insa

la 1629 ca, daca ar sprijini pe lap sau in ascuns o astfel de


actiune ar savarsi un pacat, pe care nu i l.ar putea sterge toate
chinurile pamantuluia. nefiind iertat a jertfi credinta de dragul
unor ratiuni politice, deoarece mantuirea sufletului este mai presus

de binele lumesc". Iar, drept dovada a temeinicel sale orientari


asupra realitatilor etnice si sufletesti din cuprinsul celor trei tad
carpatice, Chiril Lucaris tinea sail lamureasca pe Bethlen In aceeasi

scrisoare cu privire la principala piedeca, ce va intampina in nag


zuintele sale de a smulge o parte macar din supusii sal din ve.
chile legaturi de credinta ale ortodoxiei rasaritene. Pentru a putea
1) E meraviglia, quanto steno stall Valachi tenaci del loro scisma el
rito greco. I. Lupag, Istorta biserIceascd a Roma-I:flop ardelent, Sibiu 1918,
p. 92, n. 3.
2) I. Lupag, Epocele principate in Istoria Romanitor ed. II, Cluj 1928,
p. 90, ,Hoc Regnum nostrum... veterem adequet Dactam", scria G. Bethlen
la 18. VI. 1613.
6*

www.dacoromanica.ro

84

I. LUPA$

Indeplini proiectul de calvinire a Romanilor - adauga Lucaris ar trebui rupta inainte de toate legatura de &Inge si de simtiri
care traie*te, deli in mod tainic dar cu atat mai puternic, intre
Romani' din Cara Transilvaniei 1 intre locuitorii tarii Munteniei
*i Moldovei. La aceasta de buns seams, daca nu cu arma, cel
putin prin indemnuri tainice vor pune piedeci".')
In acela*i an aparuse la Geneva sub numele patriarhului
Lucaris o marturisire a bisericii ortodoxe, In care se strecurasera
*i Invat&turi calvine. In Wile Rasaritului era atunci o nelini*te *I
teams ca propaganda calvina va face cuceriri printre credincio*ii
bisericii ortodoxe. In aceste imprejurari unui Roman de vita dom.
neasca i.a revenit sarcina *i cinstea sa indeplineasca - *i l.a in.
deplinit cu exceptionala vrednicie - un rot de aparator at orto.
doxiei. Acesta era Petru Movila, fiul lui Simion, fost Domn at
Tarii Romane*ti *i al Moldovei la inceputul veacului XVII.
Petru Movila s'a nascut la 1596 ca fiu at domnitorului mol.
dovan Simion Movila *i at sotiei sale Marghita (in calugarie Me.
lania). Dupa ce a studiat in Lwov (Lemberg) Insu*indu.*i cuno.
no*tinta limbei grece*ti, latine, polone *i ruse*ti, s'a calugarit (1627)

*i fiind a*ezat in acela*i an ca arhimandrit in fruntea vestitei ma.


nastiri Pecersca dela Chiev, -, o stavropighie a patriarhiei din

Constantinopol - la 1629 a obtinut titlul de exath patiarhat, iar


cu patru ani mai tarziu a fost inaltat in scaunul Mitropoliei din
Chiev (1633-1646). El a luat parte determinants in lupta pentru
apararea credintei *i a bisericii ortodoxe. Infiintand in Chiev Aca.
demia, care ii poarta numele, Petru Movila se infati*eaza ca ctitor
at unui a*ezamant de mare insemnatate spirituals *i culturala nu
numai pentru Rusia, ci *i pentru tarile invecinate. Astfel a devenit
descendentul din vita domneasca a Movile*tilor moldoveni, unui

din cei mai marl binefacatori ai Rusiei pravoslavnice prin inte.


meierea invatamantului superior, dupa cum izbutise in veacul at
XVI.lea Sibianul Nicolae Olahul s& implineasca aceea*i impor.
tant& fapta cultural& pentru invatamantul catolic, luptator impo.
triva reformei religioase. Sa se *tie deci, c& cea mai veche Uni.
versitate moderns ortodox& este infiintat& de un Roman la Chiev
In anul 1633. Din aceasta Academie au pornit razele de lumi.
flare a poporului rusesc, iar in teologie a intregii suflari ortodoxe.
1)

I. Lupus, Documenle istorice transiloane, vol. I. Cluj 1940, p. 178.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLI CUL PETRU MOVILA

$1

RELATIUNILE LUI CU ROMANII

85

Inaintc de Petru cel Mare cu incerarile lui de occidentalizare


silita, deschise drum luminii prin coal bine rdnduita si iubitor
indrumata Petru Movila ; de aceea cu buns dreptate se intreabS
Venelin : care din cei doi Petru este cel Mare?... Si Academia
din Chiev avu fiice in alte orase polone si chiar Inafara de Po.
Ionia. Colegiul scolar al Trierarhilor lui Vasilie Lupu dela Petru
Movila cdpata o vieatd, si pildd este el dat de Movila tarului
moscovit Mihail Feodorovici, care fu sfatuit sa nu rdmidie In urma
Moldovanului cu intemeierea de scoli.

Tot ap intari tipografia din Chieo, puse sub suprave.


gherea sa pe cea din Lwov, Intemeid si altele, Inlauntru si Inafara,
in Muntenia lui Matei Basarab, in Moldova lui Vasilie Lupu, tri.
mit&nd srift, mesteri si podoabe. Sumedenie de carp de slujba,

curatite de innoituri straine, carti de invdtdturd si de evlavie


crestinS, cdrti de aparare a ortodoxiei, cart' de documentare din
parintii si scriitorii vechi bisericesti iesird din aceste tipografii si
se irnprastiarS 'Ana departe. Pe toate le vedea ochiul alter al lui
Movila. Pe uncle le tocmea el" .. .1)
Coboritor din neamul romanesc al Movilestilor, Petru 2) a trait

in bune relatiuni cu conducatorii Moldovei si ai Munteniei, dan.


du.le mans de ajutor la infiintarea tipografiilor dela Govora si dela
Trei Ierarhi (Iasi), trimitandu.le din Chiev material de tipografie
si dascali pentru colegiul intemeiat de Vasilie Lupu. Prietenia lui
cu acesta din urma se poate cunoaste si din Imprejurarea, ca a
venit la Iasi (1645) spre a.i cununa pe fiica cea mai mare, Maria,
cu principele litvan Radziwill. Cu acest prilej a rostit mitropo.
cu.
litul Petru Movila in catedrala din Iasi o predica festiva
vant duhovnicesc" ^ talmacind taina cununiei in temeiul unor
bogate reproduceri din textele Scripturii si ale sfintilor parinti bi.
sericesti. Mai tarziu implinind dorinta prietineasca" a lui Vasilie
Lupu a publicat la Chiev in limba polona aceasta cuvantare, pe
1) Niculae M. Popescu, Pomenirea de trei sute de ani a Sinodului
data Iasi (15. IX-27. X. 1642). Bucuresti 1943, p. 7 si Idem, Pomenirea
Mitropolitului Petru Mooild yi a Sinodului din last In Bis. OH. Rom. 1942.
2) Protosinghelul Pavel Beranda, autorul unui lexicon prelucrat la 1649
de cAlugarul Mardarle Cozianul, spunea ca a fost tndemnat la lucru de Petru
Mov115, aceasta ,Iuminata odrasla a Domnului tarllor dacice Mogh115, cu
acelas nume ca al primitorului de Dumnezeu; vestitul stares (Simion)* cf. N.

lorga, Istoria Romailor VI. p. 123 n. 2 si 3.

www.dacoromanica.ro

86

1. LUPA$

care 'o tinuse la nunta stralucitilor principi, rostita parte in limba


polona, parte in limba romans ". Brovra (26 pagini 8 mic) dupd
moda timpului are la inceput 0 cateva versurl, menite sa explice
sterna lui Radziwil (vulturul) i a lui Vasilie Lupu (zimbrul) in
urmatoarele cuvinte :
Prietenia a &mit capul (de zimbru) vulturulut
CAruia ha pl8cut din inimA.
Cand lui Radziwill ha fost dat
A fi cap celei iubite, sterna Moldovei
A 1ncredintat capul (de zimbru)
CAci bArbatul este cap femeii, ca s'o carmuiascA`.1)

Din browra tiparita la Chiev se poate descifra, ca a treia


parte dela inceputul acestei predici festive a fost rostita de dragul
mirelui, in limba polona, iar restul de doua treimi in limba ro.
mana. In treimea dela inceput textele biblice sunt reproduse in

limba polona, far In cele din trma cloud treimi in limba slava
bisericeasca, deoarece la 1645 nu exista inca o traducere a Bibliei

in romane0e (Noul Testament s'a tiparit cu trei ani mai tarziu


la AlbacIulia - 1648 - 0 au trebuit sa mai treaca patru decenii,
pans sa poata vedea lumina tiparului Biblia dela Bucuresti - 1688).
La aceasta cununie a luat parte 0 loan Kemeny, principele de mai
tarziu al Transilvaniei, insemnand in memoriile sale ca mitropo.
litul Petru Movila era un om foarte cinstit i bland", totodata

tin bun carturar, tot astfel erau 0 preotii de legea romaneasca


sau greceasca, incat mai inainte nisi nu credea (Kemeny) sa fie
intre ei oameni atat de invatati".2)
Despre intalnirile 0 convorbirile sale cu Varlaam al Moldovei,
Petru Movila $i.a facut cateva insemnari 8) care s'au pastrat in ma.
nuscrisele lui. Dintre ele se reproduce aci una privitoare la mi.

nunea savar0ta in anul 1610 cu moa0ele sfantului loan cel Nou


dela Suceava ; In anal 1629 tuna August 3 zile venind in ma.
nastirea Pecersca Varlaam ieromonahul din pamantul Mcldovei
0 fiind trimis la mine, sa ma vada, de catre Miron Barnovschi
voevodul, mica spus ca in anul 1610, cand necuratul imparat al
Agarenilor, sultanul Osman, a venit sub Hotin ca sa se bats cu
1) P. P. Panaitescu, Petra Moolla si Rornanil in revista Biserica Ort.
Romans. Bucuresti 1942.
2) cf. I. Lupas, Lecturi din izooarele istoriel romane, Clui1928, p. 172.

3) Cf. N. Iorga, Istoria Romanilor.

Vol.

1938, p. 110 0 130.

www.dacoromanica.ro

VI.

Monarliii. Bucuresti

MITROPOLITUL PETRU MOVILA SI RELATIUNILE LUI CU ROMANII

81

. Cazacii Zaporojeni, care mergeau impotriva


necuratilor, nu' s'au dus numai la Hotin, unde era si oastea porn
lona, ci s'au indreptat spre orasul Suceava, ca sa.I prade
si
acum apropiindu.se ei de raul, ce se cheama Suceava, s'a fost
vazut din oras, ca o multime de Cazaci erau pe sesul raului

craiul Poloniei,

Fiind atunci mitropolit Anastasia Crimca, au voit, dupa obiceiu, cu


preotii sa -duca din Mitropolie in cetatea de sus moastele sfantului
marelui mucenic Ioan cel Nou, si cand au venit sa le ia, n'au

putut sa le ridice dela locul for (cad acestea totdeauna cu darul


lui Dumnezeu faceau minuni, cand la nevoie orasul trebuea sa
fie mantuit de vrasmasii, care cadeau asupra lui). Cu aceasta a
facut cunoscut mantuirea lui, ca nu va fi luat nici cu armele,
nici cu lupta, dar la rugaciune si ajunare a alergat toata multimea,
care fugise in cetate rugand pe Dumnezeu si pe Sf. loan, placutul
lui, pentru mantuire. Iar cand au venit Cazacii la rau si voiau
sa intre in oras, o minune I raul, pe care oamenii ii treceau, in
sus si in jos, deodata s'a umplut asa de mult cu apa, Ca niciodata
mai inainte n'a fost asa de umflat. Idr ei vazand aceasta s'au in
spaimantat si au inceput sa se retraga, iar apa se inmultea foarte
si se revarsa cumplit. Deci vazand ei aceasta minune si neputand
mai mult astepta, s'au dus. $i asa orasul s'a mantuit cu rugaciu.
nile Sfantului Ioan mucenicului celui nou. $1 din aceasta vreme mitro.

politul cu tot clirosul si cu episcopii au hotarit ca acea zi sa se


serbeze In tot pamantul Ungrovlahiei".')
Petru Movila a lamurit si aparat cu condeiul doctrina bise.
rich rasaritene, intocmind pe temeiul Sf. Scripturi si al canoa.
nelor vestita carte intitulata Mcirturisirea ortodox& impartita in
3 parti (credinta, nadejde, dragoste) cu 261 de intrebari si ras.
punsuri. Dupa ce scrierea aceasta fu aprobata la 1640 de sinodul

rusesc, cu doi ani mai tarziu s'a tinut la Iasi, cu cheltuiala lui
Vasilie Lupu, un sinod at bisericil ortodoxe (1642), la care au
luat parte si trimisii patriarhiei din Constantinopol (Meletie Sirigul,
vestit teolog, si Porfirie, fost mitropolit la Nichea), precum si tri.
misii lui Petru Movila (Isaia Trofimovici Kozlovski, Ignatie Ose.
novici si rectorul Academiei din Chiev, Iosif Kononovici). Dintre
ierarhii Romanilor participara la sinodul din Iasi : Varlaam, mitro.

politul Sucevei si al Moldovei, tvloghie, episcopul Romanului,


it Gheradie Eaceanul, Mesterul Mangle si Petru Moo lid. Bucuregti,
1882, p, 181.

www.dacoromanica.ro

88

L LUPAS

Anastasie at Radautilor si Gheorghe al Husi lor, precum si cativa


egumeni si mari boeri dela curtea lui Vasilie Voda Lupu (Grit
gorie Ureche cronicarul, Eustratie Dragon pravilistul, Todirascu
logofatul cancelariei latine a Domnului s. a.)
Meletie Sirigul ar fi vrut sa inceapa sinodul din Iasi printea
sentinta de osandire a Catehismului tiparit la 1629 si 1633, subt
numele lui Chiril Lucaris, cu invataturi calvine.- Oamenii lui Petru
Movila si Moldovenii nu se invoira insa la o lucrare de invrat.
bire, ci staruiau pentru una de impaciuire. Sprijiniti in aceasta
atitudine a for si de catre Vasilie Lupu, sinodul a putut sasi in.
ceapa la 15 Sept. 1642 lucrarile si sa le continue timp de 43 de
zile in duhul pacii si al intelegerii crestine, cercetand cu deama.
nuntul Mcirturisirea scrisa in limba Latina bine cunoscuta si in
scris si in vorbire atat de parintii ucraineni cat si de parintele
Sirigul", care o traduse in limbs greaca. Un medic danez dela.
Curtea lui Vasile Lupu, loan Andrei Scogard ') sau Sco.

gardi, da stiri apriate despre mersul acestui sinod" care a In


cuviintat textul lucrarii. In primavara urmatoare (Martie 1643.
Mcirturisirea ortodoxii a lui Petru Movila, obtinand aprobare sr
din partea sinodului constantinopolitan, prezidat de patriarhul ecu.
menic Partenie,. deveni Marturisirea ortodoxci a bisericit soboro

nicesti si apostolice.sti a Rasarifului. Si de atunci, din Luna


Martie 1643, aceasta marturisire de credinta, opera unui Roman
cu minte multa si !impede, units cu o credinta vie si lucratoare,
indeamna pe tot crestinul spre credinta dreapta si spre fapte bune
pentru mantuirea sufletului sau in ceruri si pentru vietuire ere.
stineasca pe parnant."
Asezata pe cerul mOrturisilor crestine de credinta, Martu.
risirea lui Petru Movila primeste locul al treilea in sirul stelelor
din randul intai. Cad adevar este, dupa Strnbolut Credintet i
hotararile tuturor sinoadelor ecumenice, dupa Doginalica lui Da.
maschin din veacul al optulea, se aseazd in al treilea loc Mcirtuo
risirea Romanului Petru Movila din al 17.1ea veac. Locul at
patrulea gol este si astazi.0 t)
Scrierea acestuia fu prelucrata de Meletie Sirigul si aprobata
de patriarhii Rasaritului (1643). In limba ruseasca aparu la 1645
N. Iorga IbIdem p. 111-112 n. 4.

I N. M. Popescu, t. c., p. 14-17.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

1T"' r

.rrry

Fr,

a
,gta
1

rr

7-'14 * r
Ab

X4.4

,r4
,

tom

S'-;1411-1-411-t :42
r

eil

'712(
.

ti

Jla

Biserica Pesterilor (Pecershaja Laora) tangs care se ilia Tipografia si Academia Mihditeand
www.dacoromanica.ro

MITROPOLICUL PETRU MOVILA $I RELATIUNILE LIJI CU ROMANII

89

cu tilul Corp de Inoatatura pe scurt", in cea greceasca la 1667,.


iar traducerea romaneasca, facuta de logofatul Radu Greceanu,.
fu tiparita la Buzau (1691), ca se poata fi la indemana Romanilor
din Transilvania ca o arm de aparare a ortodoxiel In lupta grea'
ce urma sa o poarte cu misionarismul agresiv al catolicismulut
habsburgic. Veacuri de.a.randul aceasta lucrare a lui Petru Movila
a ramas o' carte normative pentru Intreaga biserica ortodoxa, unica ei carte simbolica. and a murit (22 Noemvrie 1646), Petru
Movila, acest stalp al ortodoxiei rasaritene, fu laudat de cronicarul.
polon contemporan (Ioachim Ierlicz), ca unul care traise yl slu.

jise cuvios, destept, pe cai religioase, ager pentru unitatea bile.


ricii lui Dumnezeu, orednic pastor at turrnei sate". Intr'o recent
istorie a Ucrainei este infatisat mitropolitul Petru Movila ca un barbat

de mare culture europeana, de spirit patrunzator si de rare energie,


sub a carui administratiune a disparut desordinea din vieata biseri.
ceasca, fiind clerul crescut in neconditionata supunere.')
O

Sinodul din Iasi n'a lipsit a.si produce rasunetul si in Trani.


silvania. Mitropolitul roman de atunci Hie Iorest, originar din
Transilvania, dar crescut in traditiunile de stricta ortodoxie ale.
manastirei Putna ctitoria lui Stefan cel Mare, Domnul Moldova
unde isi facuse ucenicia calugareasca, apare in toamna anului
1640 printre candida(ii la scaunul vladicesc din Alba.Iulia, devenit
vacant prin moartea mitropolitului Ghenadie H (t 3 Sept. 1640).
1) Borys Krupnyckyj, Geschichte der Ukraine. Leipzig 1939, pag. 80 t
,Bald trat an ihre Spitze ein Mann von grosser europaischer Bildung,
durchdringendem Geiste und seltener Energie. Es war dies Petro Mohylaj.
Sohn des frilheren Hospodars von Moldau, der im jahre 1633 zum Kiewer
Metropoliten gewahlt wurde und in dieser Eigenschaft Hervorragendes far die
Kirche leistete. Unter seiner Verwaltung schwand die kirchliche Unordnung,
die Geistlichkeit wurde zum unbedingten Gehorsam erzogen. Er verwandelte
die Kiewer Bruderschaftsschule in ein lateinisches Kollegiumj ebensolche
lateinische Kollegien wurden in Wynnycia und Kremenec gegrondet. Der von.
Mohyla geschriebene Katechismus fand in der ganzen ortodoxen Welt Ver.wendung. Seine begabten Schiller und Mitarbeiter, Silwester Kossow, Lazar
Baranowytsch, Anton Radywylowskj, Innokentij Gizel, schrieben glanzende
Seiten in die Geschichte der ukrainischen Kultur. Ein gewisses Misstrauen Hess-

sich nur in den Beziehungen Mohylas zum Kosakentum feststellen diesen


Stand betrachtete er mit Abneigung. laberhaupe fand alles, was ausserhalb derkirchlichkulturellen Sphere lag, bel ihm keine grosse Teilnahme.`

www.dacoromanica.ro

490

L LUPAS

Matei Basarab recomandase in locul acestuia pe egumenul


Meletie Macedonul, care se distinsese prin activitatea sa tipogra.
flea, fiind aprins de dragoste pentru mestesugul tipografiei ", iar
Vasilie Lupu stdruia pentru Ilie forest. $tefan Katona Gelejinus,
superintendentul bisericii reformate calvine din Transilvania, sfa.
tuia ins pe principele Gheorghe Rakoczi sa impuna viitorului
Addled roman un numar considerabil de conditiuni, in stop de
a.1 putea utiliza ca instrument in opera de calvinizare a bisericii
romane. Dar tot el trebuia se recunoasca intr'o scrisoare a sa dela
24 Sept. 1640, ca nu a putut afla nicairi nun asemenea candidat,
care sa fie aplicat a.si schirnba religia din temelie - in funds.
mentalibus ". A stat de vorba cu Meletie, ispitindu.I asupra prin.
cipalelor puncte de credinta, dar nici acesta nu poate fi indu.
plecat nici decum la asa ceva, cad atunci l.ar afurisi patriarhul,
nu ar permite sa fie sfintit vladica, nici Romall nu !oar primi,
dimpotriod data s'ar duce Entre et, tine stie ce i s'ar Entiimpla

a astfet nu ar putea isprdoi nimic ".')


Candidatul preotilor transilvani era unul dintre ei : proto.
popul din Hateg, pe care it cunosteau. De candidati din afard de
Transilvania nu prea erau bucurosi, aducandu.le invinuirea cd
cele adunate le card din tare' i se temeau de asprimea for $i de
vreo innoire facutd la ei". De aceea doreau pe unul de felul
lor, cu care sa traiasca in intelegere".2)
Nu a reusit ins nici candidatul lui Matei Basarab, nici at
preotilor transilvani, ci Ilie forest, in interesul caruia intervenise
Vasilie Lupu, de cuvantul caruia se simtea Rakoczi indemnat sd
tins seam& poate si fiindca avea de gand sa intre cu el in rela.
tiuni familiare.dinastice, ivinduise proiectul de a.si insura pe fiul
sau Sigismund cu frumoasa Domnita Ruxandra, fiica lui Lupu.
Ilie forest, asigurat de sprijinul lui Vasilie Lupu, a refuzat
probabil dela inceput acceptarea, vreuneia din conditiunile reco.
mandate de superintendentul Gelejinus. far mai tarziu, incurajat
de urmarile sinodului din Iasi, va fi luptat cu statornicie impo.
triva tendintelor de calvinizare a bisericii romanesti din Transil.
vania. De aceea, spre ant Inlatura din scaunul vIddicesc, mai ales
dupa ce relatiunile de buna vecinatate Intre Rakoczi $i Lupu se
1) I. Lupag, Documente istorice transtloane, vol, I, p. 209-210.
2) Ibidem, p. 206.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL PETRU MOVILA SI RELATIUNILE LUI CU ROMANII

91

sdruncinasera cu totul, incepura adversarii a faun pari mincinoase


impotriva mitropolitului Ilie Iorest, care fu aruncat in temnita
impreuna cu multi preoti si crestini". Liberat dupa noun luni de

/Ile in schimbul unei sume de 1000 (ma mie) Wen', el trecu


in Moldova, unde soborul arhieresc ii daduse (la 2 Iunie 1645) o
recomandatiune catre tarul Rusiei Mihail Feodorovici. Dela acesta
a primit ajutoare banesti, spre a.si putea plati datoria ce facuse
cu prilejul liberarii sale din temnita lui. Gheorghe Rakoczi.1)
Rezulta din cuprinsul acestor impartasiri ca marele ierarh
Petry Movila, fiul Moldovei, deli sortit sa.si desfasoare, departe
de pamantul natal, activitatea.i atat de imbelsugata in roade, cari
iau asigurat o pagina stralucita in istoria Europei rasaritene, a
pastrat in toate imprejurarile stranse relatiuni directe cu carmui
torii Moldovei si Munteniei. Glasul sangelui romanesc it indruma
sa nu dea uitarii neamul, din care a r6sarit, ci sad sprijineasca,
prin cuvinte si fapte, nazuintele spre progres. Atitudinea lui de
luptator pentru salvarea ortodoxiei din cursa instrainarii ce i se
intinsese in prima jumatate a veacului al XVIIlea, a avut conse.
cinte invioratoare nu numai pentru Romani' din Rasaritul si Sudul
Carpatilor, ci si pentru cei din Transilvania, al caror pastor du.
hovnicesc, Ilie Iorest, in anul cand s'a tinut Sinodul din Iasi, a

preferat sa fie legat si inchis in temnita ... pentru credinta ..."


tinand tare si neclintit la credinta sa", 2) decat sa se lase ispitit
a luneca pe calea targuelilor pentru aceptarea vre.unei conditiuni,
ce ar fi cloth sad impuna proselitismul religios al lui Rakoczi.

AStfel a inteles Petru Movila, cel pretuit cu drept cuvant


ca on dar romanesc inchinat ortodoxiei de pretutindeni, sa nu
dea uitarii nici trebuintele sufletesti ale bisericii, in slujba careia
s'a mistuit ca o flacara luminand pe altii, nici numeroasele ce.
rinte ale patriei si ale neamului sau rasfirat sub felurite stapaniri
inolitice.

1) Vezi isdlitura lul Iorest In Hurmuzakl, vol. XV, partea II, p. 1066.
2) I. Lupas, Documente I:tot-ice transiloane, vol. I., Cluj 1940, p, 230.

www.dacoromanica.ro

SUVERANITATE TRANSILVANA, MOLDOVANA


$1 MUNTEANA IN VEACUL AL XVI[.LEA

Se mai ivesc din cand in cand glasuri sporadice propova.


duind vechea conceptiune gresita, care pretinde ca Principatul Tran.

silvaniei nu ar fi fost decat un fel de succesor at prabusitului


Regat ungar avand misiunea sa salveze pentru viitor ideea de
Stat national maghiar".

Aceasta conceptiune nu mai este impartasita in timpul de


fata nici de istoriografia maghiara serioasa. Unul dintre cei mai
de seams reprezentanti ai ei a dovedit recent ca in intaia juma.
tate a veacului al XVII.lea, cand imprejurarile de ordin politic
european au inlesnit a se forma un fel de simeranliate trans&
vane, aceasta era de pronuntat colorit ortodox.protestant (calvin)
avand rolul unui factor politic hotarit will hadifionatei suveo
ranitati maghiare, plasmuita i propagata cu mijloacele exclusive
ale catolicismului in doctrina mistica relativa la sacra coroana
ungara".')
Un profesor dela Universitatea din Budapesta, infatisand la

congresul isturic din Varsovia un tratat despre ideile dirigente


In politica Principatului Transilvan dela 1541 pans la 1690,2) se
vedea nevoit sa recunoasca instrainarea traditionala a Transilva.
niei de catre Regatul ungar, sprijinindu.si aceasta recunoastere
chiar pe cuvintele unuia dintre cei mai neaosi cronicari transit.
vani.maghiari, pe ale lui Mihail Cserei, un bun povestitor care
poate fi asemanat, in multe privinte, cu talentatul moldovan loan
Neculce.
1) Szekfu Gyula, Beth len Gdbor, Budapest 1929
vol. II. Cluj 1940, p. 206.

$i

I. Lupas, Studit,

2) Bulletin d'information des sciences historiques en Europe Orientate, vol. V, Varsovie 1933, p. 9 si I. Lupas, Reclines historiques clans le
Voroodat de Transuloanie du XII-e au XVI-e sicle. Bucuresti 1938, p. 96.

www.dacoromanica.ro

SUVERANITATE TRANSILVANA, MOLDOVANA $1 MUNTEANA

93

Iar istoricul ceh losif Maeurek, inldturand afirmatiunile ten.

dentioase ea principii Transilvaniei nu ar fi fort, in veacul at


XVII.lea, decat niste continuatori ai dreptului de Stat ungar si ai
vechilor lui traditiuni politice, arata cu bun temeiu ea ei nu erau
nicidecum alduziti de ideea Statului ungar, ci de aceea a unei
marl Transilvanii, care sa devind un factor puternic in Europa
rdsdriteand, sa exercite influents asupra Principatelor romane $i
asupra Poloniei de Est. Intru cat interveneau $i in chestiuni ungu.
resti, nu o faceau aceasta decat pentru a transforma Ungaria ve.
dna intr'un teatru at ambitioaselor proiecte politice, spre care
erau indrumate fortele for prin politica turceascd $i prin alianta
anti.habsburgicd, incheiatd cu Suedezii $i cu Francezii. Nu le.a
lipsit nici puterea de a salva reformatiunea impotriva reactiunei
eatolice".1)

Dupd cum rezultd din constatdrile de pand aci, adevdrul


istoric arata ca nu pe temeiuri straine si cu sprijinul Regatului
ungar s'a putut desvolta Principatul Transilvaniei In veacurile
XVI-XVII, ci pe propriile sale temeiuri traditionale, cu sprijinul
ocrotirii turcesti si in continua vrdjaidsie cu Ungaria, at cdrei craiu

era Neamtul $i a careia cununa" craiasca ramasese la Pojon.


Bratislava, dupd cum scria cu drept cuvAnt cronicarul mot.
dovan Miron;Costin.2)

Adevarat ca sub ocrotirea turceascd s'a putut ridica Prin.


cipatul transilvan, in deosebi in zilele destoinicului Gavriil Beth len
i ale lui Gheorghe Rakoczi I, la un rol cu oarecare rasunet chiar
in politica europeand, oferindu.i.se ocaziuni de participare activa

-a fortelor sale armate la razboiul de 30 de ani. Cand cardinalul


Richelieu a reusit sa determine State le protestante la o concen.
tries ofensiva contra Habsburgilor, Transilvania nu a lipsit nici
ea din randul tdrilor incinse in aceasta larga horn antihabsbur.
gica, profitand de situatiune spre a incheia un tratat de aliantd
cu Suedia (1643), altul cu Franta (1645) $i izbutind astfel sa se
inalte la rangul unui Stat european.3) Dacd a putut indeplini acest
rol in calitate de factor secundar utilizat cu indemanare de cod.
') j. MOurek. Dejinny Miidaru a Ufzeskeho Statu (Istoria MaghlarIlor
a Statului ungar) Praga 1934 gI I. Lupag o. c., p. 97.
2) I. Lupag, o. c., p. 97.
3) Maja Depner, Das Farstentunz Siebenbarge:n tin Dreissigjarigen
Krieg, Stuttgart 1937.
gI

www.dacoromanica.ro

94

1. LUPA5

lijiunea Statelor protestante, nu trebue s& se uite ca nici Beth len, nici
Rakoczi nu ar fi fost in stare sa intreprinda un singur pas In

ofensiva, aceasta, daca nu ar fi reu*it sa se asigure in prealabil de


consimjamantul suzeranului din Constantinopol precum*i de trainice
relajiuni de alianja cu State le din Sudul *i Rasaritul Carpajilor, cu
Tara Romaneasca si cu Moldova. Este cunoscut faptul ca in
oastea lui Gheorghe Rakoczi I, pornit la atac impotriva Habss

burgilor, luptau atat trupe muntene cat *i moldovene. Iar Con.


stantin $erban, Domnul Munteniei, *i Gheorghe Stefan, Domnul Mola
dovei, dupa alianja') incheiata la Gherghija cu Gheorghe Rakoczi II

(1655) au ispa*it amandoi cu pierderea tronului sprijinul osta*esc,


dat ambijiosului for aliat in expedijiunea contra Poloniei. Aceste
legaturi, devenite tradijionale intre cele trei principate din Carpaji,

nu au lipsit sa.*i exercite influenja reciproca fireasca, ceea ce a,


determinat pe istoricul N. Iorga sa sublinieze in deosebi situajiunea
mai prielnica a Transilvaniei faja de Tara Romaneasca *i de Mol.

dova afirmand a, de cate on era cea dintai in pace, la fel erau


*i cele din urma si ca taria Transilvaniei Insemna puterea pentru,
principatele vecine", Transilvania muljumita insemna vieaja se.
nina *1 bogata pentru jara Domnilor". $i dimpotriva, nand impre.jurarile erau nesigure In Transilvania, Tara Romaneasca $i Mob
dova patimeau de turburari, de schimbari *i ruina.2)
Masura, in care era conducerea Principatului transilvan do.
ritoare *i nevoita sa pastreze relajiuni de buns vecinatate chiar

de stransa alianja cu Muntenia *i cu Moldova, adevarat ca n'a


fost prejuita, dupa cuviinja, la inceputul veacului al XVII.lea de
catre doi principi efemeri ca nestatornicul Moise Szekely (1603)
*i ca sburdalnicul Gavriil Bathori (1608-1613). Amandoi au platit
insa scump cel dintai cu vieaja, cel de at doilea cu pierderea
tronului r pornirile for ostile Tarei Romane*ti.
Cand urcau Ins& tronul transilvan oameni chibzuiti ca Stefan
ca Gavriil Beth len (1613-1629), Intre preo.
Bocskai (1605-1606)
cuparile for de capetenie avea Intaietate grija saqi asigure domnia
prin cat mai trainice legaturi de prietenie cu domnitorii din Sudul
*i din Rasaritul Carpajilor. A*a a procedat cel dintai prin tratatul
I)

I. Lupas. Documente istorke transiloane, vol. I, Cluj 1940, p. 268-270.

N lorga, Stud!! $1 documente cu prioire la Works Romiintlor,.


Legaturile PrIncipatelor Romane cu Ardealul 1661-1699, vol. IV, Bucus
')

resti 1902, 1ntroducere.

www.dacoromanica.ro

SUVERANITATE* TRANSILVANA, MOLDOVANA or MUNTEANA

de aliantd incheiat cu Radu $erban la 1605')


al

9$

*i la fel al doilea,

cdrui inceput de domnie s'a putut face numai cu ajutorul

oVilor muntene i moldovene sosite in Transilvania, spre a.i da


sprijin impotriva disgratiatului Gavriil Bathori. Acest inceput de
domnie a fost pecetluit si cu juramantul, ce 1.1 facusera atunci
(1613) domnitorii celor trei tari carpatice, sa traiasca in cele mai
bune raporturi sprijinindu.se reciproc in toate momentele dificile
ale carmuirii.
Cu toatd atentiunea incordata $i cu tot interesul luminat ce
punea Beth len in luptele lui ca aliat at State lor protestante din
Nordul Europe], intelegea ca destinul Tarii, a carei carma ii fusese
incredintata, nu.i permitea sa se desfaca radical de legaturile cu
Rasdritul. and se simtea sub povara invinuirii ce i se arunca,
nu fard dispret jignitor, Ca ar fi o simply creatura a suzeranului
otoman, nu se sfia sa se justifice spunand ca nui sta in putintd
ss inlature o situatiune politica reala, cum era aceea a Tariff sale
aezata in gatlejul Turcilor (in faucibus Turcarum.')
Nazuinta lui de a uni Transilvania cu Muntenia si cu Mol=
dova inteo Dacie reinviatd, chiar daca ar fi izvorit numai din
ambitiunea personala de a urca -el insu0 tronul de Rege al proiec.
tatei Dacii protestante, era o noun dovada a echilibrului, pe care
intelegea sd.1 pastreze in diferitele faze ale orientarilor $i aspira.
tiunilor sale de politica externs, dupa cum la fel a reuOt sa fie
circumspect *i echilibrat in actiunile sale de politica interns.
La sfarOul anului 1627 cardinalul Petru Pazmany comunica
imparatului dela Viena tirile secrete, pe care le primise cu pri.
vire la anume interventiuni facute din partea lui Bethlen la Poarta
otomana staruind said fie cedatd carma Tarii RomaneVi *i a Mol.

dovei ca sai poata lua titlul de Rege at Daclei.


Adauga insa opiniunea sa ca Turcii nu vor face nebunia
de a spori, impotriva artei de guvernare, aka de mult puterea
unui om indrdznet, nelini*tit $i schimbacios, cum it cunoVea
Pazmany pe Bethlen. Cu doff ani mai tarziu a incercat Bethlen
sa.I lnduplece $i pe Chiril Lucaris, patriarhul Constantinopolului,
sa nu se impotriveasca proiectului de convertive a Romanilor din
1) V. Motogna, Rcizboaiete tut Radu .Yerban (in Analele Acad. Roman
M. S. j.) Bucuresti 1926 si I. Lupas, Doc. 1st transitoane, vol. I, Cluj 1940,.

p. 77-80.
') 1. Lupas, Doc. is!. transt1oane, I. p. 155.

www.dacoromanica.ro

'96

I. LUPAS

Transilvania la calvinism. Cat de oriental era patriarhul Lucaris


asupra puterii de resistenta a Romani lor fats de proiectul lui
Beth len, apare lamurit din raspunsul trimis prin scrisoarea dela 2
Septemvrie 1629, in care i i exurima convingerea ca un asemenea

proiect nu va putea fi dus la indeplinire fart turburarea pi inta.


ratarea sufletelor". Inainte de toate credea el ca ar trebui rupte
,,tegaturile de sange 51 de simfiri care Erciiesc, - dea in mod
tainic, dar cu eat mai puternic - intre Romani! din Tara Trans
silaaniei $i intre cei din Taft? Manteniel $1 a Moldooei". Din
partea sa nuqi putea permite sa dea lui Ghenadie II, mitropo.
litul de atunci at Transilvaniei, niciun fel de incurajare cat de
mica" fiind convins ca daca ar sprijini, pe fats sau in ascuns,
o asemenea desertiune, ar savaqi un pacat pe care nu i l.ar putea
terge toate chinurile pamantului".')
Totu*i sporul de autoritate, cu care izbutise tactul politic al
lui Bethlen sa impresoare tronul transilvan, incepuse a exercita o
incontestabila inriurire binefacatoare asupra Tarilor Romane pre.
gatind $i aci calea pentru statornicirea unor domnii de durata,
cum a fost a lui Matei Basarab *i a lui Vasile Lupu. Cel dintai
fusese sprijinit in ndzuinta sa spre carmuirea Tars RomaneVi gi

de ajutorul lui Gheorghe Rakoczi I. Dar numai cu acest ajutor


nu ar fi izbutit saqi asigure domnia. El mai dispunea Inca de
doi dintre cei mai valoro0 factori : iubirea poporului $i vitejia
ostaOlor sai. De aceea nu greva contemporanul Rudolf Schmidt
trirnitand la Viena informatiunea, ca Matei Basarab luase sceptrul
domniei mai mult prin vrednicia i sabia sa durch sein Valor
and Degen decat prin alte mijloace. Imprejurarea aceasta i.a

asigurat o astfel de faima in opiniunea publics turceasca, incat


era considerat aproape ca un al dolled Mihai"...
Primejdia, care putea sa.i ameninte deopotriva din partea
Turcilor, ii indemna ss ramana strans legati prin alianta durabila

Gheorghe Rakoczi i Matei Basarab, cu toate ca cel dintai - chiar


-clupa marturia izvoarelor maghiare - s'a dovedit aliat mai putin

-credincios decal cel din urma, pe care popoarele creVine din


Balcani II rugau staruitor sa is conducerea unei coalitiuni anti.
lurce*ti fagaduindu.i slot proclame Doran al Rdsaritutui". Cu
peripetiile, care i.au pricinuit nu odata crunte desamagiri,
.

1) Idem, Ibidem, p. 177-179.

www.dacoromanica.ro

V.

9
4.A,

r4

ijkit;!-Os

...le.)

;,
J

zw

Patrlarhut Chid! Lucaris (1572-4638)

www.dacoromanica.ro

;Isz

\l-

7741LIVICI,

fres terret, einmuarvIirra a

alVficTure,.

to 4.e 4 zerri

v!o*r

rt

L"1

La,.

` I-0.

Male VoclarBasarab (1632-1654)

www.dacoromanica.ro

97

SUVERANITATE TRANSILVANA, MOLDOVANA SI MUNTE.ANA

Matei pretuia totui alianta munteanostransilvana la justa.i valoare


trimitand la 1652 lui Gheorghe Rakoczi II, vorbe lamurite ca
acestea : ,,de cine ne vom teme, daca tarile noastre ,-, Muntenia
$i Transilvania - vor pastra buna Intelegere de 'Jana acum Ina.

fara de Dumnezeu, de nimeni".


Incercarile lui Rakoczi de a infiripa

$i cu Vasile Lupu,
Domnul Moldovei, relatiuni de alianta durabila au ramas mai
lipsite de rezultat. La sfar*itul anului 1640, dupa moartea mita.

politului Ghenadie II, Rakoczi nesocotind interventiunea aliatului


sau Matei pentru candidatul Meletie, pe care.l sprijinea *i super.
intendentul calvin Stefan Katona, spre a 0.1 indatora pe Vasile a
intarit la carma Mitropoliei transilvane pe Ilie Iorest, care 1i
facuse ucenicia calugareasca la manastirea Putna $i era sprijinit
de Domnul Moldovei.
Acesta nu Intelegea ins& a. i manifesta recunotinta Cap de
Rakoczi dec &t faurind proiecte pentru a. i Intinde stapanirea $i
. asupra Transilvaniei.') La Inceputul anului 1643 Polonii izbutira

sa puna mana pe o scrisoare tainica a lui Vasile catre Sultanul


turcesc, descoperinduqi gandul sa atace POlonia, sa intre apoi
cu oaste $i in Transilvania, unde cunoVea toate potecite. Incu.
viintand Romanilor de aci Itbertatea, era sigur Vasile Lupu ca
va putea pricinui o astfel de Incurcatura, incat Rakoczi nu va
ti incatro sa apuce, iar Turcii vor gasi prilej salt largeasca ho.
.tarele imparatiei. Consiliul de razboiu din Viena, ajuns in stapa.
nirea acestei scrisori, nu a intarziat a trimite o copie i lui Rakoczi,
care s'a putut astfel convinge de gre*eala savarsita, c &nd a stat
la indoiala sa dea tot sprijinul sau lui Matei Basarab, spre a.1
Inlocui pe Vasile Lupu in tronul Moldovei cu Loan Movila - pri.
beag prin Transilvania, Inca din zilele lui Bethlen.
Rakoczi nu avea chip sa se razbune asupra lui Lupu decal
prigonind i intemnitand pe mitropolitul ocrotit de el, -, pe Ilie
1) Inca din 1640 se da despre proiectele lui Vastle Lupu informatiunea
.ca cerea dela Sultan pentru sine sl al sal stapanirea asupra Transilvanief, Mol.
clove' gi Muntenlei (qui ab Imperatore Turcarum provinclas istas christianas
Transilvaniam, Moldavian ac Transalpinam si9 suisque dart postulavir (Hurmu
zaki IV, p. 656); far mai tarziu scria Sigismund Prepostvari cis ,Voevodul

Moldovei cu foarte mare ostire ... are de Band sa goneascA din Scaun pe
Domnul Tariff Romanesti sf, daca poate s5.1 birue, este cu totul hotArit (omne

propositum id haberet) a se indrepte, el si oastea sa, impotriva princlpelui


Transilvanlei". N. Iorga, Istoria Romilnilor, vol. VI, p. 121.
7

www.dacoromanica.ro

98

I. LUPAS

Iorest, care in acelasi an fu scos din rosturile lui vladicesti mat


mult pentru pricini de ordin politic decat pentru invinuirile aruncate-

asupra lui prin obisnuita nascocire a unor pari mincinose. Cu

zece ani mai tarziu fu rasturnat si Lupu de catre fostul lui sfetnic
Gheorghe $tefan cu ajutorul ostilor transilvane trimise de GheorgheRakoczi II, care fu chemat in ajutor si de urmasul lui Matei
Basarab, de Constantin Serban, cand Tara Romaneasca era ban.
tuita de parjolul seimenilor rasvratiti. Dupa potolirea rascoalei
sosind si Gheorghe $tefan din Moldova, cei trei stapanitori ai
tarilor din preajma Carpatilor se intalnira la Gherghita (Prahova),
la un mare prasnic sezand Rakoczi in capul mesei $i inghitind
.-, cum scrie contemporanul Miron Costin ,-, mari $i inalte gan.
duri, cum s'ar vedea craiu peste crai $i domn peste domni, fara.
sa:si dea seama ca proiectul lui de expeditiune polona era privit de
Turd cu coada ochiului". Aceasta expeditiune nu a fost decat o
aventura primejdioasa, ducand la cumplit dezastru oastea Tran.
silvaniei $i starnind urgia Sultanului, care n'a Intarziat a.1 detrona
pe Rakoczi impreuna cu cei doi aliati ai sai fiindca, In temeiul
aliantei dela Gherghita, trupe muntene $i moldovene luasera parte
deopotriva la nenorocita aventura.
Luptele inversunate, ce s'au deslantuit in Transilvania intre
partizanii lui Gheorghe Rakoczi II $i intre ai lui Acatiu Barciai,.
apoi Intre ai acestuia si ai lui loan Kemeny, ca $i repetatele in.
vasiuni turcesti au pricinuit multa stricaciune in Cara. Profitand
de situatiunea turbure, Mihnea III, care In domnie isi luase nu.
mele de Mihal.Radu Voda, se grabi sa adauge la titlul sau $i pe
acela de principe al Fagarasului, cerand Sultanului sa.i recunoascal
dreptul de stapanire $i asupra Transilvaniei.') La fel incunostiinta
Ioan Beth len, cancelarul Transilvaniei, pe principele Mihai Apafi la
1673 ca urmasul lui Mihai.Voda, Grigorie Ghica ar fl cerut Portii
sail restitue Tara Fagarasului, fiindca odinioara se Linea de Muntenia.
Cu domnia lui Apafi Incepe declinul Principatului transilvan,

independent de coroana Ungariei. Opozitia transilvana nelinistea


1) Intrand la 1658 cu oaste munteana in Transilvania, spre a participa
la luptele ce se desfagurau in preajma Sibiului tntre Acatiu Barcfai gi GheorgheFialcoczi II, Mihnea igi agezase tabAra in aproplatul sat Turnigor, far tabara,
Turcilor era la Cristian. Cf. Helmut Klima, lveppendorf. Geschichte eines
deutschen Dories in Siebenbiirgen. Deutsche Forschungen fm Sadostent.

Sibiu 1943, p. 125.

www.dacoromanica.ro

.SUVERANITATE" TRANSILVANA, MOLDOVANA $1 MUNTEANA

99

carmuirea, plina de grele pacate a lui Apafi, care scapase din


mani franele guvernarii aproape cu totul, lasandu-le in grija cu.
noscutului sau cancelar Mihail Teleki.
La asediul Vienei (1683) atat $erban Cantacuzino al Tariff
Romanesti, cat si Gheorghe Duca at Moldovei se gaseau -, de
vole de nevoie, -, in tabara Turcilor ca $i Mihail Apafi. Dupa
izbanda crestinilor care au izbutit sa alunge, cu ajutorul regelui
polon Loan Sobieski, multimea ostilor turcesti de sub zidurile
Vienei, se apropia cu pa5i repezi sfarsitul suzeranitatii otomane
asupra Transilvaniei. De o parte Polonia, de alta Austria se pre.

gatea 0..0 intinda stapanirea asupra acestei tari. Nu erau Insa


straini de asemenea gand nici domnii din Rasaritul si din Sudul
Carpatilor. Despre Gheorghe Duca scrie cronicarul Neculce a era

om cu ganduri inalte", dorind sa

fie

craiu at Transilvaniei,

lasand pe unul dintre fill sal in scaunul domnesc al Moldovei, Mr


pentru celalalt ravnind sa dobandeasca tronul Munteniei, $i pe

ginerele sau sa.I aseze hatman in Llcraina. Mai mult se temea


Insa Apafi de proiectele lui $erban Cantacuzino, dupa cum re.
zulta din scrisoarea dela 14 Martie 1686, trimisa la Constantinopol
reprezentantului sau Macskassy Impartasindu.i cu Ingrijorare, ca

Voevodul $erban vrea sa paseasea pe urmele lui Maid' Vodci


trimitand solie la curtea din Viena $i strangand oaste.')
Nu era nici urmasul lui $erban, influentul $i chibzuitul Con.
stantin Brancoveanul, strain de gandul sa.si intinda stapanirea
asupra Transilvaniei. S'a pastrat in arhivele Vienei un raport de
prin anii 1692-93 aratand ca Brancoveanu ar fi proiectat sa.si ma.
rite o fats dupa principele Fi lip de Lichtenstein, cu gandul sa.1
aseze pe acesta in locul sau la carma Tarii Romanesti, pentru ca
dansul sa urce tronul Principatului transilvan, ramas vacant dupa
moartea lui Apafi (Aprilie 1690). Proiectul, desi nu era sortit sa
se infaptuiasca, prezinta totusi un deosebit interes, oferind cerce.
tatorului putinta sa patrunda in taina framantarilor sufletesti dela
sfarsitul veacului al XVII.lea. Daca Imprejurarile vremil nu.i per.
miteau lui Brancoveanu sa patrunda la carma Transilvaniei prin
vreo izbanda ostaseasca rasunatoare, - cum fusesera cu un veac
inainte ale vestitului sau inainta Mihal Viteazul -, nu pregeta sa
incerce a pune la cafe planuri de intindere. a stapanirii romanesti
1) I. Lupq, Istoria Uniril Romantlor, ed. II. Bucuresti 1938, p. 179.
7'

www.dacoromanica.ro

100

1. LUPAS

grin mijloace de ordin sufletesc, dinastic, diplomatic sau economic.


El 41 cumparase case in Brasov $i stapanea mosii in Tara Fagara.
sului, cladind biserici romanesti $i ajutand cu daruri insemnate

nu numai Mitropolia transilvana despre care stia a se invaluia


ca o corabie" in bataia valurilor potrivnice, dar si biserica re.
formats maghiara din Fagaras, pentru a carei cladire trimitea o
insemnata contributiune baneascA, dupa cum arata scrisoarea un.
chiului sau Constantin Stolnicul Cantacuzino dela 6 Decemvrie 1713')
O

Daca se poate admite pentru Transilvania o suveranitate"


in cursul veacului XVII afirmandu.se, fireste, in limitele ingaduite

de relatiunile de vasalitate ale acestei tan cu Poarta otomana, la


fel stau lucrurile $i cu privire la Moldova $i la Tara Romaneasca
in timpul unor domnii consolidate $i de durata mai considerabila.
cum erau domniile paralele ale lui Vasile Lupu si Matei Basarab.
Suzeranitatea otomana nu excludea un anume grad de suverani.
tate nationala nici in politica externs a Moldovei sau a Munteniei,
cu atat mai putin In cea interns. Facand abstractiune de legaturile
traditionale cu Turcii, domnitorii acestor tari se simteau deplin sta.
pani in tarile for in orice chestiune de ordin obstesc sau de orien.
tare, impusa de necesitatile vremii, in unele imprejurari, chiar cu
nesocotirea obisnuitelor obligatiuni de supusenie. Epoca lui Matei
Basarab d. e. putea fi considerata de autorii proiectelor de reforms din

1.a jumatate a veacului XIX ca o stare ideala, indrumandu.i sa for.


muleze postulatul de a se restitui Tarii Romanesti toate drepturile

dela 1641 cand patria nu intrase Inca sub jugul grecesc" (fana.
riot). Iar tanarul boier Ionic& Tautu se credea in drept sa intrebe :
ce rau au avut pamanturile Moldovei dela neamul Otomanilor 7
Au nu sub umbra lui am sprijinit biserica, legea, obiceiurile si
tot ce avem 7" 2)

Ideea de suveranitate romaneasca in Rasaritul $i Sudul Car.


patilor era inradacinata in doctrina bisericii ortodoxe, potrivit
careia toate stapanirile sunt dela Dumnezeu $i cine se impotri.
veste stapanirii, lui Dumnezeu se impotriveste". Era deci o suve.

ranitate de drept divin, care inlatura orice drept de impotrivire


contra stap&nitorului politic, cata vreme doctrinarii suveranitatii
1) Cf. An. Inst. de Ist Nat. Cluj vol. VII pag. 619-620.
2) I. Limas, Istoria CMIril komanilor ed. II. Bucuresti 1938, p. 226-228.

www.dacoromanica.ro

Test

len

rri

t.

Sala gotica, in care s'a final Sinodul din Iasi la 1642


www.dacoromanica.ro

SUVERANITATE TRANSILVANA, MOLDOVANA $1 MUNTEANA

101

transilvane de nuantd protestantd, teologi calvini din apropierea


curtii lui Beth len, admiteau un jus resistend11) fats de stdpani.
torul de alts confesiune religioasd, cautand sa1 justifice prin cu.
vantul Scripturii ca este mai preferabil a asculta de Dumnezeu
decat de oameni (melius este obedire Deo, quam hominibus").
Cronicarii timpului, patrunO in toed cugetarea for de te.
meiurile ai invdtdturile bisericii ortodoxe, gdsesc cuvinte de 'man&
pentru orice pornire de rasvrAtire contra vreunui domnitor. Insu*i

luminatul Miron Costin tine sa sublinieze sfatul moral.politic :


Domnul on bun on rau, la toate primejdiile ferit trebuieste, ca
oricum este, dela Dumnezeu este, precum zice Sf. Scripturd. Nu
este nici o putere, fard numai dela Dumnezeu". Cu toate acestea

e departe Irma de a incuviinta vreo pornire spre absolutism


domnesc, rostindu.se ldmurit impotriva lui prin cuvintele : Ce
fac Domnii singuri din gandurile sale sau din *oapte, rar lucru
este de folos, ca inca in lume n'au ndscut om pand astazi ca acela
sa nu.i trebuiascd voroava cu sfat. Ca dei gaceste carmuitorul
cate o treaba, Inca tot sa nu se increazd ca a gacit, pand nu se
intarete parerea lui cu voroava i a alior pareri ... La multi
Domni mart smintele au cazuf din *oapte sau nesfatuit, acum din
veacul nostru".2)

In ce prive*te atitudinea, pe care acesti suverani din mila


lui Dumnezeu" se cuvine sa o aiba, in orice imprejurdri, este demn
de atentiune in deosebi cuvantul adresat de Petru Movild (1631)
in dedicatiunea scrisa pe un Penticostar, trimis In dar fratelui sau
Moise, Domnul Moldovei, pe care II sfatuia sa ingrijeasca deo.

potriva trebile politice ca i cele suflete*ti sarguind sa fie bine.


facator al bisericii *i al *coalei" precum *i model de urmat pentru
toti cei de sub ascultarea Sd: trebuie nu numai sa fii cu bdgare
de seams catre tine Insult si sarguitor, dar $i celor din jurul tau
sa be aduci folos, nu numai in cele politice sa te deprinzi, ci $i
in cele duhovnicesti sa te inveti, nu numai sa te lipse*ti de cele
lume*ti, dar sa te ingrije0 gi de cele dumnezeeti, nu numai sa
fit sicipcinitor, ci sa fit chiput cetui Atotstapanitor. Aceasta sa
te framante mai mult decat on care datorii pentru un bun stdpan.2)
1) Hem Studii, conferinte sl cornunicart IstorIce vol. If. Cluj 1940 p. 203

2) Mem p. 302-303.
8) Paul Mihallovicl, Doud documente de leo:Vara culturaldintre Romani
st Rust. Chiqiniu 1930 p. 7.

www.dacoromanica.ro

102

L LUPA$

A fi chipul celui Atotstdpanitor a era in conceptiunea religi.

oasa-politicd a lui Petru Movild suprema datorie de suoeran,


pe care aceasta Iuminatd odrasld 4 Domnului tdrilor dacice"
lntelegea s'o adanceascd nu numai in constiinta rdspunderii fratelui sau Moiset ci si a tuturor Domnilor Moldovei, sfatuindu.i
sa.si chiverniseascd astfel darul stdpaniril, Incat din toate faptele
sdvarsite de el sa iasd la iveald calitatea for de reprezentanti ai
lui Dumnezeu In cuprinsul tarii, ce le.a fost Incredintatd spre
carmuire.

Aceeas conceptiune religioasd 4 suveranitatii de origine di.


vine se desprinde $i din cuvantul, pe care.1 inchind mai tarziu
(1709) mitropolitul Andra Ivireanul, domnitorului muntean Con.
stantin Brancoveanul, numindu1 coroana tuturor Domnilor" $i
asemanandu.1 cu imparatul Constantin cel Mare, precum cel
intr'un nume cu Maria Ta, slavitul si de Dumnezeu incununatul,
marele $i Intocmai cu apostolii, Constantin intaiut imparat at cre0

stinitor, nu au tinut cu putere omeneasca schiptrul imparatiei,


ci numai cu singura nebiruita puterea impdratului ceresc, intea.
celas chip $i Maria Ta, ca un iubitor de Dumnezeu, nu nadajdu.
esti a chivernisi trebile Domniei cu ajutorul $i cu intelepciunea
omeneasca ci chemi pururea $i ajutorut cel de sus",')
Cobligatiunea de a fi binefacatori ai bisericii $i ai scoalei s'au
straduit sa -cl indeplineasca aproape toti domnitorii tarilor romane,
din cuprinsul acestui veac (XVII) de puternicd reactiune autohtona
impotriva strainismului. Cei mai insemnati dintre ei (Matei Basarab,
Vasile Lupu, $erban Cantacuzino $i Constantin Brancoveanu) au
Intins aripa ocrotirii for domnesti nu numai asupra asezdmintelor
religioase din cuprinsul tarilor stapanite de dansii, ci deasupra
tuturor celor cari din indepartate tinuturi $i dela felurite new,
wuri straine alergau spre pragurile for cerandu.le sprijin $i saver.

sirea darniciei adeseori pilduitoare in asa masura, Incat un cum


cetator rus ca Porfir Uspenskij s'a simtit in drept sa afirme ca nici un

all popor pravoslavnic n'a fost mai ddrnic, decat neamul roma
nesc, fats de asezdmintele religioase din Rasarit, dela Sf. Munte.')
1) I. Lupag. epocele principale in istoria Ronkinilor ed. II. Cluj 1928
p. 103.

2) T. Bodogae, Afutoarele romiinesti la mandstirile din Sfantut Munte


Athos Sibiu 1941 p. XI. cf. gi F. Dolger, MCnchstand Athos. Munchen 1942.
F. BruckmannVerlag;

www.dacoromanica.ro

Oto4/40.10.0, Bittax..4 Nit

-1
r

.1

..,7:-.-.4
Yfr

Vasile VocicioLupu (1634-1653)

www.dacoromanica.ro

If

`N\

))
I

kitifililari

1.\\\.
111iH 11111,:\11111

AS'

rr

rt,7t

Biserica Trei lerarhi din Iasi

www.dacoromanica.ro

SUVERANITATE TRANSILVANA, MOLDOVANA $1 MUNTEANA

103

0 comparatiune Intre manifestarea exterioara a suveranitatii


oioldovene Cu cea munteana, a dat prilej a se Infatisa intr'o re.
cents sinteza de istorie romans, urmatorul tablou sintetic : I se
zicea de Turd lui Vasile Lupu beiul de our ", dar inainte de
toate el e omul dreptatii $i al ordinii. Aceasta Inseamna insa aim
narhul in sensul cel mai deplin. Totul atarna de dansul, care pri.
mete pe umeri toata sarcina. Acelasi cleric catolic (Bandini) scrie,
aratand ca nu e boier inafara de placul domnesc : caci aceasta
inseamna stapanirea absoluta, ca nici un boier nu este decat acela
pe care Domnul, care stapaneste absolut, it vrea sa fie si sa se
recunoasca astfel".
In Tara Romaneasca, batranul domn (Matei Basarab) Linea
mai tare la vechile forme patriarhale, avand mai multe legaturi
cu oastea pe care o cerceta adesea, $i cu poporul ale carui da.
tini ii erau atata la inima si caruia ii daruise usurarea de a
lucra la manastiri, doar fret zile pe an.... Si aid (in Targoviste)

la hramuri $i ceremonii Voda, care locueste intr'un mic palat


frumos, dar fara nimic deosebit" $i nu cheltueste pentru irnbra.
camintea sa cat vecinul moldovean, apare' la capatul odailor,
pline de dregatori, cu spatarul -care.i tine sabia i buzduganul
i la Targoviste Mitropolitul e dator sa slujeasca zilnic inaintea
Domnului luand parte, fireste, la toate judecatile. Se releveaza de
diaconul sirian (Pavel de Alep) $i obisnuinta intaririi sau schim.
barii tuturor demnitarilor la Inceputul anului, in ziva caftanelor....
Dar aici, pe langa maretia Domnului si alte privelisti marete sunt
ingaduite. Dovada descrierea Palatului metropolitan din Targoviste
in mijlocul unei marl si frumoase gradini". 1)
Din cele aratate pans aci rezulta concluziunea, ca in cursul
veacului XVII s'a putut desvolta un anume grad 'de suveranitate
transilvana, moldovana si munteana in limitele ingaduite de tra.
ditionala suzeranitate otomana, care exercitata dela o considerabila

distanta de loc si in conditiuni mai mult cleat patriarhale, nu


punea piedeci de neinlaturat in calea acestei desvoltari, dimpotriva

contribuea s'o ajute a se afirma nu numai In politica intern& ci


uneori $i in cea externs. Felul, cum izbutea sa se afirme suvera.
mitatea aceasta, era depedent in mare masura de iscusinta si de
Insusirile personalitatii, care se gasea la carma uneia din aceste
1) N. Iorga. 1st. Romantlor, vol. VI. p. 157-159.

www.dacoromanica.ro

104

I. LUPA$

trei tari. Absolutismul domnesc se Infati*eaza in izvoarele timpului


ca fiind mai accentual In Transilvania lui Beth len *1 in Moldova

lui Vasile Lupu, decat in Muntenia lui Matei Basarab care, mai
respectuos pentru vointa ob*teasca, intelegea saqi Indrumeze
astfel carmuirea, incat cronicarul sa se simta in drept a o zugravi
prin caracterizarea laconica : iubea Domnul pe tara *I tara pe
Domn".
Aceasta solidaritate deplina intre conducator *1 intre cei condu*1

a dat putinta celor mai distinse personalitati dela carma celor trei
tan sa faureasca anume proiecte de expansiune culturala,,politica In
afara de granitele propriei for carmuiri. Aga au fost proiectele
transilvane relative la Muntenia, Moldova *1 Polonia, cele moldo.
vene indreptate spre Muntenia *i Transilvania, precum *i cele
muntene cari, izbutind la inceputul veacului XVII sa realizeze
macar pentru scurta durata injghebarea celor trei tari carpatice
sub aceia* mans carmuitoare, au a*ternut temelia viitoarelor na.
zuinti de unitate cu ajutorul sabiei, and momentul pared prielnic,
cu al condeiului *i al tiparului in toate imprejurarile, pregatind
astfel unitatea de gandire *I simtire a celor rasfirati sub felurite
carmuiri politice.
Inainte de a se fi ridicat tarismul rusesc la rolul de protector
al popoarelor *I a*ezamintelor cre*tine de sub stapanire otomana,
acest rol it indeplinisera cu vrednicie domnitorii Munteniei *i ai
Moldovei. Dintre ei se Inalta impunator spre sfar*itul veaculul
XVII *i inceputul celui urmator, chipul marelui cititor Constantin
Brancoveanu, a carui darnicie intelegea Antim Ivireanu s'o Infa.

ti*eze plastic ca un rclu cu curgerite de aur, din care au curs


aceste patru izooare: ale Romantic.); Elinitor, Arabitor si ale
loiritor tipare".1) In adevar cu sprijinul darniciei lui neistovite
vedeau lumina tiparnitelor dela Snagov, dela Bucure*ti, dela Buzau
sau dela Ramnic publicatiunile, menite sa reverse hrana sufleteasca

tuturor celor ravnitori a se imparta*i de ea pans departe dincolo


de granitele Tarii.

1) I

Lupas, Epocele principale, p. 403.

www.dacoromanica.ro

DOSOFTEI, MITROPOLITUL MOLDOVEI


1671-1673 *i 1676-1686

Veacul al XVII.lea, care in prima lui jumatate a vazut carja


de mitropolit stralucind In mana luminatilor qi stradalnicilor ie.
rarhi Anastasie Crimca i Varlaam ai Moldovei, Teofil *i Stefan
ai Ungrovlahiei, Ghenadie II, Ilie forest i Simion Stefan ai Trans
silvaniei, era sortit sa fie martor in jumatatea a doua la o noun
epoca de Inflorire a literaturii i culturii romane, determinate in
buns parte prin hdrnicia altui mitropolit at Moldovei, prin con.
delul blandului i talentatului Dosoftei.
Dosoftei s'a nascut la 1624.2) Contemporanul sag, cronicarut

loan Neculce, spune el ar fi fost fiu de mazal.') Tatal lui Do.


se numea Leontari sau Leontie, mama sa Mistra, iar un
bunic Bari la sau Baru la. Dupe nume s'ar pdrea deci ca nu era

softei

de obarie moldovana. Aceasta Were se poate sprijini i pe Im.


drejurarea ca la 1649, deci In varsta de 25 ani, fiind calugar in
manastirea Pobrata, Dosoftei se Indeletnicea cu Invatarea limbei
greceti, latineVI, romcineei *i polone. Daca ar fi fost nascut Mob

dovan, ar fi cunoscut din pruncie limba romans, fara sa mat


simta trebuinta sa o Inv* la varsta de 25 de ani. Intr'o scrisoare
catre Ioachim, patriarhul din Moscova, face Dosoftei amintire
despre o rude a sa, anume Chiriachie Papara din Liov. In legd.
turd cu aceasta amintire profesorul Stefan Ciobanu a gasit Inteun
pomelnic al paharnicului Teodor Papara din Liov numele mitro.
politului Dosoftei Inscris la locul Intai. Semn ca era socotit ca
cel mai de seams dintre membri raposati ai acestei familii de
origine macedo.romand, care famine ar fi fost wzata de Mult
') cf. N. Iorga /A lit rel. la Roman!, p. 178.0 1993 $t. Ciobanu, MIlropolltia Dosoftei, p. 72.
2) I.N. Kogalniceanu, telopisefe, v. 72.

www.dacoromanica.ro

106

L LUPAS

tamp In Moldova, unde chiar prin hrisov dat de Stefan cel Mare
1 s'ar fi asigurat dreptul asupra unor moli stramoeti.')
Astfel originea macedoromana a stramoilor lui Dosoftei
spare, In lumina descoperirilor mai recente, ca fiind neindoelnica.
Instructiunea colara i.ar fi inceput.o Dosoftei dupa unele
pared in coala intemeiata de Vasile Lupu la MO In 1641. Altii
socot a in colegiul intemeiat de Petru Movila la Chiev sau intr'o
-coals din Liov (Lemberg). In once caz activitatea lui literary de
mai tarziu da dovada unor cunotinte cu mult mai vaste i mai
felurite decat cele ce s'ar fi putut Insui pe vremea aceea numai
Inteo chilie calugareasca dela manatirea Pobrata.
La 10 Mai 1658, deci in varsta de 34 ani, ajunse episcop
la Hui, iar cu un an mai tarziu la Roman, unde a pastorit pans
la 1671, cand a fost chemat sa urce la varsta nu prea inaintata
(47 de ani) scaunul de mitropolit al Moldovei.
Izbucnind in vremea aceea lupte indelungate intre Turd i
Poloni, Dosoftei nadajduea sa poata scapa Moldova cu ajutorul
acestora din urma de sub jugul suzeranitatii turceti. De aceea
cand Stefan Petriceicu.Voda trecuse, r dupa lupta dela Hotin (1673)

In tabara Polonilor, a fost urmat i de mitrop Ilitul Dosoftei,


care mai tarziu (1675) s'a intors insa in Moldova. Dar aci urmaul
lui Petriceicu, Dumitracu Voda Cantacuzino, omul Turcilor, 1.a
inchis in manastirea Sf. Sava, inlocuindual la canna bisericii mol.
dovene cu mitropolitul Teodosie. In anul urmator (1676) Dosoftei
fu reaezat Insa in scaunul mitropolitan al Moldovei continuand
a pastori in aceasta calitate pans la 1686, cand fu nevoit sa piece
larai in Polonia, de unde nu era sa mai revina niciodata la con.
ducerea Mitropoliei moldovene.

In cei 10 ani de vladicie moldovana, fara intrerupere, Do.


.softei a gasit prilej sa i poata tipari o buna parte din lucrarile
pe care le tradusese de mai inainte. Tipografia infiintata odi.
nioara de Vasile Lupu la Iai fiind stricata, Dosoftei se simti in.
demnat sa trimita pe capitanul Ionacu la Moscova, scriind pa.
triarhului Ioachim, la 15 August 1679: Jugam pe sfinlenia voa.
stra, prea cinstite i milostive parinte, ca s& fad cu not o fapta
de mita i iubire omeneasca It sa ne trimiti tipografia ca sa tiparim
1) cf. Stefan Ciobanu, Contributluni pr1oitoare la orlginea $1 moartea
rnItropolitutul Moldovel Dosoftei. Bucuregti 1920, p. 10-12.

www.dacoromanica.ro

DOSOF [EL M1TROPOLITUL MOLDOVEI

107

cartile, pe care leam talcuit din greceste si slavoneste in limba


romans... fa pentru Dumnezeu aceasta dragoste, pe care ne.ai
fagaduit.o in timpuri mai bune". Patriarhul Ioachim ii raspunde
la sfarsitul aceluiasi an (16. XII. 1679) laudand ravna calda si
dumnezeeascd" a lui Dosoftei, pe care.1 asemana cu inteleptut
Solomon, i impartasindu.i aceasta veste imbucuratoare obiec
tele tipografice, pe care le.ati cerut cu scrisoarea catre noi, leam
trimis bucuros cu trimisul nostru loan Belevici, iar celelalte, care
au fost ale tipografiei, sunt de asemenea trimise si v'am scris si
deosebit".1)

In tipariturile lui de mai tarziu Dosoftei face amintire cu


recunostinta ca a fost nagiutorit dela Mosc" de patriarhul Ioachim,

care 1.a dat astfel putintd sa.si tipareascd in Iasi lucrarile dela
1679 inainte,

Primele doud lucrath Psaltirea in versuri si un Acaftist


al Maicii Domnului le tiparise la 1673 in manastirea Unieo, in
timpul pribegiei sale polone.

Psaltirea in versuri este una din cele mai Insemnate scrieri


ale mitropolitului Dosoftei, care la traducerei si versificarea ro.
maneasca a celor 150 de psalmi s'a inspirat dintr'un model polon,
din traducerea vestitului scriitor Jean Kochanovski din (1579
Cracovia) veacul at XVI.lea, fara a urma insa slugarnic acest
model strain, ci lasand adeseori sa strabata in versurile sale si
ritmul mai sdltaret al poeziei populare romanesti. Lucrarea aceasta
in versuri a terut, - dupd cum marturiseste insusi Dosoftei multa

truda si vreme Indelungata, osteneala si mare osardie timp de


cinci ani. Manuscrisul it avea Dosoftei gata lnainte de a se muta
din scaunul episcopese at Romanului In cel mitropolitan Iii ca*
pitala Moldovei si ducanduI cu sine In Polonia, cand l.a insotit
pe Stefan Voda Petriceicu, a gasit vreme cu prilej sd.1 tipareasca
la Uniev.
Taducerea lui Dosoftei a vazut luMina tiparului cu urma.
.torul titlu :

Psaltirea (sfa")ntalut Proroc David. Pre limba rumaneasca

cu zasa si cu toaM cheltutala Prea luminatului intru Is. Hs.


Jo Stefan Voevoda, Domnul tarli Moldova Din s(fi)ntele scrip.
turi a s(fi)ntilor pdrinti dascalilor s(fi)ntei beserici, cu lungs osteo
1) $t. Clobanu, o. c. p. 84-85.

www.dacoromanica.ro

108

I. LUPA$

need in multi at drept socotitci si cercata prin s(fi)ntele can't,


$i de aceea pre versuri tocmitil in cinci at /Valle cu osardie
mare, de smer1tul Dosofiel, mitropolitul de tara Moldovei. In
manastirea tin leo s'a flparit. Anii deta faceted lumli 7181 (1673).
La inceput sub sterna Moldovei tipareste Dosoftei urmatoa.

rele stlhuri la luminatul herb al (aril Moldovei" care sunt 6


versuri din punct de vedere al formei deplin izbutite :
,Capul cel de hour de flail vestia
S5inneaza puterea Orel nesmIntitil

Pre c&tu.i de mare flare gi bulaa,


Coarnele 'n pune la p5mant 1st pleacA
De pre chip se veade bourul ce.i place

C'ar urea 'n toata vremea sa stea tans 'n pace"...


Sa stea lam 'n pace,
iatd in putine cuvinte expresiunea
lapidara a dorintii, care framanta atunci nu numai sufletul versui.

torului, pornit pe drumul pribegiei in lard strains, din pricina


razboiului turco.polon, ci pe at tuturor Moldovenilor expusi, din
aceeasi pricina, multor izbeliti $i suferinte.
In cursul traducerii Dosoftei a fost insufletit $i de gandul
crestinesc de a pune la indemana preotilor si pastoritilor sal, in
graiul neamului, cartea psalmilor cu delicata si miscatoarea poesie
religioasa, ce transpira din cuprinsul lor, dar in aceeasi masura
$i de problema unei forme cat mai atragatoare, ca sa poata in.
dupleca hirea omului catra cetitul ei".
Acest scop lga atins Psaltirea in versuri izbutind sa.sl cuce.
reasca un numar insemnat de cetitori printre Romani stiutori de
carte din toate tarile si patrunzand prin cateva versuri (ca
cele din Psalmul 46) in colindele de Craciun ale copiilor din Basa.
rabia,') iar prin altele (La raul Vavilonului) In poezia populara re.
ligioasa a satenilor din Transilvania, unde se cants sl In timpul
de fata intr'o Dumineca din postul Paresimilor. Astfel traducerea
lui Dosoftei are o indoita importanta istorica : I. a contribuit la
pastrarea si Intarirea unitatii sufletesti a neamului intreg prin larga
ei raspandire in toate tarile romane 2. a deschis drum nou lite.
raturii nationale, drumul poeziei religioase, fiind autorul el cel
dintai,
care a recunoscut limbei romane dreptul de a imbraca
In forma versului 'mita lirica poetics a sufletului omenesc, cum
este aceea a Psaltirei".')
') Ciobanu, p. 122.
2) Ibidem, 123.

www.dacoromanica.ro

DOSOFTEI, MITROPOLITUL MOLDOVEI

109

A doua carte a lui Dosoftei, tiparita in acelasi an si in acelasi


IOC, are urmatorul titlu in limba slavona si romans : Prea cial

stitut acatist 81 rugs pentru Preasfata Nascatoare de Dump


Rezeu, canonul invierii si celelalte rugaciuni mantuitoare catre
Domnul nostru Isus Hristos, talmacita de pre limba slavoneasca
pre limba rumaneasca prin silinta si grija Preasfintitului Domnului
Domn parintelui Dosoftei, mitropolitul Sucevei si a Intregei tare'
Moldovei. In manastirea LIniev s'a inchipuit prin tipar in anul
1673 ".

Izbelistile pribegiei polone si suferintele indurate in timpul


lui Dumitrascu Voda Cantacuzino de o parte, de alta lipsa unei
tipografii coraspunzatoare in capitala Moldovei pricinuira o intre.
rupere de 6 ani in seria tipariturilor initiate si ingrijite de mitro.
politul Dosoftei.
Dupa ce cu ajutorul obiectelor" trimise de patriarhul Ioachim

izbuti sa restaureze tipografia din Iasi, Dosoftei nu intarzie insa a


se apuca de lucru cu deosebita ravna si stdruintd tiparind la 1679
Randuiala Liturghiei, pe care o avea tradusa de, mai inainte din
greceste. Titlul acestei tiparituri era : Dumnezeiasca Liturghie
acum Intai tiparita in rumaneste cu multd osardie sa 'fltefeaga
toll spasenia lui Dumnezeu cu intreg iriteles. Tiparitu.s'au la sfanta
Mitropolie in Iasi, Luna Mai 7187. Intr'un cuvant catre tot neamut
romanesc se arata urzirea si rostul acestei tiparituri.
Dupa cum Teofil si Varlaam, tiparindu.si cazaniile, se gan.
deau la toata semintia care se afla pravoslavnica in aceasta limba
romaneasca ", tot asemenea si Dosoftei imbrattseaza cu gandul

sau de parinte darnic si grijuliu nu numai pe pastoritii sal din


Mitropolia Moldovei, ci tot neamul romanesc".
(La 1683 aparu Liturghia in edifiunea a doua).
In anul 1680 tipari Dosoftei o Psaltire in text slavon
si roman, intitulata : Psattirea de Intetes a sfantului imparat
proroc David, tiparita intru blagoslovite zile Mariei sale prealu.
minatului Intru Is. Hr. loan Duca Voevod, cu mila lui Dumnezeu
Domn tarii Moldovei, cu cheltuiala Mariei sale si cu poslusenia
(ascultarea) smereniel noastre Dosoftei, mitropolitul Sucevei, in ti.
parnita sfintei Mitropolii In Iasi, v. liat of saz(danie) mir(a) 7188
0680) a(mie) (s) (e) to April 11 dui'.

In prefata dedicata lui Duca Voda scrie Dosoftei : cine


grdeste In limbi (straine), roage.se sa poata spune si de inteles.

www.dacoromanica.ro

110

L LIRAS

Ca de ma voiu ruga In limba (strains), duhul meu se roaga, Mr&


mintea mea stiff fart de roads. Ce iaste darn ? Ma voiu ruga cu

duhul, ma voiu ruga si cu mintea. Cad de veri blagoslovi cu


duhul (adeca Intealta limba), dara cela ce iaste in locul prosta=
cului ce nu.ntelege limba cartii, cum va zice amin la a to mul.
tamita, de vreme ce el ce zici tu, el nu sti ? Ca tu bine mull&
mesti, dara altul nu se zideste. Ci in biserica mai voia mi.i cinci
cuvinte cu mintea mea sa graesc, ca si pre alti sa Invat, decat
zece miff de cuvinte Intealta limba".')
La 1681 apare Molitoetnicul lui Dosoftei, la Inceputul caruia
da si o hronologie" a Domnilor Moldovei, versificata de Mats'
Mitropolitul in 136 stihuri, incepand cu Dragos Voda din Mara.
mural si sfarsind cu Gheorghe Duca (reprodusa si in Paremiile sale

din 1683). La sfarsit se face amintire si de Ionascu, cel trimis la


patriarhul Ioachim dupa tipar, in urmatoarele patru stihuri :
,ionascu Bilevici ce au pus nevoint5
De au adus tipare de Mosc cu priint5
De.ai Dumnezeu A alba Intea vietli carte
SA se scrie 'n r8ndul cu dint!' in parte. Amin.

Molitvelnicul lui Dosoftei a fost studiat din punct de ve.


dere limbistic de raposatul profesor D. Puschila, care apreciaz4
importanta acestei carti aratand ca dela 1564, de cand a tiparit
Coresi la Brasov un molitvelnic, aceasta carte atat de necesara
serviciilor divine nu a mai fost tiparita in romaneste. Astfel mi.
tropolitul Dosoftei nu avea la indemana un model romanesc, ci
a fost nevoit sa traduca dupa textul molitvelnicelor rusesti si gre.
cesti. De aceea in multe locuri asezarea cuvintelor in fraze a fost
influentata de textul slavon care si el reproduce In mare parte
topica greceasca .2) In privinta formarii cuvintelor Molitvelnicu
acesta prezinta o mare bogatie de derivate, unele existente in limba,
foarte multe Insa formate de Dosoftei ad.hoc cu ajutorul sufixelor
si prefixelor. Derivatele prin compunere sunt imitatiuni dupa for.
mele slavone.8) Are Insa si derivate dupa forme latinesti d. e.
Impregfurostantiite imitat dupa latinescul circumstantiae".4)
1) Cf. Bibliografia Rotnaneascd Veche, vol. I, p. 227-8.
2) D. Puschila, Molitoeftlicul lui Dosoftei. An. Acad. Rom. Mem. Sect,
Literare. Bucuresti, 1914, p. 112.
Ibidem, p. 57.
4) Ibidem, p. 71.

www.dacoromanica.ro

DOSOFTEI, MITROPOLITUL MOLDOVEI

111

Dela 1682-1686 tipdri Dosoftei Vfeata si faptele slintilor"


(Proloagele) in 4 volume (I. pentru lunile Septemvrie-Decemvrie ;.
II. Ianuarie-Februarie ; III. Martie-Iunie si IV. Iulie-August) cu

Vieafa si pefrecerea sointilor acum tiparite, lntru blago.


slovite zalele prea luminatului Intru Is. Hs. Ion Duca Voeooda,.
cu mita tut Dumnezeu Domnut Mr& Moldooet si Clcrainet, cu
porunca Mariel Sale i cu posluenia a smereniei noastre a lui
Dosoftei, mitropolitul Suceavei, in tiparnita svintei Mitropolii in
Iasi, la care tiparnita ne.au adgiutorit dela Mosc svintia sa parin.
tele nostru patriarhul Ioachim V. lieto dela Inceputul lumii 7190
msta Octovri 27 dni ; dela nagerea Domnului Mantuitorului no.
stru Is. Hs. liet 1682".
In prefata marturisege Dosoftei : in curs de vreme inde.
lungatd am scris si talcuit cat am putut in acest veac greu pentru
tarn ".') Tot aci spune ca a tradus din grecege din cele 12 Minee
ale sf. 4i din cartile invatatorilor bisericei in limba romans gi cu
lungs staruinta si cu dictionare2). A lucrat la traducere timp de
titlul

oleo 25 de ant. Probabil Dosoftei a tiparit i un Octoth, din


care s'a pastrat un scurt fragment. La 1683 a tiparit Partmlite
preste an" tot din porunca lui Duca Vocla cu mita tut Dam's
nezeu Domn Tart! Moldooei si Cid-inner facand qi ad amin.
tire in titlu de tiparnita tarsi, ce ne.au daruit sfintia sa parintele
nostru fericit Ioachim patriarhul de slavita patrierge a Moscului,
milostivul Dumnezdu sa.l blagosloveasca" (v1. 7191 mg. Oct. 7
dni). Aceluiag patriarh. Ioachim ii inchina Dosoftei urmatoarele
versuri romanegi :
LAudatul s'aiba direptul pomana

In ceriu oi pre lume fara de prihana


Ca Si dela Moscoa luceste lucoare

lntinz&nd lungi raze si bun nume sub soare


loachim svAntul In svanta cetate
Ada 'mparateasca de crestinatate
La dans pentru mils cine nazuiaote
Cu ovilit sufiet, binel darulaote.
Gem nazuit oi not la sv&nta lui fats

Primitu.neau bine ruga cu dulceata


Din patriarsie datu.ne.au tipare

SufleteascA treaba oi bine ne pare


Deed DumnezAu parte obn ceriu sA luceasca

Dearandul cu svintli sa se proslaveasca Amin.

1) Bianuliodoo, Bibt. Rom. Veche, I, p. 275.


') Ibidem, p. 243

www.dacoromanica.ro

112

L LUPA$

Aceste versuri de buns structure Infativaza pe mitropolitul


Dosoftei in lumina unui suflet generos, pdtruns de sentimentul
recunotintii fata de un sprijinitor al culturii romaneti, cum era
patriarhul Ioachim, care l.a ogiutorit" in nobilele sale stradanii
de a spori numarul cartilor romaneti. Dar ele arata i sentimentul
de incredere, de care era insufletit nu numai Dosoftei, ci multi
contemporani ai sai qteptand o actiune izbavitoaredela imparatia
ruseasca, atunci in plina ascensiune politica i cultural& Din acest

sentiment isbucneste cu putere strigarea versului ca i dela


Moscva luceVe lucoare"

...

Speranta unei isbaviri a cretinilor ortodoci de sub jugul


Turcilor, cu ajutor rusesc, it indeamna i pe Dosoftei sa ceara, la
inceputul anului 1684, tarilor loan Alexei i Petru Alexei, sa tri.
mite oaste impotriva Agarenilor care sunt gata a pustii pamantul ",')
cum ceruse $i mitropolitul Sava Brancovici prin memoriul sau
din vara anului 1668. Ca i acesta pornise Dosoftei spre Moscova

In primdvara anului 1684, dar fu impiedecat a patrunde 'Jana


acolo, fiind retinut la Chiev In carantina, deoarece In Rusia ban.

tuea in vremea aceea o epidemie de ciuma. In Chiev spunea


Dosoftei ca Moldovenii ar fi aplicati mai curand sa se supuna
Ruilor decat Polonilor ; dacd s'au luptat impreuna cu ace*tia
Tanga Hotin, au facut.o pentru fratietatea de arme, iar nu pentru
a se supune", de altfel nu pot avea incredere in Poloni pentruca
sunt oameni rai i nestatornici".
Dace acestea erau sentimentele mitropolitului Dosoftei fata
de Poloni la 1684, probabil nu vor fi fost altele nici cu doi ani
mai tarziu, cand regele polon jan Sobieski, navalind in Moldova
(1686), cu prilejul retragerii a luat cu sine moaVele sf. loan din
Suceava, ducandu.I i pe Dosoftei in Polonia. Trebuesc deci. pri
mite cu rezerva cuvenita informatiunile cronicarilor contemporani
Ioan Neculce i Nicolae Costin, care dupe tirile primite dela
Constantin Voda Cantemir afirma ca Dosoftei ar fi plecat de buns
voie cu regele Sobieski, pe care it socotea ca pe un izbavitor al
Moldovei de sub jug turcesc. Constantin Cantemir cauta sd.si justifice

In chipul acesta procedeul de a fi cerut patriarhului Dosoftei al


Ierusalimului, sa afuriseasca pe Mitropolitul plecat In Polonia Invi

nuindu.l, ca ar fi furat moaVele sf. Joan cel Nou, odajdii i dife


1) S. Dragomir, Cony. Lit. 1911, p. 1131 01 Dacoromania II., p. 728.

www.dacoromanica.ro

113

DOSOFTEL MITROPOLITUL MOLDOVEI

rite acte de ale Mitropoliei. In schimb insd Dimitrie Cantemir


spune in biografia tatalui sau, ca regele Sobieski a dispus sa
fie luat captiv Mitropolitul, fiindcd desaprobase fdtis pradaciunile
ostasilor poloni si in cteosebi raptul moastelor sf. loan cel Nou.')
Informatiunea lui Dimitrie Cantemir este mai apropiata de
adevdr, intru cat in sprijinul ei pot fi invocate inc doud marturii,
citate in monografia profesorului $t. Ciobanu :2) 1. ieromonahul
Adrian, transportat in Polonia impreund cu Dosoftei, scrie: a sosit
Regele cu oastea sa polona in pamantul moldovenesc in targul Iasilor
si luand moastele sfantului naarelui mucenic loan din Suceava, din

Iasi neoa dus in Polonia" ; 2. Arhimandritul din Roman, Pahomie


nepot al lui Dosoftei rugand la 1709 pe tarul Petru cel Mare
sa mijloceascd readucerea moastelor in Moldova, scrie : Ma in.
chin Luminatatii Tale imparatesti, eu nevrednicul arhimandrit din
pdmantul Moldovei ... care este pustiit de regele Sobieski ce

ne.a luat moastele sf. loan cel Nou din Suceava si pe mitropo.
litul, unchiul meu Dosoftei, ni l.a luat prizonier, pe care l.a aruncat

in temnita si s'a stins in acea suferinta".


Insusi mitropolitul Dosoftei a lasat in manuscrisele sale, pd.

strate la Chiev, notite din care unele confirms stirea data de


Dimitrie Cantemir permitand in acelasi timp a se cunoaste stared
sufleteascd, sub povara careia s'au scurs cei din urma 8 ani ai
vietii lui Dosoftei. In una din notite scrie : In orasul Stryj (la
Sud de Lemberg) fiind in lungd rabdare si departatd strainatate,
unde traiesc smerit pentru pdcatele mele inchis ", iar in alta, in
degatura cu tur text despre suferintele lui Isus, adaoga Dosoftei :
gandindu.ma eu pacatosul la prigonirea de acum". Istoricul rus

Kamenschi intr'o carte a sa Istoria uniei" (1805) arata ca la 8


Septemvrie 1692, la Stryj, unde se afla mitropolitul Sucevei Do.

softei, unitii au luat cu forta patru biserici ortodoxe si preotii


ortodocsi, care incepusera liturghia, au fost dati afard si desbra.
,cati de oddjdii"3)
Din stramtoarea, in care.' impinsese petrecerea nedorita in

Polonia, spera Dosoftei sa scape, cand ii va fi data putinta sa se


intoarca iardsi in Moldova. Dar speranta aceasta nu i s'a Implinit.
') D. Cantemir, Vita Constantini Cantemirli. Bucuresti 1833, p. 44,
4,ipsum Metropolitam impium militum facinus coram e-xprobantem3...

') cf. p. 94 si 98.


3) fit. Ciobanu, Conti-It:vaunt, p. 16.
8

www.dacoromanica.ro

I. LUPAS

114

Timpul pribegiei it Intrebuinta traducand in ruseste si trimitan.


dust manuscrisele spre tiparire la Moscova, de unde mai primes

cate un ajutor de ruble sau cate un cuvant de mangaiere, fie


dela patriarhul, fie dela tarul Rusiei. In exilul sau din Polonia
a tradus, la 1690692, Dosoftei din greceste in ruseste scrierile
lui Simeon at Satontcutut, aparute in edit% greceasca la Iasi In
1683. Trimitand traducerea In manuscris mitropolitului Varlaam
Iasinsckii din Chiev ii comunica in scrisoare, a acest manuscris
este o carte patriarhala care.' pururea In manile lui. Si venind
preasfintitii patriarhi la Iasi in Moldova : Partenie cu mila lui
Dumnezeu papa si patriarh al marelui oral Alexandria, al Libiei,
Etiopiei, Pentapolei si intregului Egipt, si Dosoftei, cu mila lui
Dumnezeu patriarh al sfantului oral Ierusalim si at intregei Pale.
stine, at Siriei, Arabiei, al ambelor WO ale Iordanului, Cana Ga.
lileii si al sfantului Sion si vazand saracia de o asemenea carte
trebuitoare, a datio In noua tipografie greceasca, asezata in vremea
lui Duca Voda".
La sfarsitul traducerii adauge Dosoftei aceasta insemnare
In sfarsit, cu bunatatea lui Isus Hristos si mantuitorul nostru am
ispravit toata cartea fericitului Simeon al Tesalonicului sau Salo.
nicului tradusa din greceste in ruseste ... primeste deci saraca.
cioasa noastra ascultare, prelatule al lui Hristos, si binecuvinteaza
pe sfrjeritul tau rob Dosoftei, fost candva mitropolit al Moldovei".')

Inafara de aceasta a mai tradus in ruseste si alte scrieri in.


semnate ca aceea ,Despre transubstantierea sfintel.or lathe") pe
care profesorul St. Ciobanu analizandu.le ajunge la concluziunea ca
figura lui Dosoftei rasare intr'o lumina si mai atragatoare inaintea

noastra prin faptul ca aceste traduceri In folosul ortodoxiei s'au


facut de el, cand se gasea in robie la aceia, contra carora au fost
indreptate aceste lucrari ; in adevar, figura lui Dosoftei se desem.
neaza clar printre numerosii carturari ai veacului XVII nu numai
ai Moldovei, ci si ai Rusiei, ea izbeste ochiul prin lnaltele sale
calitati . In postul malt de mitropolit al Moldovei se desfasoara
in toata largimea activitatea sa culturala printre Romani, intere.
sandu.se in acelasi timp si de situatia for politica. Dar Imprejura=
rile se schimbara. Dosoftei deveni captiv al regelui polon. Si ad
1) Ibidem, p. 152.
2) Ibidem, sq.

www.dacoromanica.ro

115

DOSOFTEL MITROPOLITUL MOLDOVEI

el desvoltd o neobisnuita statornicie morals. In secolul renegdrei,


al lipsei de convingeri morale tad, Dosoftei ar fi putut trece 14
ante i prin aceasta ar fi putut sa0 asigure situatia sa 0 sa scape
din nenorocita situatie, contra careia se plange de atatea ors. Dar

se pare, ca nenorocirile lieu alit 0 mai mult puterile morale ;


in sfar0t, batjocorit 0 lipsit de Inalta sa situatie, el in linktea
chiliei sale, gandind la Intoarcerea sa In Moldova, se apuca cu
mare energie de lucru in folosul ortodoxiei", netemanduse de
dumanii sal. Cu atat mai simpatica rasare figura lui In relief, cu

cat el priveve la lucrarile sale ca la o ascultare"

din simt

de modestie 0 smerenie" nicaeri nu aminte0e despre sine, despre


originea sa sau despre educatia sa.') Limba lui Dosoftei este acea
limba romaneasca bisericeasca, simply 0 accesibila maselor largi
ale poporulul, frumoasa gi mladioasa, elaborate de veacuri, pe
care qtiinta actuala romaneasca o apAra contra prefacerii artificiale ...

Opera lui originald compusa In spirit occidental, este Psaltirea in


versuri. Lucrarile lui Dosoftei sunt un viu monument at luptei Ro
manilor pentru independenta for culturalaanationala, pentru limba

for ; lucrarile lui ne aratl, cat de mult a trait cultura slavona la


Romani 1 cum a cedat locul sau culturii nationale romane0i".3)
La 13 Decemvrie 16930) cerul s'a milostivit ail izbavi de
durerile i suferintele pribegiei Indelungate. S'a stins astfel talen
tatul mitropolit Dosoftei, In varsta de 70 ani, la locul surghiunului
polon In orawl Zolkov (Zolkiev) la Nord de Lemberg. Ad a fost
0 inmormantat In biserica oravilui, rostinduI cuvantarea funebra
episcopul Iosif Szumleanski din Chiev.

Despre trecerea lui la cele eterne, in lAcqui luminei nein.


serate, un copist contemporan at traducerii ruse0i Plaoltele sau
poruncite sfintitor apostoli" a scris aceasta insemnare strabatuta
de duhul adevarului : talmacitorul acestei cart' este preasfintitul
Dosoftei, mitropolit ortodox de Suceava. Multi povestesc bine
despre el, ca nepardsind moqtele sfantului marelui mucenic at
lui Hristos loan cel Nou din Suceava, vietui pe langa sfintele lui
moqte pant la sfarlitul sau, trudinduse 0 sarguinduse spre in.
tarirea evlaviei. Cartea aceasta este marturia sfintelor lui lucrdri.
$i adormi cu pace Intru Domnul In Zolkiew 0 fu Ingropat tot
9 Ciobanu, p. 204-206.
2) Ibidem, 210-212.
2) Ciobanu, Contribufluni, p. 20.

8'

www.dacoromanica.ro

116

I. LUPAS

acolo pe langd moastele mucenicului, de buns seams cd $i acolo


in ceruri va fi pdrtas la aceeasi slava. Pomeneste Doamne sufletul
robului tau, al preasfintitului mitropolit Dosoftei, care s'a trudit
la aceastd sfanta si dumnezeeascA lucrare si care ne.a descoperit
at&t de mult marele sau talent dumnezeesc la lucrul m&ntuitor
pentru noi, ca aceea ce cetim aid, sd si facem si sd intelegem de
acum inainte c &ile Domnului cele drepte, pe care mai inainte nu
le.am vdzut. Da.i deci in cereasca to imparatie vesnicd odihnd
cu sfintii $i prin sfintele lui rugdciuni milueste.ne si pre noi ca
un bun si de oameni iubitor".')
In zile bune $i in zile rele neobositul Dosoftei a muncit fard
preget sporind prin scrisul sau, cu importante contributiuni, lite.
ratura religioasa a Romani lor $i a Rusi lor. Numai moartea a putut
potoli rodnicul neastampar at cugetului sau evlavios si at conde.
iului sau talentat.

1) cf. Clobanu, p. 184-185.

www.dacoromanica.ro

SFAR$ITUL SUZERANITATII OTOMANE SI INCEPUTUL


REGIMULUI HABSBURGIC IN TRANSILVANIA
I

In timpul domnieilui Albert I (1437-1439), ginerele imp..


ratului Sigismund de Luxenburg, s'a intins pentru intaia data o
efemera anticipatiune de stapanire habsburgica asupra Transilva
niei, in prima iumatate a veacului al XVplea. Pentru frecventele
schimbari la carma Transilvaniei, in cursul veacului urmator, e
semnificativa constatarea cronicarului sas Miles, tare In lucrarea
sa, tiparita la Sibiu In 1670, deplangand schimbarile politice in
vieata transilvana cauta sa le explice prin durum necessitatis
inevitabile fatum", prin auri sacra fames" si prin regnandi dira
cupido". Ace Iasi cronicar compara Transilvania cu o prea bine
inzestrata Penelope, care avea parte de mai muti petitori decat
ar fi fost ea in stare said hraneasca. Acesti petitori inoportuni se
gandeau insa mai mult la Lana sau chiar la vieata oii, decal la
pasunatul ei.') Luptele Intetite intre petitorii

tariff

transilvane, fara

Comunicare facuta in gedinta publics a Academiei Romane, dela 16


Apri lie 1943.

I) Siebenburgischer Warg-Engel oder Chronikatischer Anhang des


15. Secuti nach Christi Geburt alter thefts in Siebenbargen, thefts Ungarn
und sonst Siebenbiirgen angratzenden Undern ffirgetauffener Geschichten
von Mathias Miles in Hermannstadt herausgegeben. In Verlegung: Andreae
Fleischeri 1670. Dupa dedicatie scrie Miles in introducerea cronicii 1 ....die
gutige Natur hatte dteses Weit.Eck mit ihren mancherley Schatzen fast nach
Welsch.Land, das meiste ausstaffieret und es mit ihrem FruchtHorn dermassen
begnadet, dass Siebenburgen fast mehr Buhlern, als es zu ernehren vermagt,
zu theil worden. Ob es schon wenig Telemachos unterdessen gekriegt, so die
unzeitige Werber (welchen mehr umb die Wolle, ja umb das Leben des Schafs
als seine Weyde zu than gewesen) aus dem Wege geraumbt, und dem recht.
massigen Haus-Vater Ulyssi diss beadelte Penelopen ungeschandet vorbe.
halten hette".

www.dacoromanica.ro

118

L LUPAS

Indoiala, nu erau straine de motive ca cele indicate in cronica lui


Miles, fie prin citatele maxime latinesti, fie prin sugestiva come
parajiune cu Penelope. In adevar, prin combinajiuni si legaturi de
ordin matrimonial izbutise In Intaia jumatate a veacului al XVI.lea
Ferdinand Habsburgul, fratele lui Carol V si cumnatul tanarului
rege ungar Ludovic II, decedat In urma luptei dela Mohacs, sa
is succesiunea tronului ramas vacant. De atunci a format Trani
silvania un obiectiv constant In politica de expansiune habsbur.
gica spre Rasarit.') Dar revendicarile transilvane ale lui Ferdinand,
cu toate ea erau sprijinite de un indoit drept, ereditar $i electiv,
Intampinau resistenja de neinlaturat a voevodului loan Zapolya
(Zapo !ski). Acesta, ales si el rege al Ungariei, a fost in stare sa
susjina timp de 12 ani lupta cu rivalul sau Ferdinand, impotriva
caruia fusese ajutat din partea Polonilor $i a Turcilor. Prin paced
dela Oradea (1538) s'a putut pune deocamdata stavila ostilitajilor,
ramanand In stapanirea lui Ferdinand teritoriul nord.vestic al Um.
gariei, iar Zapolya pastranduesi titlul de rege, partea nordeestica
a Ungariei $i Voevodatul transilvan. Politica habsburgica nu re.
nunja Insa la tendinjele ei de expansiune asupra Transilvaniei, cu
toate ca jara aceasta devenita, sub aripile protectoratului otoman,
Principat semi.independent, incepe a lua, dela jumatatea veacului
al XVI.lea inainte, o desvoltare tot mai asemanatoare cu a tarilor
romane (Muntenia $i Moldova) incapute amandoua sub ascultarea
aceleiasi Inalte Porji dela Constantinopol. Sultanul turcesc, In call.
tatea sa de suzeran, al acestor trei jari din Carpaji, temanduese
de o eventuala unire a tor, injelegea sa le respecte tradijiile de
administrajiune locals autonomy, f6ra a Ingadui reprezentanjilor
sai amestecuri prea frecvente in chestiunile for interne. De aceea
locuitorii Transilvaniei se impacara destul de repede cu noul regim
de suzeranitate otomana, fiindu.le acesta mai prielnic decal al
regilor Ungariei din evul mediu sau al Habsburgilor de mai tarziu.
Stapanirea military a acestora, prin generali neinjelegatori, cum
fusese Castaldo (1551-1553) $i mai ales Basta (16014604), a lasat
1) cf. I. Duldner, Zur Geschich(e des Ubergangs Slebenbiirgens unter

die Herrschaft des Hauses Habsburg, in revista Archly des Vereins filr
slebenburgische Landeskunde, 1896, p. 408, .Seat Ferdinand stand die Erwer.
bung Slebenburgens auf dem Programm der Habsburgischen Herrscher ; das
Streben, den Plan zu verwirklichen, wurde seither in der Politik des Hauses
Habsburgs traditionelr.

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL SUZERANITATII OTOMANE $1 INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURG'C

119

cele mai triste $i mai odioase amintiri in sfletul populatiunii tran.


silvane, cata vreme la adapostul ocrotirii turcesti s'a putut des.
volta in prima jumatate a veacului XVII chiar un fel de suvera.

nitate transilvana, care a reusit sa se afirme impunator and se


-gaseau la carma acestei tari personalita(i de importanta lui
Gavriil Beth len sau a lui Gheorghe Rakoczi I.
In jumatatea a II.a $i spre sfarsitul acestui veac si.a trait
insa Principatul transilvan sub aripile suzeranitatii turcesti epoca
de agonie. Ultimul principe, Mihail Apafi, pasionat vanator, altfel
insa om trandav $i chefliu, era lipsit de aptitudinile necesare unui
carmuitor intr'o Ora pandita de adversari la toate granitele. Cat
de putin potrivit se credea el insusi pentru chestiunile complicate
ale unei politici de Stat, arata o melancolica exclamatiune a lui,
exprimandu.si parerea ca ar fi fost mai bine sa fi ramas simplu
,Jude satesc.') El se obisnuise a lasa in grija sotiei sale Ana Bornemissa

o parte lnsemnata din problemele carmuirii. Aceasta ,-, o femeie


chibzuita si prevazatoare .-, atrasese pe rudenia sa 2) Mihail Teleki,

in serviciul Curtii, asigurandu-i un rol decisiv la carma Transil.


-vaniei, timp de cloud decenii. Agentul regelui francez, Ludovic
XIV scria despre Teleki ca despre un om capabil sa se orienteze
in chestiunile cele mai complicate ; (inea sa adauge insa ea rareori
-se puteau gasi concentrate Intr'un singur om atatea insusiri bune
si rele ca in persoana lui Teleki, care era nedrept, intrigant, vio.
lent, nestapanit in ura si plin de cruzime ; nimic nu era slant
inaintea lui, cand pornea sa.si satisfaca vreo pofta de marire sau
.de razbunare.)

Participarea lui atat de indelungata la carma Transilvaniei


i.a dat posibilitatea sa.si agoniseasca, in cuprinsul acestei tad, lati.
iundii considerabile laudandu.se ca, daca porneste dela granita ei
nordica spre cea din Sud, dela Hust pans la Fagaras, pretutindeni
poate sa poposeasca, pentru odihna de noapte, pe propriile sale
mosii.
1) Cronicarul Mihail Cserei (Erdal' historleja, 1662-1711. Pest, 1852,
sp. 196) scrie despre Apart a ar fi fost mai potrivit A fie preot decat prin.
cipe, cad nu se ingrijea de trebile tariii daca se ivea vreo chestiune de re.
zolvat, 10 indruma sfetnicii 1a cancelarul Mihail Teleki sa faca acesta dupa
bun placul lui (,a mint Teleki uramnak teczik`).
2) Mon. Comitialia Regni Transiloantae, vol.' XVII., p. 60.
8) Ibidem, p. 71 cf. tii Cserel Mihaly, Erdely historldja, 1662-1711, Pest.
1852, p. 296 si ThallOczy halos, Apaft Mildly udoara in pSzazadoe, 1878, p. 472.

www.dacoromanica.ro

120

I. LUPA$

II

La trecerea Transilvaniei de sub regimul suzeranitatii turcesti


sub suprematia stapanirii habsburgice un astfel de om a fost sortit
sa aiba cuvant hotaritor. Cand au pornit Turcii, la 1683, spre
Viena sub comanda lui Cara Mustafa, oastea transilvan& trebuia

sai urmeze ca $i oastea Muntenilor $i a Moldovenilor. Dar fn.


crederea Turcilor hind destul de redusa, trupele transilvane au
fost asezate impreuna cu Apafi $i cu Teleki departe inapoia celor
turcesti, ca nu cumva luand contact mai din apropiere cu Austriacii,
sa li se dea prilej sa lunece spre vreo tradare. Cronicarul Cserei

pretinde a sti ca Teleki ar fi inceput, chiar de pe atunci, trata


tive secrete, trimitand la Viena atat in numele sau cat $i in at
lui Apafi asigurari, ca Transilvania se va supune imparatului
Leopold indata ce vor fi Turcii alungati.')
Biruinta crestinilor sub zidurile Vienei, in Septemvrie 1683
era pentru suzeranitatea turceasca asupra Transilvaniei inceputul
sfarsitului. Cronicarul moldovan Neculce povesteste cu obisnuitul
sau farmec pitoresc, cum la intoarcere trecand $i Duca.Voda,
domnitorul Moldovei, pe la curtea lui Apafi din Albaaulia, de
bucurie au tras ad un chef de pomina, dantuind impreuna amandoi
principii, precum si toti boierii si sfetnicii lor. Cand s'a raspandit
prin orasele transilvane stirea despre biruinta crestinilor, un scriitor
sas s'a grabit sa.si exprime in protocolul magistratului din Cohalm,
bucuria in versuri ca acestea :
Strick ist entzroei
Catusile s'au risipit
Und rvir sind fret
Libertatea a sosit.2)
Libertatea asteptata nu era sa soseasca ins& pentru Princi.
patul transilvan. Dimpotriva, destinul istoric 1i rezervase o sub.
jugare mai apasatoare $i de durata mai lung& decal aceea din
timpul suzeranitatii turcesti. Deosebirea intre povara acesteia sf
intre presiunea suprematiei habsburgice siga gasit mai tarziu ex.
presiunea plastic& in cunoscutele cuvinte ale cronicarului Iran.
silvan

Mihail Cserei, care marturisea cu vadita melancolie:

') Cserei Mihaly, Erdelg hislorldja, 1662-1711. Pest, 1852, p. 140: ,a


fejedelmet Is elhitetven, raveve mag ott Gyiir alatt s a fejedelem neve alatt
is assecuratoriat kulde.lazon dologrOl a nemet udvarban.
2) cf. I. Lupas, Rascoala Mranilor din iransiloania la a. 1784. Cluj,
1934, p. 8.

www.dacoromanica.ro

SFAR$ITUL SUZERANITATH OTOMANE $1 INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURGIC

122

catd vreme cautam libertatea, am cdzut la stramtoare si low


bagie cu atat mai mare, nu mai avem nimic, toti am fost jefuiti,
care de Neamt, care de Curut (ungur) $i totusi trebue sa pldtim
dari, iar inaintea Neamtului n'avem credintd si omenie nici cat

un cane ; jug& de temn era greu, am vrut s6.1 sfaramdm din


grumazul nostru, aruncara insa asupra noastra jug de tier, cu atat
mai greu. Asa pateste natiunea, care.si cauta mereu stapani noi.
Invata Transilvanie, invatd, nu to mai insoti cu Ungaria, pentruca
pdsatul unguresc adeseori tica ars gura si totusi nu ai stiut trage
invataturd" ').

Participand la smulgerea biruintei crestinilor de sub zidurile


Vienei si oastea polond a regelui loan Sobieski, in proiectele ce
se faureau pentru izgonirea Turcilor din Europa era firesc sa.si
revendice i el anume teritorii din cele ce urmau sa fie desrobite
de sub jugul Semilunei. Tendintele de expansiune polond s'au
indreptat mai staruitor spre Moldova, fdrd a renunta cu totul la
Transilvania $i chiar la Muntenia. Nefiindu.i insd imprejurdrile
prielnice pentru a.si duce la indeplinire proiectele, Sobieski cauta
s incurajeze prin mijloace diplomatice pe Apafi sa resiste Ans.,
triacilor. Apafi gasea in Aprilie 1686 prilej potrivit sdxi comunice
lui Sobieski ca Transilvania ar fi gata sa primeasca protectoratuf
polon, data ar fi sigurd ca acesta ar putea fi in stare s'o salveze si
de apasarea Austriecilor $i de a Turcilor.') Tratativele continuard
$i in vara anului 1686, cand Apafi stramtorat de ostirile austriace,
cari pdtrunserd sub comanda generalului Friedrich Scherffenberg
pand la Sibiu .-. se simtea nevoit sa ceara ajutor $i dela Poartd gi
1) Naggajtal Cserei Mtha11J historiclja. A szerzO eredeti keziratabOL
Kazinczy Gabor. Pest, 1852, p. 358: ,addig keresenk a szabadcsagot, annals

nag, obb nyomorusagra ds jobbagysagra jutank,... a nemet elott is mint egy


komondornak annyi hitehink, tekintetilnk nincsen, a fajdrom nehez vala, el
akarok rontani nyakunkb61, annal nehezebb oasjarmot vetenek nyakunkban.
Igy jar az a nemzet, ki mindenkor ujabb ujabb urat keres maganak. Tanull
fides Hazdm Erddly, tanulj, ne czimboralj tobbszOr a Magyarorszagiakkal, mert

sokszor megdgette a magyarorszdgi kasa a szdjadat, mdg sem tudsz tanulni


(ultima frazA e reprodusa din manuscrisul pastrat In biblioteca Institutului de
Istorie Nationald din ClujSibiu sub titlul Vera Historia ab anno MDCLXI
incipiendo elaborata per Michaelem Cserei de Nag/ Ajta et descripta in ex.
ilio Coronensi anno MDCCIX mensis Decembris. Veritas omnia vincit').
2) L Moga, Rioalitatea polona-austriaca st ortentarea politica a Tarilor Romane la starsitul sec. XVII. Tea de doctorat la Universitatea dirk
Cluj, 1933, p. 140.

www.dacoromanica.ro

122

L LUPA$

dela Sobieski $i dela Serban Cantacuzino, domnitorul Munteniei.


Sobieski ins& In loc de ajutorul cerut, nu.i trimise decat o solie

stralucita de vreo 400 de insi sub conducerea lui Constantin


Visnycki '). Politica vieneza urmarea cu Incordata atentiune in.
cercarile ambitiosului rege polon. Ea s'a dovedit destul de abila,
spre a.i zadarnici nu numai proiectele relative la Transilvania, ci
i pe cele Indreptate spre Moldova si Muntenia - fapt care 1.a
determinat pe contele Krupienski sa.si exprime in dieta dela 1690
indignarea pentru ingratitudinea

vieneza

exclamand

patetic :

.Aceasta e rasplata pentru sangele nostru varsat, cu atata imbel.


ugare sub zidurile Vienei $i In Ungaria ?" 2)
Ill

Curtea din Viena intelegea sa procedeze $i cu prudenta di.


-plomatica ai cu energie military - mai ales cu aceasta din urma
la indeplinirea proiectelor sale de expansiune
Calugarul iezuit Antidie Dunod fu trimis in calitate de co.
misar Imparatesc Inca din Februarie 1685 3) in Transilvania $i in
Muntenia cu misiunea specials sa pregateasca atmosfera pentru
atragerea factorilor de conducere ai acestor tar' spre politica habs.
burgica. Pentru Transilvania se formulase un proiect de diploma
preconizand sa fie reluat firul desvoltarii istorice de acolo, de
unde fusese intrerupt In veacul al XVI.Iea prin constituirea Prin.
cipatului sub suzeranitate otomana, Apafi sa ramana la carma
tarii cu titlu de principe, dar sub ascultarea regelui Ungariei.
Dieta dela Eagaras a instituit (22. II. 1685) o delegatiune permanents,

pe care principele sa o poata convoca de cateori va cere trebuin(a.


Examinand proiectul acesta, delegatiunea nu 1.a gasit acceptabil.
A formulat deci o serie intreaga de alte postulate, Mire ele
mai importante fiind urmatoarele : 1. Cele 4 religiuni recepte ale
Transilvaniei sa fie libere. 2. Regele ungar sa nu se amestece in
administra(iunea interns a tarli, nici legile sa nu i le nesocoteasca.
3. Tara transilvana sa nu fie transformata niciodata in colonie si
sa nu fie asuprita cu Incartiruire de osti in timpul iernii, precum
/bIdem, p. 144.
) ,Haec sanguinis nostri sub Viena et In Hungaria copIosIsslme effusi
mercedes, haec tot milionum, tot fortunarum nostrarum cruore adhuc maden
-tium refuge 9 Hurmuzakt, Documente, vol. V. partea I, pag. 329.
L Lupas, Doc. Is!. trans., vol. I, p. 411.
1)

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL SUZERANITATII OTOMANE SI INCEPUFUL REGIMULUI HABSBURGIC

123

mid cu stoarcere de impozite sf proviziuni. 4. Sa nu fie silita a


-porni la razboiu Impotriva vointei sale 5i sa i se garanteze resit.
tuirea granitelor vechi. Din incredintarea delegatiunii ar fi trebuit
prezentate Curti' din Viena aceste postulate, Dunod se sfia Insa
-a se Intoarce la Viena cu isprava aa de putina. Orientandu.se mai
de aproape asupra Impreiurarilor *11 personalitatilor transilvane, a
-putut face descoperirea, ca cel mai influent i mai clar vazator
intre carmuitorii de atunci ai acestei tari era cancelarul Mihail
Teleki, pe care contemporanul sau Nicolae Beth len it numea
centrul Intregii periferii transilvane".') Se abatu deci pe la moia
lui dela Cartivara 2) obtinand ad rezultatul cuprins intr'un tratat
secret, prin care Teleki se Ingrija de o parte saqi asigure pentru
vremile viitoare propriile sale interese personale i familiare, iar
in schimb se obliga sa promoveze cauza Habsburgilor Induplecand
Vile transilvane a se alatura celor imperiale i pe Apafi sfatu.
indu.1 sa intre in Liga cretina.
Teleki intelegea ca a sosit momentul unei radicale schim.
bail in orientarea politica transilvane, alaturandu.se Habsburgilor
spre a salva, ce mai putea fi salvat, din naufragiul inevitabil al
Portii otomane. Iar Dunod avea acum prilej sa rapoiteze Curtii
din Viena, ca viitoarele tratative vor gasi un bun sprijinitor In
Teleki $i penetratiunea trupelor imperiale in Transilvania se va

putea desf4ura fare sa intampine obstacole de neinlaturat. In


toamna anului intorcandu.se din nou in Transilvania, Dunod a
prezentat dietei din Alba.Iulia (24. X.1685) urmatoarele propuneri :

1. Sa nu permits intrarea Polonilor in Transilvania, caci In caz


contrar Cara aceasta va fi transformata in teatru de razboiu, ne.
putand fi evitata ciocnirea cu armatele imperiale, car' vor trebui
sa intre i ele ad. 2. Sa nu mai dea proviziuni Turcilor, nici co.
respondenta cu ei sa nu mai poarte. 3. In apropierea Orazii sa
desemneze un loc potrivit pentru incartiruirea $i hrana trupelor
imperiale. 4. Sa pregateasca proviziunile $1 alte lucruri de tre.
buinta pentru asediul Orazii.
Al,

') centrum peripheriae totius Transsylvanlae`. Bethlen Miklos, OneletIrcis,


p. 37.

') Magyar Tort. Tiir. XIX *I jos. Kemeny, Notitla hisforico-diplo


matica, Cibinii, vol. 1, p. 144 -147: ,Tractatus secretus inter C. Michaelem
Teleki seniorem et Ant. Dunot plenipotentiarium Caesareum anno 1685, 14
April's to Kercessora conclusus`.

www.dacoromanica.ro

124

I. LUPA$

Asupra acestor propuneri s'a discutat In edintd secrets.


Atmosfera era destul de Incarcatd inspirand serioase Ingrijorart
pentru soarta viitoare a Transilvaniei. Gheorghe Vass noteaz& in
memoriul situ') cd propunerile acestea indicau mai curand peirea
jalnic& a tariff transilvane, decat garantarea viitorului ei. Iar Nicolae

Bethlen arat& in autobiografia sa, c& Dunod nu *be descoperit


deplin intentiunile decat lui Teleki, lasandu.1 pe ceilalti in nedu.
merire. De aceea, cand ia venit i lui randul sai spun& parerea
ar fi declarat c& pe temeiul unor poveVi aka de nebuloase nu
cuteaz& sa se rup& de sub ocrotirea Portii otomane 2). Indispus
din cauza Impotrivirii ce Intampinase cu mentionatele propuneri,
iezuitul Dunod a rostit atunci cuvintele memorabile : Ori vreti,
on nu vreti, Maiestatea Sa va va ocroti r Nolentes volentes pro
teget vos Sua Maiestas 8).

Ca dovada, cat de serioasa era intentiunea Maiest &tii vie.


neze de a ocroti f &r& intarziere Transilvania, trebue amintit faptuf

cd a dispus sa treac& o parte a trupelor imperiale din nordul


Ungariei in Transilvania, spre a ierna in regiunea Maramureplui
si a Chioarului. Apafi, adanc impresionat de aceast& dispozitiune
imp6rateascd, a incheiat la 27. XI. 1685 cu Dunod la Dumbraveni
(Ibaealau) o invoiald, in sensul car.eia se obliga sa achite in 5 rate
suma de 100.000 taleri numai sa poata ramanea Cara scutita de
primejdia unei asemenea incartiruiri 4).

Primejdia era cu atat mai amenintAtoare, cu cat In fruntea


trupelor impardte0 se gdsea rdsvrdtitul Ladislau Csaki, duvnanul
neimpacat al lui AIDA apropiindu.se ca un alt Coriolan de gra.
nitele patriei sale transilvane. La 3 Decemvrie 1685 fu trimis
') Mon. Hung. Hist., Script ores vol. 35, p. 48: Inkdbb lattatik en totem
allani szegeny hazanknak sirallmas vegso pusztuldsa, mintsem megmaradasa

dgy annl ira, hogy elul tuz s hatul viz, ha az felsdges mindenhatd 1sten...
nem kOnyordl rajtunk... keresztdnyekkel confoederdlni
spoganyokra tar
madni szep dolog
csak szegeny orszagunknak nagyobb igdja, teherviselese
ne kovetkeznek Wale%
') N. Bethlen, Oneletirdsa, Pest, 1858, vol. I, p. 551: ,En mikor ram
kerult, azt mondtam, olyan homalyos mesdre csak en a portal61 elszakadni
nem merek".
3) lakab Elek, Az erdelyi fejedelemseg utols6 eoel. (llitimii ant al Princi.
patului transllvan) In Magyar Teirtenelmf Tar. Bpest, 1874.
4, I. Lupag, o. c., p. 462, ea tamen lege et condition, ut nulla militia
caesarea quocumque praetextu filtrable Transsyloaniane.

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL SUZERANITATII OTOMANE $1 INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURGIC

125

francisc Gyulai In solie la generalul Antoniu Carafa cu mandat


de a.l lamuri a Transilvania, fiind principat autonom, se deose.
bete in multe privinte de Ungaria totodata va incerca sa.1 in
douplece a opri Inaintarea trupelor, promitandu.i daruri in bani *i
tin cal frumos. Carafa a ramas insa neinduplecat declarand ca
nu vrea sa *tie de tratativele lui Dunod, care poate servi cauza
imparateasca numai cu vorbe, cats vreme osta*ii o servesc cu
arma si cu.sangele lor. Carafa era un general vestit pentru se.
veritatea gi cruzimea sa. Locuitorii din regiunea Debretinului se
jeluisera in contra lui la Viena aratand ca i.ar fi despoiat de tot
avutul lor, spanzurand pe unii la fum, iar altora turnandule pe
gat apa sarata *i fierbinte.
Interventiunea pe langa Carafa a ramas Mra rezultat. Trupele
austriace, comandate de generalul Scherffenberg, inaintara in ten.
torul Transilvaniei ajungand in Mai 1686 pans la Cluj. Scopul

lor era sa determine conducatorii tarn a se ala tura mai repede


imparatului dela Viena, caci delegatiunea, imputernicita din partea
(betel sa indrume chestiunea aceasta spre lamurire, adoptase ati.
tudinea unei resistente pasive. Totu*i tratativele urmau la Viena

cu staruinta dand ca rezultat incheierea tratatului dela 28 Arnie

1686 (numit tratatut Hallerian sau tratatur dela Viena). In


sensul acestuia Transilvania urma sa se desfaca de legaturile ei
cu Poarta otomana recunoscand suprematia lui Leopold, care pro.
mitea sa nu asupreasca pe Ardeleni cu incartiruiri militare, intru
cat acestea nu i.ar fi impuse prin necesitatea de a.i apara contra
eventualelor invaziuni turco-tatare. Promisiunea aceasta cuprinsa
In al 15.1ea punct era insa clatinata prin punctul al 19.1ea, care
pretindea cedarea Clujului *i a Devei pentru garnizoane austriace.
Delegatii Transilvaniei continuau sa resiste neavand vreo impu.
ternicire specials pentru asemenea cesiuni.
Generalul Scherffenberg porni impacient cu trupele sale din
Cluj spre Sibiu amenintand cu parjol tara intreaga : daca nu poate
fi Transilvania a imparatului, sa nu mai fie nici a Turcilor. Arne,.
nintarea era urmata de fapte : la 8 lulie fu batuta putina oaste
transilvana stransa la Sibiu din ordinul lui Teleki gi puss sub co.

manda lui Ladislau Gyulaffi, care scapa cu fuga adapostindu.se


in cetate. A doua zi prezenta Ladislau Csaki la curtea lui Apafi
conditiunile lui Scherffenberg, care cerea
cetati : Clujul, Deva
*i Alba.Iulia, proviziuni pentru armata *i juramant din partea prin.

www.dacoromanica.ro

126

1. LUPA$

cipelui $i a sfetnicilor sdi, c& nu vor coresponda, nici tainic nici


fdtis, cu Turcii, In schimb promitandu.le c& dupd sosirea tratatului
dela Viena, indat& ce Ardelenii II vor accepta, trupele austriace
se vor retrage pe linia Muresului ; un rezident al lui Scherffenberg
va fi la curtea lui Apafi, iar un trimis al acestuia In tabdra im.
pardteasca 1).

Fireste conditiunile acestea aveau numai caracter provizoriu,


cele cuprinse in tratatul din Viena urmand s& fie decisive. Dar
curtea lui Apafi continua resistenta pasiva. Insusi Mihai Teleki
ezit& a le accepta. Nicolae Bethlen voteazJ ins& pentru acceptarea

for prorocind cd in casa, in care se sfatuiau ei asupra acestor


puncte, va porunci nu peste multd vreme un guvernator austriac
cum poruncise odinioard Gheorghe Basta.2) Ardelenii ar fi vrut
sa cedeze Sebesul sdsesc, dar Scherffenberg nu putea fi multumit
numai cu atat.
IV

Situatiunea Transilvaniei intre ciocanul austriac si intre nico.


vala turceasca era in adev &r foarte dificila, nepermitandu.i s& se
al &ture fatis Habsburgilor, cats vreme Turcii o amenintau cu in.

vaziuni de rdzbunare pentru cazul unei astfel de trAddri. Din


partea regelui polon primea numai Indemnuri s& resiste Austria
cilor, nu ins& $i trupe cu ajutorul cdrora sa fi fost In stare a.si
transforma resistenta pasiv& in una activa.
La sfarsitul lui August 1686 generalul Scherffenberg pornise

cu trupele sale spre Buda, unde a sosit tocmai la timp, spre a


putea participa la luptele pentru desrobirea capitalei ungare (2. IL
1686) de sub ocupatiunea turceasca de un veac $i jumdtate. Ve.
1) I. Duldner, Zur Geschlchte des Ubergangs Siebenbiirgens unler
die Herrschaft des Hauses Habsburg, in Archio fur Sbiirg. Landeskunde,
18%, p. 408 sq. Este lipsitA de orice temeiu afirmajiunea cis Transilvania s'ar
fi nAscut simultan cu ocupatiunea turceasca a cetajii Buda si ar fi incetat sA
existe deodatA cu recucerirea acestela (Erdely Buda elfoglalasaval szuletett s
ugyancsak BudavArnak visszavetelevel avant meg). cf. Szadeczky Bela, &defyoisszacsatoldscinak tortenete (Istoria realipirii Transilvaniei), In revista &defy(
Muzeum (Muzeul Transilvan) din Cluj, 1901.
2) Bethlen M. Oneletiresa, II, 39, unde aratA cum prietenii din strAinAo
tate sfittgau Transilvania sa ajunga la Injelegere cu ImpAratul din Viena ,ante
victoriam* fhandusi lAmurit condijitmile, cad ,juxta Apocalypsim apse etlam.
Satanas ligatus minus nocet, quam solutus, saltem lentius et mollius caderemus%

www.dacoromanica.ro

SFAR$1TUL SUZERANITATII OTOMANE $1 INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURGIC

12T

netianul Francesco Grlmani scria la 4 Septemvrie 1686 ca pentru


recucerirea capitalel ungare trebue sa se aduca inainte de toate
multamita lui Dumnezeu, apoi fortes germane.')
Dupa aceasta noun gi importanta izbanda a ostilor Impara.
testi $i a celor aliate cu dansele in lupta contra Semilunei, car.
muitorii Transilvaniei ar fi vrut sa primeasca punctele tratatului
dela Viena. Dar Curtea imparateasca nu mai era multamita cu
conditiunile fixate in cuprinsul acestui tratat, ci staruia pentru

cucerirea Transilvaniei pe calea armelor, ca s'o poata stapani


jute belli.
Ramaneau zadarnice tanguirile solilor trimisi de Apafi pe la
curtile europene sa ceara ajutor pentru Transilvania stramtorata
i istovita de trupele de ocupatiune fait nicio crutare, cu toate
ca locuitorii acestei tars se considerau ca niste confederati ai
M. Sale Sacratissime", nu ca supusi prin mostenire, deoarece de
foarte multa vreme avea Transilvania un Principat neatarnator
de nimeni, precum $i libertate interioara $i exterioara netulburata de

nimeni". Asa se exprima loan Donat de Nyujtod in raportul sau


din 1687, pastrat In Arhiva regala din Stockholm.2)
Rezultatele razboinice ale Austriacilor au sporit considerabil
$i In cursul anului 1687, cand izbutise Carol de Lotharingia sa
infranga oastea turceasca, la 12 August, pe aceeasi campie dela
Mohacs, unde fusese sdrobita cu 161 de ani Irr urma armata
regelui ungar Ludovic II.
Consecintele triumfului austriac dela Mohacs se rasfrangeau
asupra Transilvaniei in aceeasi masura, In care se rasfransesera odi.

nioara ale biruintei turcesti dela 1526. Daca aceasta din urma
deveni punctul initial pentru sfarticarea Regatului ungar i pentru
constituirea Principatului transilvan sub aripile suzeranitatii tur.
cesti, triumful pajurei imparateti dela Viena era menit sa aduca
acum pentru Transilvania o radical& schimbare politica.
Dupa ce dieta din Bratislava, In chip de recuncstinta pentru
imparatul liberator, a consimtit sa decreteze in toamna anului 1687
1) Reinhold Lorenz, Ofens Befrelung in der deutschen Gescfrichte.
Berlin, 1936, ,L'acquisito si deve ricognoscere da Dio principalmente e poi dal.
valor alemannoa.
') I. Lupo, Doc. istorke translloane, vol. I. p. 422. Suae SacratissimaeMajestatis humiles et devoti confoederati et non haereditaril subditi, quonlam
a plurimis iam temporibus Principatum habuit Transylvania a nemine depen.dentem, libertatem tam interiorem, quam exteriorem a nemine imperturbatam`,,

www.dacoromanica.ro

128

I LUPA8

dreptul de succesiune ereditard a dinastiei habsburgice la tronul


Ungariei, politica vieneza intelegea ca nu mai poate sa intarzie
cu masurile necesare pentru ocuparea military a Transilvaniei.
Reprezentantul transilvan Francisc Gyulai la Bratislava comunica
lui Apafi ca a fost in audienta la imparatul Leopold $i a luat
contact cu minislrii lui convingandu.se ca in masura succeselor
militare, sporesc $i pretentiunile Vienei.')

Carol de Lotharingia patrunzand in Transilvania cu trupe


numeroase a incheiat, in numele lui Leopold, cu Apafi tratatul
dela Blaj 2) (27. X. 1697), obligandu.se Transilvania sa raspunda
pand in primdvara anului urmator suma de 700.000 fl. in rate
lunare, precum $i proviziile necesare pentru armata de ocupatiune,
incuviintand accesul acesteia in orasele Cluj, Bistrita, Sibiu, Sebes,
Orastie, Alba.lulia, Teius, Tg..Mures, Gherla, Simleu. Sfetnicii lui

Apafi ar fi vrut sa scape macar Sibiul, unde se refugiase gu.


vernul tarii, de obligatiunea aceasta, dar incercarile for au ramas
fara rezultat.

Pentru a salva macar aparenta drepturilor de autonomie


locald oraseneasca, textul tratatului admitea sa ramana cheile ora.
selor in grija autoritatilor civile, obligate Irma - acestea din urma
-, sa se conformeze dispositiunilor emanate dela organele militare.3)
Mai cereau oamenii lui Apafi sa nu se dea crezamant celor

ce vor alerga .0 part pe la autoritatile militare, ci sa fie indru.


magi a be comunica principelui $i sfetnicilor sat. Nimeni dintre
locuitorii Transilvaniei sa nu fie prigonit sau arestat ; sa se acorde
tuturor amnestie .. perpetualis et generalis amnestia - nici in Sibiu

nici in alte locuri sa nu fie asezate trupe peste trebuinta (supra


necessitatem). Libertatea comertului sa nu fie restransa nici in
Transilvania, nici in partite anexe ; Grecilor, Armenilor sau altor
negustori sa nu li se puna piedeci in drumurile $i intreprinderile
3) Mon. Com. Regni Trans., XIX, 207-208. ,ugy Mom, itt mennel
inkdbb gyozedelmeskednek, anal felJebb latnale (asa mi se pare c8 aid cu
cat sunt mai victorlosi, cu atat isi ridicd mai sus privirlle).
2) M. Tort. Ter., vol. II, p. 4 si Diplomatarium Alotncztanum, vol. II,
p. 291 sq. ,Tractatus cum Duce LotharIngiae" sau ,Recessus Balasfalvensisg.
') Custodia clavium et locorum porta erit secundum Saxonum privilegia
penes consulem loci presidiati vel praesidiandi, sed quotiescumque commendans
official's caesareus desiderabit, sine ulla mora aut dificultate portae claudentur

-et aperientur. cf. Carol Szasz, Sylloge tractatuum atiorunique actor= publicorum. Cluj, 1883, p. 35.

www.dacoromanica.ro

129

SFARSITUL SUZERANITATII OTOMANE $I INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURGIC

tor. La sfar*itul lui Octomvrie, Carol de Lotaringia parasind Tran.


silvania, comanda o prelua din nou generalul Scherffenberg. Acesta
intra cu 3 regimente in Sibiu, fiind intAmpinat de comitele sasesc
'Valentin Frank i de primarul Christian Reichard, cared oferise
.cheile cetatii. El i le restitui ins& numaidecat, potrivit cu dispo.
sitiunea din punctul 22 al tratatului.')
Scherffenberg pleca *i el curand la Viena ramdnand coman.
dant interimar al trupelor generalul Veterani pans la 8 Februarie
1688, cand sosi in Sibiu generalul Anton Carafa.
Mihail Teleki, care in vara anului 1686 votase contra acceptdrii
conditiunilor din tratatul hallerian, recomandat de cdtrd Nicolae
Beth len, spunea acestuia ca tratatul incheiat cu Carol de Lotha.
ringia ar fi mai avantajos pentru Transilvania decat proiectul din
1686. Beth len ii replica insa, ca ar fi cum e gfziata in raport cu

41tamantut, caci In primavara urmatoare se va topi deodata cu


zapada, Austriacii nu.1 vor respecta decat daca va fi intarit din
partea Monarhului Inca In cursul iernii -, in forma perpetui diplo.
matis". Altfel nu va avea decat rezultatul de a garanta buna ier.
nare a otilor Imparateti, care vor istovi suma de 700.000 fl. in
bani i cantitatile marl de provizii, impose Orli prin punctele
acestui tratat. Iar din ziva, cand va fi fost incheiat, nu va mai
porunci in Transilvania principele Apafi, ci imparatul dela Viena.
Teleki se prefaced a.1 consola pe Bethlen cu speranta de a.i vedea
pe Austriaci parasind in primavara Cara, dar acesta li raspundea,

ca nu.i va mai putea mica de aci decat o eventuala victorie


decisiva a Turcilor.
Bethlen staruind pentru o diploma in sensul amintit, a Inaintat

la Viena memoriul latinesc intitulat Moribunda Transsitoanta


ad pedes augusti imperatoris proiecta (1688) cerand impara.
tului sa garanteze printr'un act solemn ca Transilvania va fi car.
muita *1 In viitor dupa propriile ei legi *i datini. Generalul Scherffen.

berg se angajase a interveni la Curte In favoarea acestei cereri.


1) Contemporanul Mihail Cseref scrie In cronica sa (p. 177) el In time;
ee Apafi of sopa sa, pe care o nApAdiserl lacrImile, pArisiril Sibiul plecand
spre r AgArao, pe altA poartA intrarA regfmentele austriace. i Apafi of sfetnielf

sAi aveau prilej a facA reflexiuni amare In drumul for spre refugiul din FAgArao pArtindualfse In melancolia for explicabil5,.cA nici pAganil, Mel creotinff

nu ar ft reum panA atuncl BA punA stapanfre asupra vreunei 15r1 cu atata


ugurIntA ca Austriacii asupra Transilvanlel.
9

www.dacoromanica.ro

130

L LUPA$

Astfel ajunse N. Beth len sa fie cunoscut si apreciat is Curtea din


Viena ca un om al viitorului, sporindu.i treptat $i autoritatea la

curtea lui Apafi, de unde fusese lint pans atunci la distant&


V

Cu sosirea lui Carafa la Sibiu, tratativele pentru emanciparea

Transilvaniei de sub jugul de Iemn" al suzeranitatii turce0i

$i

trecerea ei sub cel de fier al suprematiei habsburgice, se apropiau


de ultima for faza.
Din autobiografia lui Nicolae Beth len, ca 0 din acte con.
temporane e cunoscut ritmul accelerat, in care noul comandant
a tiut sa impinga oficialitatea transilvana spre ruperea traditio.
nalelor legaturi de vasalitate cu Turcii. Dupa ce sosise la Sibiu, a

avizat pe Tefeki ca ar dori sa aiba o convorbire cu Nicolae


Beth len, pe care incepuse a.1 cunoate din cuprinsul interesantului
memoriu Moribunda Transsiloania. Beth len nu uita sa dea amd.

nunte pitoresti asupra convorbirii sale cu generalul Carafa, care


auzindual ca.i vorbe0e de necesitatea unei hotariri, ce ar trebui
luata din partea dietei, i.a reflectat : cine poate infra printr'o usa
cu o singurd cheie, e un prost daca mai cautd scarf, ferestre i
chei mufte.') La aceste cuvinte semnificative ale generalului, adauge
Bethlen : indata am inteles : una ianua, una claols, anus et Innis

dominus Taal.
Consilierii lui Apafi, chemati de generalul Carafa la Sibiu,

vrand nevrand, au intarit cu iscaliturile for in ziva de 9 Mai


1688, o declaratiune solemna marturisind ca *de buna vole $i in.
demnati numai de rdvna for crestineascd renunta la protectiunea
cu buna credinta primesc paterna protec(lune a
otomand
IV. Sale Augustissime pentru ei $i pentru toll urma01 for din
-tam Transilvanial)

Ca semn al supunerii for benevole" 0 sincere" mai admit


trope imparate01, inafara de centrele indicate mai sus, Inca in
Chioar, Hust, Gurghiu 0 in Brasov.
Declara. tiunea aceasta fusese redactata de Absolon Daniel,
secretarul lui Carafa. Prezentata apoi djetei transilvane convocate
.) N. Bethlen, vol. II, p. 76, Dornine, .qui per unam januara una clavi
;Ingrecli potest, stultus est, si scalas, fenestras et multas claves guaerItt.
Bethlen IiilklOs, Oneletirctsw...,.vol. II, p. 83.

www.dacoromanica.ro

SFAR$ITUL SUZERANITAITI OTOMANE 51 INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURGIC

131

imediat pe ziva de 10 Mai la Nara*, ea a fost acceptata fare


nicio impotrivire in ziva de 13 Mai 1688. Nicolae Beth len era in
drept sa afirme ca bietul Principe $i Tara a Implinit in intregime
dorinta lui Carafa".') Acesta n'a mai avut rdbdare sa astepte votul
dietei. Inca dela 3 Mai ordonase trupelor Impdratesti sa ocupe
Gurghiul (Gorgeny), iar cu 6 zile mai tarziu Brasovul. Ad a Inv
tampinat Insd o resistentd neasteptat de Indarjitd. In zadar trimise
Apafi ordin Brasovenilor sa se supund ; in zadar II sfdtuird preotii
sa fie ascultatori. Ei se impotrivird cu indarjire pand la 26 Mai,
cand generalul Veterani incepand sa bate zidurile cu tunul, acce
!era sfarsitul acestei rebeliuni sasesti indreptate contra Impgratului
german dela Viena. A doua zi oferi primarul Filstich cheile cetdtii.
Urma apoi epilogul inevitabil. Dupd o ancheta, care a durat pand
in 17 Septemvrie 1689, cei vinovati pentru incitarea acestei rep
beliuni fura condamnati la moarte, iar capetele for implantate pe
zidurile cetd tii, spre a vesti tuturor ce rdsplatd ii asteaptd pe cei
ce vor cuteza sa se mai rasvrateasca vreodata contra stdpanirii
impart testi dela Viena.2)
fell', faustum, fortunatum omnin
1) I. Lupao, o. c, p. 424 -425: quod
busque et singulis nunc yiventIbus et nascituris notum et contestatum sit, re,communi scilicet ootuntate, motu spontaneo et ex Christiano
nunciamus

zelo protectioni Ottomanicae... acceptantes e contra syncere atque bona

alte dictae Suae Mafestatis Altissimae (skull lam declaratum) paternam pro
tectionem pro nobis et omni posteritate inclyti Regni Trans) lvaniae
2) Cserei, p. 1841 ,A fejedelem (Apafi) Caraffa intimati6jabol, commissa
riusokat kiildven Brass6ban, a kik Indite,' valanak a dolognak, megfogdosak,
tOrvdnyt latanak reajok s fefeket szedek s kar6ban rakak szegenyeknek fen
noha azert halalt nem grdemelnek vala, inert hfitosiik nem voltanak
jeket
azelott a nemet csaszarhoz, s a magoket masnak kiinnyen nem akartak adni,
ki condemnalhatta volna azert I mggis meg kelle szegenyeknek halni. Igy jarnak
azok, a kik kozOnseges dologert fegyvirt kotnek, magoknak kell elveszni miatta,
a a popule penig bekevel marad% Fr. Philippi, Der Biirgeraufstand con 1688.

fn Kronstadter Gymnasialprogramm din 1877-1878. Rebeliunea a fost pro.


vocatA de cativa membri din breasla ciobotarilor si a palarierilor. Capetenia
rebellunil era un batran de 85 ant, Stefan Scheiner, algturi si Impreuna ca
el au mai fost pedepsiti cu moartea Gaspar Kreisch, Andreas Lang, Jakob
Geiger si Stefan Bar. Victimele acestea au fost valorificate in scopuri educative
pentru tineretul sasesc4ransilvan, prin condeiul lui Adolf Meschendarfer, fost
director al Liceului Honterus din Brasov, care scrie intro povestire a sa intl.
tulata Siebenbiirgische Chroniks ,jahrzehnte lang starrten die liohlen Schadel
von den Mauern der Stadt als furchtbare Mahner sie sollten die stolzen Kron

stadter kirre machen. Ihr Geist aber, mein junge, darf in uns Kronstadtern

nie sterben, sonst sind diese ffinf Blutzeugen umsonst gestorben. So haben dig
Kronstadter Schuster im Jahr 1688 dem deutschen Kaiser den Krieg erklart.
cf. Jenseits der Walder. Deutsches Volk In Siebenbiirgen. Stuttgart, 1940, S. 22.
9*

www.dacoromanica.ro

132

I. LUPA$

Prin declaratiunea dela Sibiu $i votul dietei dela Fagaras se


Incheiase formal epoca suzeranitatii turcesti in Principatul Trani
silvaniei, care trecu acum sub carmuire habsburgica, fara sa fi
avut din partea acesteia vreun act de garantie, pentru respectarea
legilor $i traditiunilor sale. Probabil nu l.ar fi putut primi nici
mai tarziu, daca sansele razboiului ar fi ramas pentru Austriaci
tot atat de favorabile, cum fusesera in anti 1686 $i 1687.
Ele se inrautatira insa la 1689, cand Leopold fu nevoit a.si
Imparti oastea, trimitand trupe $i pe frontul apusean, unde era
atacat de armata franceza a lui Ludovic XIV. Destoinicii lui co.
mandanti Eugen de Savoya $i Carol de Lotharingia staruiau pentru
Incheierea pacii cu Turcii, ca sa.si poata concentra toate fortele
militare contra Francezilor. Dar partidul clerical -, totdeauna cu
influents puternica la Viena, - a reusit all impuna vointa de a se
continua razboiul impotriva paganilor. Genera lit Carafa $i Veterani,
chemati pe frontul apusean, parasira Transilvania, unde sosi ca ge.

neral comandant Donal Heisler (baron de Heidersheim), a carui


misiune era sa pazeasca bine granita sudica a Transilvaniei, putand

fi ea periclitata de Turd mai ales dupl. ce noul Domn al Mun.


teniei, Constantin Brancoveanu, prin atitudinea lui prudenta si
circumspecta, daduse dovezi ca nu e aplicat sa rupa legaturile
traditionale cu Poarta otomana, spre a se alatura Habsburgilor In
conditiunile stipulate in ultimele zile de domnie ale antecesorului
sau $erban Cantacuzino. La Viena se staruia insa, ca rezultatul
din Transilvania sa fie intins si asupra Munteniei $i Moldovei, do.
rind Leopold sa le poata numara $i pe acestea intre cuceririle" sale.')

VI

S'a putut ajunge cu Constantin Brancoveanu, in Noemvrie


1689, la invoiala ca un corp de armata sa ierneze In teritoriul
Munteniei pans la Campulung. Din ordinul lui Heisler porni Insa
contele Carol Magni cu trupele spre Bucuresti, de unde Branco.
veanul s'a retras cu curtea sa la Darmanesti. Magni scria lul
Teleki (la 19. XII. 1689) ca Brancoveanu a plecat, dar spera ca se
') I. Moga, o. c. p. 182 cf. si Virgil Zaborovschi, Politica externd a
Celor tret principate , Tara Romdneascd, Transiloania si Moldooa dela

nsedlul Vienet (1683) panel la moartee tut $erban Cantacuzino st suirea pe


Iron a tut Constantin Brdncooeanu (1688)3 teza de doctorat la Universitatea
din Cluj. Bucurestl, 1925.

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL SUZERANITATII OTOMANE $ INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURGIC

133

va intoarce,') S'a i intors, nu ins cum ar fi dorit Austriacii. La


29. I. 1690 Heisler comunica lui Apafi, ca e silit sa.si retragd trust

pele din Muntenia, sa is deci rndsuri pentru asezarea for in


Transil vania.

Constantin Cantemir, Domnul Moldovei, fu constrans i el


de imprejurdri sa intre la tocmeald cu Austriacii, delegand pe
boierii sal loan Buhu si Petru Jurascu, sa semneze 14 Sibiu (15.
II. 1690) un tratat, In sensul cdruia ar fi urmat sa rupd legaturile
politice cu Turcii i sa se supund imparatului din Viena, cand
vor ajunge ti upele austriace la Braila sau pe Siret.
Tratatul a ramas ins& liters moartd. Desfdsurarea eveni
mentelor razboinice din cursul anului 1690, ne mai putand aduce
ostirilor austriace vreun spor de glorie pe frontul rasaritean, so
vdirea lui Brancoveanu $i a lui Cantemir s'a dovedit folositoare
tarilor din sudul i rdsaritul Carpatilor, Intru cat suzeranitatea tur
ceasca era pentru ele totusi o povard mai suportabila &cat su
prematia austriacd.

Chiar si pentru Transilvania se parea ca va urma o schim


bare favorabild Turcilor. Din vechia stralucire a Semilunei a mai
palpdit o ultimd scanteie in partea sudica a Transilvaniei, smulse
de sub suzeranitatea ei.
Batranul Apafi sipa dat obstescul sfarsit In primdvara anului

1690 in varstd de 59 ani, dupd 29 ani de domnie. Ar fi urmat


sa urce atunci tronul vacant fiul sat', minorul Mihail Apafi II, ales
la 1681 si confirmat de Poarta otomand, care fireste nu mai era
invoita sa auda de succesiunea Jul. Nicolae Bethlen staruia sa i se
faca acestuia jurarnantul omagial, dar Teleki i majoritatea con.
silierilor erau de altd Were, trimitand pe Pavel Nagy, un vechiu

credincios al familiel Apafi, la Viena sa cerce a obtinea confir


marea copilandrului de 13 ani In scaunul ramas vacant.
Sultanul institui Insd ca principe al Transilvaniei pe pribeagul
Emeric TokOli, in interesul caruia se fdceau interventiuni stdrui
toare si din partea diplomatiei franceze. Un sol al Ponii it ase
mana pe TOkoli cu un caine credincios, gata sa latre on sa taca
la orice cuvant al Sultanului, dar spunea ca la porunca stapanului
1) Mon. c. Regni.Tr. XX, p. Z40-341: Princeps autem matutino tem
pore, post commissarils nostris caesareis praecedentibus concessam audien iarn
se distulit, inter seem et metum haesttans duobus milliartbus abhinc'.

www.dacoromanica.ro

131

I. LUPAS

cainele s'ar putea schimba in leu turbat. In vara anului se pre.


gatise Tata In Muntenia, s& vie sd.si is tronul in primire, cu
ajutorul Turcilor. Constantin Brancoveanul, urmand porunca su.
zeranului, se aldturd taberei turcesti Band ajutor lui Mali si co.
operand cu oastea sa munteana la biruinta dela Zdrnesti. Generalul
Heisler nu era lamurit, pe unde va intra Tok Oli in Transilvania :
prin Tara Barsei sau a Fagarasului, pe la Hateg sau pe la Sebesul
sdsesc. Catre jumdtatea lui August primind ins stirs mai sigure,

se prep' de apdrare asezandu.si armata intre Tohan si Zdrnesti.


Fu invitat la oaste $i Mihail Teleki, care in calitate de general al
Transilvaniei ordonase de mai inainte insurectiunea generals a
nobilimii, amenintand cu pedeapsd de moarte si confiscarea averii

pe cei ce nu se vor prezenta la datorie. La 14 August aviza M.


Teleki pe Heisler cd, desi sotia lui este bolnavd, nu va Intarzia
sa porneascd la lupta spre a.si pecetlui cu sange credinta catre
noul stdpan: Impdratul din Viena. I)
Lupta s'a dat la 21 August $i dupd o ciocnire scurtd, dar
catastrofald pentru Heisler si Teleki, s'a terminat cu biruinta Tur.
cilor. Teleki $i Constantin Badceanu rdmaserd morti pe campul de

lupta, iar generalul Heisler cazu In prinsoare turceascd. Cserei,


care participase lnsusi la lupta, descrie amanuntit imprejurarile
mortis lui Teleki,2) iar Nicolae Bethlen, pe care Teleki it prigo.
nise in tineretd, spre a se imprieteni cu el numai dupd ce a ob:
servat cd Incepuse a fi pretuit la Viena, dd aceasta caracterizare :
Orli i.ar fi fost mai de folos viata decat moartea lui Teleki, odd
Impdratul hotdra.se a.I face guvernator ; cu toate ca avea multe
1) M. com. Regni Trans. v. XX. p. 404, ,pro Caesare, Rege, Principe,
Patria kesz vagyok meghalnom`.
2) La p. 162 scrie Cserei ca, fund dus cadavrul lui Teleki tnaintea tut
Emeric 'Mali, acesta a exclamat : ,Hej, kopasz, kopasz, ha to nem lettel volna
Erddlyben, nem esett volna az orszag nemet kezebee (Vas, pleguvule, pleguvule,
daca to nu at fi fost in Transilvania, nu ar ft cazut tara In mana Neam(ului).
Acelasi cronicar contemporan Wand o paralela intre ,graba nebuneasca`
(bolond hirtelenseg) cu care trecuse D. Cantemir in tabara tarului, Intre lipsa

de conducere transilvana in imprejurarile critice dela sfarsitul domniei lui


Apafi si Intre experienta politica a prudentului Constantin Brancoveanu, are
cuvinte de lauds pentru aceasta din urtna exclamand: ,ilyen szep Isten aldasa,
midOn valamely orszagnak tanult oko: fejedelme vagyon, de ahhoz nem volt
szerencseje szegeny Erdelyorszagnak` (Aga este de frumoasa binecuvantarea
lui Dumnezeu, cand o tall are principe tnva(at si tntelept, dar de un astfel de
principe nu s'a tnvredniclt sa alba noroc biata Tara transilvana).

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL SUZERANICATII OTOMANE SI INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURGIC

135

scaderi omene*ti, nu.i lipseau nici virtutile frumoase ca 'ravna


pentru casa Domnului, liberalitatea, generositatea, de*teptaciunea,
activitatea neobositd *i sinceritatea. Succesor ipsum maxime glow
rificat ').
Prin sangele varsat in crunta IncSerare dela Zarne*ti, Miliail

Teleki *isa pecetluit nu numai credinta fats de impdratul dela


Viena, ci *i garantiile pentru viitoarea ascensiune politics a urma.
*ilor sal, ascensiune a carei temelie o a*ternuse cu prevedere
In punctele tratatului secret dela Carti*oara.

Emeric Mica, invingatorul, porni dela Brasov spre Alba


Iu lia, dar se opri langa Sibiu in satul Cristian, unde protopopul
sasesc din Media*, Ludovic Hermann, isuperintendentul de mai
tarziu, implini in biserica saseasca ceremonialul instalarii. Partici.
pared lui Constantin Brancoveanu la aceasta expeditiune transilvana
a fost de netagaduit folds Turcilor *i cauzei lui Tok OH. Cronicarul
Radu Greceanu dela Curtea lui Brancoveanu intelegea sa dea, ca
martor ocular, interesante amanunte despre ospatul oferit de TOkOli
in cinstea domnitorului Tarii Romane*ti in satul Cristian, cu

mare priinta, cu dragoste *i cu cinste *ezand amandoi In capul


mesei *i in jos boierii ardeleni de o parte *1 cei muntenesti de
alts parte, facandu.se mare veselie pand la un ceas de noapte".2)
In situatiunea de atunci a Transilvaniei, cand nu se *tia la.
murit, cut va incredinta Imparatul dela Viena carma acestei tart,
Constantin Brancoveanu pared sa nu fie strain de gandul de a
incerca sa.*i intinda influenta politica *I asupra ei. Astfel de pre.
ocupdri transpird din cuprinsul unui raport italian inaintat la Curtea

din Viena din parted lui Nicolae de Porta, care arata ca Bran.
coveanu, ca principe Incoronat, se bucura de faima unui domnitor
grande con expe.
cu destoinicie politica *i cu mare experientd
rienza ". El ar fi proiectat sa.*i marite o fats cu tanarul principe
Fi lip de Lichtenstein, a*ezandu.1 pe acesta in locul sau la carma
Tarii Romane*ti, ca dansul sa poatd lua conducerea Principatului
Transilvan. (Con questo matrimonio it Brancovani designava con
aderente de suoi correspondenti et alleati d' subentrare at Prin.
cipato di Transilvania, et it Principe Lichtenstein ponerlo el suo
di Wallachia" 8).
') Beth len Miklos, oneletirdsa, vol. II, 116.
2) Stefan D. Grecianu, Viata tut Constantin. Vodi Briincooeanu de Radu

Vet toga& Grectanu cu note si anexe, Bucuregtl, 1906, p. 40.


8) C. Giurescu gi N. Dobrescu, Documente St regeste prioltoare to

Constantin BrAncooeanu, Bucuregti, 1907, p. 74.

www.dacoromanica.ro

136

I. LUPA$

Proiectul acesta, cu toate ca nu era sortit sa treaca din sfera


platonicelor combinatiuni matrimoniale in domeniul realitatilor po.

litice, prezinta deosebit interes dand cercetatorului putinta sa pa.


trunda in tainele framantarilor sufletesti dela sfarsitul veacului al
XVIIlea, cand Domnul Munteniei, urmarind interesele sale dinastice, intelegea sa incerce cu ajutorul for carea unei apropieri tot
mai stranse Intre cele trei tari, sprijinite pe cununa de munti a
Carpatilor. Dace imprejurarile nu iau Ingaduit sa repete incer.
carea gloriosului sau inaintag dela 1600, care izbutise cu ascutigul
sabiei sasi mute scaunul Domniei dela Bucuresti la AlbaIulia,
in schimb iscusinta $i experienta diplomatica l.a ajutat pe Con.
stantin Brancoveanu sa incerce o penetratiune pacifica lenta prin
cladiri de biserici, manastiri si castele ca si prin cumpararile
de case in cetatea Brasovului. Astfel populatiunea autohtona a
Transilvaniei a putut gasi in darnicia Brancoveanului izvor deinviorare, de ocrotire, a asezamintelor sale religioase $i de int&
rire a legaturilor sufletesti cu fratii din sudul Capartilor.') Gene.
ralul Veterani it sprijinea apreciindui talentul politic si sperand
sail poata atrage spre supunere catre imparatul din Viena, care
nu a ezitat a.i da titlul de Principe al Sacrului Imperiu Roman" ')._
Dar la sfarsitul lunei Septemvrie Ludovic de Baden se apropie

cu armata austriaca proaspata. Acestuia i se pusese alternativa


de a grabi sau contra lui TOkoli, sail alunge din Transilvania,
sau contra Turcilor, cari sub comanda lui Mustafa Chiupriliul asediau Belgradul sarbesc. El, dandusi seama de importanta strate.
gica a Transilvaniei, preferi sa alerge spre Sibiu, unde intra la
3. X. 1690. TOkOli vazand primejdia, s'a retras pe la Medias, Sigh'.
soara $i prin tam Barsei, spre aNsi cauta adapost In Muntenia.
Vestea biruintei dela Zarnesti avu darul sa incurajeze pe
asediatorii Belgradului, care cazuse din nou In maim Turcilor
(8. X. 1690), generalul Guido Stahremberg fiind suit sa se retrag&
cu pierderi considerabile.
VII

Dupa ce misiunea lui Pavel Nagy la Viena pentru confir.


marea minorului Mihail Apafi kramas fare rezultat, fu trimis din
1) Anuarta Inst. de Ist. Nat. Cluj, vol. VI, pp. 24-25.
') V. Zaborovschl, Colectia de documente externe a tut Basarab Brancooeanu, in Reoista Istorica, Bucureoti, 1931, pp. 113-118.

www.dacoromanica.ro

SFARSHUL SUZERANITATII OTOMANE

$1

INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURGIC

13T

nou Nicolae Beth len, care sosind acolo (8.1X.1690) a stiut sa pro.

fite de situatiunea politicd schimbata prin lnfrangerile austriace


dela Zernesti si dela Belgrad. A mai fost sprijinit in actiunea sa
$i de reprezentantli State lor protestante cum era lordul Paget,.
ambasadorul Angliel, $i olandezul Heinskirken. Dar nu ha lipsit
de pretiosul sdu sprijin nici generalul Carafa, care era considerat
atunci la Curtea din Viena ca unul dintre specialistii de cepetenie
in chestiuni privitoare la sterile din Transilvania. Carafa redactase
un important memoriu, In care punandu.si intrebarea, dace ar fi
potrivit se remand Transilvania si mai departe cu sistemul con.
stitutional al principilor alesi prin votul dietei, on se fie carmuita
de cetre oamenii Impiratului, dupe sistemul monarhic ajungea
la concluziunea ce acesta din urind e mai recomandabil, Intru cat
Imparatul, fiind stepanul ostirii, se cuvine se fie tot el si stepanul
tarii. Propunea deci sa fie refuzata confirmarea tandrului Apafi
ai introduse fere intarziere stepanirea monarhice, dar aceasta se
se intample cu mijloacele, pe care le pune la dispozitiune cea mai
subtile arta de stat : cu prudent desevarsite si cu deosebitd dex.
teritate, cu fried. si cu iubire (cum timore et amore). Frica o poate

trezi in mesure suficienta armata, iar prin iubire se fie atras


sufletul populatiunei transilvane spre Viena. Trebue castigati
pentru scopurile dinastiei mai ales cei ce dispun In tare de putere
$i de virtute. Libertatea constiintei sd fie respectatd, evitandu.se

orice aparente de a o atinge, deoarece in punctul acesta Tram.


silvanii $i in deosebi Sail r robur Transilvaniae" sunt foarte
susceptibili. Sfetuia deci Carafa, sd fie deocamdate lesate la o
parte, pane dupe ce se va intemeia deplin ad domnia Habsburgilor,
toate actele care pot produce vreo tulburare in vieata sufleteasca

a populatiunei din Transilvania. Dar nu uita se sublinieze nece.


sitatea ca imparatul sa fie reprezentat aid prin un general debt

toinic nu numai in chestiuni militare ci si in cele politice, ca


in realitate el se domineze situatiunea fere a da aceasta aparente, se

nu porunceascd in mod absolut, ci prin sfaturi amicale se obtina


tot ce doreste, cu alte cuvinte : sa stapasneasca sfdtuind(suadendo.
imperieren1).
1) Archlo des Vereins fiir Siebenbargische Landeskunde N. F. L,
pp. 162-188. ,Caraffa's Protect: rote Siebenburgen unter k. A. Osterreichischer Devotion zu erhalten - an Kaiser Leopold, oom Jahre 1690' mitge
tent von Andreas Graser.

www.dacoromanica.ro

138

L LUPAS

Cu ajutorul acestuia $i multumita impreiurarilor schimbate,


-a izbutit Beth len sa obtina textul diplomei (16. X. 1690) cum a re.

zultat din o serie de tratative, in cursul carora el facuse propu.


nerea de a se admite ca garante pentru executarea dispozitiunilor
.din diploma, puterile europene protenstante. Curtea din Viena a
respins insa aceasta propunere, iar alts propunere a lui Bethlen
de a se alege intre consilierii guvernului din Transilvania numai

(fantum) 3 catolici, a fost modificata prin un singur cuvant :


saltem (cel putin) 3 consilieri catolici. Acest singur cuvant era
.de ajuns spre a demasca inten(iunile cercurilor din Viena.
Dieta transilvana fusese convocata in toamna anului 1690,
.dar din cauza unei not invaziuni a lui TOIcOli in Cara Barsei, nu
-s'a putut intruni decat in ziva de 10 lanuarie 1691 la Fagaras.
Aci a raportat Bethlen despre cuprinsul diplomei. El astepta sa
i se recunoasca meritul de a fi obtinut acest important act de stat.
Dar in loc de a fi intampinat cuvinte de apreciere, l.a suprins
critica unora, cari erau impotriva guvernatorului $i a altora, cari
staruiau sa fie ceruta din nou imparatului confirmarea minorului

Apafi. In cele din urma la 4 Febraarie 1691 textul diplomei fu


acceptat prin oot nominal, iar cu 3 zile mai tarziu dieta faced
juramantul omagial.
VIII

In demnitatea de guvernator ar fi fost potrivit sa fie ales


insusi Bethlen, ale carui insusiri intelectuale impresionasera cer.
curile Curtii din Viena. Pregatirea si experienta lui putea oferi
mai buns garantie decat a tanarului magnat Gheorghe Banffy de
Losont (fiul lui Dionisie), care avea numai 28 de ani. Acesta a
lzbutit sa obtina insa cu 6 voturi mai mult decat Bethlen, care
a fost ales cancelar al Transilvaniei.') Bethlen a fost cuprins
de cainta tarzie, ca oferindu.i.se in Viena demnitatea de guver.
nator, n'a indrasnit s'o primeasca de teama sa nu fie invinuit, ca
prin acest pas al sau ar fi periclitat dreptul tarii de a.si alege
liber, prin votul dietei, carmuitorul. Locurile cele mai importante
din guvern au fost repartizate Bethlenestilor, urmandu.se mai mult
o politica familiars decal una dictate de interesele Orli.
Pentru a se da diplomei o forma definitive, solemna ,-, dieta
.trimise la Viena o delegatiune de 4 insi, omitand probabil inten.
1) M. c. Tr. XX, p. 446.

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL SUZERANITATII OTOMANE $I INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURG IC

139

tionat sa1 trimita $i pe Beth len, ale carui legaturi la Curtea din
Viena puteau fi totusi de netagaduit folos in imprejurarile de
atunci. Au fost delegati : Grigore Bethlen, Petru Alvinczi, Secuiul
Ladislatt Gyulafi $i Sasul Andrei Klockner, carora li s'au dat in.
structiuni sa incerce din nou a obtinea confirmarea lui Apafi $i,
daca nu vor izbuti, cel putin sa fie obligat guvernatorul a da o
declaratiune In scris ca se va retrage dela carma tarii, indata ce
Apafi va deveni major. In petitiunea, pe care Grigorie Bethlen
Q ducea la Viena, in numele dietei 1) se spunea ca de cate on au
vrut sa stapaneasca Habsburgii Cara Transilvaniei prin guvernatori,

ca in timpul lui Ferdinand I si al lui Rudolf II, o pierdura. Con.


firmarea principelui ales in mod constitutional ar fi pentru !tn.

paratul unicul mijloc sa.si asigure ad o stapanire durabila

gi

pacinica.
IX

Dup. tratative indelungate cei 4 delegati izbutira in sfarsit


sa obtina textul definitiv al diptomei teopoldine (4. XII. 1691).
In preambul se face amintire de staruintele lui Nicolae Bethlen
Transilvaniae ablegatus egregius fidelis ^ pentru acceptarea di.
plomei din 28 Iunie 1686, apoi de expeditiunea lui Ludovic de Baden
contra lui TOkoli ; nu e data uitarii nici declaratiunea de supunere,

semnata la Sibiu, cu lauds neperitoare (sacramentum fideatatis


iam anted nobis transmissum... cum nunquam intermorttura
laude praestitum). Se promite toata staruinta pentru a pazi de
atacuri dusmane aceasta regiune imprejmuita de munti ca o co.
roans (regionem montibus coronae ad instar circumseptam).
In ce priveste confirmarea alesului principe Mihail Apafi II,
hind el numai de 14 ani ft legile neadmita.nduI decat dupa im.

plinirea varstei de 20 ani, se exprima parerea ca el ar trebui


crescut cu ingrijire In apropierea consilierilor, in frica lui Dum.
nezeu *1 in speranta succesiunii la tron ( ...in timore Domini ...
in spem successionis usque ad annos pubertatis imbuendus).
Prin articolul I se da asigurarea ca in chestiuni privitoare la
religiunile recepte nu se va introduce nicio schimbare (nihil alte.
rabitur). Aceasta asigurare principiala este numaidecat micso.
rata prin acelasi articol admitandu.se ca in Cluj, Alba.lulia $i in
alte parti (ubique locorum) sa.si poata cladi st catolicii biserici,
1) M. c. Tr. XX, pp. 450-452.

www.dacoromanica.ro

140

L LUPIt

pe cheltuiala for ei fara vreun prejuditiu al celorlalte religiunt


(propriis suis sumptibus absque citra omni aliarum religion=
gravamen).

Articolul II confirms toate donatiunile facute de principii


Transilvaniei din timpul despartirii acestel provincit de Regatta
Ungariei, fie pe seama particularilor, fie a obetilor, ca nimeni sa
nu mai fie turburat in posesiunea sa.
Prin dispositiunea articolului III sunt lasate in vigoare legile
vechi ale Transilvaniei ; Approbatae, Compilatae, Decretum Tri.
partitum VerbOczi ei dreptul municipal al natiunii saseeti. La

vechiul text (din 1690) al acestui articol s'a introdus un adaos


favorabil catolicilor el Sasilor, ale caror doleante, intru cat nu vor
putea fi satisfacute prin diets, pe calea bunei Intelegeri, urmeaza
sa fie satisfacute prin insaei hotarirea chesaro.craiasca, dupace
vor fi ascultate partile ei opiniunile consilierilor transilvani. In acest

adaos erau exprimate de o parte preferintele de ordin religlos ale


Curtil imparateeti fats de elementul catolic, de alta cele de ordin
national fats de elementul sasesc.german.
Prin articolul IV se garanteaza dainuirea vechilor obiceiuri
in chestiuni administrative, judecatoresti ei economice.financiare,
admitandu.se in toate chestiunile mai importante dreptul de recurs
la trop.
Textul articolului V promite ca in toate oficille, fie politice,
administrative, judecatoresti sau economice oor fi numiti Tian,
silvan! dintre Unguri, Secui ei Sai fara consideratiune la religie ;
natiunile dinafara de granitele tariff nu vor avea Intaietate la ofi.
ciile ei demnitatile vacante (neque exterae nationes ... ad honores
et munera praevalebunt). Dar Curtea lei rezerva dreptul sa ream
mande spre primire In Transilvania ei dintre fiii acestor natiuni
straine (salva tamen nostra ... ad recipiendum aut non recipiendum
in matriculam comendatione).
Prin articolul VI se dispune ca moeiile ramase fara stapan
sa fie daruite numal Transiloanifor cu bune merite, Ungurilor,
Secuilor ei Saellor indigent, tar cele recucerite cu arena dela due.
mani sa fie restiuite vechilor proprietari sau succesorilor lor.
Prin textul articolelor VII el VIII se stabileete ca viltorul
carmaciu al Transilvaniei, carula in timpurile vechi I se zicea

voecod, tar acum i se da titlul de indrumcitor suprem at Sta.


tutui - Supremus Status Director -, va fi ales dintre nobilii in.

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL SUZERANITATII OTOMANE

$1

INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURGIC

141

digeni ai Transilvaniei fi3rd consideratiune la religie : la fel se va


proceda i cu generalul fiirii, cu cancelarul *1 consilierii guver.
nului. Dieta va desemna candidatii i Ii va prezenta Curti' spre con.

firmare. Aceasta, pentru ca sd fie lini0e intre diversele natiuni


41 sa poatd fi evitate intrigile i coruptiunile periculoase (pericu.
losae machinationes aid ambitus exutent). La textul vechiu al
articolului VIII s'a adaus dispositiunea ca *1 slujba0i, ie0ti din
.alegerile libere ale oraelor i comunitdt dor, trebuesc inaintati Curti'
spre confirmare.

Articolul IX cere sit fie intre cei 12 membrii ai guvernului


cel putin Frei catolici, la fel 0 intre membrii tablet judecatoresti

(evoluatd din judecatoria voevodald), far din Consiliul intim sa


nu lipseascd jade& regesc at &Natal.
Articolul X dispune sit se tin in fiecare an diete (annua
comitia), ale caror hotariri vor fi inaintate Curtii spre confirmare.
Art. XI prevede cd guvernatorul trebue sa.gi aibd reedinta
stabild in tall, sd jure ca va respecta legile : el va beneficia de
o leafs potrivitd (congrua stipendia). Dacd utilitatea publics *1
trancvilitatea dintre diversele natiuni va cere sd fie schimbat in
fiecare an, dieta e liberd sit procedeze la alegere av&nd insd obliga.

tiunea sa ceard prea milostiva confirmare' a celui ales din nou.


Prin articolul XII se precizeazd contributiunea Transilvaniei
in suma de 50.000 taleri anual in timp de pace; 400.000 fl. ren.
in vreme de rdzboiu.
Articolul XIII promite cif ddrile nu vor fi sporite, o promi.
siune care, fire0e, nu putea fi respectatd.
Prin articolul XIV 11 se promite Secuilor ^ genus hominum
bellicosissimum - cd vor fi scutiti de ddri, de incartiruirl, de
dijme, ca *1 in trecut, cu exceptiunea tdranifor aflati in stare de
iobagie.

Prin articolul XV se asigurd libertatea comertutui pe langa


respectarea privilegiilor nemee0i.
Art. XVI arata cd dijmele rattan rezervate domnilor feudali,

far arenda for e pe seama fiscului.


Prin articolul XVII Curtea I*1 rezervd dreptul de a numi un
German la comanda trupelor din Transilvania.
In star0t prin textul art. XVIII se prevedea desfiintarea cArdu.
iilor gratuite i abuzive, urmand sa fie inlocuite prin serviciu de

www.dacoromanica.ro

142

I. LUP.AS

poVa i ospatdrii, in care caldtorii sa poata gas' cele necesare,


pentru hrana pe un pret corespunzdtor (justa pecunia et pretio
cibandis itinerantibus).
X

Prin aceasta diploma leopoldina" s'a creat baza dreptului


public al Transilvaniei pentru o perioada de mai bine de un secol
i jumatate, in care toate chestiunile ei r adeseori *1 cele mai
marunte - urmau sa se decida in ultima instants la Viena.
Textul diplomei a fost redactat cu obipuita duplicitate, admi.
Land in principiu traditiunile de autonomie transilvana, facand ins
pentru cazuri concrete rezerve menite sa deschida Curtii din Viena
largi posibilitati de interventiune directs in politica interns a ace.
stei tari.
Nu este cu totul lipsita de temeiu afirmatiunea publicistului
maghiar Sigismund Kemeny, ca din intreg cuprinsul acestei impor.

tante diplome politica vienezd n'a voit sa respecte decat dispo.


sitiunea articolului XVII cu privire la instituirea unui general
german la comanda trupelor din Transilvania. Nicolae Beth len are

pentru caracterizarea dependentei guvernului Ltd de general, un


cuvant foarte tare : guvernul a devenit obiala generatutui.9
S'a tinut deci seams de propunerile lui Carafa, ca generalul
trimis aci sa alba rol hotarator nu numai in chestiuni militare,
ci *i in cele politice, reprezentand autoritatea Curtii din Viena Si
impunand tuturor respectul cuvenit.
and au fost instalati in dieta dela Sibiu (Aprilie 1692) con.
silierii guvernului, intra.nd in sala de edinte generalul Veterani a
avut impresiunea ca membrii dietei nu s'au ridicat destul de repede
sa.i dea cinstea cuvenita ; le.a adresat deci pe un ton rastit infrun.
tarea, sa dea mai mutt respect celui ce vine in numele impara
tului. Era o prevestire, ca autoritatea suprema dela Viena se va
afirma aci mai cu tarie decat se afirmase in trecut cea dela Con.
stantinopol.

Dupace puterea military turceasca primise in lupta dela


Zenta (1697) din partea Austriacilor de sub comanda iscusita a
lui Eugen de Savoya o lovitura decisiva, Liga Sfanta a reluat cu
Poarta otomana tratativele de pace, pe care Tolonii 1 RuOi ar fi
ly A gubernlain... a generdlis kapcdja", N. Bethlen, o. c., vol. II,.
pag. 159.

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL SUZERANITATII OTOMANE SI INCEPUTUL REGIMULUI HABSBURGIC

143.

dorit sa le mai amane, spre a.$i putea realiza aspiratiunile_de ex.pansiune. Principiul uti possidetis", care urma sa fie _norma car
lauzitoare in cursul tratativelor, fu admis de Turd dar cu exceptiunea.

Transilvaniei, pe care sperau sa reuseasca a o vedea evacuate deostile imparatului din Viena $i readusa la traditionalele ei legaturi
cu Poarta. Speranta aceasta s'a dovedit Insa desarta. Neintampienand niciun sprijin, Turcii au fost. nevoiti sa cedeze. Prin textul
pacii dela Carlovit (26. I. 1699) a fost consfintita starea de lucruri,.
in care se gasea atunci Transilvania. ') Sultanul a renuntat prin
art. I la posesiunea ei In favoarea imparatului Leopold. lar prin.
art. II si.a rezervat dreptul sa stapaneasca mai departe Banatul 9.
Dinastia habsburgica strecurata cu atata dibacie dupa sfatul

lui Carafa : cum ((more et cum amore - in locul suzeranitatii


turcesti, primind prin textul acestei pad un important sprijin de
domeniul dreptului international, se putea simti acum in deplina.
posesiune a Transilvaniei, fara sa se mai teams de vreun eventual
atac din partea Turcilor sau de vreo incercare de expansiune din
partea Polonilor, nevoiti a se multumi cu foarte putin : cu retro,.
cedarea cetatii Camenita.
Transilvanii se amageau cu speranta, ca in politica interns
vor ramanea tot ei stapani, potrivit stipulatiunilor cuprinse In
diferitele diplome gi resolutiuni solemne, obtinute prin Indelun.
gate si costisitoare interventiuni la Curtea din Viena.
Celui ce urmareste cu atentiune peripetiile tratativelor pure
tate de agentii Curtii din Viena, paralel cu necontenitele progrese
facute de trupele austriace in ocuparea celor mai importante puncte
strategice din cuprinsul Transilvaniei, vrand nevrand, ii reinvie
legenda cartilor sibiline din antichitate, a faimcaselor carti cu
afirmativ profetice versuri grecesti. and ele au fost oferite spre
vanzare celui din urma rege al Romei, acesta socotind pretul for
excesiv a refuzat sa le cumpere. Dupa ce au mistuit flacarile o
parte din ele, la sfarsitul targului regele s'a simtit induplecat sa
le primeasca pe cele ramase, oferind insa acelasi pret initial.
') Popovie R. Michailo, Der friede Dom karlomitz, Leipzig, 1893, pp.
37 71 la I. Moga, o. c., p. 213.
2) Hurmuzaki, Documente, vol. V. partea II. pp. 329 -330, ,.Regio Tran.
silvaniae quemadmodum de praesenti est in possessione et potestate Caesareae
Malestatis, ita maneat in eiusdem dominio ... Provincia subiecta Arci Temis.
varensi cum suis districtibus et interfluentibus fluviis maneat in possessione et
potestate Excelsi Imperil Ottomanicia.

www.dacoromanica.ro

-144

1. LUPA$

Ca legendarele carti sibiline de mare prep, par sa fi fost pro.


misiunile imparatesti cuprinse in oferta lui Antidie Dunod, care

n'a trebuit sa.si asume un prea mare dar profetic rostind cuvin.
tele: Nolentes oolentes proteget DOS Sua Maiestas.
Iar pre(ul, care nu era altul decat insasi indepedenta tran.
silvan din epoca suzeranitatii turcesti, nu a mai putut fi micsorat
in cursul laborioaselor tratative, purtate cu hiperzel naiv din
partea celor meniti sa fie victimele expansiunii austriace, $i cu
vadita viclenie diplomatica din partea iscusitilor reprezentanti al
imperialismului habsburgic.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL TEODOSIE VESTEMEANUL


(1668-4672 *i 1679-1708 ')
I

In ciclul conferintelor religioase, organizate de Universitatea


Daciei Superioare, mica revenit sarcina de a incerca sa infati*ez
cu acest prilej, in limitele reglementarelor 3 sferturi de ora aca.
demica, personalitatea unuia dintre marii ierarhi luptatori pentru
biruinta romanismului in veacul al XVIIlea. 0 chestiune istorica
de asemenea natura poate fi, sper, incadrata deplin in acest ciclu
de conferinte care, pe langa nelipsitele preocupari cu privire la
exigente de ordin *ifintific, trebue sa urmareasca *i anume sco.
purl de ordin educativ.
Dacia dupa definitia unui autor englez istoria n'ar fi decat
filosofia care instrueaza prin exemple", tot atat de indreptatita
a pare *i definitia, care ar infati*a istoria bisericeasca drept o religie

menitik sa instrueze prin exemple. Nu era lipsita de temeiu pre.


tuirea marelui preot.profesor Herder dela sfar*itul veacului XVIII
a*ezand, sub raportul valorii educative istoria alaturi de religie,
nici aceea a vestitului scriitor Novalis care spunea ca bise.
rica este lacqul istoriei" (Die Kirche ist das Wohnhaus der Ge.
schichte). In deosebi istoria bisericeasca nazue*te sa infati*eze felul
cum a lncrat *i roadele ce a produs, de.a.lungul veacurilor, Evan.

helia lui Christos in vieata neamurilor cre*tine, mai ales prin


exemplarele de elita rasarite din sanul acestor neamuri.
Daca istoria *tie povesti adeseori despre carmuitori *i slu.
jitori ai bisericii care, cople*iti de povara Imperfectiunilor umane

0 a neajunsurilor vietii pamante*ti, nu au fost in stare sa spo.


') ConferinId rostiti la Universitatea din Cluj-Sibiu, in ciclul Conferin.
lelor religloase*, Dumineca 29 Noemvrie 1942. Cliseul Mitropolitulul Teodosle

este reprodus din Bulefinul Comisiunil Monumentelor Istorice, Bucuresti


1940, fast. 106, p. 25.
10

www.dacoromanica.ro

196

1. LUPA$

reasca sfintenia institutiunii, in serviciul careia se aflau, - are in


schimb cu prisosinta prilej sa prezinte numeroase exemplare demne
a fi pretuite, din generatiune In generatiune, ca necontestate energii

de valoare educative, ca luminoase culmi in desvoltarea istorica


a unui popor. Istoria nu este tocmai asa de intunecata, cum vor
s'o zugraveasca cei obisnuiti sad scotoceasca mai cu predilectiune
laturile tenebroase decat pe cele senine si de necontestata valoare
educative. Nici timpurile cele mai bantuite de viforul patimilor
$i rautatilor omenesti nu sunt lipsite de eroi ai credintei, de sfinti
ai muncii $i ai virtutii, de personalitati active care, prin lupta
credintei nesovaitoare $i prin roadele muncii for nepregetate, au
putut contribui la imbogatirea $i infrumsetarea vietii istorice a
poporului, din coapsele caruia s'au inaltat.
0 astfel de personalitate a fost Mitropolitul Teodosie Veste.
meanul, a carui sbuciumata dar rodnica pastorire va fi schitata
in limitele acestei conferinte, prin cateva din momentele ei prin.
cipale.
II

Veacul al XVII.Iea s'a intamplat sa fie deosebit de bogat


in fete bisericesti active, care si.au asigurat prin munca, credinta
si suferinta for muceniceasca locuri de cinste in istoria spirituali.

tatii romanesti. Va fi de ajuns sa amintim, in sprijinul acestei


afirmatiuni, cateva nume de marl ierarhi moldoveni ca Anastasie
Crimea, Varlaam $i Dosoftei, sau transilvani ca Zarandeanul Ghe.
nadie II (din Brad), ca Ilie forest, Simion Stefan $i Sava Brancovici.
Brancoveanu. In ce priveste pe marii ierarhi munteni din acest
veac, mai ales trei dintre ei se impun atentiunii obstesti : Teofil,
Stefan si Teodosie.

Dace judetul Valcea a putut da scaunului mitropolitan din.


Targoviste $i din Bucuresti in cursul veacului XVII, in persoana
lui Teofil dela Bistrita si a lui Stefan din Costesti doi vrednici
ierarhi luptatori pentru intarirea credintei ortodoxe $i pentru pro.
gresul limbii romanesti, judetul limitrof din nordul Carpatilor,
judetul Sibiului, a fost sortit sa vada pe unul dintre cei rasarli.
din sanul populatiei sale rurale, pe Teodosie din Vestem, purtand
aproape 40 de ani carja de arhipastor cu aceeasi vrednicie, cu
care o purtase Mitropolitul Stefan, antecesorul sau, timp de doua,
decenii.

www.dacoromanica.ro

147

MITROPOLITUL TEODOSIE VE$TEMEANUL

Teodosie, nascut, din OHO taranii) in satul Vestem la (621,


10 facuse ucenicia calugareasca in multiseculara $i vestita mai*
stire dela Cozia, in atmosfera de evlavie $i traditie monahala a
ctitoriei lui Mircea cel Batran. Aci trebue sa se fi distins prin
vieata fard prihana $i prin iubire de invatatura, ridicandu.se de4.
supra nivelului obisnuit al celorlalti frati adapostiti in manastirea
de pe malul drept al Oltului si deschtzandu.si calea spre treapta
de egumen la manastirea Argesului. De manastirea Cozia isi aducea
mai tarziu Mitropolitul Teodosie cu drag aminte ca de pepiniera,
in care.si incepuse pregatirea pentru demnitatea arhiereasca, sta.
ruind pe tangs $erban Cantacuzino $i pe Tanga Constantin Branco.
veanu, sa restaureze vechea zugraveala care pentru indelungata
vreme a trecutilor ani si.a fost pierdut podoabele", dupa cum
spune inscriptia sapata deasupra usii cu amintirea preasfintitul Mi.
tropolit chir Teodosie fiind pastor Tdrif".2)
III

Egumenul Teodosie avea varsta de 47 de ani, cand Mitro.


politul Stefan trecuse pragul vesniciei. A fost chemat atunci sa
urce scaunul lamas vacant. Despre aceasta iesire a lui din anoni.
matul cinului monahal a pastrat Condica Sfanta dela Mitropolia
Ungrovlahiei o amintire sigura, cuprin.,,a in urmatoarele cuvinte :
De vreme ce prea sfanta Mitropolie a toata Tara Romaneasca a
ramas fara al el adevarat Mitropolit platindu.si dar obsteasca da.
torie fericitul Kir Stefan, not care ne.am aflat aice, arhierei si
egumeni, cu porunca fericitului Parinte Metodie Patriarhul Con.
9 Afirmatiunea a Teodosie Vestemeanui ,se tragea din familia Canta
cuzenilor', - cf. Paraschiv Popescu, Teodosie Mitropolltul Ungroolahlet
1668-1708, Bucuresti 1898, p. 7, - este lipsita de temefu. Greseala a lzvorlt
probabil din Imprelurarea ca Teodosie a fost un protelat, dar on un membru,
al vestitei familii Cantacuzino.
2) 0 dovada a spiritulul de sacrificiu, de care era animat Mitropolitut
Teodosie, imbie si inscriptia dela man. Cetatula din RamniculNalcii , ,Cu
vrerea Tatalui si cu alutoriul Fiului si cu savarsirea Sf. Duh ridicatu.s'au aceasta
sf&nt8 Si dumnezeeasca biserica si cu chilli tntru cinstea si lauda marilor voe

vozi Mihail si Gavriil si a tuturor fara de trupuri puteri, cu toed chelluiala

si osardia Preasfintitulul partnte chit, Teodosie, Arhiepiscop st Httropail a toed Tara Romaneasca, in zilele prealuminatului Domn pravoslavnic
crestin Serban Voevod Cantacuzino Basarab In luna August 7188 (=1680)`
Cf. Buletinul ComIstunti Monumenfelor Istorice 1931, p. 126.
10'

www.dacoromanica.ro

148

I. LUPA5

stantinopoleos 5i a prealuminatului Domn Radu Leon.Voevod, im.


preuna cu toata adunarea soborului Tarii Romane5ti, intratam in
sfanta Mitropolie a Tarii Romanesti, unde este hramul sfantului
51 marelui Constantin, pentru ca sa alegem obraz vrednic, care
sa fie chivernisitor acestei sfinte Mitropolii ; deci intai pus.am pe
egumenul dela Tismana Kir Petronie, at doilea pe egumenul dela
Sadova Kir $tefan $i al treilea pusam pe egumenul dela Arge5, Kir
Teodosie care s'a aratat mai vrednic $i de folos si obraz mai lu.
minat a fire destoinic acestei sfinte Mitropolii, a fi Mitropolit, drept
aceasta s'a scris la Condica la Mai 20 zile in Teat 7176" (1668.')
S'a repetat deci cazul dela 1632, cand la carma Mitropoliei
moldovene fusese chemat tanarul arhimandrit Varlaam din ma.
ntistirea Secul, trecandu.se cu vederea aspiratiunile de inaintare.
ale episcopilor de scaun.
Tot astfel 5i la Mitropolia Ungrovlahiei s'a Inlaturat, de asta.
data, uzul traditional de a fi a5ezat in locul raposatului $tefan fie
pe Serafim, episcopul Ramnicului, fie pe Grigorie al Buzaului.
Ace5tia fusesera amandoi de fats la alegerea egumenului
Teodosie, dandu.51 consimtamantul prin iscalirea actului electoral
din Condica Sfanta. Obrazul mai luminat", vrednicia 5i destoi.
nicia lui Teodosie se vede ca era a5a de mult pretuita de catre
toti cei in drept sa alba un cuvant de spus la alegerea Mitropo.
litului, incat cei doi episcopi de scaun nu au mai incercat sa se
impotriveasca. Hirotonia lui s'a savar5it a doua zi, la sarbatoarea
sf. Constantin 5i Elena, hramul catedralei mitropolitane din Bu.
cure5ti.

IV

Ce zestre sufleteasca aducea Teodosie in locul acesta de su.


prema conducere ierarhica a romanismului muntean 5i transilvan ?
Ce fel de mo5tenire ivase el in primire deodata cu scaunul mitro.
politan din Bucure5ti ?
Aducea zestrea purtata cu sine din casa parinteasca a Ve5te.

mului, sporita apoi prin invataturile ce a putut culege din ceta.


niile $i practicile religioase in cursul anilor de ucenicie cAluga.
reascA la manastirea Cozia $i de egumenie la Arge5. Mo5tenirea
ce.i ramasese dela vrednicul sau 1nainta5, Mitropolitul Stefan, nu
') Cf. Ghenadie Edaceanu, Mitropolitul Teodosie pe trorzul Ungroolaliiei, to revista Biserica Ortodoxd Romans" vol. V, p. 31-32.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL TEODOSIE VE$TEMEANUL

149

era nicidecum usoard. Cdci acest Mitropolit se intamplase a fi orn


de rara vrednicie : pastor constient de grava rdspundere ce.I apasa

pentru povatuirea duhovniceasca a numerosilor sal credinciosi,


ierarh luptdtor impotriva strainismului hraparet $i pentru biruinta
elementului etnic rom&nesc In toate domeniile vietii, mai cu deo.
sebire in domeniul bisericesc $i cultural.
Inca din timpul pdstoririi Mitropolitului Stefan se pornise un
puternic curent de n- multamire impotriva Grecilor, curent ase.
manator acelui, care InIdturase la 1632 din scaun pe Leon Tomsa,
tatal lui Radu, deschizand lui Matei Basarab calea spre domnia
Tarii Romanesti. Acest curent era pe pragul de a izbucni in re.
voltd fdtid, asteptsand doar clipa ca noul Mitropolit sa paseascd

in fruntea boerimii si a gloatelor de nemultumiti cerand sa fie


indepArtat din scaun Radu Leon Voda, ocrotitorul Grecilor. Acesta
ins& spre a evita deocamdatd primejdia, s'a grabit sa urmeze in.
tocmai exec plul tatdlui sat Leon Voda, promitand sa isgoneasca
el insusi pe Greci si intarind aceasta promisiune cu juramant
inaintea Mitropolitului Teodosie, dupd cum arata hrisovul dela 9
Decemvrie 1668, din care merits reproduse umdtoarele randuri I

socotit.am Domnia mea dimpreund cu tot Sfatul PHI de am


facut Domnia mea legAturd $i mare juramant, de am jurat Domnia
mea Tarii pre sfanta Evanghelie cu mare afurisanie inaintea cin.
stitului $i preasfintitului nostru al Tarii Kir Teodosie Mitropolitul
si de naintea parintelui Serafim Episcopul dela Ramnic $i a paring
telui Grigorie Episcopul dela Buzau, in sfanta Mitropolie cea mare

din scaunul Domniei mete din Bucuresti, unde este hramul ma.
rele impdrat sfantul Constandin $i Elena, si dupd juramant cu tot.
Sfatul Tarii calcat.am Domnia mea acele obiceiuri rele (ale Gre.
cilor) $i le.am pus Domnia mea toate jos si am scos pe acei Greci
streini din Tara afara, ca pe niste oameni rai $i neprietini ai 'PHI. ..

$i Inca iar am mai socotit Domnia mea impreund cu tot Sfatul


TAM, manastirile cele marl $i cele mid, care nu sant inchinate
print'alte parti streine pe la alte manastiri, acelea inca sa aibd 64
pune egumeni rumani dupd obiceiul $i tocmeala tor, iar om strein

Grec sa nu fie volnic nimenilea a pune, nici a le inchina sd fie


metoase altor manastiri ; asisderea $i la biserica Domniei mete din

curled domneasca Inca am tocmit Domnia mea sa nu mai fie


oameni streini, calugari greci, ci sa fie popi mireni rumani, precum

au fost $i mai de nainte vreme, pentrucd acesti oameni streini

www.dacoromanica.ro

150

I. LUPA$

Greet n'au lost niciodata Tarii $i Domniei de folos, ci tot de pa..


guba $i stricaciune ca niste oameni rai si fara de frica lui Dum.
nezeu, a $i In zilele raposatului parintelui Domniei mele loan
Leon $tefan Voevod, si atuncea Grecii bar au fost Impresurat Tara
cu vanzarile si cu cametele ca 41 acum, pand ce i.au fost scos
precum am
Tara $i parintele Domniei mele cu mare ocara
vazut Domnia mea, $i cartea raposatului parintelui Domniei mele
Intarita cu mare blestem al afurisanie.')
Acest hrisov Insa nu Ina mai putut salva pe Radu Leon Voda,
care a fost mazilit fl inlocuit cu un Domn de lard, cu Antonie
Voda din Popesti (16691672). Noul Domn era un sprijinitor at
Mitropolitului Teodosie ca ai fiii raposatului velpostelnic Constantin

Cantacuzino, carora le venea in ajutor In pricina judecatii pentru


asasinarea parintelui for, adresand boierilor la 21 Aprilie 1669
aceasta carte de indemn $i ImbArbatare, sfatuindual sd facd mar.
tune despre tot ce stiu cu privire la asasinarea postelnicului Con.
stantin Cantacuzino In timpul domniei lui Grigore Ghica, deoarece
,sangele nevinovatului striga inaintea lui Dumnezeu nelncetat cer.
find: judecatd, judecatd
Deci care va marturisi derept, sa fie
blagoslovit de Vladica Chs. si de smerenia noastra; iar care va
tagadui a se astupa sangele dereptului $i va strica dereptul judet
a sfintei pravile, sa fie afurisit $i blestemat de Vladica Chs. $i
de smerenia noastra, aceasta intarim pecetluit
Aprilie 21 feat.
71772) (1669). judecata se facu, ucigasul postelnicului fiincl osandit

la moarte de catre divanul domnesc. Dar prin interventia vaduvei


postelnicese Elena, care nu voia sd rdspidteascd .sange cu sange",
scdpa ucigasul Stroe Leurdeanu, fiind dus la manastirea Snagov
si silit a se caiugari cu numele de Silvestru.
Prin aceasta duhovniceasca staruinta $i indemnare Teodosie
se afirma ca un potrivnic al Domnilor strains pricinuitori de multe
strambatati ca un neinfricat luptator pentru romanism $i ca par.
tizan al Cantacuzinilor. Din aceste motive Ghica Voda, indata ce
a reusit sa surpe domnia lui Antonie din Popesti, s'a rasbunat
asupra lui Teodosie, Inlocuindu.1 in scaunul Mitropoliei cu Dio.
nisie de Athos.
Dar Inainte de a se Intampla aceasta, s'a produs din parted

lui Antonie.Voda un act de mare importanta culturala si care


I) Magazin istoric pentru Dada, I, p. 132-133.
2) .161clem, p. 404-405.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL TEODOSIE VE$ FEMEANUL

151

Imbie cu o dovada mai mutt despre increderea deosebita a bunului

Domn de tars in destoinicia si iubirea de lumina a vred-Acului


Mitropolit Teodosie. Infiintand Antonie.Voda o scoald in orasut
Camputung, prin hrisovul sau din 28 Martie 1670 dispune ca
,,jumatate din toatd vama Racal-alai si Dragostatrele sa aiba a
luare pe an, sa hie de plata dascalilor si de hrana copiilor", iar
scinstitul parintele nostru Kir Teodosie Arhiepiscop si Mitroo
polit Tani! si.sfintia lui sa se afte ispraonic si purl:Mot de wife
scolii acesteia, cat it va Linea Dumnezeu intru vieata Sf. Sale, iar
dupd petrecania Sf. Sale, pe care parinte ar darui Dumnezeu sa

fie Vladica si Mitropolit Tarei, din parinte in parinte, toll sa


hie purtatori de grija acestei scat, dupd cum scrie mai sus.
lard care Mitropolit va Idsa infra uitare 0i fara de nicio grija si
va rdmanea aceasta scoala pardsita de dascali $i de invdtdturd,
sa alba a dare seama inaintea tut Dumnezeu qi in urma Dorn.
niei mele, pe care va milui Dumnezeu a fi Domn si biruitor
Tdrii Romanesti, inca.1 rog cu numele lui Dumnezeu, ce e in
Troita slavit, sa'noiasca $i sa intareasca acest cinstit hrisov al Dorn.

niei mete pentru aceasta casa adeca scoala , iard care Domn
va calca si oa strica si oa sparge acest hrisoo at Domniei mete,
aced Domn dempreuna cu indemnatorii tui sa hie sup! Western,
anatema, proctet si afurisit at 318 tett l oa Necheii, cinste

sa alba cu luda si cu Arie to un loc. Amin".')


Dar Mitropolitului Teodosie nu i.a fost dat sa implineasca
aceasta nobila insarcinare a lui Antonie.Voda mai mult de doi
ani. Cad mazilitul Grigorie Ghica.Voda, intors din pribegia sa
prin Larne Apusului, a stiut unelti la Constantinopol sa.qi redo.
bandeasca tronul pierdut, spre a domni din nou dela 1672-1674,
cand fu inlocuit cu Gheorghe Duca.Voda (1674-1678).
V
Mazilirea lui Antonie.Voda $i revenirea lui Ghica nu a in.
tarziat sa alba urmari neplacute atat pentru Cantacuzini, care au
trebuit sa se refugieze, cat $i pentru Mitropolitul Teodosie, desti.
tuit in primavara anului 1672 din partea noului Domn, care oferi
1) D. 1. Man, Documente campulungene, p. 4-5._ Cf. gi Anuarul Instl.
tutuki de Istorte Nattonala, Cluj, vol. 111, rezumatul publicat de c1.1 Joachim
Craclun.

www.dacoromanica.ro

152

I. LUPAS

scaunul mitropolitan episcopului din Ramnic : Varlaam. Acesta a

ezitat Insa la inceput a primi scaunul, din care stia ca vrednicut


Teodosie fusese scos in site. Astfel ajunse mitropolit al Ungro.
vlahiei Dionisie de Athos, care a pastorit insa scurta vreme
din primavara anului 1672 pans in Decemvrie acelasi an, cand
a decedat. Veni iarasi randul lui Varlaam, episcopul Ramnicului,
care avand sila despre Domn", nu a mai refuzat carja mitros
politana smulsa din mana lui Teodosie, ci primind.o din maim. lui
Ghica.Voda o purta cum it iertau Imprejurarile, dela sfar*itut
anului 1672 ;Ana in Aprilie 1679.

Destituitul Teodosie s'a retras in linistea codrului la !nand


stirea Tismana, asteptand clipa rasplatirii, care a $i sosit indata ceSerban.Voda.Cantacuzino, izbutind sa surpe domnia lui Duca.Voda,

a luat carma Tarii Romanesti la sfarsitul anului 1678. In prima.


vara anului urmator a convocat la Bucuresti un sinod, sa cerce.
teze pricina destituirii lui Teodosie. S'a putut lamuri repede, Ca
aceasta pricina fusese de ordin pur politic. Insusi Mitropolitut
Varlaam a recunoscut inaintea sinodului, ca Teodosie fusese alungat

din scaun fara nicio viva, apoi au pus carja pe masa inaintea
Domnului $i a tot soborul
ai luand calla Domnul, au dat.o,
cum spune Condica, Vladicai Teodosie $i l.au trimis la Mitro.
polie cu mare cinste Marti, in saptamana cea mare inaintea
Pastilor.Aprille 26", dupa ce sentinta de reabilitare o pronunta.
sera membrii sinodului cu o zi inainte astfel : Noi am rupt ju.
decata cu voia ai porunca preasfantului Patriarh (Dionisie) i cu
puterea sobornicestii carti, cum ca Kir Teodosie precum s'au aratat
nevinovat, nici para*i fiind, nici marturil ca acestia, sa alba iar
scaunul Mitropoliei, la care s'au hirotonisit pre lege $i sa i se dea
scaunul pastoririi, adeca carja $i sa se cunoasca de acum iar ales
Mitropolit si Vladica Mitropoliei Ungro.Vlahiei. Iar Varlaam fiind
mutat la scaunul acesta, una pentru prostimea lui, alta facandu.i.se
sila dupa moartea lui Dionisie si marturisind adevarul ai nevino.
varea lui Kir Teodosie si plecandu.se cu ascultare buns la jude.
cata aceasta $i cersand iertaciune dela sfantul sobor, el sa hie
insa departat de scaunul Mitropoliei Ungro.Vlahiei $i de toate
veniturile el $i sa se afle intru pace $i odihna $i asa chivernisind
treaba $i judecata aceasta, s'au scris aceasta la sfanta Condica a
Mitropoliei Ungro.Vlahiei intru aratare, Aprilie 25 an 7187 (1679.')
') Biserica Ortodoxa Romiind vol. V, p. 41.

www.dacoromanica.ro

Mitropotitut Teodosie Vestemeantil (1621-4708)

www.dacoromanica.ro

MITROP01.1TUL TEODOSIE VESTEMEANUL

153'

Varlaam ne mai putandu.se intoarce la scaunul episcopesc din


Ramnic, unde pastorea atunci Stefan (Sava) de Sadova (1672-1693),.

a pribegit catva timp prin Transilvania,') apoi intors in Tara *i.a


ales drept adapost schitul Trivale, Tanga Pite*ti.
VI

Mitropolitul Teodosie Vestemeanul, sub obladuirea lui Serban

Cantacuzino *i Constantin Brancoveanu, a pastorit apoi fara in.


trerupere timp de 29 de ani afirmandu.se ca sfetnic credincios la
carma Tarii *i ca bun pastor at turmei incredintate lui spre po.
vatuire duhovniceasca.
Daca in tot timpul pastoririi s'a straduit Mitropolitul Teo.
dosie, ca *i inainta*ii sal, pentru o buns indrumare a preotilor 5i
pentru pazirea traditiilor ortodoxe, grijile lui in aceasta privinta au
sporit catre sfar*itul veacului al XVII-lea, pricinuindu.i grele sbu.
ciumari suflete*ti, cand a prins de veste ca Habsburgii, rewind
saqi intinda stapanirea asupra Transilvaniei, n'au intarziat a.si
arunca mrejile de proselitism religios in marea vietii sbuciumate
a Romani lor din aceasta Cara. Teodosie nu a lipsit dela datoria sa
de a incerca sa apere unitatea de credinta dintre eparhiolli sal si
cei din Transilvania, pe care in mod firesc ii socotea ca facand
parte din aceea*i turma cuvantatoare, pentru indrumarea careia
simtea intreaga povara raspunderii. 0 lupta grea a fost sortit sa
poarte octogenarul ierarh Teodosie in anii de criza a unitatii su.
flete*ti, amenintate prin tendintele de expansiune habsburgica tan.
silvans nu numai de ordin politic, ci *i religios.
In lupta aceasta apriga i.a stat in ajutor patriarhul Ierusali.
mului Dosoftei, care aflandu.se in capitala Tarii cu prilejul hiro.tonirii lui Atanasie Anghel ca vladica al Tarii Ardealului" nu a
lipsit a da acestuia o amanuntita instructiune In 22 puncte, spre
a.1 intari in credinta ortodoxa *i a.1 invata cum s'o apere de du*.
manii porniti a o surpa.
Simtind ca Atanasie se clatina in ortodoxie, patriarhul Do.
softei ii sfatuie*te ca once tridoiala ar avea, sa caute a cere ia.
muriri dela Mitropolitul Ungrovlahiei, iar de nu se face desle.
gare aci, sa alba a se deslega indoielile mai pe urma la patriarhul
') Cf. I. Lupag, Prtbegia prin Trans! !Dania a Alltropolitului Var &ant
al Ungro-Wahlei (1679-1680) In Studit, conferinte si comunicart islorice.
Bucuregti 1928, 1, p. 199.

www.dacoromanica.ro

154

I. LUPA$

-Tarigradului". De incheiere, in ultimele doua puncte, ii da aceste


indrumari (porunci): Ca sa nu lungim vorba, poruncim arhieriei
tale, sa pcizesti dogmete, Mine& st nciraourite bisericii Rasario
tutu! nectintite". Dupa cum curat propovedueste sf. Scriptura
$i aevea invata purtatorii de Dumnezeu parinti, Inca si cam pe
scurt le dovedeste carted ce se chiama Praoostaonica Mdrturi=

sire, care de curand s'au scos pe limba romaneasca $i s'au ti.


parit romaneste si de vreme ce limba romaneasca este putina $i
ingusta, de va fi vreun cuvant sau noima cu nevoie spre inte.
legere la izvodul cel romanesc, arhieria to cere deslegare $i tal.
cuire dela temeiu, adecate dela cea elineasca".
Insa mai pe urma de toate zicem ca se cade arhieria to

turma ce ti s'au dat de Duhul Sfant sa o carmuesti, aoti pane


suftetut pentru of. Pre cei ce merg la intunerecul pacatului, sa.i
Indreptezi la Liman, sa.ti pazesti mainile curate de nedreptati, de
Pentru cei
lacomii cu rapire $i de cea mare rautate simonie
napastuiti sa stai intr'ajutoriu, pe cei necajiti sail Indreptezi, celor
lipsiti sa aduci mangaierea cea dupa putinta, sa te bucuri cu cei
.ce se bucura $i sa plangi cu cei ce plang. In posturi si in rugi
catra Dumnezeu sa te zabovesti, maini curate spre Domnul sa
ridici ziva si noaptea. Sa priveghezi pentru sufletele ce ti s'au In
credintat $i spasenia for de sus sa o ceri, precum esti Bator a da
seams pentru dansele".1)
Dar sfaturile acestea au rasunat, pentru Atanasie, ca glasul
-celui ce striga in pustie. Intors In Transilvania la scaunul vladi.

-cesc, fu Impresurat de iezuitii unguri Paul Baranyi $i Gavriil


flevene0, care au reu*it sail amageasca facandu.i felurite promi.
siuni de inlesniri si privilegii egale cu ale clericilor bisericii cato.
lice, dominante In imperiul Habsburgilor. In toamna anului 1698,
to 7 Octomorie, 38 de protopopi au semnat, "impreund cu Atais

.nasie, cunoscutul manifest, vestind ca el se unesc cu biserica


Rome', dar cu conditia sa nu se schimbe nimic din legea for
ortodoxa, nici din slujbele bisericii, nici din liturghie si din po.
-stun', ci toata vechea for randuiala bisericeasca sci stea pe toe.
Acest pas al conducatorilor clerului transilvan a umplut de
nahnire inima Mitropolitului Teodosie. Starea lui sufleteasca se
1) Biserica Ortodoxd Romans, vol. V, p. 101-102, cf. gi Alex. peanoglu,
Lesviodacs, Istorla bisericeasca pre scurf. Bucure01 1845, p. 327.

www.dacoromanica.ro

M1TROPOLITUL TEODOSIE VESTEMEANUL

155

poate cunoaste dintr'o scrisoare, pe care la 8 Martie 1700 o trig


irnise din Bucuresti patriarhului Adrian al Moscovei. Intre altelefacea batranul Teodosie urmatoarele marturisiri : Din nemargi.
nita bunatate si mil& a lui Dumnezeu tinem pans acum, cum
putem, canna sfintel, sobornicestil sl apostolestii biserici a Rasa.

ritului si o carmuim dupa dogmele ei nestricate, desi cu mare


truda $i silinta ; nu atat din partea paganilor necurati intampina
sfintele lucrurl bisericesti greutate (cad ei chinuiesc si nacajesc
foarte mutt neamul crestinesc in privinta politica $i nationala) cat
din partea pap istasilor se fac din toate tinuturile for mari siluiri,
marl ispite si mari prigoniri, ca saa converteasca la sine, la due.
mann dumnezeestii biserici rasaritene, ca cu maid durere in

inima si amdraciune a sufletelor noastre a a tot poporal nostru


praoostaonic auzim si inielegem ca sfintelor biserici din Tram.,
siloania si altor praoostaonici care trdiesc In Ungaria de sus
li se fac multe, nespuse cruzimi si cu toata inselaciunea $i viclenia

iezuitii $i altii care se numesc Wrap" (calugari) ca lupi rapitori


ascunsi in piele de oaie, se intrec fara de Incetare gi fara de
odihna ; (si duc in ratacire $i amagesc pe multi neputinciosi si
nestiutori cu nascocirea unui cuvant inselator gi nefolositor, care

dupa nume it numesc unie, ducand orb pe orb de mama, ca


amandoi sa cads intr'o groapa, potrivit cuvintelor nemincinoase
ale Domnului Christos.')
Bietul Atanasie pornit data pe povarnisul, spre care 11 im.
pinsesera iezuitii, nu s'a mai putut opri, oricate incercari a facut
Constantin Brancoveanu $i Mitropolitul Teodosie sa.I salveze pentru
vechea legatura sufleteasca cu restul neamului. La 20 Martie 1701

.a facut juramant la Viena ca se supune infra toate Arhiepisco.


pului catolic din Estergom (Ungaria) 4't ca se leapada de Craiul

sau Voda TIM Romanesti i nici pe Bucuresteanut (Mitr.


Teodosie) mai mutt at meu Arhiepiscop si Mitropolit a fi nuot
DOitI cunoaste" pe amandoi numindu.i sismatici i eretici". Jura.
mantul acesta dela Viena iI socotea prof. N. Iorga drept cel mai

injositor act public, sdodrsit pad atunci de oreun otadica Too


manesc".2)
I) S. Dragomir, Relafllle bisericit romanestl cu Rusia in oeacul XVII.
An. Acad. Rom. M. S. I. 1912, p. 1226-1227.
.
2) N. !faro, Istorta &seri& romanestt, vol. II, p. 28-29.

www.dacoromanica.ro

156

1. LUPAS

Prin actul dela 1701 s'a produs artificiala sfasiere a unitatii


religioase, care formase de.a.lungul veacurilor de urgie cea mai
puternica si mai sfantd IE gatura sufleteascd intre toti fiii neamulul
romanesc.

Dupd defectiunea si caterisirea Jul Atanasie (5 Aug. 1701)


Teodosie luandussi titlul de Mitropolit al 7 ransiloaniei,1) ingrijea
el duhovniceste de Rornanii din Transilvania, dupd cum Meuse

aceasta si 'Ana aci cu cei din Tara Barsei, Astfel Inca din 21
Julie 1701 avizase pe protopopul Brasovului Vasilie ca a hire
tonit pentru biserica din Satulung pe preotul Petra terminandu.si
scrisoarea cu aceasta imbarbatare : Voi Inca oci iniciriti Infra

credintd tot asa, precum ati inceput, Mink sa nu v temeti de


faptele si de lucrurile acelui diavol".9
VII

Nu numai ca stalp si scut apdrator al credintei poate sta


Mitropolitul Teodosie cu cinste alaturi de antecesorii sal Teofil $i
Stefan, ci $i ca neobosit ostenitor si indrumator in opera de tips.
rire a cartilor de slujba si de zidire sufleteasca. Ravna lui pentru
stimularea preotilor $i luminarea credinciosilor se vede ldmurit

din prefata Litarghiei tiparite in vara anului 1680 cu osardia $i


cheltuiala" sa in calitate de Mitropolit al Targovistii $i Bucu.
restilor, Arhiepiscop a toata Ungrovlahia si Exarh laturilor iproci.9

In aceasta prefata exprimd un sentiment de mahnire pentru


faptul ca nu numai norodul n'are putinta sa inteleagd slujba bise,

riceascd, dar se gdsesc si multi preoti, care nu cunosc oran.


duiala $i ceremoniile ei cum a se sluji trebue, ceea ce mai vartos

din neintelegerea limbii pogoard, care noun sink a plcinguros


lucru este intr'atata micsorare $i calcare rodului nostru cestui
romanesc, carele odata $i el numarat intre puternicele neamuri
si intre tarii oameni se numara, iara acum atata de supus si de
') 131s. Ort. Romans, V, p. 1C82 Theodosius, Del gratia Arhiepiscopts

Buchurestensis et Metropolita Transiloaniae". Aga semna la 1702 Mitr.


Teodosie o scrisoare latina, trimisa lui Atanasie tropreuna cu actul patriarhului
Calinic relativ la excomunicarea lui din s&nul bisericii ortodoxe. cf. si Nines,

Stmbotae ad Illustrandam htstortam ecclestae ortentatis. Oeniponte 1885,


vol. I, p. 344.
2) Sterie Stinghe, Doeumente, I, p. 14.
3) Blbtiografta romelnedsca eche, vol. I, Bucuregti 1903, p. 231.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL TEODOSIE VESTEMEANUL

157

ocdrat este, cat nice Intodtaturd, nice stiintd, nice arms, nice leg!,

nici nice an obiceia intru tot rodul, ce se pomeneste ash:1W


roman

(i'ntre Rama& ce zicem, cuprindem si pe Moldoveni,


cd tot dintr'o lant(ind curd) - nu este, ci ca neste nemernici $i
orbi intr'un obor invartinduise $i infawrandu.se, dela streini si

.dela Darnall, doard a dela ordfmasii rodului nostru, cer a se


Impramateazd si de carte si de limbd si de inadtaturci. 0, grea
si dureroasa Intiimplare 1".')
Astfel de Imprejurari luau indemnat pe Teodosie la muncd
.fard preget marturisind convingerea ca mdcar o scanteie catre

atatea mii ale altora la focuri marl ce se vad zgandarand de a


lumina dintr'un taciuna* cat de mic, Inca ne0ine a o lasa 0 a
se lenevi de a nu. o mica, nu trebue. Precum si nol acuma pentru
folosul cunoscand al neamului nostru, mai vartos al cetii bise.
ricesti, nevoit.am de ceasta data de am dat In lumina Liturghiia,

i nu mai mult alta am fdcut (sa vai ca gandim ca altadata ca


aceasta nu s'au fdcut) ford cat tipicut ei tot de pre izvod grecesc
pre oranduiala lui, pre limba noastid am Intors, pentru ca preotii
diaconii, mdcar cat de putin ar $ti, lesne sa se povdtuiasca, de
a putea cunoa0e, ce este a face si a sluji".2)
lard Liturghia toed a o prepune pre limba noastra 0 a
o muta, nice am vrut, nice am cutezat ; drept marturisesc pentru
$i

multe alte pricini ce m'au impins, sa vai cd $i pentru scurta Umbel


si pentru lipsa dascalilor (cum am
zis) ce nu sunt intru ticdlos rodul nostru, i pentru neintelegerea
ndroadelor, tainele ce sant si ce insemneazd, $i $i pentru neobi.
-ceiul bisericii noastre, ce pdnd astazi n'au tinut. Ci dar aceasta
-de ceastd data $i mai Intdiu tiparutui a se da am socotit. Si
.dupa aceasta iard0 ndddiduind intru Taal, Parintele vqnic $i intru
unul nascut Fiul sau
gandesc $i alte cdrti a mai da la lumina,
cat voi putea, iar zic pentru folosul si adausul lipsitului neamului
nostru
carele mai calcat 0 mai zmult decat toate pamanturile
ca este vedem ; si simtim tiranica putere paganeascd intr'insul
toldninduse i rasfirandu.se ..." 3)
N. Iorga presupunea cd aceasta prefatd, cu toate cd e isca.
Ma de Teodosie ar fi fost scrisa in parte de Dosoftei patriarhul

noastrd ce este, o am fdcut

') Ibidem, p. 234.


2) Ibidem, p. 235.

3) Bibliografia romiineascii oeciie, I, pag. 234.

www.dacoromanica.ro

158

1 LUPA8

Ierusalimului, iar in partea privitoare la lipsa de invdtdtura a nea.


mului romanesc, de Constantin Stolnicul Cantacuzino, care pi in.
scrierea sa istorica intrebuinta expresiuni asemdnatoare pi accentua
stdruitor ca Romani se inteleg nu numai ceptia de aici, ci pi ca.
din Ardeal, care Inca st mai neaosi sant, 0 Moldovenii pi toti cati
pi intr'alta parte se afld pi au aceasta limbs ".') Autorul nu aduce
Insa nicio dovada in spriiinul acestei presupuneri. Din cuprinsul
citatei prefete nu se poate invoca vreo expresiune sau intorsaturd,
de fraza in sprijinul hipotezei lui Iorga. Dimpotrivd, s'ar putea
gasi mai curand rostiri asemanatoare sau chiar identice cu cele
cbipnuite in graiul transilvan, cum sunt d. e. aceste cuvinte ale
lui Teodosie : iard rog ca Lumina lumii, pazitoriul nostru Chs. pre
Maria Ta ($erban Cantacuzino) sa te lumineze spre caile pi drep.
Mille sale pi sa te adaoga in lungi ani, intarindu.te, fericindu.te
si pdzindu.te noun pi Pairiei noastre ..."2)

Cu doi ani mai tarziu aptru Sfanta si DumnezeiascaEuanghelie" tiparita in scaunul Mitropolii Bucureptilor (1682) cu

cheltuiala lui $erban Cantacuzino infra folosul si Intelegerea


Pravoslaunicil Romanesti Biserici, ispravnic fiind Preasfintitut
Kir Teodosie Mitropolitul Tariff si &orb Latutilor in scaunul
Mitropoliei Bucureptilor") In prefata spune insupi $erban Vodd
ca aceasta sf. carte era menita a se distribui in dar pre la toate
bisericile Tarei noastre, intru folosul creptinescului norod pi intru
pomenirea noastra pi a pdrintilor". Ea a fost in adevdr ddruita
nu numai bisericilor din cuprinsul Tarii Romanepti, ci pi unor
biserici din Transilvania. S'a pastrat dovada in exemplarul &mit
de Gheorghe Brancovanul" bisericii din Veptem la 1683 in amin.
tirea fratelui sau, raposatul mitropolit Sava Brancovici. lar despre
alt exemplar se tie ca a fost dat de insupi $erban Cantacuzino
la 1684 Mitropolitului transilvan Sava Veptemeanul, consateanul
lui Teodosie, cu prilejul hirotonirii sale In Bucurepti, cand a fost
in Tara Munteneasca pentru vladicie". Faptul ca Gheorghe Bran.
covici trimite Evanghelia tocmai la Biserica din Veptern, precum
pi hirotonirea unui nou ierarh rasarit din populatia tdrdneasca a
1) Cf. N. Iorga, Is/oria literaturii romane$11 ed. II, Bucure5t1 1925,.
p 394-396.
2) Patrie" era cuvAntul obIgnult in graiul transilvan, iar In cel muntean

sl moldovan echivalentul lui era tarci" gi mole".


3) Bibliografia rom. creche, I, la a. 1682.

www.dacoromanica.ro

159'

MITROPOLITUL TEODOSIE VESTEMEANUL

acestui sat, indreptateste afirmatiunea ca Mitropolitul Teodosie,.

ajuns in cea mai inalta treapta ierarhica nu a dat uitarii umil


lui orignine taraneasca, ci isi aducca aminte de locul de unde
plecase $i de 1rebuintele lui sufletesti. La sfarsitul anului 1683
(Noemvrie) a aparut in condiliuni similare, tot in tipografia dela,
scaunul Mitropoliei Bucurestilor" st Apostolul, In prefata caruia
$erban Cantacuzino arata de asemenea ca 1.a inchinat dar bise.ricilor Tariff noastre, Ungro.Vlahiei, intru folosul preotilor

$i tuw.

turor credinciosilor, caril se roaga pentru a noastra ispasenie si,


a tot crestinescului norod $i intru pomenirea vecinica a noastra-.
si a parintilor".')
Bucuria lui Teodosie va fi atins culmea, cand a vazut iesind.
de sub teascurile tipografiei la 1688 (Noemvrie) intreaga Biblia
adecd Dumnezeeasca Scripture
talmacita dupe limba elineasca.
spre Intelegerea ambit romanesti cu porunca preabunului crestin,
si luminatului Domn loan Sarban Cantacuzino Basarab Voevod
i cu indemnarea Dumnealui Constandin Brancooeanu Mamie
Logoiat, nepot de sore a Mariei Sale ... $i pentru cea de obstepriin(d s'au ddruit neamulut romanesc, in vremea pastoriei Prea.sfintitului parinte Kir Teodosie Mitropolitul Tarii si Exarh La.
turilor".2)

Fara sa fi fost el insusi inzestrat cu vreun dar deosebit


al scrisului, Teodosie era la loc de frunte intre Mecenatti tie
teraturil religioase a timpului sau, indemnand si incurajand
pe traducatori, cheltuind cu darnicie din agonisita sa, pentru;
sporirea cartilor bisericesti, dupe cum dovedeste $i episcopul
Mitrofan al Buzaului, care la inceputul carpi Inodtaturd de sapte
tattle (Buzau 1702) tiparita cu porunca $i cu toata cheltulala"Mitropolitului Teodosie, ii adreseaza urmatoarele stihuri de lauda.
si urare :

Doamne Isuse, pazegte in Sf8nta Mitropolle

Pre al nostru ParInte gi In veacul ce va sa fie,


Pre Teodosie Vladica Tara Romanegti

Care la un gand s'a unit cu mar11 Basarabesti,


De au scos la lumina aceste gapte tame sfinte,
le.a 'mpartit la preotl sa le la foarte aminte,
Ca printeansele sa sfinteasca norodul crestinesc
1

Si sd-1 duce la 'nfrumuaetatul Rata cel ceresc

Plecatul poslusnic
Mitrofan Episcop 3).

1) lbidem, p. 261.
2) Ibidem, p. 281.

3) Bibliografia rom. oeche, I, p. 433-434.

www.dacoromanica.ro

160

1. LUPAS

In prefata carpi justifica Mitropolitul Teodosie necesitatea de

a o tipari si raspandi prin cuvinte, care reamintesc pe ale ante.


cesorului ski Stefan din prefata calif tiparite la Targoviste in 1651

sub titlul Mistirio sau Sacrament. Arata in rostiri lamurite In


semnatatea sfintelor taine, care ca niste coloane vartoase, necla.
tite si ca niste stalpi nesurpati tin toata zidirea credintei noastre
si a adunarii crestinesti in casa intelepciunii lui Dumnezeu, in
sf. Besereca ; si pazitorii si aparatorii de cele ce s'ar vedea ca
cunt impotriva acestor sfinte taine, suntem not arhiereii ; jude.
cat.am pentru aceea cu amanuntul si cu tot de.a.dinsul cercand
sf. Scripturi si citind Pravila sf. Parinti si socotind cele ce vedem
sau si auzim ca se fac intre voi preotii, am aflat unele carele se
impotrivesc invataturilor apostolesti si tainelor sf. Besereci : si mai
ales de sfantul Botez, de sf. Cuminecatura si de Mirul cel mare.
Care impotriviri in tot chipul a le smulge si a le desradacina voim
si ne silim. De care lucrti si porunca aceasta dam ca cele ce
se vor vedea intr'insele a fi drepte si adevarate, sa se tie cu toata
paza, iara cele potrivnice si carele se fac far.de.cale, sa se lase
si sa se lepede".
Chiar si aproape de asfintitul vietii si al pastoririi sale nu
uita Mitropolitul Teodosie a repels staruitor indemnul pentru pd.%
zirea nestramutata a ortodoxiel. Avizand pe protopopul Vasile
din Brasov despre hirotonirea fratelui sau Oprea, ii scria ca 1.a

pus supt groaznica afurisanie i supt mare blestem, ca sasi


pazeasca credinta pravoslavnica neclatita si sa intareasca si pe
alti crestini cu invatatura, sd nu se &Marne si sd alunece din
credinta, c8 asa se cade preotului sa se mantueasca sf pe sine si
pre altii, ca pentru aceea se face pastor turmei lui Christos'.')
La cateva luni dupa trimiterea acestei scrisori de indemn si
Imbarbatare pentru statornicia in credinta ortodoxa, Mitropolitul
Teodosie adormi intru Domnul, la inceputul anului 1708.2)
La mormantul lui a fost asezata o piatra de forma cilindrica,
avand sapata inteinsa urmatoarea inscriptie : Raposat.au in Domnul
Prea Sfintitul Mitropolit Kir Teodosie la anul 1708 Ghenarie 27

de zile la a 87 pol (jumatate) de ani ai vietii sale, In zilele prea.


luminatului Domn Io Constantin B. Voevod pastorind turma lui
Christos ani 39 si 9 luni si s'au Ingropat aicea'.8)
') Sterle Stinghe, o. c, p. 38.
2) Btsertca Ortodoxa Romans, vol. VI, p. 42.
2) /b/dem, nota 1.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL TEODOSIE VE$TEMEANUL

161

VIII

Astfel s'a Incheiat vieata si cariera ierarhicd a mitropolitului


Teodosie Vestemeanul. Amintirea lui se cere perpetuate in pagi.
vile istoriel nationale nu numai pentru lupta nepregetata ce a
purtat cu izbanda impotriva strainismului si pentru afirmarea ele.
mentului autohton la carma Tarii Romanesti, ci mai ales pentru
punctul culminant ce l.a putut atinge, in zilele pdstoririi sale, limba
-i cultura noastrd. prin tipdrlrea Bibliei dela 1688.
Asezdnd aceasta carte de temelie a culturii romanesti aldturi
de Noul Testament tiparit la 1648 in zilele mitropolitului transilvan
Simion Stefan, editorul de mai tarziu al Bibliei, Andrei Saguna
aprecia talmacirile din veacul XVII drept usile pe care s'a in.
vrednicit neamul romanesc a intra in campul ceresc at dumne.
zeestilor invdtaturi". Iar un traducator mai recent compare punctul
culminant dela 1688 cu varful muntelui Ararat, devenit in sfarsit
.vizibil dupe retragerea potopului slavon".
Aceasta izbanda a spiritualitdtii romanesti din zilele lui Teo.
dosie Vestemeanul se cuvine sa fie pretuitd ca incununarea unor
stradanii desfasurate timp de un veac $i jumatate dela aparitia
celei dintai tiparituri romanesti aici in Sibiu (1544) $i pand la
Biblia dela Bucuresti, de soarta careia nu a lipsit a se ingriji ma.
rele ierarh originar din preajma Sibiului.
Adevarat ca bucuria lui Teodosie pentru izbanda limbii ro.
mdnesti prin Biblia dela 1688, a fost cu 10 ani mai tarziu adanc
tulburata prin sfasierea unitatii religioase a Romanilor din Tran.
silvania. El putea sa aiba insa constiin(a datoriei implinite prin
necontenitele.i staruinte de a incerca tot ce.i permiteau impreju.
rarile vremii sa face, spre a impiedeca sfasierea aceasta.1) Chiar
$i sfOrsitul celei din urine scrisori, trimise lui Atanasie din Bucu.
resti la 3 Mai 1702, arata ca pe mitropolitul Teodosie nu.l pa.
rasise Inca speranta intr'o eventuald intoarcere a vladicului tran.
silvan in sanul bisericii ortodoxe. El se simtea Indemnat salt in.
cheie lunga.i scrisoare de dojana cu aceste cuvinte de nadejde
crestineasca : De aceea ma rog sa aprindd Dumnezeu scanteia
1) In cronica bragoveana a tut Radu Tempea e sublIntata de repetate on
privegherea gl Ingrijorarea mitropolitului Teodosie pentru turma sa din Tran
silvania. cf. I. Lupag, Cronicari si istorici roman! din Transiloania, ed. II.
Craiova 1941, p. 43-46.
11.

www.dacoromanica.ro

162

1. LUPA$

dragostei In anima ta. Nu am prilej saiti mai scriu de aci inainte ;


dar doresc s ramdi fiu al bisericii rdsdritene si sa dob&ndesti
fericirea cea vesnicd"...1)
Merits atentiune deosebita faptul cd si la editiile de mail
tarziu ale Bibliilor romdnesti, aproape in toate cazurile, se poate
constata prezenta initiativei si a tenacitatii transilvane. Asa la.
Biblia tipdritd in Blaj (1795) nu a lipsit osteneala lui Samuil Micu.
Klein din Sadu, care alergase cu manuscrisul traducerii sale la
episcopul din Sibiu Gherasim Adamovici. Acesta cduta tocmai
oameni generosi, cu a cdror contributiune baneasca sa poata pur.
cede la tiparire, cand a primit ordinul guvernatorului transilvan.
Gheorghe Banffi, sa trimita colegului sau Ioan Bob manuscrisul.
Nici dela urmatoarea editie a Bibliei romdnesti (1819-Petersburg).
nu a lipsit iniliativa si stdruinta Enitropolitului Gavriil Bdnulescu,
originar din Bistrita Transilvaniei, dupd cum nu a lipsit nici dela
editia sibiand (1856-58) grija lui Andrei Saguna, nici dela editia
Sfdntului Sinod din 1936 grija rdposatului Patriarh Miron Cristea,
care in duhul vechilor traditiuni ar trebui sa fie numit, dupd locul
sdu natal (Toplita Romans) Miron Toptitanut, nici dela cea mai
proaspata editiune a Noului Testament (1942-Cluj) grija episcopului
Nicolae Colan.
Ce rezultd de aici ? Evident ca neintrerupta prezenta a ini.
tiativei si stdruintei transilvane timp de 250,-300 de ani la toate
editiunile Noului Testament, dela Simion Stefan pans la Nicolae
Colan, si la ale Bibliei intregi dela Teodosie Vestemeanul pand
la Miron Toplitanul, asigura in istoria spiritualitatii romanesti o
necontestata intaietate cuvdntului arhieresc din Transilvania sau
de obarsie transilvand. Acest cuvant, izvorat dintr'o jertfelnica
osteneala de traducdtori gi rdspanditori ai Scripturilor Sfinte, rd.
suns peste veacuri Ca o lndltatoare predica de pe munte, inde.
plinind in vieata neamului romdnesc si pentru unitatea lui sufle.
teasca rolul sacru, pe care I.a lndeplinit si continua sd1 indepli.
neascd In vieata crestindtatii predica de pe munte a Mantuitorului.

1) Nilles, o. c. I, p. 348: ,Haec precor, ut Deus det scintillam amoris


anitnae tuae. Plura tibi scribendi non habeo occasionem; sed opto, ut maneas
films orientalis ecclesiae et acquiras aeternam beatitudinem*.

www.dacoromanica.ro

OSTERREICH OBER ALLES. MARELE PRINCIPAT IRAN.


SILVAN POTRIVNIC ALIPIRII LA REGATUL UNGAR. EMI.
GRATIUNI IN MASA PESTE CARPATI IN CURSUL VEA.
CULUI XVIII

Sub raport politic, succesul ob(inut de Habsburgi la 1688


prin anexarea Transilvaniei, ale carei vechi legiuiri *i datini
promitea diploma leopoldina dela 1691') sa le respecte, - In reali.
tate insa fusesera prea adeseori nesocotite ,- cat 0 prin aceea a
Banatului i Olteniei la 1716, le.a sporit Increderea intr'un impe.
rialism capabil i de alte cuceriri viitoare. Era la ordinea zilei
lozinca osterreich iiber Alles (Austria mai presus de toate) ,lozinca imprimata pe foaia de titlu a unei carti scrise de Wilhelm
HOrnigk la 1684 i care In cursul veacului al XVIII.Iea a fost
retiparita in 12 editiuni.')
') I. Lupas, Documente istorice transiloane, vol. 1, p. 423-6 si 439-446.

2) Wilhelm Hornigk, osterreich (Thep dies. Henn es nur mill. Das


ist: Wohlmeynender Fiirchlag mie mittelst einer mohlbestellten LandesOeconomie die Kayseri. Erb-Lande in hurtzem iiber die andere Staaten
von Europa zu erheben and meter als einiger derselben, von denen anderen Independent zu machen. P. W. v. H. In Biblioteca BrukenthalSibiu se
pastreaza o editiune aparuta la Regensburg 1723, al cares editor spune In pre.

fats ca, del autorul a scris aceasta carte calauzit numal de interese eco.
nomice, dac5 ar vrea cineva sa se abata dela ele catre prerogative politice,
ar gasi In cuprinsul carpi argumentul potrivit $i pentru acestea 3 - ,so wird
er auch hierinnen bald totum argumentum concediren massen`. Autorul se
simtise indemnat sa scrie cartea aceasta, fiinda in acelasi an (1684) aparuse
un tratat cu titlul Teutsthland fiber Frankretch, militand pentru interzicerea
importului de marfuri franceze in Germania, care contribula cu banii sal la
Imbogatirea Frantei si la propria.i pauperliare. Temanduse ca nu va putea ff
dus la Indeplinire proiectul acesta pentru Germania intreaga, autorul se strA.
duea sa produca dovezi cal este executabil pentru tarile de sub coroana Casef
11'

www.dacoromanica.ro

164

1. LUPAS

Transilvania era sortita sa intampine multe deceptiuni sub


ci rmuirea Habsburgilor, trecand printr'o indelungata criza de adap.
tare. Incercarea lui Francisc Rakoczi al II. lea de a surpa regimul
habsburgic $i de a restitui Principatul transilvan, o aruncase intr'un
Cl111117111 rabOill civil, care i.a sfasiat populatiunea dela 1703 pans la
incheierea pacii dela Satu Mare (1711) ramanand stapan tot Imparatul

dela Viena. Deli exilat in Turcia, dupa sfarsitul revolutiei, Rakoczi

intelegea totusi sa mai trimita, din and in cand, stiri proprii sa


trezeasca in sufletele naive sperante intr'o apropiata desrobire de
sub lugul de fier at Nemti for". Dupa moartea lui (1735) ins&
adaptarea Transilvaniei la regimul habsburgic a putut sa urmeze
intr'un ritm mai accelerat, spre sfarsitul domniei lui Carol VI si
in cursul domniei fiicei sale Maria Teresia, a carei succesiune la
tron fusese asigurata prin dispositiunile Sanctiunii pragmatice, ac.
ceptate de Ardeleni in dieta sibiana dela 1722.
Cu toate ca dietele ramasesera in fiinta si sub Hdbsburgi, ho.
taririle for nu mai aveau valoarea de mai inainte, deoarece Curtea

din Viena adeseori le inlatura sau le modifica potrivit cu inte.


resele sale. Titlul de Principe at Transitoaniei, adaogandu.se la
insusi titlul Imparatului din Viena, .pentru carmuitorul transilvan
se proiectase la inceput acela de Director general (cum era mai
tarziu $i in Oltenia : Oberdirektor) deci un simplu titlu de func.
tionar superior, care n'a putut dainui insa ci a fost inlocuit repede cu

cel de Guoernator. Dieta era in drept sa.$i spuna cuvantul la


alegerea guvernatorului, dar Curtea din Viena nu se simtea obli.
gata sa respecte acest cuvant, cand nu era pe placul el. De aceea nu
erau tocmai rare cazurile, cand se vedeau inlaturati candidatii care
obtinusera cele mai multe voturi in dieta, numindu.se in locul
for altii cu mai putine sau chiar fara niciun vot, cum a fost cazul
cu catolicul Sigismund Kornis (1713-1731). Cand aristocratii Iran.
silvaniei nu se bucurau de increderea cercurilor din Viena, pre.
de Austria, fiind ele supuse aceleiasi capetenii. mit gleicher Unterwurffigkeit
zugethan, stossen alle ohne Mittel an einander and formieren gleichsam einen
einigen natarlichen Leib. Es kann das eine des andern Mangel mit seinem
fiberfluss ersetzen. Sle seynd mit darinn falienden rohen Gatern and deren
inlandlscher Consumption also erwanscht bevortheilt dass sie sich mit Fug
ruhmen konnten... belnahe wie eine kleine Welt in sich selbst bestehen zu
Iconnen, indem sle ohne fremdes Zuthun nicht nur zur Nothdurft, sondern auch
zu der Bequemlichkeit mit allem dahin erforderlichem Zeug reichlich yen/
sehen seynd'.

www.dacoromanica.ro

.OSTERREICH OBER ALLES"

165

zidentia guvernului era Incredintatd unor generali.comandanti ca


Wallis, Buccow, Hadik, O'Donell ') sau unor episcopi catOlIcl ca
Anton Bajtai, de dragul cdruia ar fi fost aplicatd Maria Teresia sa
ridice episcopia Transilvaniei la rangul de arhiepiscopie cu titlul

de primal al Daciei (Daciae primatus) - cum ar fi dorit Insu0


Bajtai. 0 singurd exceptiune fi cea Crdiasa numind, in persoana
baronului Samuil Brukenthal, un Sas luteran ca guvernator al Tran.
silvaniei (1774-1786), dar cu conditia unicd sa nu impiedice rds.
pandirea catolicismului In aceasta tard.2)
Evident deci, cd sub raport constitutional-politic epoca gm,
oernatorifor prezintd in istoria Transilvaniei o valoare scazuta si

fats de a principilor de sub suzeranitate turceascd i fatd de a


vechilor voevozi din evul mediu.
!rata" la rang&
La 2 Noemorle 1765 Transilvania fusese
unui Mare Principal", ca un fel de rdsplatd pentru oigoarea
poputaliunei sale, mai ales in ce priveVe respingerea atacurilor In
dreptate de duwanii din afard impotriva patriei", in care privintd
a dat adeseori prea vadite dovezi de virtute, incat pe drept i s'a dat
numele de Inainte luplatoare a crestinatalii Impotrloa Turd tor"
(Rei publicae Christianae contra Zurcas propugnacutum.B) Sub+
liniind in textul decretului e8 Transilvania nu este supusei niclunui
alt regal sau altei stapaniri", ci e carmuita de propriile sale legi,
magistrate *i institutiuni, administrate de guvernatorul i consiliul
provincial sub supravegherea noastra scrie Maria Teresia - din
care pricind, ca sd nu lipseasca acestui Principat nimic din stralucirea
si magnificenta, de care se bucura alte provincii de sub stdpanirea

noastra ... din deosebita noastra bunatate fatd de el voind a1


impartd0 de noun inaltare a cinstei *i de o mai largd podoabd a
titlului, dintr'o stiinta sigurd si din propriu 1ndemn, prin autori.
tatea ce ne revine prin darul nemuritorului Dumnezeu ca Doarnna
a Intregii Monarhii austriace, constatatoare din atatea regate si
tdri, precum si ca suprem arbitru si din plenitudinea acestei pu.
teri, am dile potrioit silo( Inalldm mai presus de alte provincii
') Cf. Rolf Kutschera, Guvernatorti Transilvaniel dela 1691-1774 si
Helmut Klima, Guvernatoril Transilvaniel dela 1774 -1867; teze de doctorat
publicate in Anuarul Inst. de 1st. Nalionalci, vol. 1X, Sibiu 1943, p. 136-328,
2) H. Klima, Samuel von Brukenthal in SadosIdeutsche Forschungen,
Munchen 1941.
8) jos. Benith, Transsilvania sive Magnus Transstloaniae Principatus,
1778, vol. I, p. .2 8 . Benko subliniaza superioritatea numerics a Romanilor astfel

Tantus est numerus Valachorum, ut reliquorum omnium Transsiloaniae populorum personas non modo adaequant, sed et multo superent". Ibidem, p. 472.

www.dacoromanica.ro

166

1. LUPA$

ate Imperiutui nostru i prin aceasta in numele Mantuitorului


nostru, dela care purcede toata cinstea i gloria, prin prezentul
decret it inaltam, cu cel mai deplin efect, la demnitatea $i titlul
de Mare Principal".
Este cu neputinta de crezut sa nu fi avut un cuvant de rostit
in chestiunea aceasta $i baronul Samuil Brukenthal din Avrig,
caruia trebuia said convina proiectul de a destrama firele ce mai
legau Transilvania de Ungaria. Se impotrivea InsA cancelarul aulic
de atunci, contele Gavriil Beth len, incercand sa introduca in sterna

Transilvaniei $i clucea dubta, ca simbot at tegdturli el cu Una


garia. Incercarea lui a fost insa categoric respinsa din partea can.
celarului Kaunitz tocrnai cu motivarea ca acest simbol ar indis.
pune locuitorii Transilvaniei. In fata Mariei Teresia s'a vAzut no.
voit insusi contele Beth len a marturisi, ca in Transitoania foarte

putint doresc atipirea acestei fart to Ungaria, atilt de pufini,


'Inc& pinta for nicl nu poate fi &all in considerate. Vechia
independenta a Transilvaniei se afirma cu putere nu numai in
cuprinsul acestei tart, ci $i in regiunite limitrofe (Solnoc, Crasna,
Chioar, Zarand, Maramures), pe care dietete Transitoaniel nu

ooiau nici de cum sa to cedeze Ungarie1.1)


De altfel orientarea straveche a acestor parti anexe (pato
tium) spre Transilvania este deplin explicabilA prin consideratiuni
de ordin geografic si geopolitic intru cat, dup. cercetarile unui
specialist, intreaga reteaua de drumuri practicabile se indreapta din
Campia Tisei mai mull spre Transilvania decat spre Ungaria. Astfel

din 34 de drumuri ale acestei Ccimpii numal 12 sant orientate


spre Vest, tar 22 spre Est 51 spre Sudo Est.')
*

Generalul-comandant Carol Claudiu O'Donell, vlastarul unei


familii irlandeze $i fost prieten al Imparatului Francisc I, sotul

Mariei Teresia, fiind numit prevdinte at guvernului transilvan,


sosi la Sibiu in 27 Martie 1768. La 20 Iunie acelqi an trimetea
Curtii din Viena un referat temeinic aratand, ca cea dinMi pro#
blema, care trebue rezolvata este numirea unui episcop ortodox,
fiindca cea mai mare parte a locuitoritor Transiloaniei stint Roo
mans ortodocsi, iar prin autoritatea episcoputut total este cu
1) HOman-Szekfii, Magyar Tortenet (Istorte UngarS) vol. VI, p. 452.
) Laurlan Somegan, La fronttere occidentale In Revue de Transylvania,
Cluj, 1936, p. 179-187.

www.dacoromanica.ro

OSTERREICH OBER ALLES

167

putinta la Romani".1) Cercetdtorul care a descoperit in arhiva


din Viena acest referat, adaugd cd au ramas oarecum indispusi
consilierii imparatesti de mdrturisirea franca a Irlandezului. Ade.
vdrul mdrturisit de el in chip oficial fusese de altfel subliniat $i
mai inainte. Adam Francisc Kollar, tiparind la 1763 in Viena o
.editiune din scrierile lui Nicolae Olahus (Nicolai Olahi Mitropolitae
Strigoniensis, Hungaria et Attila) in comentariile, pe care le fdcea
textului din veacul al XVI.lea, nu se sfia sa arate ca era foarte
redusd populatiunea maghiara chiar in cuprinsul Ungariei. Si cu o
privire destul de pdtrunzatoare in tainele viitorului isi permitea
sa tipdreascd la Viena profetia Ca ,,aceasta parte a Europei din nou
pare a.si redobandi infatisarea anterioara asezarii Ungurilor aci".2)
Sub raport financiarneconomic tara era cercetata cu dedma,
nuntul spre a.i descoperi toate izvoarele de venit, care puteau fi
exploatate in folosul imparatiei. Conscriptiuni amdnuntite si pe.
dante tineau sa constate pretutindeni, la sate $i in orase, cu pe.
') R. Kutschera, Guoernatorli Transiloanlei. Sibiu, 1943, p. 70.
Cu privire la puterea de vieata gi de expansiune a elementului romanesc
1ransilvan incepura a se rosti favorabil publicigtli vremii. Astfel un cores.
pondent al revIstet sibiene Slebenbiirger Zetteng din 1786 (p. 103-104)
Band o descriere a comunei Apoldul de los, sublinia ca Romanii ti facurA im.
prestunea unel natiunt colosale
eine ungeheuere Nation, welche durch Sim.
plizitat and durch die wenigen Bedfirfnisse, die sie hat, sich fiber alle Na.
tionen des Landes emporhebt`. Inca de pe la millocul sec. XVIII incepuse a se
manifesta In cercurile conducatoare ale Monarhiei o nelinigte gi ingrijorare
cu privire la felurimea elementelor etnice rutene gt romane, cart degi trecu.
sera formal la aga numita unired cu biserica apusean5, in realitate ramasera
totugi sufletegte foarte apropiate gi influentabile de anume tendinte ale expan.
siunil rusegti In aga masura, [neat contele Francisc BarkOczy, - episcop catolic
In Agria mai tarziu mttropolit primat la Strigoniu), - se stmtise obligat a ra.
porta la Viena In 1751, ea In cursul vizitatiunilor sale canonice, a putut sa auda
pomenindu -se la slujbele religioase numele tarului rusesc in loc de numele
M. Sale din Viena.
0 dovada despre penetratiunea ocrotirii rusegtt ;Ana la Brasov este gi
tabla de marmora agezata deasupra intraril prIncipale a bisericii Sf. Nicolae
din Schei purtand aceasta inscriptie cu stove aurites ,Pia liberalitate klisa-

beide Petroonae MonocratrIcis totius Reside Imperatricis Inoicfae. 111c


Sacer Locus est renovates Anno 1751'.
2) Adam Francisc Kollar, Nicol& Olaht Mitropolitae Strigontensis
Hungarla et Attila. Viena, 1763, p. 91. , Minima Hungariae portlo est, quae,
.1-lungaros sloe populum Hungarlco solum &lomat& utentem, habet.... pars

ista 5uropae earn faciem resumere oldeatur, quae 1111 ante adoentum
fiengarorum fate.

www.dacoromanica.ro

168

I. LUPAS

nibila exactitate, toate realitatile impozabile. Comisiuni speciale


elaborau felurite proiecte pentru imbunatatirea agriculturii, a ea)*
nomiei de vite, a industriei si a comertului. Sasii care nadajdui*
sera sprijin efectiv din partea carmuirii vieneze, au ramas foarte

deceptionati vSzand ca aceasta nu era aplicata sa tins seams de


traditionalul for monopol comercial in cuprinsul Transilvaniei, ci
ii lasa in voia intamplarii sa poarte - cum vor sti lupta de con.
curenta cu negustorii de origins greaca, armeana si evreiascA,
strecurati mereu in aceasta Cara. Este interesant de constatat ca
industria primitive romaneasca, in deosebi aceea a pivarilor prow
ducatori de Coale si de penury pentru haine, s'a putut afirma cu vi.
goare, facand serioasa concurerta fabricilor de postav ale bresla.
silor sasi din Cisnadie si din Sibiu. S'au pastrat rapoarte oficiale
dela 1769, cuprinzand plangerile acestora impotriva celor care cum.
parau panura pregatita de pivarii Margineni (Romani), reducand
astfel putinta de a desface postavul fabricat de breslele sasesti. Ca
mijloace potrivite pentru curmarea acestui neajuns ei cereau sa
fie restransa productiunea Marginenilor cs sa se is masuri, pe cat va
fi posibil, spre a se interzice Sasilor din Transilvania sa mai poarte
tundra romaneasc(1.1)
Iats deci industria taranilor romani in plinS desvoltare, pro.
ducand deajuns nu numai pentru acoperirea propriilor trebuinte de
imbracaminte, crprisosindu.i chiar 1i pentru intolirea taranilor sasi 1

Soarta iobagilor s'a inrautatit in mare masura In cursul vea


cului at XVIII.lea. Sub stapanire austriaca arendatorii straini nu mat
respectau vechile obiceiuri locale, ci incepusera a dijmui far

crutare tot ce gaseau la casa bietului tAran-iobag. Catanele im.


paratului, incartiruite prin sate, iai bateau joc de tarani maltra*
tandu.i in felurite chipuri, incat multi dintre ei Isi paraseau casele
si insOimantati porneau in pribegie peste munti. La 1726 se plan.
geau satenii din Arpasul de jos ca, venind executori asupra for
au inceput s&i chinuiasca, inchizandu.i iarna in cotetele porcilor,
tinandu.i nemancati, stropindu.i cu ape rece $i silinduFi sa joace
desculti
Geologul austtiac Hacquet, avand ocaziune sa cu1)

I. Moga, Politica economics austriaca Si comertul Transilvaniel

In Anuar vol. VII, p. In n. 2 ,... ware es eine hellsame Sache, -wenn es etwa thun

Itch sein kbnnte, dass denen Sachsen die roallachische Zundra zu trageir
verbothen miirde`.

www.dacoromanica.ro

OSTERREICH UBER ALLES

169

noasca asupririle indurate de Romanii din Transilvania, scrie ca ei


erau sortiti numai pentru munca cea mai grea $i mai umilitoare

neauzind dela nimeni vreun cuvant bun si neavand niciodata


sarbatoare. Numai atunci I i aduceau aminte de ei, cand Ungurut
$i Sasul nu mai putea, on nu mai voia sa poarte sarcina. Atunci
Romanii erau siliti sa ispraveasca pal-tea cea mai grea de munca.')
De aceea a izbucnit revolta masselor populare in sangeroase ras.
coale taranesti, cum a fost cea puss la cale de Sarbul Pero Se.
ghedinat din Pecica, (jud. Aradutui) la 1735 sau cea secuiasca
dela 1764, cunoscuta sub numele de Siculicidium" (uciderea
Secuilor) din pricina impotrivirii for la organizarea regimentelor

de granite sau cea terminate in vara anului 1774 cu macelul


dela Saliste" 2) sau cea cu atat de larg rasunet in Odle europene:.
rascoala taranilor romani din Munlii apuseni, sub comanda lui
Horia, Closca at Crisan (1784).2)

Alta forma de manifestare a nemultumirilor taranesti prici.


nuite, in afara de motive de ordin social.economic, .mai ales de
necrutatoarele persecutiuni religioase, o prezinta frecventele
emigratiuni atat spre Tara Romaneasca, unde oamenii spuneau pe

la 1750 ca Transilvania intreaga ameninta sa cads asupra for, cat


$i spre Moldova, ai caror domnitori solicitati de Curtea din Viena
sa trimeata inapoi pe acesti pribegi ardeleni, raspundeau ca nu le
este data putinta sa satisfaca cererea aceasta. Cei trecuti In Sudul
Carpatilor formau sate intregi, cum e cazul de ex. cu satul Ciofran.
geniUngureni Intemeiat in 1765 Imprejurul bisericii" carmuite
de egumenul Nicodim, trecut si el din Transilvania in Tara Ro.
maneasca.4)
I) Cf. 1. Nistor, Emigrarile de peste munti. Bucuresti, 1915, 20-21 gi
$t. Metes, Situatia economica- a Romcini tor din Tara Edgard SLIM. Cluj, 1935,

p. XLVIII-IX.

2) G. Bariltu, Para alese din istoria Transiloaniel, vol. I, Sibiu, 1890,

p. 495-63 ,Dintre Salisteni ramaserA vreo douazect morn de gloanjele signor ;


call vor fi fost gi raniji dintr'Ingii, nu se spune. In aceasta tarn carnea de Roman
a fost totdeauna foarte leftina - adauge G. B. - in chif compatriotilor acestui
popor.
8) N. Densugianu, Revolutionea tut Horia. Bucuresti, 1884; I. Lupas, Riis-

coala foranilor din Transiloania. Cluj, 1934. N. Firu, Reoolutia tut Horia
in Bihor. Oradea, 1925, I. Borog, Rapoartele judetului Caras $1 ale In.
formatiunt despre reoolutia tat Horia in Analele Banatulul 1931, ySt. Metes,
Lcimuriri nouci prioitoare la reoolutia tut Norte, Sibiu 1933, D. Prodan,
lascoala tut Norte in comitatele Cluj Si Turda, Cluj 1939 (teza).
4) I. Ionascu, leromonahul transiloan Nicodim in Tara Ronal:eased,.
in Volumul omagial I. Lupag. Bucuregti, 1943 p. 365.

www.dacoromanica.ro

470

L LUPA$

Dela o vreme, oficialitdtile ingrijorate de teama sill nu rdmAnd

Transilvania pardsitd de bratele muncitoare ale poporului de ban


ltind ') vivum aerarium - au incredintat regimentelor de gran
nita infiintate in zilelele Mariei Teresia supravegherea trecdtorilor
') La 7 Iunle 1746 se plangea Ladislau Palakai, Iudele suprem at now
bililor din comitatul Solnocului inferior, ca nu a putut incasa ,portiaa (birul)
din cercul Becleanului, nici cu execu(ie militar5, caci birnicii fug cu stele
intregi In Moldova (mivel mar egesz falustul szoknek Molduvaba) ... A scris
gi judelui din Bistrita sa incerce a.1 impledeca la trecerea prin pasurile din
mun(i, dar nu nadajduegte sa poatA ft impiedecati decat cu insemnatd fort5
militar5, cad numat din comitatul nostru au fugit Ora acum jurnatate si multi
altii se pregatesc sa fugA (mtvel csak a ml vdrmeggenkbtil felesen aufugial.
fanak eddig es vannak keszulo szandekba
sokan mentenek s igyekeznek
menni. Kacsko 7 lunii 1746. (Duna o conic pastrat5 la ftriegsarchio.ul din
Viena, Nr. 208 A. 1746)
CA trecerea poporului din Transilvania peste mun(i, spre Moldova $t
Tara Romaneasc5, nu era un fenomen izolat, ci un proces continuu, apare gi
din repetatele Incercari de a pune stavila acestui proces, intervenind la car.
muitorit thilor romane cu rugamintea staruitoare, sA la masuri pentru a con.
strange pe cei fugiti sa se intoarc5 la locul de unde au plecat. La o astfel de
interven(iune r5spunde Grigore Ghica, Domnul Moldovei, printr'o scrisoare a

sa din lasl, adresat5 baronului Heinrich von Penkler la 13 August 1764:


.Nella stimmatissima lettera, the Vostra Eccelenza ml scrisse at 18 del mese

passato essendomi statta intimata la restituzione di certi abitanti di Transitoania, che passarono ad abitare in Moldavia, non manco di rispondere,
che mentre it mio viaggio da Costantinopoli per qua mi si recc6 una lettera
dell
Vice-Generale Sign. Conte di Mantooa indirizata al Mio Praedecessore, nella quale si chiedeva la restituzione di simil genie, ed un altra
anche dell 'Istesso Signore e medesimo tenore dopo it mio arrivo a lassi
non ho mancato di proporre ai Boiari di questo Principato contenuto delle
dette lettere, 11 quail, oltre ch'in nessuna maniera non approvano detta do.
11

mande. Baronul Penkler trimite scrisoarea Int Grigore Ghica in original cance.
larului Kaunitz la Viena marturisind, ca dup5 opinia Int nu ar ft alt mijloc de

a oprl in victor ,pagubitoarele trecerr ale familiilor romanesti din Transit.


vania spre Moldova decat prin o paz5 severs la granit5, ca sa nu poatA g5si
oricand drum liber (... scheinet mir das einzige Mittel zu seyn, derley schad.
lithe Clbertretungen fernerhin zu verhindern, dass man auf unserer Seite
die Augen babe und solche Vorkehrungen mache vomit derlei dignostirte
Leute sich also leicht zufltichten, deren Ubergang schwer gemacht werde, und
ste hierzu den Weg nicht allezett offers finden, kein anderes Mittel wird wohl
nicht seyn`). Kaunitz transpune gi raportul baronului Penkler gi originalul
scrisoril lul Ghica in competen(a Consillulut antic de fazbolu (K. K. H. Kliegs.
rath) cu data de 30 Oct. 1764. (Actele se p5streazI In Kriegsarchlo - acum
Ileeresarchlo din Viena - Nr. 1357 din 1764).

www.dacoromanica.ro

OSTERREICH USER ALLES

171

din munti, dispunand ra pe cei ce plecau in pribegie sai intoarca


din drum. In vara anului 1761 au putut fi intoarse din drumul
for spre Moldova 500 de familii romanegti pornite din comitatul
Dobaca In pribegie spre Cara fratilor din rasaritul Carpatilor, iar
mai tarziu patruland capitanul Petauer din jina (jud. Sibiu) cu
ostagil sai potecile ascunse prin desigul muntilor, la 1776 a

izbutit sa intoarca din pribegia for spre Tara Romaneasca un


numar de 400 familii taranegti. Tot aga a procedat gi capitanul
Caliani supraveghind trecatorile din muntii Hategului. ') Nu
numai din Transilvania propriuzisa, ci gi din Campia Ara.
dului au izbutit persecutiunile religioase ale catolicismului domi.
nant sa alunge considerabile masse de Sarbi gi Romani ortodocgi
in cursul anilor 1751-52 tend agenti ai tarevnei Elisaveta Petrov na
1nduplecara peste 30.000 ortodocgi sa emigreze in Rusia, coloni.
zand acolo Noua Serbie". Printre ei se gaseau gi locuitori din
opt comune aradane cu majoritati romanegti. Din statisticele in
tocmite pe baza datelor pastrate in acte oficiale din prima juma.
tate a veacului al XVIII.lea, rezulta ca populatiunea romaneasca
1) Despre capitanii Petauer gi Caliani, care au reugit sa tntoarcA sute
de familli romane din pornirea for peste munti spre Tara Romaneasca, cf.
I. Lupag, Istoria bis. a Romailor ardeleni. Sibiu, 1918, p. 166. La 14 VIII. 1761
raportase din Ordstle generalul Buccom Consiliului de rAzbolu din Viena, ca

din comitatul Dobdca porniser5 spre Moldova nu mai puffin de 500 familli,
pe care a reugit tnsA a le Impiedeca sa treac5 muntii gt dupace le.a adunat
din ascunzigurile for prin codrii, le.a fAcut sa puna luramant formal ca vor
rAmAnea credincioase Maiestatii chesarocr5egti gi vor parAsi gandul de a mat
emigra in tali straine. Ca sa.1 poat5 tndupleca pe RomAnii porniti spre Mob
Bova sa face acest jurAmant, bra Inspaimantat tntai Impuscand gf spAnzurand
pe dol. dintre conducAtoril lor, iar pe altil condamnanduil la mimed silnica de

tate 5-10 ani sau tratAndtui cu lovituri de tolag (... die zwei Hauptver.
brecher, nachdeme der erste Anfahrer
bereits vor einigen jahren einig
wallachisches Volk zu dreimahligen kleinen Emigrationen verleitet, solche
auch wirklich an mit verursachet hat, gleich bet dem Anfang der Affaire tod
geschossen worden, nach ausgefallenen Stand.Kriegsrechtlichen Sentenz in loco

delictl aufgehenket, von denen im minderen Verbrechen VerwIckeite aber a


proportione deren unterioffenen Umstanden Zweye zur respective zebu. und
funfjahriger SchanzArbeit nacher Karlsburg condemniret, und die ubrigen
mit StockStreichen abgestrafet, folglich nachdeme sie vorher emu formliches
Ayd lhrer Konigl. Mayestat kunftig treu und gehorsam zu verbleiben, mithin

von fernerer Unruhe und Endgrirung in fremde Lander sick ganzlich zu


enthallen, abgeleget, ihren Vorstehungen ubergeben wordee. (Arhiva canc.
aul. trans. nr. 268 C. din 1761. Cifra de 400, reprodusa la S. Dragomir, vol. 11,
P. 366, trebue considerate ca eroare de tipar, deoarece textul german indica
15murit 500.)

www.dacoromanica.ro

172

1. LUPAS

dela aceasta granite de Vest era element' de bastincl in regiunea


Aradului, dispunand de incontestabild superioritate numerics si economics. Din 164 localitati 137 erau curat romarze$11, 23 cu popu.
latiurre romaneascd in majoritate, avand un total de 8050 gospoo
&frit romane, deci
; localitsti curat ungare nu erau decat 4,
unguresti majoritare 2 cu un total de 436 gospodarit, deci 4.07%
localitati curat germane : 1, gospodarii raslete 130; un total de 786
gospoclarti deci 2/0; localitati curat sarbesti : 1 cu 321 gosp. + 192
gospoddrii raslete, total 513 gospoddrii deci 5.5/0. Tar in 97 lo.
calitati mixte erau 69% Romani, 180/0 Sarbi, 8 /0 Unguri $i 5/0
Germani. )
Curentul de masiva emigratiune a Romanilor transilvani spre

Muntenia si Moldova este, fare Indoiala, de origine mai veche


decat patrunderea statornica a imperialismului austriac.habsburgic
In teritoriul dintre Carpati si Tisa la sfarsitul veacului XVII. Dar
intensificarea gi perpetuarea lui in cursul veacului urrnator, In

proportiuni cu totul nelinistitoare pentru politica vieneza, aratd


cd agentii acesteia nu au reusit nicidecum ss realizeze vreo se.
rioasa cucerire de ordin sufletesc, nici sa inspire vreun sentiment
de incredere in paturile adanci ale numeroasei populatiuni roma.
nesti din cuprinsul Transilvaniei. Acest fenomen istoric transilvan,

de durata seculars, mai dovedeste Inca un lucru asa zisul regim


fanariot, zugravit de obiceiu in cele mai intunecate colori, nu
putea sa fie cu mull mai abuziv si mai pacatos decat cel austriac.
Dace ar fi fost, cum s'ar explica numarul covarsitor at Romanilor
porniti sa se refugieze In tare (peste munti) cats vreme se stie,

ca nu e nimeni inclinat sa fuga de bine si sa alerge spre rau ?


Exodul spre Tara Romaneasca a sporit si mai mutt in cursul
veacului al XIX.lea, dupe ce regimul domniilor pamantenea (nab

tionale) r incepuse a exercita o mai mare putere de atractiune


asupra Ardelenilor cu spirit de initiative, fie in domeniul intres
prinderilor economice.comerciale, fie in ogorul culturii.

') Gh. Ciuhandu, Romani! din Campla Aradului de acum cloud macurl. Arad, 1940, p. 256+320. Cf. pi Z. Pacliganu, Der rundnische Charahler

Siebenbiirgens im Spiegel des ungarischen Schrifttums in publicatiunea


Siebenbiirgen. Bukarest, 1943, vol. I., p. 415-423.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR


TRANSILVANE
I

S'a rostit si se repeta adeseori cuvantul ca satele nu au istorie.


1_In cuvant, evident, lipsit de temeiul adevdrului. Isi au si satele
istoria for intemeiatd pe nesdruncinate traditiuni strdvechi, frd.
mantata de patimi uneori mari alteori marunte, inviorata de super.
stitie si de credintd, izbitd nu odata de flacara razvratirilor sangeroase

si acoperita, prea adeseori, de valul uitarii. Adel/drat ca pentru a


reinvia, pe temeiuri documentare, trecutul satelor, este necesard o
lucrare mult mai anevoioasd decat pentru reconstructiunea istoricd
a vigil dela oras. Cam vreme documentele relative la trecutul
aglomeratiunilor urbane sunt si mai numeroase si mai bine pas.
trate, cercetatorul vietii istorice rurale intampina la tot pasul
felurite dificultati, explicabile prin nurndrul redus al insemndrilor
si documentelor, de obiceiu defectuos redactate si numai intam.
-plator pastrate, in legaturd cu anume momente din vieata obsteasca
sau particulars a satenilor.
De aceea orice fdramd documentary privitoare la vieata
rurald, din tot cuprinsul pdmantului romanesc, poate prezenta in.
teres deosebit, contribuind la sporirea si adancirea cunostintelor
istorice in oricare din numeroasele tdri", cari dela 1918 inainte
s'au invrednicit sd constitue imprcund Romania intregitd. Cu atat
mai viu si mai statornic trebue sd fie interesul, menit sd.1 tre.
zeasca documente relative la vieata satelor romanesti din cuprinsul
Transilvaniei, unde conducerea vietli urbane si de Stat fiind yea.
curl de.a.randul monopolizata de privilegiatele natiuni" exclusi.
viste ale constitutiunii feudale, elementele etnice autohtone numai
rareori au reusit sa strabatd pans la carma Voevodatului si a Prin.
patului transilvan sau la aceea a vreunuia din numeroasele orase
din cuprinsul Tarii transilvane. Impreiurari de vaditd vitregie a

www.dacoromanica.ro

174

I. LUPAS

sortii $i de perseverenta ostilitate din partea carmuitorilor strain*


au determinat romanimea transilvana sa ramana in covarsitoare
majoritate adapostita In stravechile sale asezari satesti, retrasa ca
melcul in gheoace, pastrandu.si ad $i sporindu.si mereu capitalul
biologic uman, spre a $i.1 putea valorifica mai tarziu la plinirea
vremii" in interesul propriei sale existence') $i spre binele Statului
sau national, in a carui infaptuire a crezut totdeauna cu credinta
neimputinata.

0 intamplare norocoasa m'a ajutat sa gasesc in podul pri.


mariei din Saliste, aruncate printre vechituri netrebnice, doua
registre in cari judecatorii scaunului" obisnueau sa pastreze textul
scris al sentin(elor pronuntate in chestiuni de mostenire $i de
impartire a proprietatilor ramase pe urma satenilor decedati. Aceste

registre, numite cu terminologia latina tradi(ionala in Transilvania


nprotocoale divisionale",2) aveau printre foile for un numar in.
semnat de acte scrise romaneste de catre inatai satenii, cari tineau
sa fie cunoscuta si respectata ultima lor dorinta cu privire la
felul cum sa fie impartita chivernisita de calre urmasi intreaga
agonisita vietii lor. Interesantele scrisori, cu vechia for chirilica

uneori citeata alteori destul de incurcata, au izvorat fireste, in


cele mai numeroase cazuri, din condeiul unor protopopi, preoti,
dascali, zugravi sau crasnici locali, dar sunt cateva scrise de sim.

plii sateni ca Petru din Mag (1735), Stan Carjooet din Saliste
(1787), Petru Zeicu din Tilisca (1791), Loan Patna din Gales (1794)

Oprea Cornea din Sibiel (1810) $. a.


1) Cf. Lucian Blaga, Die Seek des rumanischen Dories In pubilcatiunea Siebenbiirgen. Bukarest, 1943, vol. I. p. 131. ,Das Dorf hat sich nicht

versuchen und in die Geschichte verfahren lassen, die andere fiber unsere
Kiipfe hinweg gestalteten. Es hat sich jungfraulich und unberuhrt in der Au.
tonomie seiner Armut und seiner Mythologie far jene Zeiten erhalten, wo es
die sichere Grundlage einer eigenstammigen rumanischen Geschichte werden.

konnte.
2) Prothocollum Dioisionale Sedis Szeliste existentibus ludicibus Ordinariis eiusdem Sedis a Georgio Werdero et Petro Binder institutum Anno 1738
Dies Mali'. Acest ,protocol divisional" are la tnceput si un motto, Drum mein

Herze sei zufrieden, Denn der Himmel nur allein Kann dein Gluck und Unt
glack schmieden, Dem muss to gehorsarnb sein.
Al doilea este Prothocollum Dials fondle Sedis Szelistensis existente
ludice ordinario Generoso ac amplissimo D.no D.no Daniele de Bittern met
ritissimo institutum et per Danielem Hosmann de Rothenfels eiusdem Sedis.
Secretarium Judicialem incepium anno 1760 Decembri*.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUN1 DOCUMENTARE LA ISTOKA SATELOR 7RANS1LVANE

175

Existenta unor tarani romans arturari in veacul al XVIII.lea

nu va surprinde pe cine tie ca documentele istorice amintesc de


repetate on Inca din cursul veacurilor XV-XVI astfel de tdrani
din Sudul Transilvaniei, trimisi adesecri in misiune de cdtre con.
ducdtorii orasului Sibiu la Domnii Tarii Romanesti, cum erau
cnezii rasinareni sau inteleptul Oran Dumitru din Saliste, despre
care Barba, banut Craiopei, putea sa scrie la inceputul veacului
XVI Sibienilor cuvinte de laudd ca acestea : Multi oameni mi.ati

trimis Domnia.Voastra, dar un om mai bun decat Dumitru nu


mixati trimis. $i imi este drag si va slujeste bine si drept
Sa
credeti D.Voastra ceea ce va spune Domniei Voastre, cuvintele
acelea sunt inteadevar ale noastre" ') Fenomenul taranului stiutor
de carte in regiunea aceasta se explica si prin existenta unui In.

ceput de invdtamant primar romanesc Inca din veacul XVI si


I.a jumatate a veacului urmatcr. Cele mai vechi scoale romanesti
sunt cele amintite la Brasov, Geoagiu, Hateg, Caransebes, Saliste
(inca din sec. XVI), Boita si Fagaras (1657). Erau modeste scoale
cladite si ocrotite sub adapostul bisericii strabune, ai carei slu.
jitori primeau dela capeteniile for ierarhice indrumarea sd.si !tn.
plineasca, pe langa slujba altarului, si datoria de a lumina po.
porul prin scoala si afara de scoala. Lin mitropolit transilvan de
valoarea si faima lui Sava Brancovici.Brancoveanu intelegea chiar

sa is prin soborul dela 1675 hotararea, obligatorie pentru toti


preotii romani din cuprinsul acestei jars, de a infiinta asa numi.
tele scoli duminecale impartasind indata dupa serviciul divin in.
structiunea necesara tineretului in satele unde nu era coala.2)
0 irnpresionanta dovada despre setea de carte romaneasca a
tdranimii transilvane oferd si textul unui testament salistenesc dela
mijlocul veacului at XVII.Iea, din cuprinsul caruia rezulta, ca in.
teresul pentru izvoarele de lumina, tasnite in vremea aceea din
capitala Moldovei mitropolitului Varlaam si a lui Vasile Lupu, se
trezise nu numai in cercurile conducatorilor bisericesti ai Transit.
') Cf. I. Lupas, Realltati isforice in Voenodatul Transtluaniel din sec.
XII- XVI. Bucuresti, 1938, p. 8. cf. si Anuarul Inst. de Isl. Nat. Cluj, v. IV, p. 65.

2) Marina I. Lupas, Mitropolitul SIDd Brancouici 1656-1683 Tezi de


doctorat. Cluj, 1939, p. 691 pentru sa se mai fntareasca si pruned, neflind
iscoala, unde sa fnvete, tot crestinul sa.si dues pruned la biserica gI papa,
dupace va isprgvi slujba bisericii, sa faca stire cum sa stranga pruncil in bi
series sa fnvete cum este serfs mai sue.

www.dacoromanica.ro

176

L LUPAS

vaniei, ci incepuse a strabate Ora jos in straturile taranimii dor.


nice de lumina si capabile de progres. Intr'un protocol at scau.
nului Saliste s'a pastrat textul german at testamentului facut de
vaduva Stanca, sotia decedatului Oprea Alamanut din Saliste, la
28 Noemvrie 1651. Aceasta vaduva credincioasa, simtind ca i se
apropie obstescul sfarsit, a tinut sa ramana scrisa in protocolul
scaunului" dorinta ei cea din urma cu privire la Impartirea sme.
ritei sale avutii intre doua fiice si doi fii : Stanciu si Oprea. Despre
acesta din urma spune testamentul, ca si.a primit din mostenirea

parinteasca parted ce i se cuvenea, cand a plecat in Moldova sa


inoete carte, Schrift zu lernen".') Intrebare, daca din acest Oprea
Alamanut, fiu de Oran salistean care si.a luat partea de mostenire
MI cu gandul usuratec de a o mistui in petreceri ca fiul risipitor
din Evanghelie, ci numai ca s'o alba la indemana pentru cheltu.
iala drumului spre invatatura si carte romaneasca, nu va fi rasarit
vreun calugar sau vladica invatat din jumatatea a 2a a veacului
XVII, ramas pans in timpul de fats cu totul necunoscut dar cre.
dincios bisericii sale, spre deosebire de cunoscutul calugar Caioni,
-devepit in acelasi veac precursorul folklorului muzical romanesc 2).

'saran stiutor de carte trebue sa fi fost si cel dintai jude roma.


nest al comunei Apoldul de jos : Roman Carats, care impreuna

cu juratii Stan Popa 0 loan Popa, cu pargarii loan Tempea si


loan Popa junior facura la anul 1656 juramantul preluand car.
muirea acestei comune.8)
I) 1. Moga, 0 insemnare despre legaturile culturale cu Moldova in
sec. XVII in Anuarul Inst. de 1st. Nat. Clul III, p. 563 0 la I. Lupas. Doc.

1st. transilvane, Cluj 1940, vol. I., p. 251, ... so hat sie (Opre Alamanuze
Stanka)... irem soon Stanchul Alamanuze und dem Opre Alamanuze, welcher

ltzunter in Moldau verreisett die Schrift zu lernen, it geburendes dritteil...


tbergeben'.
2) Cf. Martian Negrea, Un compozitor roman transiloan din sec.
XVII: loan Caioni (1629-1687. Craiova, 1940.
3) Johann Daniel Henrich, Monographic own Kleinpold lm Untermalde
In revista Kirchliche Blatter din Sibiu, 1910, p. 221 -3, .Endlich nimmt 1656
die Amtsfuhrung der Sachsen ganz ein Ende und wird im Stuhlsprotokoll mit
folgenden Worten angefilhrt : Anno 1656 hat geschworen der allererste Sude
(Richter) zu Kis-Apold: Roman Kerala, nachdem die Deutschen die Gemein

aufgegeben haben, Stan Popa juratus und Juan Popa. Die Burger Juan
Tempea und Juan Popa junlore.

www.dacoromanica.ro

177

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

II.

Documentele taranesti, aflate in pomenitele protocoale divisio.


ale" aunt mai cu seama din cursul veacului XVIII. Nu s'au pastrat
toate in forma originalului autentic romanesc, scris cu chirile, ci

unele numai in transsumpturi", civil pregatite de functionarii


Scaunului tot cu scrisoare romaneasca, dar cu ortografia alterata de
-copisti siraini, iar cateva in traducere sau de.a.dreptul in redactare
.germana. Cele mai multe sunt testamente taranesti, dictate in ceasul

mortii" sau cu limbs de moarte" din partea unor batrani, care


tineau sa piece din valtoarea acestei lumi de tarana spre linistea
vesniciei cu gandul impacat, ca urmasii for nu se vor galcevi
pentru mostenirea parinteasca, ci vor respecta cu sfintenie disposi.
tiunile testamentare privitoare la impartirea ocinelor, pamanturilor
(3 urme de pamant = 3 Schuh Erden"), caselor, salaselor, gra.

dinilor (un pas de gradina"), fanatelor, locurilor de aratura, pa.


durilor, livezilor, viilor, telinelor, delnitelor, pamanciorului, fane.
ciorului, viisoarei (5 pasi de vie"), copurilor $i blidelor de moara,
-oilor, cailor, boilor" $i a oricarui fel de avere mobila sau imobila.

Adevarat ca in cele mai numeroase cazuri averea aceasta


spare foarte modesta, cum e $i firesc sa fie intr'un mediu al satenilor

din regiune muntoasa, cu pamanturi putin fertile, ai caror mici


proprietari au reusit insa de.ailungul veacurilor de stapanire strains

sa.st afirme cu deosebita vrednicie calitatea de tarani liberi,


neingenunchiati la treapta iobagiei, impotrivindu.se cu barbatie
repetatelor incercari de a fi despoiati de vechile for drepturi si
avand, in orice imprejurari, curajul sa.si apere cu indarjire sa.
racia si nevoile $i neamul". ')
9 In conscriptiunea oficiala din 1721-1722 sunt indicali ca Romani proprietari (Possessionati Valachi) In Saligte 435, to Gales 75, in Tilisca 107, in
Vale 92, In Sibiel 105, In Cacova 92, deci in total erau In satele din Scaunul
Salistei 969 de tarani proprietari, avand . Salistenii 12.739 oigi capre, 66 stupi,
463 porci, 3709 vedre de yin, 355 boi de fug, 143 vaci, 356 cal si iepe. Gale.
genii 1811 of gt capre, 45 porci, 838 vedre de via, 18 boi de lug, 32 porci,
42 cal si iepe. Tiligcanii 3507 of gl capre, 22 stupi, 118 porci, 63 vedre de yin,
92 boi de jug, 123 vaci, 107 cal si lepe. Valenii 3264 of gt capre. 2 stupi,
117 porci, 775 vedre de vin, 111 boi de jug, 60 vacs, 93 cai gt iepe. Sibierenli
4907 of gi capre, 6 stupi, 150 porci, 126 vedre de vin, 106 boi de jug, 53 vaci,
41 cal si iepe. Cacovenil 1721 of si capre, 3 stupi, 53 porci, 82 boi de jug,
38 vaci, 68 cal gi iepe. cf. Fr. Schuller, Zroei Konskriptionen des einsligen
Hermannsfadter Stuhles aus dem Beginne des 18. Jahrfzunderts In Archio
des Verelnes fur sieb. Zandeskunde 1903, p. 88 sq. In toate satele din Scaunul
Slbiulul erau 2250 proprietari romard IPossessionati Valachi) si 1170 proprie-

Earl sa$1 (Possessionati Saxones) avand laolalra s 36.698 of si capre, 2090 stupi,
7803 porci, 109.589 vedre de yin, 4485 boi de jug, 3539 vaci, 3173 cai gi iepe.
(Ibidem, p. 314).

12

www.dacoromanica.ro

178

1. LUPA$

Cine isi va lua osteneala sa citeasra in intregime textul dog


cumentelor ce vor fi publicate in vol. II din colectiunea Documente
istorice transilvanea, va putea descoperi in cuprinsul for si tarani cu_
avere respectabila ca Dan Dordea care cazand in boala de moarte"

lass la 11 Noemvrie 1735 fiului sau Dan, ginerelui sau si Inca


unui copil mai mic", pe langa o turma de aproape 300 de oi,,
casa, curte, gradina, surd, grajduri, pamanturi, fanate, o canepiste
in lunca si doua vii : una dela mosul Hertia" si alta via cea
noun ", precum $i bani, cal, vacs, boi, padurea $i curatura de
pe fundatura ce iaste in dosul grajdiului ..." El se gandeste sa

apara impacat in fata lui Dumnezeu, de aceea dispune ca unr


numar de 60 capete de VI si ceor mai ramanea, dupe impar.
teala dintre feciori si ginere sa le oanzci baba sa ma comcindeu..
Grija comandarii", deci a pregatirii sufletesti pentru calea,
din care nu mai este intoarcere - apare aproape in toate testa.
mentele taranesti, cu indatoriri crestinesti impuse urmasilor de a
face objsnuitele pomeni" si de a plati sumele necesare pentru
sarindariu", uneori $i pentru saracuste", tot atatea servicii reli.
gioase de pomenire periodica, la slujbele dumnezeesti, a numelui
celor raposati in dreapta credinta $i cu nadejdea invierii de obste.
Uneori grija comandarii is proportiuni destul de insemnate ca in
testamentul lui Opris Ioan din Tilisca indemnandu.1 sa cinsteasca
(la 20 II. 1756) surorii sale Ana fanatul din Magura, ca sa.1 spelesi sa1 grijeasca", jar case si oia sa fie pe comandare, 0 cat
va ajunge $i la datorie, cat nu va ajunge, sa plateasca toti, c'au
facut datorie cu mama lor, c'au dat la oraciu la Osorhei (Tg..Mures),
de au vindecat la ochi pe muma for ".') Iar Toma Dordea din Vale,
1) Pentru vindecarea boalei de ochi alergau deci satenii pans la Tg
Mures la un ,vraciu`, Inainte de a se fi intors dela Viena vestitul oculist, but
,Popii Tunsu` din Sadu, Ioan Pluariu Molnar, care In cariera sa de ,dof tor In
tamaduirea ochilor ajunsese la faima asa de mare, Incat In cazuri grave era
chemat si la curtea Imparaleasca, far la 1792 a devenit cel dintal profesor de
oculistica la Cluj. cf. I. Lupo, loan Pluariu-Molnar : Vleata :1 opera sa In
colectiunea Studli, conf st comuniccirt istorice, vol. III , Sibiu, 1941, p. 62. Nu
trebulau a alerge bolnavii din satele Sibiului totdeauna pana la rase dep5r.
tate, caci se g5seau uneori si to apropiere tArani iscusiti In tamAduirea boalelor,

cum era d. e. Ion Drmonea din Porumbacul de jos, amintit to conscriptiunea


dela 1722 ca unul care pentru still* lui doftoriceasca fusese scutit de serviciile
lot:as:rest! si in tratamentul cArula se afla pe la 1744-46 voinicul Alimos ,avand
un picior stricat foarte rgu sl putAnd dobandi doftorie dela Drmonea". Cf.
Stefan Metes, Situatia economic& a Romanilor din Tara F&garasului, Cluj,.
1935; studiul introductiv.

www.dacoromanica.ro

179

CONTRIBUTIUN1 DOCUMENTARE Lk ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

dupa ce dispune (la 30. XII. 1815) sa fie impartita toata agoniseala vietii

sale in mod egal intre el $i sotia sa Safta, impune acesteia obli.


gatiunea sa.1 comande din partea ce i s'ar cuveni lui, cu sard.
custe, cu sdrindar, cum se cade $i ce va mai ramanea" sa revind
mamei $i fratilor sai. Onea Morar din acelasi sat ddruieste 30
de of de pomand la toti diecii bisericii" adaugand la sfarsitul te.
stamentului ca lasd din mosiile sale un loc care va fi de treabd ...
sa fie of sfintei biserici de pomand si de pomenire (3. X. 1815).
Maria, fata lui Dumiku Badila din Sibiel, ddruindu.si partea de
avere surorii sale Ana (24. XII. 1822) lasd cu limbs de moarte" sa
o comande ') ca pe o crestind", sa.i facia sarindar $i sirdcuste
$i sambetele la 40 de zile comandarea sufietului ..., adicd pomand".
Nu lipsesc din textele testamentelor nici diferite formule de blestem

pentru urmasii care nu ar voi sa respecte intocmai dispositiunile


din cuprinsul lor, cum tinuse $i mentionatul Dan Dardea sa adauge
ca un postscript al testamentului sau cuvintele : iard eu las cu
blastam, cei ce vor strica aceastd tocmeala ".
Alt generos donator sdlistean Ioands Mosora, de asemeni
Oran cu avere considerabila, arata in testamentul sau dela 28 XII
1762 ca ceasul mortii i.a venit fara veste, cu grabs" si n'a fost
gata de acea cale"... Dupa ce a muncit" cu sotia sa Ioana intea.
ceasta lume mult si intr'o dreptate arnandoi", lard de ale sufle.
tului nu a putut griji", s'a hotarit sa lase o vie in sama biseo
ricii care se face acuma cu hramul Indlicirii, in breazda cu Savu
Tipuritd, $i cine va tine via, sa dea banii la bisericd, $i un fanat
in luncd in breazda cu nepotii, las de comandare. Si asa las eu
cu sufletul mieu la ceasul mortii, dard cine s'ar ispiti a mai mica
ceva din ce am lasat eu, acela sa dea sama inaintea lui Dump
nezeu la infricosatul judet". Aci este vorba de Biserica cea mare
din Saliste, a carei constructiune inceputd curand dupa rascoala
calugarului Sofronie din Cioara (jud. Alba) si intrerupta de repe.
tate on prin masurile arbitrare ale autoritdtilor transilvane catolice,
1) Incercarile principilor calvini ai Transilvaniei din sec. XVII de a im.
pune vladicilor s'a desflinteze obiceiurile romaneti dela prohod, cum erau
bocetele (megholtakkal val6 beszelgetes) qi comandarea (komandorazds), au
ramas lipsite de orice rezultat. Un istoric al bisericii maghiare, Revesz Imre,
neintelegand rostul cuvantulul din urma, i s'a dat lamurirea a el nu este
decat ,echivalentul termenului latin commenda in sens de donatiune biseri.
ceasca (pomana) facuta din partea celui raposat sau din partea familiel sale"

Anuarul Inst. de 1st Nal. Cluj, vol. VII, p. 729.


12*

www.dacoromanica.ro

180

L LUPA$

permanent ostile bisericii ortodoxe, nu a putut fi terminata decat


dupa inlaturarea numeroaselor piedeci gi opreNti aruncate din
partea oficialitatii in calea stradaniei for insufletite de aqi avea o
biserica potrivita cu impunatorul numar at bunilor credincio0 din
acest puternic sat de munte. Dupa statistica dela 1762 erau in
numai 19 familii unite", avand laolalta 9 preoti uniti, iar
Sa
815 farntlii ortodoxe nu aveau nici preot, nici biserica potrivita
pentru atata multime de cretini, caci biserica cea veche din veacul
XVII, pe peretele careia fusese eternizat la 1674 numele marelui

ierarh Sava Brancovicii) le.a fost rapita de uniti, wzand ace*tia


la 1739 exact pe acelqi loc alta inscriptiune, in care numele ml
tropolltului Sava era inlocuit cu at episcopuhri Inochentie (Klein)
protopop Tatomir".2) Iar bisericuta cladita
si cu acela .al Sall
la 1742 de o singura familie (fratii Candea) in Gruiu, in preajma
codrului dela Neted" *i a plaiului Zapodiei" era cu totul nein.
capdtoare. La 24. V. 1773 au fost opriti Sali Venn saqi continue
cladirea marei for biserici sub cuvant ca pentru aceasta insem.
nata lucrare ei ar fi uitat sa ceara incuviintarea inaltelor locuri
dela carma tarii.8) Iar cand o cerura, li s'a raspuns din Sibiu la
23. VI. 1774, ca trebue sa se adreseze Curtii din Viena, ceea ce
ei au i facut fard intarziere. Dar cercurile vieneze erau neintre.
cute in maestria de a incurca si intarzia lucrarile mai ales cand
era vorba de Romanii care refuzau cu indaratnicie sa primeasca
.legea imparatului". Abia la 2. III. 1779 prime*te Magistratul Si.
biului indrumarea Cancelariei aulice transilvane din Viena sa cer.
ceteze : 1) daca unitii din Salite mai au biserici ? 2) daca se simte
in adevar trebuinta de a li se da voie neunitilor" saqi continue
cladirea inceputa si 3) daca au bani de ajuns pentru ispravirea
acestei biserici, de proportiile unei catedrale, fora sa impovareze
prea mult cu colecte pe locuitorii satului, mic*orandu.le astfel pu.
terea de contributiune la vistieria Tarii.
') Marina 1. Lupas, Mitropolitul Sava Brancoyict 1656-1680. Cluj,
1939, p. 67.
') Anuarul Inst. de 1st. Nat. Ctui, vol. V, p. 496.

8) Dispozitiunea nr. 2409 din 24 V. 1774, ,Cum communitas non unita


pagi Szeliste iterato supplici suo libello ad continuandum opus erection's novi

tempi' se facultare demisse petat, Gubernium vero ex ea ratione quod non


obtenta prius yenta illud aedificare incipere praesumpsissent, continuationem

interdixerlt"...

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

t.

oto""",.,

r
utla

.1.

Biserica cea Mare din Sci lisle, cicidiM intre anii 1761-1786
www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANS'LVANE

18t

Guvernul transilvan raporta la 6 Mai 1779, aratand ca s'a


facut cercetarea ordonata *i dupa smerita sa Were ar fi cu drep.
tate sa incuviinteze M. Sa ceruta slobozenie pe seama Salistenilor
spre aunt putea ispravi biserica inceputa. E adevarat ca ei lune.
casera In gresala de a fi purees Ia cladirea acestei biserici, fara
sa fi incuno*tiintat, cum s'ar fi cuvenit, inaltele locuri, dar *i.au
ispa*it de ajuns gresala fiind cativa ani de.a.randul impiedecati
*i lipsiti de biserica.1) Nici in urma acestei propuneri nu s'au
grabit domnii din Viena, sa le dea incuviintarea ceruta, ci au
socotit ca ar fi de neaparata trebuinta o noun numaratoare a su.
fletelor (par'ca cea din anul 1762 nu le.ar fi fost la indemana in
arhiva Cancelariei aulice transilvane 1). In Septemvrie facandu.se
in fata protopopului unit" *i a preotilor neuniti cercetarea aceasta,

a ie*it la iveala ca mai erau atunci in Sa li*te numai 54 de in*i,


care se marturiseau a fi uniii, cats vreme numarul Romani lor
ortodoc*i se urca Ia 3195 suflete, iar 22 erau dintre aceia despre
care preotii uniti spuneau ca ar fi de ai lor, ei insa nu voiau
sa *tie de unire".2)
Rezultatul cercetarilor facute a determinat Cancelaria din
Viena, sa avizeze la 13. X 1779 guvernul transilvan, ca Ii se
da voie Salistenilor sd.si continue cladirea inceputa. Inainte de a
le impartdsi incuviintarea sosita dela Viena, guvernul a socotit
insa necesar sa.i mai intrebe data, daca au bani de ajuns, spre
a putea ispravi biserica, fara a impune credincio*ilor sarcini prea
grele. Raspunzand toti intr'un glas ca au tot ce le este de trebu.
inta *i nu a*teapta niciun ajutor din alts parte, Ia 21. XII. 1779
li s'a dat in sfar*it voie sa continue lucrarile cu conditiunea insa
de a nu asupri pe niciunul dintre Iocuitori in chip deosebit.3) Au
pornit deci cu insufletire la treaba, inviorati de nadejdea ca pu.
nand umar la umar *i jertfind din smerita for agoniseala vor iz.
buti sa inalte exclusiv din propriile lor puteri bane*ti un altar
1) nr. 1846 din 6 V. 1779. ,error hie tamen si irrepsisset etiam aliquis,
ilium privattone per aliquot annos templi sufficienter 1uisse videntue.
a) nr. 5921 din 9 Xl. 1779. ,E submissa per D. Vestras sub 9.a Sept.
a. c. connumeratione animarum tam graeci ritus unitarum quam etiam non
unitarum in possessione Szeliste reperibilium... apparet equldem animas esse
repertas unitas 54, pro unitis per popas vendicatas sed unionem recusantes 22,
et non unitas 3195'.
a) nr. 6706 din 21 XII. 1779: ,ut nullus incolarum in particulari struc.
tura hac quoquomodo agravetue.

www.dacoromanica.ro

182

L LUPA$

de inchinare a*a de impunator, cum nu se mai vazuse pana atunci


in satele dela poala Carpatilor.
La inceputul anului 1786, fiind cladirea ispravita, dela scaunul
vladicesc din Sibiu, a coborit in mijlocul harnicilor *i statornicilor
in credinta locuitori ai Sali*tei, episcopul Ghedeon Nichitici, spre
a savar*i sfintele slujbe pentru tarnosirea noului altar de inchinare.

Pe o tablita de lemn, pastrata pana in timpul de fats in altarul


Bisericii Mari, se poate citi o scurta insemnare despre importantul
triumf al luptatorilor, care timp de un sfert de veac au alergat
dupa slobozenie pe la inaltele locuri *i au jertfit fara preget, sali
poata vedea implinita dorinta de mi avea o biserica de legea tor,
mai puternica *i mai impunatoare decat aceea, care le fusese smulsa

prin volnicie *i puss in slujba unei legi, care putea sa fie apro.
piata de legea imparatului", dar nu era legea parintilor, nici a sur
fletului tor..- Insemnarea spune a*a : S'au sfintit jertfelnicul Dom.
nului Dumnezeului *I Mantuitorului nostru Isus Hristos sub sta.
panirea *i imparalirea preainaltatului imparatului Ramlenilor iproci
losif at doilea ; prin blagoslovenia *i tarnosirea preasfintitului Domn
Ghedeon Nichitici, episcopul Ardealului, spre pomenirea Inaltarii

Domnului nostru Isus Hristos in anul 1786 in Luna lui Ianuarie


13 zile -. in Sali*te".
S'au gasit destui credincio*i darnici ca Ioana* Mosora, con.
tribuind cu obolul for la cladirea *i impodobirea acestei bisericl.
Frescele zugravite in firidele de sub acoperi* pastreaza pana in timpul

de fa@ un insemnat numar at milostivilor *i darnicilor Sali*teni.


4

Osanda rostita asupra celor lipsiti de respectul cuvenit dispo.


sitiunilor testamentare este in cateva cazuri aproape numai simbo.
lica. A*a d. e. vaduva Ana lui Toader Martin adauga la sfar*itul
testamentului sau scris de popa Sava din Sali*te, numai atat : iara
cine va strica aceasta, sa n'aiba unde veni dupa mine". Tar Maria
lui Ioana* Rusu i*i incheia testamentul din 13 August 1759 cu ame.

nintarea ca cine ii va strica cuvantul" va trebui sa dea seams


1naintea lui Dumnezeu". La fel *i Ioana* Neamtu din Sali*te ex.
prima categoric dorinta, sa nu.l insoteasca la mormant cei ce nu vor
sa.i respecte testamentul. Wand prin testamentul sau din 8. II. 1764
ficiorului Stan casele *i sala*ele *i curtea toata, 'aft 'Ana va
avea muma.sa vieata, sa *aza cu el, *i doi boi *i fanat de trei

www.dacoromanica.ro

CONIRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

183

Vrepelice in breazda cu Ion Stroe din Gales din ceealalta cu Ni.


-coara Mdnit din Ti lica, un pamant Intre.paraua in breazda cu
popa Dumitru de pe Steaza, in ceealalta cu Chipara, Ioana tined sa

precizeze aceasta singura conditiune : cine n'a asa, sa n'aibd a


Beni dupd mine, iard la celelalfe sd fie flair. Testamentul acesta
din urma, din transsumptul" caruia rezultd ca a fost scris de
popa Ion cel tandr" nu ins dupa zisa" rdposatului, ci dupa
indicatiunile unui frate cu numele Petru Neamtu, pare sd fi dat
prilej de nemultumiri i discutiuni contradictorii chiar inainte de
a fi fost aternut textul lui pe h.artie. Aceasta se poate intelege
din adaosul final cuprins in aceste cuvinte laconice : Eu fiind
Simion Lupa fecior mai mare i cu fetele impreuna ne.am im.
pdcat $i am lasat ce.o ldsat batranu". Explicatiunea acestui adaos
nu poate fi decal imprejurarea ca Ioana Neamtu, preferind ce.
lorlalti copii pe fiul sau Stan, fiicele sale impreuna cu feciorul
mai mare Simion Lupa" '), care va fi fost fiul vitreg at testato.
rului, dintr'o casatorie anterioara a sotiei acestuia, au murmurat

dar in cele din urma s'au impacat lasand ce a ldsat


batranul" decedat loand, in forma, cum a reuit sa.i cuprinda

in scris popa Ion cel tanar" ultima dorinta, dupa indrumarile


primite dela Petru Neamtu.
Erau i cazuri mai dificile, cand insai autenticitatea textului
testamentar fiind contestatd, se simtea trebuinta unor cercetdri $i
luari de jurdminte. Asa s'a intamplat la 1735 in Cacova, unde
preotul Sandru, lasand fiului sau Oprea ocina cu casa i cu toate

Wavle i gradina pans in parul cel oltenesc cu pomi cu tot,


i.a facut i carte insui cu mana lui". Dar cumnatii Opri Bars
i Oprea Macrea s'au adresat protopopului Tatomir din Rainariu
indicand ca martor pe preotul Oana din Cacova, spre a dovedi
lipsa de autenticitate a testamentului. Protopopul a incredintat pe
juratul popa Vasai din Sdliste s cerceteze in Cacova, la fata
locului, ascultand cu luare de juramant pe popa Oana". Acesta au
jurat cu sufletul zicand cumca nu tie, a cui iaste slova, nici nu
o cunoate". In schimb inaintea protopopului Tatomir s'a infatiat

popa Oprea din Cacova jurand cu sufletul lui, ca tatdsau i.au


facut cartea i i.au cinstit ocina i au beut i ackimas2) cu el im.
') Simion Lupag era ascendentul in a 5a spita al scriitorultil acestor paginl.
2) Institutiunea traditional& a aldamasulut - cunoscuta gi din cuvintele
cronicarului, Jecerunt magnum aldomas' - semnifica ratificarea neoficiala
a unui contract, a unei intelegerl sau conventiuni.

www.dacoromanica.ro

184

L LUPA$

preuna si cu Barza". De aceea protopopul nu sta la indoiala s4


trimita in chestiunea aceasta Marie' Sale Dglui Scriitorului din.
Scaunul Salistii Heartanac" ') o dovada scrisa si intarita cu iscag
litura si cu pecetea sa de ceara rosie2) ca sa se creaza la toata
legea unde ar judeca".
Interesanta mentiunea paralui ottenesc" din gradina preo.
tului cacovean $andru, fiindca ea arata ca locuitoril acestui sat
de munte erau obisnuiti din timpuri vechi sa dea cuvenita aten.
tiune diferitelor soiuri de pomi, asa incat laudabila stradanie a
preotului loan Hanzu, de curand decedat, a putut gasi in comuna
sa natala o buns traditiune, pe temeiul careia a reusit sa ridice
pomaritul de aci la o stare de inflorire, neatinsa pans in timpul
de fats de niciuna din comunele invecinate. Cat de pretuiti erau
pomii in satul acesta, se vede si din cuprinsul testamentului facut
la 23. I. 1738 de Oprea Codeiu, care impreuna cu sotia sa, lasa
mostenitorilor directi gradina, casa cu salasele..., loc de casa
pans in parau, padina si padure intre plaiuri" dar cu conditiunea
ca den pomi" papa vor trai nbatranii", sa aiba si ei parte.
Intr'un testament al lui Dumitru Stanisor din Saliste se face
la 10 Septemvrie 1793 amintire de un mar sdsesca,aratand testatorul

ca la ceasul mortii" lasa feciorului situ Oprea curtea cu casa_


si gradina panel in martil cel sdsesc, sa aiba parte inainte, iara
la alte sa fie toti frati si pentruca iam cinstit, sa aiba datorie
a.mi face un sarindariu si o saracuste dupa moartea mea si a
implini toate trebile precum se cade ". Testamentul acesta pastrat
in copie contemporana, are o redactare mai solemn& fiind intarit
cu iscalitura protopopului Moisi Moga, a namesnicului Popa Stefan
1) lacob Sachs von Harteneck, care In calitate de ,Senator Cibinfensis.
et p(ro)n(unc) Judea ordinartus Sedis Sztliste, ascultand jalba Salistentlor, cart
nu voiau sa plateasca protopopului unit din Sebes taxa cununtei de 1 fl., se
adresase la 28. I. 1720 teologului Gheorghe Regal ruganduI sa interzica pro.
topopului a stoarce astfel de taxe dela blata populatiune ,praeserttm cum ad
ferenda onera publica et depositionem contribution's Caesareae satis superque
gravata sit". Regal raspunzand la 1. II. 1720 printr'o scrisoare trimisa kit Har
teneck la Sallste, 11 asigura a va lua masurile cuvenite , ,faciam certo quod
met fuerit officie.
2) Pecetea rotunda foarte bine conservata are In milloc semnul crucii,
tar la periferle inscripilunea aceasta, Ilona Tatolitp". Impreuna cu scrisoarea
protopopului Tatomir s'a pastrat st un ravas scris de Petru din Maga care

arata a a dat Dumitru Valcel dot bans, ca sa prinza pe Coltoru si sa1 tie:
prins Oa va aduce un om sa vaza, data este vinovat au nu' ...

www.dacoromanica.ro

185

CONTRIBUTION! DOCUNENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

,r or

..-Vi.h-,,' c

riti77,-.,.. ,

.i7

..re :l :%"7741

-4\

."

.......,..

z,

4..?-0,4.e.-z 71% :

1.::.17/3.

...

,...;

.: ts, P/Z ''''VP I

`.. :

1.,

=I

f ,,,,; I

et,

,efit1",

,:( ..i
:0 :a .,

Oil: if!

PG. a

;I, .'

.'

,.. i 1 ..

c-st."....t

4% j,

en :74-,-...:t . Ca

S-

/1-(....17-:d

-.2

.Z>

k"a :7"
, ', 4

Tr

1/4

I
7.77.2( 4 :(

7,4j -,...

C.-.)

n -Tr; . :71 774:7-tet

rez,

nig

2ezpi pi: r

:Aa.......t;11. (-

141,

}.

N.-

/lop, of ti et 72.)1

;Oir-n a)"

zselh.
. ---

1. X41. dc "rt/p,,,..fr

-IL

i7
," 71r,^14e.1,:1/4
-;;-..,-- 2. ,,,el- 3 , 2 I' <-1
...,.
4 11 '''.4

lit :

74k

4 is7r;te,,,ii

2.'1n 9 -ne q -7.2.7. vtra,


/*.. -'.7'I4.1
glivz-e.
A .4 ' i t U7. -=191 k.,...$

.....-

---,,,y

41 J

:.:7-, MA%

,. .42

N''',!ept
,,

74ra.,

91

4.117

Yr' .> a X AS t
...

'61..

'-.4.?
0

it

, \a. ....f.f :Trotai) V. t /lid I.

p 4 '',"

.0.,

471

Ur. ez

r -77.7

7,3

-7.14Pe

t..

..

Aef

ft .;
/P!fflit
1

f., N.

il

,,i.

if ;ID 1,/.4

al,;ITY/.

:11.1

N....,
'I ft./UW.71'4'in -...

:.,1It4tee 04, er *-,94-trd 774,--iyet Z..: Pi 1,


.
I
*11, ii
J
.;',V- /
1
)
''
--1
ft
) ---.
";',xf,// ( '4,...7:01---ari 7r7i 4...lef/Az ,:yii v ;ip (4 fiy/reye o'i

!,

Y 41

-.4

Scrisoarea protopopului Tatomir catre Senatorul Iacob Sachs


von Harteneck.

www.dacoromanica.ro

186

1. LUPA

et)

'

.-,

.:

-.;

"k:,. fiib, ,."... ..-.

' '?"1'

.-

''.;...--

`,.

211..n ..C1 As :i.4..".71 %-.11.74 T 'C"-,/ 7.20i

.7,4

..:,

':

11,41. 6.

e:n-.,:.".,4n*

',.

14-1:. < ..IffriNta,'


.. .. .. :,. :7.
.

777 :5

;N.

:,

vie .7..0

i7r1.4"

'

j.
..

-.V

"b ,z): .L

,312,7 r
.

ugra

,-

. -' ;.; .7*, xes

.3. -

r;,-.7-1,---7..74,1_
.iz.v.o 7+0..t
..
-

ei.e7

.c 5c
7'

ri

'.'7

.15

,.,,, -r t.j ,

2.,:,,
9r
11.:1cx ib (.;Y-kirl al +I qT...le i P't -

..

.,"'72:?17 xi:W.

rf,

etr'14(z

1 r?iii!.r.r.:," .';t01.4.7?"6.4 f .':F7;7`;r"iir


v.
- ../ I e j-..t.'
.a d
.7.

57..-"'",-,,,,,,,

rpzerxii,.."4 -:(.06-?41,-;:i,iy. "r1,,z,,21:r-e:,,VI-:"....'16`f.? ris'-.

le,.

YOLI.

Adresa 0 pecetea scrisorii protopopului Tatomir.

www.dacoromanica.ro

-.

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA IS ['MIA SA CELOR TRANSILVANE

187

(Marcu), a preotilor Sava, loan, Dimitrie qi Nicolae ; au fost deci


de fata la redactarea lui cei 6 preoti saligteni, impreund cu juratul
Stan Borcea.
Forma solemn au *i testamentele redactate in limba ger
many de insui secretarul judecatoresc at scaunului Sali$te, Andreas
Gottfried Conradt. Pqa d. e. la 24 Martie 1751 vaduva Maria lui
Ioana* Rusu - ein altes, sehr schwaches und gebrechliches Weib
-aus Szeliste" - de dragul pdcii intre copiii sai dorete sa fie
luatd in scris, in forme oficiale, ultima ei vointd si smerita dispo.
sitiune testamentary ihren letzten Willen und geringe testamen.
talische Disposition schriftlich zu verfassen". Multumitd de buna
purtare a fiicelor ei Maria, maritatd Aleman jitian, $i Salomie, ma.
ritatd dupd Mihai at Tampanarului, ddruie4te acesteia din urma
,,o facie de pcimcint de 3 urme (3 Schuh Erden) de.a.lungul curtii
.i gradinii" ce avea in breazda cu Oprea Alamdnut $i cu Ioana*
Morariu, iar restul motenirii sd.I impartd egal cele cloud surori
impreund cu ceilalti copii. Testamentul, intarit cu iscalitura $i cu
pecetea de ceard r4e a numitului secretar, mai poarta gi iscali.
tura celor 4 martori prezenti 1. Oprea Puschila, Div(isionalis)
juratus=jurat impartitor, 2. Kinda Kinda, jude, 3. loans Barran
Div. jur.-=impartitor *i 4. Oprea Zeic, Div. jur.=jurat impartitor.
Acelqi secretar judecdtoresc al Scaunului a redactat in Ti.
14ca la 25. XI. 1753 testamentul lui Ioana* Cri4tiu din Sdli4te care,
neav&nd motenitori directi, pentru a da sotiei sale Ana n. Dan

Mosora oarecare rasplatd in schimbul dragostei ce i.a aratat


traind impreund timp de 24 ani in deplind multamire r seinem
Weibe Anna, mit welcher er schon 24 Jahr recht vergntigt ge.
lebet, zu einiger Belohnung deren ihme erwiesenen und bezeigten
Liebe - ii lasd toata averea I) cu conditiunea s'o foloseasca fara

nicio impotrivire din partea nimdnui, dacd va tat In vaduvie


p&nd la sfar4it. Dupa moartea el dreptul de proprietate asupra
acestei averi sa revina fralilor, surorilor $i nepotilor lui loan
Critiu. Iar dacd s'ar recasatori i dela viitorul ei sot ar avea
copii, ace4tia sd poata mosteni dupd moartea ei jumatate din via

cei lass in Dealul Mogoraziei 'titre brazda*ii Oprea Mosora

$i

Ioand* Fla4iganul, restul averii urmand sd se intoarne la rudeniile


')

2estre

Rin3nandu.1 1nsa neatins dreptul la tertialitatea cuvenita soltet gi la

- Salmi !amen manente uxorts tertialitate et dote'.

www.dacoromanica.ro

188

1. LUPAS

testatorului. Inafara de iscalitura gi sigilul mentionatului secretar,


acest testament mai e intarit $i prin iscalitura lui Dan Miclaus,
Jude in Ti lisca, a lui Ioanas Lal, jurat in Tilisca, $i a insusi testa.
torului Ioanas Cristiu din Saliste.
Fireste ca pe Tanga astfel de testamente cu dispositiuni edi.
ficatoare se intalnesc $i allele mai firave, mai putin insemnate,

ca at lui Popa Bucur din Saliste care la 30. V. 1763, lass copi.
lului sau Dumitru casa at Celina $i pamanciorul cel deasupra
motif gi faneciorul... $i delnita din deal", sau chiar at lui Banciu

Borcea din 23. VI. 1763 in care spune sa n'aiba copiii sai Stan,.
Oprea, Stana a cauta pe Aleman pentru bani, ca eu am mancat
banii $i.i las gazdoaii mele, Stanii, cinste iapa gi caldarea cea de
vinars si un pamant la Obrejie in brazda cu Oprea Puschila".
Un gray exemplu de ingratitudine si purtare necuviincioasa
din partea copiilor $i nepotilor, infatiseaza cazul Mariei Hatoaie,
vaduva lui Ion Hata din Sibiel, despre care arata preotul Gheorghe
la 10. XI. 1763, ca nici ficiorul, nici noru.sa, nici nepotul ei nu

vor sa.i poarte de grija bietei vaduve ajunsa la slabiciunea bd.


tranetelor". Ducandu.se la nepotu.sau, nevasta acestuia n'a vrut
sa.i deschida usa, atunci amarata de ea s'a dus in vecini, la Stana
Nicoreasa, unde a zacut 3-4 zile, fara sa fi venit nepotu.sau macar
s'o cerceteze, sa vada ce face ; a venit in sfarsit noru.sa, a ficiow
ai s'a induplecat s'o duca la casa ei"
Se iveau insa si cazuri cand parintii lipseau, din motive new
cunoscute, dela datoria de a.si ingriji copiii, cum e cazul aratat
in testamentul dela 7. VI. 1814, at Mariei fata lui Aleman Steflea.
Carasina" din Saliste, care fiind foarte rau bolnava, dara cu
minte buns $i nesmintita" chiama cinci martori dictand inaintea,
for urmatoarea dispositiune testamentara pe care Daniel Popovici,
diaconus et notarius" intelegea s'o astearna in forma durabila a
scrisului prin aceste cuvinte Dandtmni Dumnezeu betesug foarte
rau, precum Dumnealor juratii cu ochii for an vazut $i tatal meu
Aleman Steflea nevrand a ma primi si a ma griji ca pe un copil,
dupa cum se cade parintilor cu copii, m'am rugat de dumnealui
unchiu.meu Ioanas Cup de au facut bine cu mine de m'au grijit
la betesug ca pe un copil al for ; asa si eu pentru facerea for de
bine cu mine be cinstesc partea mea, toate cate mi se cade dela
tatagneu, partea mumii mete, ca sa ma grijeasca pans volu fi vie
$i dupa moarte sa ma comande cum se cade crestineste, iara de

rului

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUN1 DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

189

tna voiu scula, pentruca m'au grijit, le cinstesc un pamant Intre


,paraud, vecin Bucur Milea de ceea parte Savu Zamonea, ca sa.1
mosteneasca Dumnealui $i copiii Dumnealui, la care pentru mai
buns incredintare m'am iscalit $i in loc de pecete mi.am pus de.
getul meu langa nume. Eu Maria fata lui Aleman $teflea cinsti.
toare. Saliste 7 Iunie 1814 Coram nobis (sic): Bucur Mi lea jude,
Ilie Grecu jurat, Dumitru Roman jurat, Nicolae Grecu pargariu.
Scris.am eu Daniel Popovici diaconus et notarius".
Intr'un postscript tine sa mai adauge prin condeiul aceluiasi
diacon $i notaru urmatoarea marturisire : $i adeverez cu sufletul
meu inaintea lui Dumnezeu $i inaintea acestor oameni de omenie,
precum ca nu sunt adetoare cu nimica la soru.mea chiar niciun
ban, darn in cata vreme am fost la soru.mea, mi.am mancat buca.
tele mete $i din cat mi.au fost puterea, le.am pi lucrat si dupa ce
nu m'am mai putut scula, m'au scos din casa for $i unchiu.meu
Tomas m'au primit de m'au grijit ca pe copilul for facandu.mi
sfinte masle de mai multe ori. Pentru aceea le cinstesc parted
.mea dela mama ca sa nu se amestece nimenea nice sa.i supere,
nici tata.meu nici soru.mea si sa be dea buns pace, i care va
strica ce am lasat eu, sa fie sub blestemul si afurisania sfintilor
varinti. Eu Maria fata lui Aleman $teflea adeverez. Coram nobis:

Bucur Milea judele satului, Nicolae Grecu pargariu, eu Ana


muerea lui Ioanas Craiu martor, eu Marie Morariu, eu Floare
muerea Stanciului Cup, eu Ioana muerea lui loan Cup marturii.
Scris.am eu Daniel Popovici diacon $i notar".
Cateva din documentele amintite, neavand forma obisnuita
a testamentelor, apar ca simple acte de danie sau zapise, dovedi.

toare de imprumuturi $i de posibilitatea restituirii for. Mai sunt


apoi carp de despartanie cu sentinte pronuntate in procese de
divort.

Asa este actul de danie, facut de Petru Ureche din Vale in


ziva de 7. XII. 1749 pe seama fiului sau Coman, caruia viindu.i
vremea casatoriei", ii cinsteste casa, camara, curtea 'Ana la
surd, precum sa fie ale lui, ca sa se slujeasca in toate podvoadele
domnesti si ale satului pan la moartea mea, fiind dempreuna $i
ginerii mei, anume Oprea Dragomir al doilea, Oprea Danciu al
treilea, Dumitru Carata al patrulea ; fata mea Branduse $i si.au
pus degetul, ca sa creaza in toata legea".

www.dacoromanica.ro

190

1 LUPA$

In categoria zapiselor de imprumuturi $i datorii merits amintit


actul din 23. I. 1782 al lui Coman Vlad din Saliste, care impreuna,

cu sotia sa Maria arata ca sunt datori ginerelui Oprea Borcet


suma de 96 fl, 51 bani si pentru a raspunde aceasta datorie,
vandut ocina de acasa platitoare". Tot acestei categorii apartine
si zapisul scris de Oprea Cornea din Sibiel la 21. I. 1810 pentru
Ana lui Stan Saracin, care primind dela fiul sau Petru Saracin
40 fl. arata ca este impacata cu feciorul sate. Interesante stint
$i specificatiile" care arata cu date amanuntite, ce cheltuieli s'au
facut de catre Mcga Badila cu prilejul inmormantarii mamei sale
Stana Badiloaie din Sibiel (1. V. 1797) in suma totals de 12 ft
59 bard, cats vreme Ana Morar din Vale facea cu 18 ani mai
tarziu (Octomvrie 1815) la moartea si la betesugul" barbatului
sau loan Morar cheltuieli pe la doftori, pe leacuri si pe la preoti
pe rugaciuni" In timp de 3 ani de boala .200 de zloti", iar la
moartea lui pe grau pe 8 ferdele cate 6 zloti=-.Rfl., pe yin $i
vinars 24 Rf. 30 - am platit preotilor $i banii iertarii suma 15 Rf.,.
am dat pe ceara 8 Rf., am dat pe legumi si pe came cu tot lucru.

8 Rf. Suma 303 de zloti si 30 xr. Si am facut tin sarindar in.


Sacel cu 20 Rf. $i in Saliste un sarindar cu 20 Rf. $i in vale 2
saracuste cu 14 Rf. si sa mai fac 2 sarindare cu cate 20 Rf. si.
cheltuiala la 4 sarindare $i la 2 saracuste si sai mai fac o po..
mans face 100 Rf. Suma peste tot face 497 Rf. 30 xr.... si am
slujnica de 18 ani de ne slujeste, sa i se des mosie pentru sim.
bria ei. Darea $i taxa In domni 7 judete $i darea soacragmea face
14 Rf. $i 8 dutce. Suma 512 Rf. 18 xr. far de simbria slujniciia.
Pentru despartania" (sentinta de divort) ce s'a rostit intre
Petru Daianu $i Maria Dardea din Saliste in casa popii Lupea
juratului din Saliste"

precum arata acesta in adresa trimisa in ziva

de 12. X. 1756 la Domnii Scaunului" r s'a tinut sobor cu doi


protopopi: parintele protopop Tatomir din Rasinari sf protopopul
Nicolae din Sadu ". r Ad s'a facut despartanie" bisericeasca prin
sobor" protopopesc, iar pentru partea materials ce vor avea

mult putin", cei divortati au primit indrumarea sa mearga In


Domnii Scaunului" sa le faca impartania pe dreptate, precum
spune carlea legit".
La fel prezentandu.se in fata Scaunului judecatoresc ') din
Saliste surorile Ioana lui Onea Ioanas din Cacova $i Marina a gra.
') Commisto ludicatus Szelistensis.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SA lELOR I'RANSILVANE

191

niterului David Popa din Orlat, certate pentru ocina for parin.
teasca din Cacova, asupra cdreia cea dintai pretindea ca ar avea
mai mult drept, Marina dovedeste cu cartea funduara din 10 VIII.
1777, pag. 429, ca aceasta ocina e scrisd ca proprietate a fostului
ei barbat Bucur Ivan, care pldtise datoriile pdrintilor ei. Ioana ii
recunoaste dreptul de proprietate, dar cu conditiunea s'o ingaduiepe ea a locui in casa si sa n'o vanda vreunui strain, care ar

putea face pricing intre surori. Marina se invoieste. Astfel su.


rorile se impacd dandusi mana, iar loana primeste o dovadd ca
act de invoiald. ')

In conditiuni patriarhale, dar deosebit de temeinic randuite


se depanau firele vietii tardneVi din satele ale cdror marturii do.
cumentare s'au pastrat pand in timpul de fats, putand fi puse la
contributiune spre a ldmuri cateva aspecte sufletesti sau materiale
din trecutul lor.
Ceea ce turbura adanc vieata panic 1i linistitd a acestor
sate de tarani liberi, a fost mai ales tendinta asa numitelor 7 judete
(7 scaune judecatore0) de a reduce populatiunea for de bastind
la treapta iobdgiei, precum $i politica de convertire religioasa a
Curtii din Viena, incercand cu Coate mijloacele puterii de stat sa
induplece poporul acesta dela granita sudesticd a vastei Monarhii
habsburgice a.si TAMA credinta stramoseascd $i a imbrAtisa legea
imparatului". $i o tendinta i cealaltd s'a izbit insa de nebiruita
putere de resistenta a acestui popor, otelit in lupta pentru glia i
pentru legea stramosilor sdi. 2)

In lupta pentru apararea gliei i pentru redobandirea per.


dutei for slobozenii" s'a ajuns 'Aria la sangeroasa incaerare a tdo
ranilor din Scaunul Sdlistei cu oastea imparatului $i pang la ma.
celul din ziva de 10 Iulie 1774. Pentru a cerceta pricinile acestei
varsdri de sange s'a instituit o comisiune sub presedintia comisarului

Mihail Hutter, consilier la guvernul transilvan, care iesind la fats


locului insotit de 3 companii de catane" a dispus precum arata
1) Actus transactionis.

lstoricul englez R. W. Seton Watson apreciaza astfel glorioasa re.


sistenta a poporului roman transilvan, Pentru mai bine de un veac turma
ortodoxa a fost lasata fara episcop gi intr'o lipsa totals de preoti aceasta a

fost Inteadevar una din principalele cauze a inferioritatii Romanilor in secolul


at XIXlea. Dar el au resistat cu darzenie tuturor conditiunilor defavorabile si
au dovedit o uimitoare vfrilitate SI tenacitate a sentimentului national, care nu
st.a avut egalul to Europa'. Cf. Transtfoania, o problenki fundamental& Con.
ferinta la Oxford 31. XII. 1942, mss.ul traduceril romane p. 4.

www.dacoromanica.ro

-192

1. LUPAS

un protocol manuscris - ca cele 3 companii sa nu se bage in sat


in Sa liVe, ci sa rdmaie in camp sub etre aproape de sat i numai
un capitan cu cativa feciori sa fie in sat langa comisare*, insa
daca ar afla comisia de lipsa sa bage toate catanele in sat, atunci
sa urmeze ce va porunci Comisia". ')
Dar temandu.se de revolta poporului impotriva cruzimilor
savar*ite de armata in ziva de 10 Iu lie, acelq comisar pentru
ca sa nu se tample forma i vreo rascoala, au dat porunca prin
tirculari In scris cumca in Dumineca ollioare (fiind in Sa liste
obiceiu Dumineca a se face targ i se adund oameni de prin
satele invecinate") adeca in 24 Julie in Sa lite nu se va face targ
i pentru aceea nice sa nu cuteze a veni cineva intru aceea zi
la targ de pre invecinatele sate. Acestea facandu.le Comisia mai
inainte spre incunjurarea oarecareiva rascoale *i tinerea pacii i
liniVii de oNte ... s'au apucat de cercetarea tumtiltutui sau raga
coalet, care au facut Salitenii dupd aratarea Magistratului Sibiului,

i pentru ca cu atata mai bine sa podia scoate la lumina sMrile


Irnprejur acei jalnice Intamplari, au facut randuiala Comisia ca
din satele invecinate tot aceia oameni sa vie inaintea Comisiei
spre marturisire *i spunerea adevarului, care au fost fata la acea
jalnica intamplare.

Insd macar cat s'au nevoit i s'au silit Comisia, ca dupd


porunca craescului Gubernium sa afle cine au fost pornitori si
incepatori acei rebelii, cine au inceput !Mai a da i a svarli cu
pietri In catane, care de General Comando au fost acolo langa
alts comisie randuite, totu*i nimica n'au putut despre aceasta
scoate la lumina din marturii sau oamenii de acolo, care vreo
cateva zile au tot intrebat - fara dela nite tisturi (ofiteri) cataneVi
care *i mai inainte au fost cu Comisia, cand s'au intamplat jalnica

intamplare i acum sant fats, au spus cumca acei oameni care


au inceput bataia cu catanele la 10 Iulie, sau au fost atunci Fm.
pascal sau rani(i de pu,stile catanelor i aa aceia nu se pot ti".2)
Cu toate ca nici dupa incheierea cercetarii din Iulie 1774
nu.0 putura dobandi SaliVenii pierduta for slobozenie", nu au
') Cf. Judecattle Scaunulul Sd1is111 cu Sapte judetele, prescrise la
Anno Domnului 1846, tuna lui Ma1u, cu toed clieduiala Dumnealul Dim1brie Herta,Coratoru1 Scoalelor Sdlist11. Acum a doua oars prescrise dlm-

preund $1 legate la un loc spre aducerea aminte la ce1 ce Dor urma de


acum incolo st si La cine stint acuma in oleatd. lunie 4 zile s'au isprcloit
cu scrisul. Anno 1848. S'au scris prin DdSCciitli Aleaandru Grecu', cf. p. 43
dispoziliunea data din Sibiu la 15. VII. 1774.
2) Ibidem, p. 8-9.

www.dacoromanica.ro

193

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

descurajat sa continue lupta pe calea legii. Intr'o jalbd trimisd


,Curtii impardte*ti la 1776 de cdtre preaumilitii *i deapururea
credincio*ii supu*i lacuitori din *ase sate a Scaunului Sdli*te" ei
-ardtau ca mai nainte de 16 ani s'au tamplat de Magistratul Si.
biului pe noi mai jos iscdlitii lacuitori din *ase satele Scaunului
SAlistii ne.au lipsit de starea noastrd cea stoboda *i Lira nicio lege
.sau judecata ne.au fdcut iobagi in puterea for *i, macar ca pentru
dobandirea pierdutei noastre slobozenii in toate partite am alergat,
totu*i fara de nici un folos, ca tisturile (judecdtorii) la care ne
indreaptd, acestea ar trebui sa be judece santem noi oameni slo.
bozi sau iobagi ? Oare pe loc impardtesc (Fundus Regius) *edem

-cu datorie a face slujbe au ba ? A treia: oare Scaunul Sali*tii


loc neme*esc este dat sau cinstit la tisturile Scaunului Sibiului
-dimpreund cu dreptul impdratului (cum jure Regis) *i dacd ar fi
dat aka, oare slobod e la Sa*i peste masura urbariumului din anno
1723 a ne lua padurile, muntii, hotardle de pa*une *i toate drep.
turile noastre, care din vechime le.am stdpanit noi in pace fara
-de nicio tac*e ? $i pdgubirea qi asuprirea noastrd a be intrebuinta
spre folosul *i imbogatirea for ? Si darea impardteascd dupd cheful
for a o inmulti *i a o imputina ? Dreapta hotarire acestor in.
trebari, care se ating numai de judecdtori, cum putem noi a o
nddAjdui, cand judecdtorii no*tri sant Safi ? Nu e cu putintd, cd

i pe oamenii no*tri care umbld in randul izbavirii de aceasta


nevoie, a*a de rdu ii asupresc Sa*ii, cat Ioand* Barsan *i Aleman
Borcea, care au fost deputatii Scaunului in treaba aceasta, au tre.
buit sa pribegeasca dela casele sale ... ldsanduqi muerile *i copiii
mai bine de 5 luni in temnitd la Sibiu." ...')
Asupririle au continuat ani de.a.randul doar imparatul losif
II a avut indrdsneala sa scrie la 1783 pe un referat, inaintat de
Cancelaria aulica transilvana 2) in spriiinul Sailor, cunoscuta re.
solutiune : Eu intdresc opinia cantalariei, ins cantalaria sa nu se
1) lbldem, p. 187-188.
2) lbidem, p. 192-193: ,Cantalaria Ardealului din Beciu an dat Imp&
ratului opinia asa pe cum au poftlt Sap, adeca sa se sileasca Salistenii la pia.
urea tacsei pans se va face regulatia losagurilor ySaptelor Wale, la care opinie
au dat Imparatul aceasta resoluble Ich begnehmige einstmeilen das Einrathen der Kanzleg, jedoch hat sie sick nicht mit leeren Worten ab-

speisen zu lassen, so das sdchsiache Sitten 1st bis jezo getvesen, sondern
.auf die Befolgung and mirkliche Regulierung dieser Gutter zu dringen".
13

www.dacoromanica.ro

194

1. LUPAS

indestuleascd numai cu vorbe goale, dupa cum au fost sistema saui

Obiceiul sasesc pand acum, ci sa sileascd sa se facd odatd ace


regulatie.
Nu s'a tinut seams ins& de aceasta indrumare impdrdteascd;.
situatinnea a continuat sa fie Incordatd, Magistratul Sibiului izbu.
tind sd.si afle sprijinitori si la istantele judecatoresti transilvane.

si la autoritdtile din Viena, spre a stoarce dela locuitorii satelor


din Scaunul Salistei taxe qi contributiuni, pe care acestia in call.tatea for de oameni liberi, dependenti numai de principele tariff
transilvane, nesimtindu.se obligati sa le pldteascd, au purtat pro..
cese Indelungate pans in a doua jumdtate a veacului XIX. Soli
al Sdlistenilor au pornit de repetate on pe drumul Vienei index
pdrtate, inaintand jalbe peste jalbe, cum au purees la 1824 Oprea
Milea si Petru Zeicu, despre care scrie advocatul Dr. Dimitrie
Rdcuciu in niste insemndri ale sale, a au dat cu acel prilej un.
nou supplex libellus" cerand sa li se trimitd comisari nepar.
tinitori". ')

Dintr'un tablou statistic ratificat in Saliste la 27. XI. 1829'


prin iscdliturile $i pecetile comisarilor Alvinczi Prentits Antal $i
jablonczay Pethes Elek, rezulta ca in cursul anilor 1774/5 pandla 1813/4 suma prestatiunilor stoarse dela locuitorii celor asesate din Scaunul Salistei se urcase la 65.518 Rfl. $i 18 xr.') Drumm.
rile spre Viena impardteasca au sporit in sufletul acestor Wan',
vrednici nu numai curajul $i energia de neapdratd trebuinta pentru
a izbandi, mai curand sau mai tarziu, in lupta pentru pierdutalor slobozenie ", ci le.a trezit $i dorinta de a cduta sa deschiddnoui izvoare de venituri pentru asezdmintele for religioase $i cul.
turale, pentru Biserica cea mare $i pentru constructiunea cea noun
scolara, inaltatA in anul revolutiunii lui Tudor in proportiuni asa
de incdpdtoare, incat sub acoperisul ei s'au putut addposti scoalele
marunte dare existau de mai inainte in partile periferice ale sa.
tului : pe Gruiu si pe Brata. Cu sprijinul episcopului Vasile Moga
') Mss.ui intitulat Stringeri pentru o istorte a Scaunulut Saltster
(Cu priointe drepturistice), coala 8, p. 7. Despre Oprea Milea spunea fostul

primar al Saligtei, Nicolae Lupag, ca auzise dela tatal situ Toma Lupag (n. 1802,.

casatorit la 1828 Cu Ana, fata Opri Milea) aceste cuvinte, Era om marunt
de staturg, dar ritor la vorba", de nuoi putea sta impotriva oricine, gi de cat
on pleca la Viena, lua cartea de rugacluni cu sine, adapostinduse uneori
Inteo corabie pe malul Dunarii, sa se poat6 ruga In
2) Tabloul se pastreazA in original in colectiunea de mss.e a Institutului
de Istorie Nationale din Cluj-Sibiu.

www.dacoromanica.ro

195

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE


_
7

17W zz

.5

"

:1-24.1ibutuf
11.`zi ff
A.

TA

.1

Pagina loa a Diplomei imparatesti relatioe la oama talgului,


diploma al carat original se pastreaza in lada de tier a
protopopiatului Saliste.

13'

www.dacoromanica.ro

196

I. LUPAS

41
"t-4

//le.efSir /6,1%.4.er--)///7.0 "Mem, 4,a

4".

e.,,, rivirne/r/r.er 4w.


/014/;//;r.r.rr
,

1,4 r/rfeAffro, f / ./P/ff/f07/.,/ l'/`///'. 74//,/ f.


(fn' 'Of,
4.4//it/if

04;rerr

1/11/1///14 I /

/ rIriieW ire ,eff<f://ef 4.1/////y/./f/f///e/%1


rjr /110,,f//;/11/1///f
//Awl/.

//..//1
ea;/41 /,,,//1;;* tat)/ ir',/^//////
A
grprijew

I:1

://///'1/:,41;,.

/e

1./

.rr /Tarts"

/.

.4 r//t
10,rhker

/06//4

/V;14"" 7/4Marl,

4/if, ,

frf/747/f///10.71f/kiff/..
,l,f//f//.r,Wr/11,, / //t

Ilaild;t9r4/

rr

V,'
r,.14

044.:147,

.47

175.fr

-t

,///; f,,":1../ 1/1 rk 14,7/4, , itt////,/,


41"'"

7:1

/r'errownz.,',"-;

n!

, .111.

Pagina a VI-a, care cuprinde disposiitunea prtolloare la intrebuiniarea


ueniturilor din MIMI Mrgului pentru &railed sl pentru Senate.

Pecetea diplomei Impareitesti.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

197

Salistenii au izbutit apoi sa obtina diploma imparateasca, Semnata de

imparatul Ferdinand, fiul lui Francisc II, incuviintandu.le dreptul


dd a folosi veniturile rezultate din vama targului saptamanal si
celor cloud targurl anuale jumatate pentru biserica, lar cealalta
jumatate pentru scoala.
III

Interes de ordin mai general si cu prelungit rasunet in vieata


Transilvaniei prezinta contributiunile istorice, care arunca In vremea

din urma lumina tot mai vie asupra indelungatelo sbuciumari


sufletesti, prigonirl, Intemnitari $i repetate atrocitati, deslantuite
asupra Romani for ramasi statcrnici in vechea for credinta $i nein.

duplecati In hotarlrea de a si.o apara cu pretul celor mai marl


sacrificii, chiar $i cu aceea al vietii.
Framantarile sufletesti ce urmau sa fie pricinuite de politica
teligioasa a Curtii din Viena, dupa ce a reusit sasi intinda Sta.
panirea asupra Tarli transilvane, fusesera semnalate Inca dela sfar.
situl veactilui XVII de catre cei ce, cunoscand imprejurarile Id.
cale $i fired poporului autohton, puteau sa.si dea seama de Impo.
trivirea darza, ce erau sortiti sa intampine agentil catolicismului
habsburgic in actiunea for de convertire a elementelor necatolice
si, indeosebi, a elementului etnic romanesc din cuprinsul acestei tari.
Prinzand de veste ca numerosi locuitori ai satelor rOinaneVi
dela granita estica si sudica a Transilvaniei incepusera a.st parasi

asezamintele stramosesti cu gandul sa.si caute adapost In Tara"


de peste munti, carmuitorii politicei vieneze se grabira a cere
guvernului transilvan masuri energice, potrivite sa impiedece
desertarea tariff de locuitori, staruind in acelasi timp sa li se dea si
lamuririle necesare cu privire la pricinile exodului peste munti`.
Guvernul n'a intarziat cu raspunsul aratand (la 14. VII. 1699)
ca oamenii se simt atrasi in chip firesc spre Tara Romaneasca,
unde li se imbie conditiuni de traiu mai prielnice decat in Tram
silvania, oferinduli.se acolo libertate, nu apasare ca ad, mai

adaugandu.se $i imprejurarea ca tara aceea este de o Jertilitate


maxima" in raport cu tara transilvana.1) Intre pricinile care in.
') Hurmuzald, Documente, vol. V, p. 1, p. 536, ,mellori nempe rusticis
ibi cum libertate, quam hic cum onere statu oblato, quod non potest illos non
pellicere cum hoc naturale sit , ubi bene, ibi Patria, accedente etiam terrae
Thus prae ista maxima fertilitate.

www.dacoromanica.ro

i98

1. LUPAS

demnau pe Romani sa treaca muntii, e amintita gt ingrijorarea for


de ordin religios. ') Raportul guvernului nu uita sa adauge ca
principii de sects greceasca ai tarilor vecine sunt indispu0 din
pricina actiunii incepute pentru schimbarea religiei Romanilor din
Transilvania - vicinorum graecanicae sectae principum irritationem
coepta in religione alteratio. Transilvania nu vor fi insa de niciun
folos religiei catolice r nullo religionis catholicae emolumento
caci in realitate nu sunt nici catolici nici uniti, nici iubitori sau
aderenti ai catolicilor, ci urmaresc numai scopul sa scape de dari
ai de servitute.2)
insu*i Atanasie Anghel trecuse prin grele sbuciumari sufle.
to ti pans s'a putut hotari sa semneze manifestul unirii din 7 Oc.
tomvrie 1698. 0 graitoare dovada despre neliniVea lui sufleteasca

imbie chiar adaosul final, pe care a tinut sa1 scrie cu propria


sa mad') la sfar*itul acestui manifest cerand ca rtoatii legea
noastni, slujba bisericii, liturghia ai posturile si carindariul nostru
sa slea pe loc. Iar sa n'ar sta pe loc acelea, nici aceste peceil sa
n'aiba nicio Earle asupra noastra si oladica nostru Atanasie sa fie
in cap (m. p.) si nirne sa nu #1 harbutciluiasca" 4). Dupa semnarea
') lbidem, p. 537, ,religionum de suo statu sollicitudine, quam causant
ex parte .religionis catholicae, partim acta partim dicta et rumores, minae,
praedictiones et similia 'psis etiam actis plura et majors`.
9 Ibidem, p. 538. nec catholici, nec realiter units, vel catholicorum
amantes aut sequaces, sed tantum portion= et sernitutis excussoree.
9 Frapanta asemanare, chiar identitatea felului cum si.a iscalit numele
Atanasie to r8ndul penultim al acestui adaos final (Nilles, Sgmbolae I, 21 si
I. Lupag, Doc. 1st transilo. I. 466) si in Bucuregti la 22. I. 1698 In ,Condica Mitt.

Ungrooluhier (N. Popescu, exerci(il de paleografie ronkineasca. Scriere


chlrificd p. 23) este de natura sa tnlature cu desavargire interpretarea ce

parea din capul loculul asa de putin verosimila, ca manifestul unirii din 7. X.
1698, s'ar fi putut referi exciusiv la ,,unirea protopopilor` , nu si la a via.
dicului Atanasie, amintit chiar Is tnceputul acestui manifest (cf. S. Dragomir,
Istoria desrobiril re figioase a Romanilor, v. I, si I. Lupas, Desrobirea biseri
ceased a Romanilor, in colec(iunea Studii, conferin(e si comunicdri istorice,
v. 1, p. 238-9). Interesant ca viadica Atanasie Isi scria initiala numeiui (A) chiar

si in iscaliturile sale unguresti in chip &ante asap:dna-tor cu intllala din

iscaliturife romSnesti cu stood chirificci (cf. I. Lupas Documente ist. trans.


v. I, p. 457 si 459).
4) Aceasta pare sa fie singura lectura corecta a adaosulul facut de Ata
nasle in ultima clips, dupa ce manifestul unirii fusese semnat si intarit de
protopopi cu pecetile tor. Lectura din Documente istorice transilvane, vol. 1,
p. 467, are trei cuvinte (41 darul nostru* I In plus, gregala pricinuita de felul
cum au fost varite ulterior la sfarsitul randurilor 2, 3 si 4 cuvintele, al carin.
darial nostru`, iar descifrarea data la Nilles (vol. I, p. 207) este de asemenea
defectuoasa, tntru cat acest ultim adaos e redat numai prin ,darul nostru`
(,ord() master') ceea ce evident, nu poate fi echlvalent nici cu ,carindariul`.
nici cu citirea si traducerea total eronata, reprodusa la Iancs6 Benedek prim
cuvintele papi adOnk"=darea noastrA preoteasca".

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTION( DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

199

acestui manifest atitudinea lui a Minas timp de doi ani si mai bine
atat de sovaitoare, !neat iezuitii erau in drept sa se indolasca de
catolicismul lui. Cristofor Gebhard, superiorul iezuililor din Sibiu,
relateaza ca, fiind Atanasie intrebat de Dindar, omul lui Constantin

Brancoveanu, daca e unit sau nu, a raspuns hotarit a nu este


.unit se non esse ant/amt.') Explicabil deci a Brancoveamt,
socotindu.1 Inca ortodox, i.a facut in vara anului 1700 o noun
donatiune : mosia Merisanilor.2)
Dus la Viena $i izolat de toti cei care ar fi putut indrasni sa.1
-opreasca de pe povarnis, Atanasie nu a mai fost in stare sa resiste
presiunilor, care i.au smuts fatalul juramant dela inceputul lui Aprilie
1701, juramant socotit ca cel mai injositor act public savarsit pans
atunci de vreun vladica romanesc".8) Prin acesta se obliga sa stearga"

.numele patriarhului din Constantinopol din canonul liturghiei


noastre romanesti", poruncind sa se puns in locul lui numele
sfintiei sale papii dela Roma". Totodata se lepada de prietenesugul
_sismaticilor si ereticilor ", de orice legatura cu Craiu sau Voda
Tarii Muntenesti", precum si de traditionalele relaliuni ierarhice

cu Mitropolitut Ungrootahiei cu Bucuresteanut" (care se in


iamplase atunci sa fie si el un fiu al Transilvaniei : Teodosie Veste.
meanul) supunandu.se smerindu.se" cu tot soborul sau Arhi.
-episcopului de Estergorna (Kollonich) pe care fagaduia sail recu

noasca de ad inainte ca pe adevaratul mitropolit at sau $i sail


asculte in toate. 4)
Au ramas zadarnice indemnurile de statornicie In credinta,

pe care i le trimetea la Viena Pater Ianos intr'o scrisoare dela


13 Martie 1701, reamintindui de juramantul facut la Mitropolia
-din Bucuresti, de blestemul si afurisania, ce vor cadea asupra lui
de va indrasni a rupe vreo pecete a legaturii". Ii spunea La
murit a pentru nemisugul popilor" nu. l vor parasi credinta
-stramoseasca nici chiar de dragul imparatului, pe care.I vor sluji
cu trupurile - lut se vor face sub talpele lui" dar din vechea

lege stramoseasca au rea, au buns, nemica nu vor mica"


') Nilles, Sgmbolae ad 11w/random historIam ed. orientalis In terris
'Coronae S. Stephan!. Oeniponte, 1885, vol. I, p. 267.
2) I. Lupag, Istoria uniril Romanilor, ed. II. Bucuregti, 1938, p. 184-185.
2) N. Iorga, IsIoria biserlell romanesti si a vie(t1 religioase a RomaAllor, ed. II, Bucuregti, 1932, vol. II, p. 34.
4) Nilles, o c, p. 284.

www.dacoromanica.ro

200

1. 1.01"A$

Si dact1 totusi Atanasie va primi cu popii sal, numai ei sa fie,.


iar mirenii, nu oor fi uniti niciodata.')
Cu o zi mai tarziu, la 14 Martie, scria iezuitul Gavriil Kapi'
superiorul misiunii de propaganda catolica in Dacia" raportand
cardinalului Kollonich ca, nefiind cu putinta sa.i induplece pe
Romani a.si parasi legea yt obiceiurile, deocamdata ar trebui sa,
Se multumeasca cu admiterea unirii in principiu, urmand ca main
tarziu sa incerce a schimba incetul cu incetul multe din obice.
iurile lor, chiar si liturghia $i forma cultului divin. Despre Ata.
nasie raporta ca este foarte suspect" in ce priveste unirea ade.
varata", adaogand numai decat ca el (Kapi) niciodata nu va da
crezamant niciunui Roman, care nu inclina de sine spre unirea
aceasta, ci nAdajdueste doar sa traga foloase temporale din &Attuned unirii, i din pastrarea schismei, oricat de mult s'ar jura
ca va deveni unit adevarat.2)
Chiar daca nu ar fi intentionat sa anticipeze, prin acest ra.
port al sau, vreo judecata cu privire la valoarea morals a jura.mantului ce i se smulsese lui Atanasie la Viena, iezuitul Kapi a
dat totusi dovada de patrundere in realitatea imprejurarilor de
vieata sufleteasca, ale carei fluctuatiuni din cursul veacului xvitr
par a se fi Insarcinat anume sa.i verifice opiniunea aceasta.
Impotrivirea poporului nu a lipsit sa se afirme in chip im.
punator chiar cu prilejul inscaunarii lui Atanasie la AIba.Iulia, unde
reprezentantii Brasovenilor si ai Fagarasenilor se dusesera cu ho.
tarirea barbateasca sa protesteze.3) Inca din toamna anului 1701 a

inceput a se rosti amenintarea ca Romanii mai repede sunt hots.


riti a trece cu totii in Tara Romaneasca, decat sa.si paraseasca
legea si sa devina catolici. 4) Alaturandu.se rascoalei deslantuitede Francisc Rakoczi II impotriva Habsburgilor, ei asezara la carma
1) Alex. Lapedatu, Pater Janos to volumul Prinos tut Dimitrie Sturza.
Bucureoti 1903, cf. ot Alex. Pop, Desbinarea in biserica Romani lot din Ar-

deal 1697-1701. Bucureoti 1921.

') Nilles, o. c., p. 266 : ,Modernus autem episcopus (Atanasie), vox est
omnium pene quibus is notus est, est non tantum rudis,... sed etiam de Unione

sera suspectissimus, Valacho autem, qui ex se non propendet ad hanc uni.


onem et qui habet spem aliculus temporalis ex fictione Unlonis et conser.
nation schismatis, nunquam ego credam, quod vere unitus erit, quantum.
cumque juret se futurum ".
3)

I. Lupas, Cronicari si istorici romans din Transiloania, ed.

IL

Craiova 1941, p. 45-46.

4) S. Dragomir, Istorla desrobirii religioase a Romanilor din Ardeat

in sec. XVIII, vol. I, Sibiu, 1920, p. 42, n. 2, dupa Rosenfeld Valachos omnes.
in Transalpinam potius secessuros, quam catholicos futuros".

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUN1 DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

201

biSericii ortodoxe pe loan Circa, primejduind in chip serios unirea


$i pe bietul Atanasie. Intr'o scrisoare a sa catre Constantin Stol.
nicul Cantacuzino (1708) Rakoczi Isi arata hotarirea de a sprijini
bisericile rasaritene din Transilvania, pe cart Casa de Austria isi

pusese In gand sa le prigoneasca foarte ca pe niste -pletri de


sminteala in calea viitoarelor sale intentiuni rauvoitoare".1)
Dacia lui Francisc Rakoczi nu liar fi lipsit sprijinul efectiv
al regelui francez Ludo Vic XIV sau daca ar fi reusit sa obtina
alte ajutoare straine pentru a putea duce la izbanda actiunea sa de
izgonire a Habsburgilor din Transilvania, opera politica religioasa
a acestora s'ar fi prabusit si ea impreuna cu scaunul vladicesc al
nefericitului Atanasie, ingenunchiat sub tutela teologului" lezult.
Pacea incheiata la Satu Mare (1711) a contribuit insa esen.
tial la consolidarea stapanirii habsburgice in Principatul Transil.

\rabid. La adapostul acestei stapaniri s'a putut continua ad $i


opera de raspandire a catolicismului, punct principal in politica
imparatilor dela Viena in toate timpurile. Un agent al acestei po
litici, contele Seeau, scria pe la inceputul veacului XVIII ca intre
religiunile admise in Transilvania deocamdata cea mai slabs"
era cea catolica ; ea putea sa devina insa cea mai tare, daca unirea
Romanilor ar fi avut vreo trainicie. El insusi credea ca nu se
poate pune niciun temeiu pe aceasta, fiindca cei mai multi preoti
nu au fost atrasi spre unire nici prin vreo Myna religioasa, nici prin

vreo indoiala ca credinta for de Oita atunci nu ar fi fost cea


'adevarata, ci prin dorinta de a se libera de plata darilor sau a
sontributiunilor. 2)

Oricat de slab ar fi fost, in timpul episcopilor Atanasie si


loan Pataki, sporul pe care unitii puteau sail aduca bisericii ca.
tolice sortita sa devina dominants in Transilvania, politica vieneza

it socotea drept arvuna a viitoarelor sale cuceriri sufletesti. Nu


era nicidecum inclinata sa renunte la gandul de a izbuti mai tarziu
sa smulga pe toti Romanii Transilvaniei din stravechile for lega
turi cu fratii de peste munti, izolandui de acestia si induplecandu.i
1)

1. Lupas, Ritscoala (aranilor din Transiloania to anal 1784. Cluj,

1934, p. 16.
2) S. Dragomir, o. c., Anexe, p. 158 .Dermalen seyen in Siebenburgen
vier recipierte religiones, die katholische, lutherlsche, kalvinische und unita.
rische. Die erstere 1st die schwachste, ware aber die st&rkste, wenn die Union

der Wallachen efnen Bestand hatte. Es 1st aber darauf kein Fundament zu
machen and hat die meheisten Poppen nicht der Religionseifer, oder bei sich
gefundene Zwelfel, dass ihr Glauben nicht der echte seye, sondern die Be.
frelung von denen Portionen oder Contributionen zu der Union bewege.

www.dacoromanica.ro

202

1. LUPA$

.M se intoarc4 deplin nu numai cu fata, ci si cu inima spre Viena


Imparateasca. Politica habsburgica era destul de Intelegatoare sa.si
-poata da seama, ca granita artificiala din crestetul Carpatilor nu
era menita sa dainuiasca In veci. Se amagea deci cu speranta ca
va reusi sa construiasca, paralel cu ea $i, pentru orice Intamplare,
in locul ei o granlici sufleteasca mai indelung dainuitoare decat
-cea politica, Intre fratii de acelasi sange, pe care nu izbutise aid
raslui sufleteste niciuna din stapanirile vitrege de mai inainte.
Mijloacele intrebuintate spre atingerea acestui scop, ') oricat
ar fi fost ele de numeroase, aproape totdeauna au dat gres. Cu
loate ca !Nisi conducatorii armatei imparatesti primeau, instruc.
.Punt categorice sa dea oricand intreg ajutorul necesar propagandei
--catolice, se Intampla nu odata sa cuteze chiar reprezentantit auto.
zitatilor militare a desaproba violentele aplicate credinciosilor orto.
docsi de catre unii dintre episcopii uniti. Astfel cand episcopul loan
Pataki sica permis a pune, cu forta militara, stapanire asupra bi.
sericii brancovenesti din Fagaras, Consiliul de razboiu al Curtii
din. Viena a exprimat, prin adresa din 29 Aprilie 1724, intreaga
sa desaprobare, atat pentru rapirea acestei biserici, cat $i pentrkl
-atitudinea de intoleranta a episcopului Pataki, pe care.1 indruma
sa nu mai savarseasca in viitor acte de violent& ci sa respecte
liberul exercitiu religionar al sismaticilor". Indrumarea aceasta
neavand .insa rezultat, Consiliul de razboiu din Viena s'a simtit
indemnat sa o repete, cu o Luna mai tarziu, Wand amintire Intr'o
adresa a sa - 24. V. 1724 despre purtarea plina de vrajmasie
a episcopului Pataki si Indrumand pe generalul comandant, Mare.
4alul Konigsegg, sa nu mai permits acestui episcop niciun fel de
.necuviinta $i violenta asupra Romanilor ortodocsi, ci sa.I sfatu
iasca a cauta sa Indemne poporul la unire in mod cuviincios si
.manierat prin predici, exemple si afte bune oficii.2) Mustrarea
1) Aceste milloace au fost caracterizate ca infagae" de catre profesorul
1LIniversitatii din Londra, R. W. Seton Watson, tntr'o conferint5 a sa, tinuta is
-Oxford In 31. XII. 1942, sub titlui Transiloania o problema fundamentals trad. rom. mss p. 4.

') I. Lupas, Documente istorice prioitoare la mosille brancovenesti


din Oltenia si Transiloania in ,Anuarul Institutului de Istorie Nat. Cluj,
vol. VI, p. 11 , class von Herrn Feldmareschallen dem erwahnten Herrn 13i.
.schoffen keine Ohngebuhr weder Gewaltsamkeit verstattet, sondern er vial
mew angeleitet werde das Volk praedicatione, exemplo et allis bonis officils
..ad unlonem manierlich anzufrischen and zn bewegen`.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

203

-aceasta trimisd chiar din Viena imparatului, aratd cat adevar cu.
--prinde cronica protopopului din Brasov Radu Tempea, care sale
cd si Brapvenii au fost nevoiti a.si trimite un om al for pe
negutatorul Cristofor Voicu
Ia Viena, dupd ce intervenisera
lara niciun rezultat la episcopul Pataki in Fagara* ca sa vaza ce
va mai zice, da.ne.va pace in lege, cum ne.au dat VIddica Ata.
.nasie. Atunci a raspuns (episcopul Pataki) ca de i.am umplea o
-casa cu galbeni, pace nu ne va da pan& la moarte, ca asa taste

jurat paper.')
Dupa scurta pdstorire a lui Pataki, biserica greco.catolica a
Tdmas catva timp in grija iezuitului Adam Fitter, rectorul cole.
giului iezuit din Cluj. Acesta convocand in toamna anului 1728
preotimea la un sinod, cerea interventiunea puterii civile Impo.
triva preotului Mailat din Soria, sere ail impiedeca sa mai agile
contra unirii, in regiunea Cohalmului. La fel cerea sa fie oprit
Dosoftei, episcopul ortodox al Maramure*ului, a mai hirotoni preoti
.pentru satele Transilvaniei, iar calugarilor ortodoc*i sa li se inter.
zica orice actiune potrivnicd unirii. Printre hotarlrile acestui sinod
-este *i una de interes *colar, care merits atentiune deosebita. In

punctul 18 se spune anume ca s'a decis cu vot unanim ca de aci


lnainte niciun unit sa nu mai cuteze nicidecum a.si trimite coptif

fa scoatete stsmaticitor si ereticitor; cei ce vor fi dovediti ca


-nu au tinut seams de aceasta oprelkte, sa fie pedepsiti cu 24 flas
rini, daca aunt protopopi i preoti, iar mirentl cu 12 florini. e)
Oricat de smerite *i primitiv organizate erau scoalele ocro.
tite de biserica *Ismaticd" romaneasca, pe la Inceputul veacului
XVIII, ele puteau fi totu*i socotite de sinodul din Cluj-Mand*tur
.ca piedici destul de serioase in calea consoliddrii unirii nu numai
Ia 1728, ci *i mai tarziu, in zilele episcopului loan Inochentie
Mico.Klein, cand sinodul dela 1732 repetd aceea*i hotarire, fara
a preciza insd *i de astadata suma, cu care urma sa fie pedepsiti
') Sterie Stinghe, Istrola blsericei Scheilor Brasooutui. Mss dela Rada
Tempea. Brasov, 1899, p. 67-70. cf. ot I. Lupao, Cronicari si istorici roman(
din Transiloania, ed. II, Craiova 1941, p. SO.
') I. M. Moldovan, Acte sinodali, t. II. Blab 1872, p. 106, ,Suffragio
universorum serio conclusum, ne deinceps ullus ex unitis ad scholas schismaticorum et haereticorum filios suos mittere praesummat, si qui proinde
id attentare deinceps fuerint deprehensi, archidiaconi et popae mulctentur
24 florenorum penstone, saeculares oero duodecine.

www.dacoromanica.ro

204

I. LUPA$

preotit si mirenii, ci Idsand aceasta la buna chibzuiala a Dom.


nului Episcop". ')

Cererile si Incercdrile lui Klein de a face sa li se impund


tuturor Romanilor din Transilvania cu forta sa primeascd juris=
dictiunea lui si sa.i asculte cuvantul, au ramas far& rezultat. El a
avut nu odata prilejul penibil de a Intampina fatisd impotrivire

din partea poporului sismatic", cum s'a intamplat cazul dela.


Brasov, relatat in izvoare sdsesti2) si cel dela Sdliste, a cdrui amin.tire se gaseste inregistrata la Gheorghe Baritiu.8)

Cand i s'a cerut o statistic& lamurita cu privire la numdrul


preotilor de sub ascultarea sa, in comitiva cu care a inaintat co
misiunii statistica din 1733, s'a crezut dator sa arate, cum mare

parte a preotilor vazand ca nu au putut beneficia de privilex


giile ce It s'au fagaduit, sirntindu.se astfel desamdgiti si aruncand
felurite injuraturi in cap& autorilor unirii, s'au lepadat de ea".4)
Fluxul si refluxul din primele decenii ale stapdnirii austriace in
Transilvania arata lamurit ca opera politicii lor religioase : unirea
Romanilor cu biserica apuseand, lipsitd de orice tarie a vreunei.
convingeri intime, nu era decal o injghebare artificial& cu temelii
destul de subrede, asezate doar pe nestatornicul nisip scormonit
de fluctuatiunile schimbarilor politice. Daca ar mai fi trebuit cerpcurilor politice din Viena o dovatd hotaritoare, aceasta isa fost
data in zilele episcopului Klein, care dupd 11 ani de lupte grele
in diets Transilvaniei si de repetate interventiuni zadarnice la
Curtea din Viena, pierzandu.si rabdarea, in primavara anului 17442) Ibidem, p. 100 , ,Cavebunt ex posterum (1) tam sacerdotes quam sae.

culares longiorem prolium suarum in scholis schismaticorum of acatholfcorum periculosam nimis educationem sub poena a Domino Episcopo arbitrative ipsis infligende (pct. 19). Dar repetatele amenintdri cc pedeapsa
ramdneau, de obiceiu, lipsite de mice elect.
mat t&rziu, la 18. VI. 1747 se
BSI

supara Maria Teres1a primind informatiuni ca ,nu numai parintli mireni, ci gt


preotii uniti 41 trimit copiii la InvaiaturA In gcoli necatolice (,...informamur,.
quod non tanlum bald patres, sed at ipsimet popae unit! filios suos acatho
lids, in scholia suss, erudiendos tradant` cf. Dragomir, vol I. Anexe, p. 59.
2) Quellen zur Geschlchte der Stadt hr onstadt, vol. IV, p. 186.

3) Gh. Baritiu, Parli alese din Istoria Transilvaniei, vol. I,

Sibiu,.

1889, p. 245.

4) N. Togan, Romdnii din Transilvania M 1733. Conscripfia Ep. loan


In. Klein de Sadu. Sibiu, 1898, p. 3; ,magna pars bacerdotum intuentes se,
non ut promissis privileglis gaudere possent... seseque deceptos putanies, aria

in caput authorum Union is execrantes, Union! renunclarunr.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTION' DOCUMENTARE L4 ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

205

va fi socotit ca tocmai in interesul cererilor ce formulase de atatea


-ori, ar putea profita de miscarea populara pricinuita prin ivirea
neasteptata a calugarului Visarion Sarai din spre Banat. Actiunea
lui Visarion ca propovaduitor prin satele Transilvaniei a fost de
foarte scurta durata (dela 11 Martie piing la 27. IV. 1744), dar a

lasat urme adanci in sufletul poporului trezindu.i banuiala ca a


fost parasit $i inselat de catre preotii sai.
In ziva de 27 Aprilie 1744 a fost ascultat calugarul Visarion,
-din ordinul generalului comandant contele Theobald Czernin, la
Sibiu, in prezenta episcopului Klein. 0 copie a procesului verbal,
redactat cu ocaziunea aceasta, se pastreaza in arhiva regnicolara
din Budapesta. ') Cuprinsul arata ca i s'au pus in total 43 intre.
bari, la care Visarion raspundea cu surprinzator curaj. Voind an.
chetatorii si3 afle, din al cui ordin a venit in Transilvania, el
afirma ca singur Dumnezeu 1.a trimis. 9) Iar la repetatele intrebari
-de a preciza, card *i in ce fel i.a fost impartasit acest mandat
divin, raspundea scurt : nu.i scris nicairi, sa ma spovedesc aici")
sau : ,singur Dumnezeu she Dumnezeu m'a trimis, nu sunt obligat
sa spun in ce fel" 4). Cu privire la predicile rostite de el, nu void
sa recunoasca invinuirile dintr'un raport al protopopului din Dobra,
despre care afirma :
nu spune adevarul" $i adauga ca glasul
poporului este glasul lui Dumnezeu". 5) Cerea deci sa fie intreba(i
oatnenii carora le.a vorbit, 6) caci el nu este fariseu sa spuna ce
a predicat. 7) Nu admitea sa fi agitat contra unirii, nici sa fi spus
despre copiii botezati in legea unita ca.si vor pierde sufletul. Re.

cunostea sa fi spus insa, ca tot insul se poate mantui prin cre.


dinta, in care s'a nascut. Nu intelegea, cum s'ar putea cineva
mantui prin cloud religiuni.') Tinea sa adauge a nu are nimic
contra religiunii catolice, dar unitii nu tin nicio religiune. 9) De
') Nr. 322 An 1745 Copia examinis monachi Graeci ritus Visarion
&Arai turbatoris Unionem Gr. ritus in Transilvania ".
2) Deus solus me misit.
3) Nullibi scriptum est, ut hic confitear.
4) Deus solus scit I Deus me misit, non teneor dicere, quomodo
5) Hic non dicit veritatem; addit vocem populi esse vocem Del.
6) Quaerantur homines, quibus locutus sum.
7) Non sum Pharisaeus, ut dicam quid praedicaverim.
8) Quomodo unus in duabus religionibus salvari possit.

9) Opponit se nihil adversus fidem catholicam habere, verum unitos


neutram tenere religionem.

www.dacoromanica.ro

206

I. LUPA$

aceea la Tirniwara a sfatuit sa.si pastreze tot insul credinta, far


preotilor transilvani units, le.a spus4 voi nu pastrati nicio credinta,
nici pe ceealalta. ') La intrebarea : tine i.a tradus predicile din
sarbeste in romaneste, raspundea ca un negutator din Lipova, cut

numele Gavriil. Nega sa fi afirmat, ca cel botezat de preot unit


ar fi ca si un nebotezat. La fel nega si cerea probe, ca ar fi sfa,.
tuft poporul sa parAseascd biserica units. Cand i se repeta iarasi
intrebarea : unde a primit dela Dumnezeu mandatul ? se multa.meste sa exclame : Voi, necredinciosilorl" Iar cand i se pune spresfarsitul anchetei intrebarea, data are dela Dumnezeu sau dela,

Preacurata Fecioara vedenii, refuza orice raspuns, fiindca Christos


i.a zis, sa taca.2) Dar oamenii spun - termina anchetatorul
te.ai fi laudat cu astfel de vedenii. Visarion raspunde : Oamenih
mint, nici Patriarhului meu n'as vrea sa.i spun aceasta".
Astfel ancheta se incheie fara vreun rezultat deosebit.
Totusi generalul comandant al ostirii din Transilvania, foarteingrijorat de nelinistea poporului, nu intarzie a raporta la Viena,

ce fel de primejdie ameninta unirea, pe care sate& din intregScaunut Sdti,sfii o parasird tumultuos", inaintandu.si protestul
vladicului Klein. 5) Cu scop de a lua masuri preventive, sa reduca
proportiile miscarii de rasvratire populara, a dispus arestarea car.
lugarului Visarion in cetatea Devei, unde impreuna cu el era arestatsi calugarul roman Vasile Berlan. De arestarea for a luat act. cu
aprobare Consiliul de razboiu din Viena, care in adresa dela 13.
V. 1744 raspunzand la un raport al generalului comandant vor.

beste despre calugarul sismatic" ca, despre un impostor prin.


cipal" (Ertz.Imposteur). Adauge !DM ca, deli chestiunea religioasa

avand in Principatul transilvan caracter delicat, trebue tratata


I) Quibus opposul, nec unam nec alteram servatis religionem.
Christus dixit, tacendum esse.
8) HofKriegsRath (HeeresArhiv din Viena) Protocollum Ex. p. 1744
folio 1563 nr. 5421 General Czernin berichtet, in ivas fur Gefahr die Union
mit der kath. Kirche steht, wass der schismatische Caluger seine Lehr ausge
breitet u. soichergestalten das Volk eingenommen babe, dass einige Gemeinde
solcher bereits abgesaget, in specie aber diesfalls der ganze zu Hermanstadt
gehorige Silister Stuhl tumultuos seine Protestation vor dem unierten Bischoff
eingelegt babe, mit der unoffentl. Meinung wie der zu Verhuttung der noch
weitheren erfolgenden ublen Ausgangs ihne Caluger nacher Deva auf ein
bemelte Art in zwischen in schloss alidort zu verwahren veranstaltet babe and
welters Selben heraufzubringen veranlassen voile`.
2)

www.dacoromanica.ro

CON FRIBUTFUNI DOCUMENTARE LA !STOMA SATELOR TRANSILVANE

In consecinta

masurile luate cu privire la arestrea

207f

yi examiw-

narea cazului le aproba, dorind sa aiba informatiunile necesarecu privire la rezultatele anchetei. ') Dela Deva fu transportat
Visarion la Timisoara, far de ad, dupa cum rezulta din raportul
generalului Engelschofen, 2) la Esseg, apoi la Raab in inchisoarea
milliard si de aici cum resolutione regia" trimis in Tirol (prowbabil in fortareata Kufstein), spre a fi tinut acolo sub paza. 9
Consiliul de razboiu cerand informatiuni dela mitropolitul)
sarbesc loanovici, cu privire la misiunea ce i.ar fi incredintat
acesta lui Visarion printr'o patents de drum (pasaport) si prin scri.
soare de recomandatiune, spre a construi aproape de Lipova co^
truce de lemn, organizand act pelerinaj,4) primeste raspuns, ca
in adevar i s'au dat calugarului Visarion din ordinul basilitan po.
menitele acte, ca sa poata strange dela credinciosii sai milostenie
si sa predice cuvantul lui Dumnezeu, nu i s'a permis insa nick
decum sa.si insuseasca rolul unui misionar. 9
Arestarea lui Visarion nu era insa o masura proprie sa pund
stavila micdrii, cum nadajduise contele Czernin. Dimpotriva, cel
arestat $i transportat in departatul Tirol, incepuse a fi considerat ca
sfant si mucenic al unei cauze mars, gasindu.si numerosi aderenti
atat in regiunea Lipovei, 6) cat $i in sudul Transilvaniei.
Indignarea impotriva preotilor instrainati incepuse poporul a
o manifesta prin resistentd pasivd evitdnd sail mai cheme la botez,,
1) ,Wie nun dieses Werk in das Religionsmesen einschlaget, welches
besonders in dasigem Furstenthumb als eine delicate Sache anzusehen, und zu
tractieren 1st, so thun wir auch obangezogene Arrestierung und exam!.

nierung hiemit allerdings guthaissen und wollen sothannen VerhOr und


Aussage zur weiteren uberlegung demnachsten gewartig se), n'. Actul original

in depozitul de mss.e al Inst. de 1st. Nat. ClujSibiu.


') Ibidem, folio 1885 b, nr. 404.
') Ibidem folio 2345, lulius nr. 892.
4) Ibidem, folio 691 (24. VI) nr. 606.
5) lb. f. 595 b, nr. 9261 ,Keineswegs seye solchem erlaubet worden einen
Missionarium abzugeben'.
6) lb. f. 3316, Octomvrie, i se raporteaza Consiliului de razboiu ca la Lipova

alearga din nou mullimile spre crucea ridtcata de doi ,calugari sismatici` yi
spre izvorul tamaduirii, 117101 se cereau masuri pentru oprirea multimilor poi..

nite in pelerinah ,des weittern zu verfugen, womit das von einem deren in
den Temesoarer District und Siebenbargen sich aufhaltenden zwei schisma
fischen Caluger zu Lippa aufgerichtete Kreutz nebst dem Gesundheits,Brtmnen
wiederum ausgegraben und die zulauffenden leuthe abgetrieben werden mochten"...

www.dacoromanica.ro

:208

1. LUPA$

la cununie sau la 1nmormantare, $i refuzand sa mai cerceteze bisect

ricile, spre a participa la slujbele for religioase. Guvernul Trans


silvaniei, ingrijorat de aceste semne de rasvratire popular& a
dat ordin, la 6 Mai 1744, sa se publice prin satele romanesti, 1)
in mod oficial obligatiunea tuturor taranilor de a cerceta slujbele
bisericesti amenin(and pe cei ce se vor impotrivi a respecta legea
lui Dumnezeu si a Patriei", cu aplicarea pedepsei destul de severe,
prevazute In art. 2, titlul I, partea I, din vechea legiuire transit.
vans dela 1669: Compitatae Constitutiones.2) In temeiul acestui
ordin Magistratul sibian a incredin(at unei comisiuni de trei insi
(Andreas Hermann, Martin Friedrich Leonhard si A. von Adlers,
haussen) cercetarea satelor romanesti din Scaunul Sibiulul pentru
a duce la indeplinire ordinul guvernului. Dela 28 Mai pand la
2 Iunie 1744 au fost cercetate satele Sacel, jina, Tilisca, Gales,
Saliste, Vale, Sibiel, Cacova, Orlat, Guraraului, Poplaca, Rasinari,
Sadu, Talmacel, Boi(a, Porcesti, Sebesul de Sus, Sebesul de jos,
Racovita, Carta, Rucar, Feldioara, Sacadate, Cornatel, Bungard si
I) Textul romanesc al acestei publicatiuni oficiale pare sa fi fost tradus
de vreun funclionar sas al guvernului, dupa cum rezulta din defectuoasa hit
infAtisare s Precsinstitul Gubernium szau enstiinczat, prekum alts in zara noastre

la une szate rumenest szare fi fokut turburare pentru un lukru kare ar ft ame.
stekat en kredinze, kare uni den Aszkultetori rumunest nu se pot engedi cu
popchii tor, schi la une szate nu vor se marge nitse la Beszerika, pentru kare
atsaszta nitse lui Dumnezeu nu platse, schi la lesche zeri unke geszte oprit,
la kare lukru pentru atsaszte turburare, se de porunka dela prae cinstitczi
Domni cze mai mare a czerl la totcz Skaunasii Rumenesti, kumka sze enge.
duaszke ku popchii for schi sze merge la Beszerike prekum au mersz schi
pon'akum, schi sze sze lasze de acsaszte turburare, fare kare nu va aszkulta
dupe acsaszte porunke, sze va pedepszi dupe pedapsze kare i szkrisze dupe
ledze zerr. (I. Lupas, Doud anchele oficiale in satele din Scaunul Siblidul,
1744-1745. Sibiu, 1938, p. 12-13).
2) cf. Corpus juris Hung. 1540-1848 eoi Erdelyi Torvenyek. (Legi train.
silvane). Budapest 1900, p. 2543 ,A mely paraszt ember templomot nem akarna
frequentalni, hanem az isteni tiszteietet eimulatnd hdromszor egymas utan, az
olyakat a dominus terrestris istenhez vain buzgOsagab61, meltd mentsege nem
leven az olyan jobagynak, veretesse kezi kaioddba, hogy azaltal is az isteni Us?"
teletre szoktathasse (care om din popor nu ar vrea sa meargd la biserica, ci ar
lipsi de trei on dupd land dela slujba dumnezeeascd, pe astfel de oameni domnul

pdmantului - sapanul mosiel - neavand iobagul scuzd potrivitd, din ravna lul
MO de Dumnezeu, sad pund la grog' (sA.1 lege mantle in obezi), ca astfel sail
obisnulasca a lua parte la slujbele dumnezeesti). - Textul articolului de lege
votat in dieta dela 1664 (kezi kalodaba veretni=a pedepsi cu punerea mainilor
la grosi).

www.dacoromanica.ro

239

CON FRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

Mohu ; la 3, 5,8 si 9 Iunie au mai venit la Sibiu cu declaratiuni


reprezentantii catorva sate, in care nu gasird comisarii destui oa.
meni acasa cu prilejul cercetarii. Toate declaratiunile au fost con.
_semnate in protocolul din 9 Iunie 1744, intarit cu pecetile si isca.
liturile comisarilor. Este semnificativ faptul a, deli in statistica
lui Klein, dela 1733, erau indicati in regiunea aceasta 76 preoti

units $i numai 20 ortodocsi, cu 11 ani mai tarziu numai cei din Sibiel

avura curajul sa spund ca ei sunt uniti si ca pomenesc pe Crdiasa


In rugdciunile lor, iar dintre cei din Boita popa Oprea, la slujbele
cdruia taranii refuzau sa is parte, socotindu.1 unit, se silea sa
dea declaratiuni evasive spunand ca tine cu tare si se va potrivi
-.al ea, dacd s'ar intampla sa se schimbe, cats vreme celdlalt, popa
loan, marturisea ldmurit, ca ramane in vechea credintd (er bleibe
bei vorigen Religion"). Sacelenii mdrturiseau la 28. V. 1744 des.
orientarea for cand a iesit vorba ca ei ar fi uniti, de cate on
-au cerut preotilor sd.i lamureasca, acestia n'au vrut sa le spund;
dacd insa ar fi adevarat ca ii s'a schimbat legea, ei cer voie dela
Domnii tarii acesteia, sa piece sa gt.o caute in alte taxi (in an.
-dery Landern ihre Religion aufzusuchen). La fel spuneau Tiliscanii
(28. V.) ca raman statornici in legea for stramoseasca, dela care

nu vor sa se abata odatd cu capul" (wovon sie auch bey Ver.


lieren ihres Kopfes nicht abweichen wolten). Cei din Cacova
nu au aflat nimic de vreo schimbare in lege sau in vechea pra.
vild a celor 318 sf. Pdrinti ; raman deci in oechia lege Tom&
.neasca" (bey vorigen Rumenesten Religion) $i nu vor sa stie absolut

de nicio schimbare (wolten auch absolut von keiner Erneuerung


das geringste nur wissen"), cer insa preotului for Ciucur sa spuna,

este unit sau nu ? Daca ar fi unit, au ei alti oarneni potrioiti


pentru preotie, mai ales ca biserica $i cdrtile.s proprietatea lor.
Preotul evita a da raspuns hotarit la intrebarea aceasta ; mdrturi.
seste totusi ca nu stie de eta' lege deceit de cea aflata acs in
sat, invatand, tinand si lasand oamenii in ea (darinnen auch die
teute gelehret, erhalten and Lassen \voile"). Valenii spuneau ca
se orienteazd dupa Sdlisteni ; la fel $i Orldtenii, care tineau sa
mai adaoge insa ca nu oor sa" ,stie de alts lege deceit de cea
_romeineasca, primitci dela Ierusatim, iar popii sa spund Idmurit,
ce este cu unirea aceasta (von keiner anderen Religion als
nur ailein von voriger roallachischen, wie sie solche von leru.
_seem erhalten hatten, wissen wolten, die Popen aber solten sich
14

www.dacoromanica.ro

210

I. LUPA$

deutlich erklaren, in was diese Union besttinde"). Nici cei dinr


Guraraului nu vor sa *tie nimic de unire, daca li s'ar face vreosilo in privinta aceasta, sun! gala sa parciseasca tars (mOgen sie
nichts davon wissen, wohi aber eher das Land verlassen"). SaNtenif
declara, ca nu vor sa mai admits niciun preot unit ; le trebue

preoti cu desancirsire carat! hi biserica for (sie wolten durchoaus refine Popen in Ifzrer Kirche, rvelche ihnen gehorig, haben").
Cei 10 preoti sali*teni, prezenti la ancheta, au declarat ca nu fac

alt serviciu divin decat acela, pe care 1.au aflat ad obIsnuit din
nee/lime i pe care vor sa.I tins pana in ceasul din urma (sie
hielten keinen anderen Gottesdienst, als den sie von altersher
allhier gefunden and auch bis in die letzte Stunde behalten wolten).

In acela*i fel raspundeau *i oamenii din restul satelor anchetate.


Poporul nu s'a lini*tit insa dupa cercetarea aceasta din lunile
Mai -hunie 1744. Dimpotriva, sporind nemultamirile *i neincrederea

in preotii care *i.au parasit turma, s'a ivit trebuinta unei noui
cercetari, savar*ite la 14 Mai 1745, In casa lui Ghib Cri*tiu din
Sali*te, de catre comisarii guvernului : Ladislau Vajna *i loan
Tikler. Protocolul acestei cercetari redactat in limba maghiara,
cuprinde marturisirile facute nuinai de locuitorii celor ease sate
din Scaunul Sali*tei : Cacova, Tili*ca, Gale*, Sali*te, Sibiel *I Vale.

Cuprinsul face dovada unei stari suflete*ti cu mult mai sbuciu.


mate decat cea din vara anului 1744, fiindca masurile luate din
partea autoritatilor, cu numeroase arestari de preoti *i de tarani
ortodoc*I, au produs reactiuni care au luat forme tot mai violente.
Situatiunea aceasta obligase *i pe guvernatorul de atunci
Haller sa incerce, cu ajutorul aparatului civil *I militar at Statului_
transilvan, tot ce.i sta In putinta a intreprinde pentru linietirea
spiritelor agitate. Printr'o circulars din 30. III. 1745, redactata in
cloud limb! (latineste si romaneste), nu a lipsit nici el a se adresa
*i Dumneavoastra preotilor *i neamesnicilor a*iiderea si a toti
cre*tinii ace*tii tarii lacuitori, cars santeti din *i dupa randuiala
ei cinul bisericii Rasaritului, cu aceasta pace *i tot binele va
poftim '). Spre a justifica oarecum unirea" uneltita de politica
I) in textul latin HonorabilitIus sacerdotibus, item nobilibus, necnon
alils incolis christianis huius Principatus ritum orlentalis ecclesiae sequentibus

pacem et omne bonum r Atat textul latinesc, cat 01 cel rom8nesc, surprin.
zator de bine tradus, se pastreaz5 In arhiva Guvernului transilvan Inregistrat
la nr. a1745 cu titlul ,Patentes Domini Gubernatorie in Arhiva Regnicolarg
din Budapesta, de unde am remit la Inceputul lui Mai 1938, sa-mi lau copia
fotografica reprodusa ad in facsimil.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI

DOCUMENT.. L

.E, 1

..",. k

e
eit.:E: oe. t

UM:

-.t

,'

,,yvv,aiy:

;,,:g13,

.--

, /I

... I . Z. ,

zT7

' , . , Ei

,F

:'41..---,...-.:

Nit.3.,, " It.,s 14 ?

tr:.+.

',, t', .:.-Tek.

i:1 F, .;'', ct
. 7e...qp-..zy th,..,...v-fv,r....,;,,:-,-.1.,-;
;7. ,.;, ..,
.
1).
- ..,
,s
c it.).7 .. ie ' ..ki iz y r kr.fo/ .445' c.Z.,:4::," 14,- . z.12 ..
*
.
,;, .
., .. .(-,
41)4 41fri:d.44 7 "-.41.-. ;.*);.. ft?. 41,4::1:
V .,*.` ,!.
,. .?4,pi - i it.?;,... -,14*':4 Zi':'',,
Ls( .....
,E,, ..
.-;;i:.;,..--ii;
21':
/..../.Y

. . .7..4 -t-

,:,..;:J..,-,..x-,...:.
..-4-

'

'. tj

'.

.'.3

..

,i... ^ ''

N ..,.. ' .i."'


...

..

,-

-,.44.- :,:T.V...zt:'1,...c:.:.'-.:.
4",
: ,,
ii...1

.3,' '-.

._

4<,

.., 4 n'4.
-..,.
s
.Y...,........

.....5.--.--

r.,

.:

..

., 1 ..-

44 '

.: T

/sr

:4/4!".?rtivitc..7tiii.-onsw,c;
,...,-...

v1a gyp,

m""
l', la

C r Ae.1-44;::

444.

, ,v,

;;;;; JM-4

1)

v,

.
..;;',Km

72:-t

--;kr -4/44"
Dt+P
(4..,c,;11,4,3.%417--(iikleig,''.
rt"

t--,

It:

k 47! a,c;...:??7,4

".-- '

''.

, k.

'. --

'

,t

..ti-,,..t

-;h0r2

AZ .,,,,ey437.t ,..9.--:

.-r,..C.410 -15,
-

'..

..po.k

,' l' 13;," !:.k


I - -T-

lc

7-.4- it co cr/,201,5-4.!

tar. ; e ...;

Vi..::7":4.

itik.71,0XM P,,,..41ls'

ef 74 a se,,,,,7-4;
,,..,
5,,,,,
.-7V'ell'et. JO ieg' eret4' ces'reb: 77.0 (,ii?l

al; Me'

etev

c '..

fif 14. mos; -su4-5"eg

oieiy", ivellorrrej a ; i :' Ii2.1r 0Fee?

'4,-4- ?"..,

-,--...- . 7

i;

r
.

J4=e.;
C.*

1,1,i?e-e

im

v,IVe

aAs.-4 41u".
d70,

to'

.0414.

tAi

rar.A

/tiff

AfiXim

*r-

,..tyvve,

' 711: ,r'rri

,":74.

4. -

'ert

.-. fi .7nr-itel.

4.

-te4r-Ortfw.."

;PrAto.
.,,,c, leciCe
...,, y

....., sn' Pt *%**

/r" .4.-

,ofiety,

os.e f'Cirr7r.,4

tr,e,
vee

is
7

(4'7er:A

ave.'

1;"triffi

v a-

Proclamatiunea guoernului transilvan catre Romanii


prapostavnici
www.dacoromanica.ro

s.-

4.t.ce 4.0"
,
2/
f. N

t......i .

ak r g',

c ,.,

s, [C.

^.1,

'1,.,-

"*.

, A.,,1;,-.."`

7.! r

414-

4.*

ENt ?r's

.11z- .k

,,z`

'

''

, p t.

-,

:1,

kifr.ii TW
--..."sr' 4-

: 2 P,..;r-ic,-f'. *4
-t',,,ZI.k.:,),--; ".z./4

f:11,tg.,;
.n;rsz114.er '!,fr,ff 977,-4t-,-,-.,15)yare4 .
fry17ia, flei.---remtere
.1,5= - PJ;c:
#7k,,if .77,4
v::

x"*.

,u4 ''.1

IA 1

',/,.

-s-"'.:,..
,;,...,--,.:4.
0.,..:4;,r.,enx' A%. f, 4
r"F g :jm

4 p''rs.\..1.c.,.1'`
%
5r, %I

''..,f 4,k.! a,...: 14v,z.. 4 Ifi :4'1.'4 1.k ;;,.'1,!Pk


!,,,

-,--......

211

ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

14'

et.
-

, k,
-t.

..,

,__1

,,,,..

$......!,...

212

I. LUPA$

't

c.

tr'974V,4
N7.,.

;'.:a

-4

1,

"1,

e7.4*-Ate

'

Au..

1,4.1:iie

' ,2e

7 ' . //,,3k4 in
L. - - -..
"70; 4'rl

,.,..4.4

77e.

or;,..,.+!4

)774.f. Ye,

p.

.' 07;.4.,..,

-.....,..

:9" I ..' ''

4,

'

e. ,f:, Y /on(
,, a /A, 1. -.);A. c 7:15,,,-,p, ,- ,;k.,.....
'.. .1;.,...4 : a, 240 :. .t., "t3....1:Vg.N.,..4' yle 1,fer . Yre". C-'f',..ee,..7Yrr.
00,j. ". ,,77.-:,'*,-:

42,

Ell

,..,07.4.epij--,4754a4sla irLea4C,t7 16.-44rie 't_7#4i...epfe i',7-!;


--i ,v4(1...yrr
,
_'.. 11: i 2 -;_:.44.:' e1..r.'i'IT,i0 ors ;tel.- A-40.:;.-z"- .7 iliAelret,re,d; , g4,.,.,..,7#.et-.-r*:r-4-1'; if i:".: I.'
!..
';,44-7=k;
.,:.:',...,...?,.
,,,,,
AFt.:'
slk;
..,,::;,.,f44,i),
y )1..7,.i ., 0,44c74FA.
,5,;;V.,.,;;;
. , .
,
.
..
'41/,
..,..-.I 4, ,-,,,,, i, :///.4.'It404-44.14'4Z.Z 40 ,._
i'!.t-1 07i4r.eA,Niiltf:>,0:.
>
-rty,./.4 ,in.A.4., )44-er ' 0'4. a-4 . to ..,.,:, qv --, 1-). i,e,-,,, :at ez44. . .:
' -:
......

...

10

wc.2:4,-,..,A,,,::----*0:1v-if
. .,,---..4i,,,P .,:.414,.--1' 4,:-.,re,,, ...) 7iN'...4.-,-..,c,',,,/>;

..-...,.:;-

..1 .
:.. -41-71'.l
. :--

Ili 1:: ;(.


,

.'

....,,,,,:...,

I'p.

t3

e3;5701: kr i;

c rj 4 A i*.A jrn P.1 4,.. -'4 " ..,7,e

. Jal

I: a

y2.....4,4,,z,,?, ; #,t,,

?tic Nr-e,..4e.v.,--1.1.

!"er

.A3,t

0 -.-

.;1:1

l'.1";;14:74,15" a:2r

Y. 444
e "7:91*',147'.9(.;

w, i,

rt.".

ida..15n./1./1..,

r.

ce at22.4 Atf,...-...not/4.. /,.. .1,

-,-1

010, :',f.". .,4i


.

A 411#

P,'t 11"-W ; t
:

4.

..r1

-:144fi; ..us.. Xt

- _4,-,,,,,,,,s :/y.."-ctrx;

Tarett :,ir.,:".-11'=c,

,0

7,;,.

AAA

...,

et-e..,.
j5-jr,-

....e

'. ? ,-, ISt


,
.
0?-: .444,470.1 -,,,C701).140-: Yr tra.:75, .4'4.
/

.1"..1 Z":1 7r
'li

:444,
_. L. .3.44;
, ' ,...6,

,.

,....

,,,iii':42,--e,/...ie iit.,:dket? 07A1- fify`


...., ;-.; cra- -a c
,''
-.....7-, -:::"r.g.r., C:-"".0,-1r,.., a -/arir.ere altigr zeL.,..', .,-/-3-7--. if4"'',0
.

'7

..

/...

...

11 A 3 S...114/7i.2 )1. -7-

'4" orJS - e; W.

.54.

- .t."

5-47r

Cl

fir,-,4- ,47; ,=.7t;.., ?:),. -: 4,4,4 ,..5.:7 -,,,ir,..472e.? ./P-i;." ilvxel:F0,-"Z'


ise
,/ ae .7 A0.411,14. C,,.A:
_.
ak43-r Y. ,;v-',*' ;7, ,;: Iziextee. -44r,e4wAy07.1

.4...*.

it....L% ..... .', :::::::',

.., ,..-: . -,.:'.. f..!.


...
.. ..,:::.
.4,
, 1.;;: ''i,...,.. ..7,0,,yr.,
;1 a
1,. e..: ,,..,e .. ,,,.., e ht I,
' " ---,
e,
c... '0... :ik ta. A..: = 4r # (eh! 1. 4...?: .114. 1 AT il /re ,9, MIA "..N.0-;ik'' ,...,
,

11/4,:17.1":

4 [A' - ,:..;

' .0
48,,,,= :,'

(q;;a4.,;.;;;.,,, 4..x..:At.,g4ra,-;7,14,0..,,r;,rvro,-7,-e fro;,?,, 0, i,ki.i..


'
e.
; .
,.
-...,ez
-. -.
'.:4. 44 4:,:g.104e*i
14,,...4. La..
.. .4,0-1'7.11.1.474.,:tr,
,.....
...-73i.::::
.c..
.
,
7 .......-..,-;
t'....
'iroie" 7, f:e-'s
;in
i',..47- .eir Or -1/4",i,VZ(.:
, , ' ,,,,Z-Txtz
f .16,..47..,
....._'''C ; c',..;,.,4
,-e,4.- :
-,.1,47,-e,10s"--...
..........-,..xr,
-1.. ---1,-.,,....s.a../1.4.1i.o
,-..;
.1,44 I.,
, ...Ki:
...

if

'

II,

Te -,
; 0 .. l'i 4.4 .11,W, /5.4..4,,,,;.y,,,,,,z,...1
4....,.. 4:;,-.,:i4.4r..tirre v....77../_
.1,

-Al

... 4
1-.11

tett 4,4 4;.;1,-,:.- :,:,-,: ,`;;/;774-,),04&;,:i.96:2; 7'74::777744; ..:a:

5,13 .se,,,..a . ,eftqvit...!rt-mpr. ;ea rnearne A.? . . c- idit; -cwrks?...::4,-. - .4.


4
- _ cit.,' "14." cstr,7477...e.,..: .0-,-;,-4, Zet.4....,y'. .i OW .t.e .w. .
4., t, .." . .

'Tr
>At; e /Ohs 1?
.

: 1.

'

.
.
'7 'r
.
iff-4 "Az 1::7":77.4 .0*.1-"r _,te.;,,.

V; It ,*(.4 ... ..a17- 4..17.1.-afi el :

..---

`..

www.dacoromanica.ro

--

.:o ,,

' .4 c'....72fZ

:. 1

- ....

213

CONTFUBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

a
'''

....._

--;"/;. 5!."
SC..
-S C- 7 ,ez'se',r..';-...c

'..

.zit' ti;;410,t;.g

0 ..,...

.
m..:

:/'."

?,-

.,

.. ...

6'.7f OF,. <

t.

rt o .n Pt' -45 r ;1,4 ,,,


, ; i :iie4.fi,11,.."-e i. (1(.7
"-soi:0,,4.c
?:1' a '1.1 "ft 1.);.':;?.4 ./ 4.4; ;.27,1,,,"p_'

3 ,yry

,v

-:`,t0.;4C2. Aka 44. 7,

th F f' : cz.,,,4,, e :",;40iyti ;p371-fre, a 72-roltt,A'


,
' ..:<
".
"'"'
.-.... 4'1.4 -a;llkfrk".',477Xtt
jee.,1:.r..0.W..1..a.
,.;:-X

en,"""
*

al'jlirk

44;

., e' eieg
,..4
., ,,- L.: .e4p< 41. .4e ,r.10?"4" .;01:-V:ae:Lmeii..-ail47r fr',1......" (..;,,i1.;,iir,r7:c::
.
/.
.....,n_647.
.."
...
, I..... ikSIT:i. ''
AL 4i- lit' nr-,,,..4.4
tk %;.',,,

,,..

-._-_211,14;

I.

7r 0;..e,t, /per
tire.
. c." Irt/ ,f7a
Arl
_re,:. ......a.,,,,,,,
'
7C.C. ',r.
-.011-/-72 44
t.
--,
1
4. -17,..7.t? fee!" Ala.. ,,,
Wir

N.

-Xf 4 .

4.9

".

-,.

././,iAj'i ,i

4,i , ;:x;

vi";

"7

'''t-4.0171,,,O. 014
"..trr ,.P

..,...

,r....

'

'''

..,l.'19_:-.

A1
"Vvr l 7 ..

',are

,MR -:

.'", f;C:

4,4T,

-r, .4-77 .;

4:
3.

e,;.....,..a.

S':'

eg

..

AvoyC-Au.,..

0t

,,Y,9442,41""e

C:

.2,1N471. 4,7701 7,7 ir,,

)12,6

...." 4 4

''.T r:'"'":)
4 -..
.P
-`1....-

.+ al
n

..,

ii, ..,

...0

vi-

't -,;c

-tt'L-1/A a 9:n12
q - ,,,I.
._
7".

e...10

..

'

.64yty

...i.

-:,..,,

.".

A 9.447,0,541- La er 11.

.e7r. ilice

-1,..'mo9i-re.;i46`,P.' I
.

:,-

:-. A e,e;;r+ '..'ei-;;tv...iit. iiie.;.; ?. ii;,.....'

44.-,-4

":

-".

p,-N'-.- Al" ,r. .* -rd ,41.'

(41
..
, ,,,, .,
,i1.,;,;WCnr 4::
: 4.4Fi4---A. %.- -ill' .4-, '6 ' '
';:-..;',1.:ti .1e . ic,7-' ' ii:. .'
t .'ft;14-;t:e:

4..

,< 412 4.4.)1,,

i'.;(41.. /74.:/ 11%;An Af.

t";#1

a !.- 4.,r-,7:: .4',P. eit

*.i,...

nrt'

. -L.S..$ .

.f. .(:.0;:;"tr"
5-k
,..,
(

; .ti,:z.,..!

,..

---,...,,,
'y
6 - e -41
. !... ,--..c 76re. 1
75
0,'". - ..,......
'/
//Cy; CC....4w ;,..f "rdy:',ULt.," y-' 0-1).-17(.41S.ela
o,
(1174s. ."
4,44,C;i' ..." '1. 74:a,i"?' 0.13"..fie.,42.
7:-r *,,t AAA
ea;
3 Ali ti of 414"1/0" ;Aro!. 4r/rs,
....

tea. .

'... ::,..6'

e,t.'z-g -,,?.?:

ifr. ie " "(c.. leAss' ..

. .4. 14: .

f'ior,,7::.

t-,,(5..e7.,-4.41: A

-C n t' (4) . -tife.:24l' Air.f 4 .** fro.

...?,`,T.AV54.4,

:, Z

iffe Atrzo.rr -,,t- 4--Visft'":

/yet,- Z-te0",tyi 27 `.

IC

:'
e,.27-17zr
(4';44.t.::. .,< ;; "-

"_:. firfiVe
., .. c
r5,,4,,r4..'i'''
..

i,-,-: .., ;

:.

at

-*/ to

ie7,...

.. : ,.,,'
44-41 44' N,1542, :t1...2,",A.A..:
r' r..".5e.-:
A
4
.1ea/ -.4,:-k-e- It.-A/ZAN
,pres.A.AL:72.,
t
-e
Air
.

-' v..* 67

';;." it;:i:

1.,/: ,...., - ." ,,,<

144.:

-..7.t fir-0 Zia>rv,;-3

-f,

.. N,,,,

4nr7.-te ;e4.ici

inder42 ?+;,;:e:' 24-'

cbte.Mir,",417.-7.

tr*,,ef

'S*.

p ..0-7:-.3r,y01:y .4-7-ir :",itc,,,-*

..7

0117co, .7``'It

-".4".:

5f Avs,:.,,,c, I:. ' .4.v-;7r2 4,

trp-fr-64

".?

64.. ),,,

7, tt.7,

2.ar5,,,...t4
?:-

F<

t; A"" : rzycrz
..g;-frA'',.;014.7. -77.0.5eVi.'!1f4-t-A.`
)54 '4 , .... ,
.
. /4er/Yiitalit)4;1:4/
-3:1ki; 1/4.2,.. ,lia.6*!--c!,,, iri.;i,;,;;oki. ...Y. 41"

r $4,,,;,c

,-r-77(4(

,'.

! .3.

*-55;i e047...,.. 1..,'S-

44'

C ,,c- c.44. .Curia


_./.77

, ..
..-7

214

4/.1e 1

bov?;t7;trb.:
7*1
. I. '- .X -Ae . 1 2is.:rTs.a.
.

fi....s.,-,7e ...,

ne,-,.... rie It 7.er.emaair g i.,"feci".,,,.. .,..


A...czw-

ax.,-,."-

T.. ?"..".

.1*-'17:

www.dacoromanica.ro

214

1. LUPA$

id S, 7 ,..
t :4209fire,

A .1**4 7r 46-,r
gf 0,44' .0,574f, AWL.:. ZrOe
teNeo4;41'. x Y
4.*
' ;7 14; .9AA:AAA. ,..9":17fr:friet 'A" if ftioir;r.
4.1.-4,u; .?,,c es07/..;;..
,m.05,,,A6
4.4r. ;."" l'16"7' ytet;e. Alt 7.. ...tie ,dJ
14 IIg a,
f.'
Ne
aw 'OtAr:.eptia; E
?ex t
,4e, Allti:. 7
+...." - . :
jfC
,
7.:
Mi.z. .14.6
V'1*.trn't 27.4647-l'Afe .3(46. le ....10,,,tAZ sy WAWA'S!, :4.-:
"; ': '
7T.ffn nn ...{;i42,1rArtc4. '',5X oireG:AV44.. 4%4,
Aeti *
410
'I.:rikrz
2
.;

'4.%,;

,,

fro,

",1

116tat.
:i.

,ny r y L. :ftmiel.,.
4:A.A A

,-03,. tr.

t.,

eof is' ivt

:ci'

Orristv ,/;41, f e /1/0.<41


.-40b

, ..^..,,,,T.Z. .0.64.1.- rel..

of Jr", OW ..

Cl a
..,..!--,

,,' 0.14 3 4' :. ir ??Aile4 ,


k 4A:.,,Y."'7'
,-, lit-Zvere' / : ,t(0;)07
w...

..01qL. -.."7 .,

11,:.e-e- Irv d ....;--,...

.l it i;4.

:i'.77eerim

.,..,

yy. / iii.5/! ).' rn : .

:ifft
habsburgica, scria Haller ca aceasta de alt n'au fost fara, precum
multi se vor afla dintre oameni care bine isi vor aduce aminte, ca
in vremile acelea, cand au fost intr'aceastd lard obtaduitog s1 crai

de aid lege mai departata de randuiala bisericil Rasaritului,


intr'acele vremi norodul $i obstea romaneasca au fost impreunata
cu acea lege strains sau mai indepartata : nu pentru alta, fOrd
numai ca sa fie supt acoperemantul $i aripile Obladuitorului Tars
i sa aiba la vreme ca aceea unde sa alerge in toate supararile

ce li se vor intampla. Pentru aceea si Preaindltata Crdiasa si a


noastra mult milostivd Doamna $i Stapana, fiindca din mare $i
nespusa mila lui Dumnezeu pe toti bine ne stapdneste $i supt
preaputernicele sale aripi cu toata mijlocirea de folosul nostru ca

o Praooslaonica i de loaM crestinatatea iubitoare ne invred.


niceste $i ne odihneste carea intr'acesta chip urmand faptele celor
;

marl trei in Hristos rdposati imparati, I) ca salsa arafe si care

obste a romaneasca mai pe larg mita cea craiasca, au primit


si aceasta obste supt ale sate aripi si acoperemant crciesc,
poftind $i de.acuma inainte la toate once feliu de pasuri gi supd.
rdri s'ar Intampla, a le fi de folos si cu mans de mare ajutoriu".
Lunga si patetica sa circulars o incheia guvernatorul cu nadejdea
1) Leopold 1, losIf I sl Carol VI.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

cS,

215

on uncle s'ar intampla a se ceti aceasta carte a noastra, on la

beserici on la alte locuri de obste, oa fi tuturor de mangaiere


.i cei ce lunecandu.se cu firea i indoindu.se de credinta preo.
4ilor Inca se vor Inturna la calea si credinta, carea au tinut.o si
pang acuma" ... Era fireste o nadejde lipsita de sortii implinirii.
La 14 Maiu 1745, cu prilejul unei noui anchete oficiale, se
tanguiau fostii preoti uniti din Saliste, ca in preajma sarbatorilor
Craciunului tot satul s'a dus asupra for $i le.a spus lamurit ca,
daca nu vor iesi cu binisorul" din biserica, vor fi svarliti afara ;
dar ei au iesit si poporul indata a Incuiat biserica, punandu.i Meat ;
apoi au luat la ei cheia de lemn, cad pe cea de fier o pierdusera...

.Preotul unit loan, om de 60 de ani, marturisea : N'am auzit sa


fi vorbit ceva despre catolici, dar despre noi au spus destule nu.
mindu.ne hingheri si diavoli... strigau in gura mare, ca pe noi
ar trebui sa ne alunge cu pietre, fiindca suntem uniti. La fel de.
clara si preotul Irimie (in varsta de 40 de ani) : n'am auzit sa
fi spus nimic de papistasi, noun destul ne spuneau, ca suntem
uniti papistati si diavoli fara credinta", ceea ce confirma prin
fasiunea sa $i preotul Lupea (om de 50 de ani) : stiu ca destul
ne.au injurat pe noi, ea impreuna cu papistasii suntem diavoli si
hingheri, dar nu stiu anume, cine. Mai stiu, ca au spus in auzul
,tuturor, ca nu oor fine astfel de preofi, care se roaga pentru

Maria Sa Craiasa si pentru Modica... iar Stan Miclaus ar fi


-strigat : uncle sunt copiii preotilor, sa.i taiem pe toti cu toporul,
cad $i aceia cu totii sunt papistasi ... Mai stiu, ca au spalat po.
.delete bisericii, dar nu le.au scos dela locul tor" ...
Popa Stan din Gales spunea sa fi auzit ca ipreotii cei uniti
-$i cei papistasi sunt deopotriva cu dracii intunerecului ... $i ca
nu se cade sa se roage in biserica pentru Preamarita Craiasa,
fiindca nu e de credinta tor" ... Popa Andrei din Vale arata ca
suparandu.se satul a doua zi de Craciun, pentruca domnii au
prins trei preoti neuniti, judele Oprea Giurgiu a adunat tot satul,
si au venit cu obstea asupra casei noastre strigand ca in trei zile
sa iesim din sat, ca suntem eretici sl afurisiti". Popa Oprea Lebu
din Cacova (de 45 de ani) a dat cheia bisericii, in care judele Oprea
Popelac si satul au introdus pe preotul neunit Stan din Saliste,

iar pe cei uniti hau alungat zicand ca el nu fin preoti, care pa.'
inenesc in biserica numele Craiesei $i care ne da pasti cc &pie
_a cu owl"
iar pe fratele sau l.au atacat cu coma si I.au lovit

www.dacoromanica.ro

216

t. LIRAS

cu pietre". Popa Ioana* din Sacel (de 36 de ani) impotrivindu.sea da cheia bisericii cu bini*orul", i.a fost luata cu puterea",
impreund cu toate cartile i odajdille de trebuinta pentru slujba"..
ducandu.le la Avram Dragan *i dela acesta la Dan Dragqin, care

lea tinut pans a fost nevoit sa le dea inapoi din porunca Dom.
nilor
Altceva n'am auzit fard ca unirea noastrd si bisericilenoastre sunt spurcate ... au pus fetele din sat sa spele podelele
$i preotul neunit le.a sfintit din note. ')
IV

In regiunea Devei, in tinutul Hategului, in partile Orastiei,


nu lipseau mi*carile taranevi pornite din aceleai puternice in
demnuri sufleteti de a.$i apara cu orice pret stramwasca mote.
nire a unitatii de lege romaneasca". Protopopul Nicolae din
Balomir solicitat de preotii units de sub ascultarea sa, care spu.
neau ca nu mai pot rabda necuviintele oamenilor fats de dan0i,
intervenise la generalul comandant Theobald von Czernin, cerand ash.

stenta military pentru apararea lor. Acesta i.a *i pus la disposi.


tiune un locotenent, un caporal *i 4 soldati din regimentul Sprin.
gerian, cu care a plecat prin Scaunul Ora*tiei, sa restabileasca
ordinea. A reuOt sa prinda pe doi ini, care Incuiasera bisericile._
Dupa ce le.a facut oarecare cateheza", 2) in toate satele i.au
promis oamenii ca pand la intoarcerea episcopului Inochentie Klein
din Viena vor cerceta cu totii bisericile si vor primi pe preotii
alungati. Ajurli in comuna jibot, au prins doi rebeli, unul era lnsu*
jade& safului, care impiedecase oamenii sa cerceteze biserica, iar
celalalt un indaratnic, care nu se Infatipse niciodata de cate on fusese-

citat la oficiul protopopesc. Dar alarmandu.se intreg poporul din


sat, pe jude I.au slobozit, voind sa.l duca numai pe celalalt prins la
casa protopopeasca din satul invecinat Balomir. Au alergat Insa dupa

ei satenii 'Ana in camp *i de teama, sa nu fie lovit vreun soldat,.


I.au slobozit i pe acesta, spre a evita o primejdie. 9 Dar celelalte
sate afland ca cei doi Indrasneti nu.*I vor lua pedeapsa cuvenita
s'ar putea intampla sh alte primejdii : de aceea credea protopopul
')

cf. 1. Lupas, Doud anchete oficiale in satele din Scaunul Slbluiut

Sibiu, 1938, p. 20-24.


,,Allquam cathechesim fecissem".

3) Ne contingat aliquid pefue.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

17,

1"...741 sq

v
%11.4

`' t

Uciderea tut Clayca


"T7

4.4 }iy,,jr.44,, /Mod,/ n

/9,,t;Wi3=ZU;;;.F.JA

Tie

.;.444001.

Uciderea tut Horia

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

21T

Nicolae, ca la jibot trebue trimisd o trupd buns de soldati, care


sa fie intretinuti de sateni /And igi vor recunoaVe grepla.1), car
cei doi vinovati sa fie transportati la OrdVie intr'o zi de Sambata,
cand tine Scaunul intrunire2) 1 pedepsiti exemplar la fata locului.8)

Nu rezultd din actele cunoscute pans acum sai fi luat cei


dci pricinuitori de revolts in jibot, pedeapsa ceruta de protopopul
Nicolae. Dimpotriva, acesta se simte indemnat sa trimita la 24. XI.

1744, o noun adresa alarmantd, aratand ca temerarul Jude din


jibot, tragand clopotele si adunand satenii a despodit biserica scor.

monind pamantul de hei degete de sub podete, aruncandu1


afara 1 inlocuindu.1 cu pAmant proaspdt ; a oprit apoi preotii uniti
sa mai intre in biserica, instituind aci un preot qismatic, trimis

de ei peste munfi in Tara Romcineasca, de unde s'a intors biro.


tonit. $1 astfel sdvare*te aci toate slujbele duhovnice04) atergand

la et si &Vent din ate comune. 9 Cere masuri urgente, soco.


tind foarte primejdioasd orice intarziere, 8) deoarece sateanul nu
trebue ldsat niciodata in voia lui. 7) Daca pedepsirea celor vino.
vati intarzie, in regiunea Ordtiei nu mai pot exista preoti uniti. 8)
Ca aceste constatari alarmante pentru oficialitatea catolica a Tran.

silvaniei nu erau numai cuvinte izvorite din ingrijorarea unui


protopop unit *1 menite sa producd efect rapid in cercurile car.
muitoare, ci oglinda unei realitdti suflete*ti, pe care nicio inter.
ventiune military de atunci sau de mai tarziu nu o putea clatina,.
a dovedit ins4 acest luptator protopop Nicolae din Balomir,_
care, vazand ca *eful sau, episcopul Inochentie, nu mai este ingdduit

sa se intoarca la ccIrma bisericii gr. catolice, a avut curajul sa


tragic concluziunea practicd fireasca, pardsind insu*i unirea", i
trecand muntii, cum fdgAduise in sinodul din Mai (1744) 1 vlddica

Inochentie ca va purcede, indata ce ii va fi cu putinta sa se M.


toarca din Viena.
') Ad pagum ilium mitteretur bona manus militum ab ipso accipientes.
suam intertentionem usque dum agnoscent swum errorere.
') Ibi enim tali die solet Sedes congregari".
3) In fade loci ad exemplum aliorum".
4) Ornnia servicia spiritualia administrat".
5) ,,Ex aliis etiam pagis concurrunt ad ipsum".
6) Cum sit valde periculum in mora".
7) ,Nunquam enim rusticus est permittendus in propria voluntate.
3) ,Hic uniti sacerdotes subsistere non valemuss.

www.dacoromanica.ro

218

L LUPA$

In numele clerului grecocatolic, adresase Curtii din Viena


$i agentul Hardt ') un memoriu, solicitand asisterad milliard pe

seama celor atat de primejduiti incat abia isi mai simteau vieata
in siguranta. 9 La fel inaintase $i episcopul Klein preamilostivei
Doamne" Maria Teresia o adresa in aceeasi chestiune, aratand
ca dela inceputul vladiciei sale i.a dat foarte multi silinta, nu
numai sa promoveze sf. unire prin mijloacele cele mai inocente,5)
ci s'o *i conserve i sporeasca ... Dar staruintele sale n'au fost
pretuite, cum ar fi trebuit, clerul $i poporul Mu in adevar unit 4)
nefiind imparta*it de beneficii, nici de vreo mangaiere, ci mai
mull de prigoniri si asupriri, de nedreptati $i de odiu. 9 In astfel
de impreiurari, cand prin silinta altora au parasit cativa insi unirea,
oare prin forts sau prin preamilostive dispositiuni craqti ar putea
fi ei read46) mai cu uurinta 7) ? -, El roaga pe Craiasa a dispune 8)

sa se dea oamenilor sal asisterzla milliard prevazutd In art. 14


at diplomel leopoldine a doua, mai ales ca dansul fiind absent
din Transilvania, sau chiar si daca ar fi la fata locului, nimic nu ar
putea face din cauza prepotentei altora. 9) Fiind in joc insasi ra.
tiunea de stat 10) si de religie, autoritatea suprema poate face foarte
1) Textul se pastreaza in Arhiva Canc. aul. trans. nr. 244 din 1744,
Humillima Supplicatio Cleri gr. r. Uniti in Transilvania pro benigno mane
dato regio, vi cujus, brachium contra impetitores Sacrae Religionis benigne
assignaretur.

9 ,,Ut vix de vita nostra simus securi".


9 Cum religio violentlis propagarI haud valeat".
4) ,,Clerus meus et populus vere unitus ".
6) ,Sed, proh Dolor? nulla habent hucusque beneficia, nullam consola.
tionem, imo potius horum loco majores persecutiones, opressiones et injurias

ac die.
6j lbidem, nr. 244. A. din 1744.
7) An vi vel per clementissimas regias resolutiones reduci possint".
8) .Ex officio et proprio motu".

9) ,Quod ego in absentia, Imo etlam in praesentia ob aliorum praepo.


tentiam nihil facere possum".
9 Era, fara Indolala, una din cele mai dramatice clipe ale sbuciumatului

0 napastuitului episcop roman, care in numele ratiunii de star austriac gi


de religie" catolica s'a putut simti induplecat sa scape din condetu cererea,
de a se da preotilor Instrainati de credinta poporului asistenM milliard
impariva poporului insus. Acest fenomen semnificativ pentru ofensiva habs.
burgica Impotriva romanismului transilvan justifica afirmatiunea profesorului
Simion Mehedinti ca invaziunile turanice din spre rasarlt n'au facut toate la un
loc atata paguba poporului roman, cat a facut ofensiva catolicismulul, care a
decapitat neamul romanesc, ademenindu.i frtmtagii" (Transilvania, Banatul,
Crigana gl Maramuregul, vol. L Bucuregti, 1929, p. 598).

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

il' ))

, I

et cp,'i I LIE

--...-

A',11

el

II

11

ti,'i. fil I ;;.0

z)(1/fi /i r/

41.firmiiil '.i;

tiaer P.'. a et.

219

..

(lf;;:f t II i i/1, "Pc" :

',.

I f rl ler /Jr ...114.11, yrrierl i i ri.o e '' J,!,...yie "Ph I me; j. e ,e; t . ,,,,...474..!/_u ..1
,:f..b e! e 'e../ei ,ls . tr. ; ,/ re; II,/ iri.i.' e1-f.: '''-'--Zi: 4 ,,,;,-.4., ,,-,',/,-.///,,.:.;.!
,
les
r / - .4 .0 r1. e. t...f
-,/,
1) f - .,.
.err-' rr,
.,,".i
,, f, .;,..- ,e',,,..:.r '1; /1.1 -.4 --,,,!1.7/
' r:1.',...I.,'
',.
'
I,
..'
.I . 'i I-'..--'
.- -.0.e..11...,. I ; , 4. ,r.i`rr r/rerf.e".:://;.4 ilirirri:10 ,. r A, c-e. . 1
a rr?...:74-4.?r,' go. AL:
1 ..../
-t kr. ,f1,. r 1..r......r...a r-?fr1f.,1.1
;
a .,
. n i,. . .e, ., lr' .gt ,,, 7 : ...1/1/n ere lin 4:4 tr.re.:- 4 .' irt

. 44,1 I e

! ;"
,i

.:

J.

rrrri ..kfq / rwl rt.././1 pre 1 tr.?,


:re
fe r' rl .1 r I ert % re 1-11e.r 1...1
.
.
r,
A.eile !w.f., ....Port e ..Ir.., el 1,4..retelf..: ..; G. r rfatri .1 .f -: n. .:/ , ..., tn.", . ,rfIcs...2";
. ,.....41
..i
.' , .
t . err. 1,;91 &kir, ,,...? -).::te .. . acm L
..rfere"..a.e.,1
....

re'r.ew el w", eel .1 .1' Irr ft,.. r r .

} g', II 1 114. :r.e.' ,-/ c e ; Jr. /,r! .<,...,-,

:.(1.

..:',Y,IiCt..4

Need 4.4'1 ..;;.... It".1.


..,

/ ;,/

V', lie It ? r I al :"..; "'-i r .r / 'Are .0; rt.:-"01.,,


i fi . - .,-,- tier; a a rr).,,r, r.,.?;. K.- :r., 0,,,,,-0
A. ".,

:1 e r:1:,.;, ,,,,,ri,..:?"....:::i:,-/-ri.:,ii,/
it : ,o, t,<;_...;- hr a l , t ,,... ,., ,,, -it ot: 4 ,.
.
//,n
.....,,,...,,,,,ihr,!., -C:fay. -,:A-e-r Iv -c.: ,Ihf / t., a I ;/ r s;1_1-'e 0, /11.:Y/'74.:-;(..iiikif'744.
.. et* ; , f. /. 7.;, ,; i ./..rrets;:..;1 re;;. eer tern c ,1,-1;.- ,.,:.Zrrr .1..1i4..!;. tr:r11r7.-;-1...r.;ictlt.,4::
.

-5

'',.

....,
,r.rc r

'

"./.el, r,r,rte I 4:,


t rrt ...,11

..t.,,, 1 ...2

' ..

,ti, '

..

yie"; 1 ..1 ,

e-enre; ; b1 wIl fir .1 /arr.,' ..! %., riff..." f',; fr, I r: IV- .1.,::/te:; . a.
.i., c ...,
..1..6.:;:-: .;.; ii.?..1;3...siy,1

,/b ,,,,,,`

Ce.t.ihcril 1 .', 31% ...,K.,,..,,,


,i
.
I
/ ,0 g .,,,..
h r ry. .,1 ; ,,

lb J"...rr.irterd

, ( erhi:-.

.. ? , . ritr.e.",

: gi-,0 ".,_
- t / ..re-'t,.el t .elr1

r, 1. 1, :,,,,,.,:y.a.
.
_--- ..-:;e:re
f i,

ft e..,, -,/eRri?" /4t: 4:4


...

4.

.. 1

".

...

A
.

. i 'i -.1'..-14u r.r;,.),.. fi / r/ 2,11, r .6- f r-rie:r ..recr irl..1/441.f.N,,I,,,yer':ir:,rtralip,:tr.r


,,:',',r ,r I re ., ., ...r ;';', .11: c r7 114.1.1,6 l'orvirll ;.1:ncr-e;"; e7 ,41;;;;; r.7.1 eill/r.,rb rr (.,,01'.

-I we er

a e I .;.'.1's,...r. r re rr...c li / c44:-.rer:1 ..

.1,, i .1i,;:t

74. rra

/.

..,.-.

..

if '"'"), -' ; ,. '", ,,^, ,,,,,i.deP1,101' ewe.; lir .rei /1;4


..
11,,, (W.' . le AP:1,
iOrr a:J..4Z,', if .

.:.,

i y../7 re

Jr ;,r

...47/ trir r7,1e7, .


a. r!

._

if:4,..

..

,",/,,,t.1, n -,i)644pqa 0:1 , J r

/a

:,r

err .,,1111,

:rr,r.rlrn,..

or: re.
t"

r,

rrt el :lly/ Ir/ t/;'

err' r. I, ter , r rail 10 - 74./;./t.'fil,


t
jr ri.e...-,,,...,,..., tr '/:.
r , 4d-1:y4'r/ill'''.
r

/r' ':l

.Qiper-

we rue rt- i;.4..r!


. ? , ri ;4Att'..4 rt. r te 3.,
4.'l 0 7.,IP,./ite 4,, r., 1,n1:,i't .1 .Fit...)./c7i,ei.,;-/L,r
,/
I
.-1'.::'.. ' Vc ;#:- ,. ,,' t ..,ii le h., ...".;;Pr:;/'",i,

'

en e. ri 4 e .., le

I: : '2'; "r
....!..p1-:
0

., (P1,:u

.6y..v14.r.:: i.,<4,1,,i cs e,t, L.

Ma% VC- f r 4/.01: l'e .a,.(,.


A ,.., . '
..
.7

...' '

fr Li 2

ee

..

r/

el.. i. ;

?Y !).e
...q

'

Scrisoarea episcopului Klein catre Maria Teresia

www.dacoromanica.ro

220

L LUPAS

;.

.7f

1.4r,

Jjre

rr.

//ft"7.

m7.2;;?440..1A:

r rnr

-..

:;._

r a ^:Mr 9.1.71..

,.......4%'11, flee, ( r. r
r`ra a r,,r rear ., re:e. '''C''''', 41 -,.4.:100.:le 4 i If 4. 4: '',i, '' .. ..tgr......
::it': .1 bf.' .. rr,.:
ifoc :4,,',,,..,r.'''',,V; :. 4 .:%.; : -:-."..7;-;!.. .:,.1 1 Pre:4(i .1.-;i4,: .1/ 71(?,-;:y.,,... ,_.,,::if LA In 7 ,,,,e,

-A,.

r ,.. %A

...

'' .

,.t 1r Ale kt.7,, Ili," 1 r.;


k.- if,.. ''. ,..) .c. .:

-,

k-:

'4 .:-..

't,;s0."' ,-.,;t fer"


=AI: ,,-z-..iivi-:

3)1... ft 1:11

44 '

44

.1 r

,?

.;jel,41.1;;;;,., t:..4(1'././.. k:. .; ,--( q;;_..0,7..ti 4 it4 ern, tr.' ''-'4, ""i''' . -e,
....,
,. ..
N. .-..,'

'...,

ei, re

.
e.

..," /

;-,,Z, .;:,. /

. // ', f ' '

9-')/:#04
fh.

'

Te_.

1,/1

p,:t

er,r

,..V

'9

.e.. l 7 .f.: ...i ? /// r .7, 47:-.4.-

_....--1
;; ... ,...,-,". ,,,,,,.... r ., e. I 1, :,:f... .j. 'I .! ...F., alr..:, ..4,,,.ep-9;
vr.
, ..d -.
',..-Ire
t
!el
!,;%.-1!:
f,,,, .7 rid!: i ..f.Y. . : ,4.:1: e",t...)*? ...4 , :, . .t. if : : ji 7.. ? :":1-/- g ., 4f:' '",-,...."
., z
-

lir .1'.4.7t

' ,
.
.
' -00 . !, cr.', .7.,,,ea -WI,. t ? ; '.! ,,,, 'll.?. i 7 e"";;;;,,,,A,
. '1, .

!5

,:,;:..r-;,.

"..

-,

,91..,

..'

, ;,,,:i:,/ 7.../..1.,..../`,...

-..-f v"

4,', .47,

e 3f

rit

'1"'"'5Vir0

;0"...

4 i pe.
,,. e't,
/ ;SI: ,.e
'. .

,..4,1er

'..

,.:

...!

:I/ as".

,".,

::,...1.r4 ,- ,,, -:;,..- 4-:f.".' ,,,, .1.! 1 f

oft:, r

1' ,c.-.

14/;-a

I.

1,
/".. .
el'..,",,,g....r.r,,,,. . ,.:1 u..

.c

r:r7f

14 VC-V.1%"ey, lee,. .4,

e'st

//ICI', 17.1i

er

. -1,0(

'

"4:
3-

ij1kr4 It/

'

www.dacoromanica.ro

(.

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISIORIA SATELOR TRANSILVANE

221.

anult. ') Sa se milostiveasca deci a da tuturor locurilor cuvenite

indrumdrile necesare nu numai pentru sprijinirea oamenilor silt


-cu asistenta militard, de cdte on o vor cere, ci sa aibd $i Orin.
teasca reflexiune apostolica2) cu privire la mijloacele ce ar putea
fi in folosul unirii $i al neamului. '1) Dintr'o jnsemnare laconica
.rezultd cd arnandoud aceste memorii si al agentului Hardt si al
episcopului Klein - au fost citite in sedinta Consiliului de razboiu
din Viena dela 3. XI. 1744.4) Nu se arata Insd ce dispositiuni s'au
,luat pentru satisfacerea desideratelor din cuprinsul lor.
Intreg aparatul administrativ, civil si militar, al Statului tran.
silvan, de care dispunea guvernatorul Haller, precum $i repetatele
porunci din partea Curti' din Viena, incercau felurite mijloace
-pentru linistirea multimilor dela sate, fail sa mai fi putut Insd
zdgdzui torentul reactiunilor populare, deosebit de ind&rjite in re.
-_giunea Muresului, ca ai la periferia sudicd

1i

esticd a Transilvaniei.

In fata reprezentantilor oficiali, dupd ce ascultard cuprinsul circu.


larei trimise din partea guvernatorului Haller, declarau satenii din

judetul Alba la 22. V. 1745 cd nicidecum nu vor primi unirea


nici pe preotii unite")) iar in comuna Rasinari (Sibiu), obstea declara

-categoric cd nu va mai tolera preoti uniti, nici cheile bisericii nu


le vor mai da unitilor odatd. cu capul", sau mai bine vor trece in
Tara Romdneasca 4) ; in Corndtel oamenii spuneau cd chiar dacd altii

ar fi primit preoti uniti in toata Tara transilvand, ei nu.i vor to.


Iera, nici pasti dela preoti uniti nu vor lua.7)
De frumusetd deosebitd este memoriul locuitorilor ortodocsi
-din Vinti $i Vurpar, care nu permit preotului for sd se prezinte
inaintea Tablei regesti transilvane, unde fusese citat, ci in exem.
.plard solidaritate iau asupra for toata rdspunderea pentru alungarea
') Mt subversatur ratio Reipublicae et religionis, Summi Principis autho.
Titas plurimum possit".
2) ,,Maternam ref lexionem apostolicam habere".

') In solatium Unionis et Gentis".


4) Lecta in Consillo 3. 9.brls 1744.
4) In arhiva guvernului transilvan nr. 3720 din a. 17453 ,Post publica.
-tionem patentalium declararunt se nullatenus accepturos Unionem, nec unitos
sacerdotes`.

6) ,Se neque passuros unitos ministros. Claves templi non nisi cur"
capite unitis tradent aut potius in Valachiam transibunt'.
7) ,Modernos popas unitos, etsi in toto Principatu tolerent alit, non pas.
suros, neque Pascha suum ab its sumpturos`.

www.dacoromanica.ro

222-

I LUPA$

preotului unit si inlocuirea lui cu cel ortodox, care n'a volt sA.st
inceapa functiunea, decAt dupA ce obstea s'a obligat prin contract
sa raspundd solidar pentru once i s'ar putea lui Intampla. Obstea
se prezinta deci, prin delegatii sAi, in fata instantei judecatoresti,.
aparandu.si preotul. In acest memoriu se cuprind cunoscutele
cuvinte demne sa nu lipseasca din nicio anklogie : Sufletul nostru
este at lui Dumnezeu, care 1.a creat, $i de aceea 1.a rdscumparat
cu scump sangele sfantului sau Fiu, ca sa slujim Sf. Sale cu el ;
de aceea nimanui din lumea aceasta nu.i putem face placerea de
a i.1 da. De dragul nimanui nu vom pSrasi dreapta noastra ere.dinta greceasa, $i nu ne vom departa de preotil cei dupa rdndu.
iala el, preoti uniti nu primim, mai bine suntem $i vom fi gata
sa murim cu totii si astfel sa ne pecetluim cu moartea atat ere.
dinta catre Craiasd (Doamna milostiva) precum si cea catre Dum.
nezeul nostru si statornicia in cunoscuta, vechea si dreapta noastra
credinta ... 1)

Nelinistea se intindea si in nordul Transilvaniei, de unde pri.


mise guvernatorul Haller stiri alarmante ca s'au ridicat oamenii din
sate $i, Inafard de preoti, au plecat cu totii spre Moldova. 2) Fiind
armati $i porniti ca intr'un fel de rebeliune", reprezentantii auto.

ritatilor nici nu cutezau sa se apropie de ei. Cei din judetul Sol.


nocului, de unde se raporteaza ca jumatate din locuitori ar fi
plecat $i altii stau gata sa piece, 8) se adreseaza judelui din Bistrita
1) In arh. guy. trans. nr. 3411745, se pastreaza textul maghiar al acestut
memoriu 1 in cuprinsul lui declaratiunea de sus e redactata asa 1 ,a mi lelkank
az Istend a ki azt teremtette ds szent Fidnak draga veren a vdgre valtotta meg,
bogy azzal o Felseget szolgdinok, azert azzal vildgi embernek nem kedvesked.
bethink. Senki kedvdert regi igaz goriig vallasunkat el nem hadyjuk, annak
rend( szerint vale, papjaink rne11.51 el nem dllunk, unitus papokat nem accep
tdiunk, inkabb egyszersmind meghalni, ds igy a mint kegyelrnes Asszonyunkhoz,
ugy Istenunkhoz \raid hasdgankbt is, es megismdrt regi, igaz vallasunkban vale,
allhatatossdgunkat, haldlunkkal megpecsdtelni kdszek leszank ds vagyunle.
2) Arh. guy. trans. nr. 208 scrisoarea lui Halasz Kis Istvan din Beclean

(6. VI. 1746), egesz falustol kimentenek a falubOl, hogy Moidoydba dltal
menjenek, a papokon Afoul... mintegy rebellio formaban vannak a mezoben"
01 scrisoarea lui. Ladislau Palotkai din 7. VI. , ,mar a szolgabir6 is megijedett,

mi tevo legyen, mivel mar egesz falustol szOknek Moldoodbe, precum si


raportul judelui primar din Bistrita (10. VI. 1746), adaugand ca stint multi si
inarmati, 'mat nu cuteaza ad ataca si a li se tmpotrivi (az mint referallydk,
fegyveresek ds sokan vadnak, nem batorkodhatnank aggredtaini s ellenek allanr.
3) ,Felesen aufugialtanak eddig ds vannak irdszalo szdndekbe.

www.dacoromanica.ro

)V

'

.r Fi4s"f"

A
..44,,H"::

'r

G.

...stic.11.1-_,11. _..t.,'..i.,

....-:.

-. +
.,......,

0 stradei dfn Rdsinari


www.dacoromanica.ro

cam,

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

223

sa caute a.i indupleca sa treaca prin tinut, de*i an putina speranta


de retwita, dandu.0 seama a numai cu armata puternica ') va fi
in stare sa.i readuca in satele de unde au plecat.
Indicatiunea ca satele plecau, iar preotii ramaneau, dove.
deVe ca i in regiunile nordice, pe unde nu patrunsese calugarul
Visarion cu predicile sale sarbeVi, prapastia intre clerul trecut la
unire *i intre poporul statornic in vechea sa credinta, se deschisese
amenintatoare *i cu neputinta de inlaturat.
Prin adresa lui Haller din 13. VI. 1746 se precizeaza faptul

ca venind la *edinta guvernului transilvan din Sibiu, comitele


suprem *i deputatii comitatului Solnocul interior, i.au exprimat opi.-

niunea disperata de a nu reui sa impiedece exodul poporului fara


ajutor militar, dar cu doua zile in urma, la 15 Iunie, acelqi Haller
raporteaza Cancelariei din Viena, alaturand la raportul sau infor.
matiunile primite din Solnoc i Bistrita. La 18 Iunie, contele Czernin,
generalul comandant al Transilvaniei, cerea Consiliului de razboiu

instructiuni cu privire la procedeul de urmat in cazul acesta *i


in viitoare cazuri similare, invinuind guvernul ca n'are de Eland
sa se inteleaga cu el in privinta masurilor necesare pentru impie.
decarea unui pericol ce ameninta nemiilocit Tara aceasta, ci vrea sa
arunce toata grija in sarcina lui, fara sa On seama ca se pot intampla
*i in viitor cazuri mai grave, in detrimentul Prefecturii Militare, ale
carei dispositiuni sunt mereu puse sub obroc i combatute.2) In.

vinuirea aceasta nu o cunoVea Haller, care in adresa catre Maria


Teresia (26. VI. 1746) multamea Craiesei pentru increderea *i in.
drumarile ce.i impartaise, cu privire la unirea Romani lor, prin
rescriptul din 15. IV. i arata a despre toate dispositiunile luate
de comun acord cu sfetnicii catolici intimi ai M. Sale, a raportat
la timp. B)

Intr'un rescript dela 1 Iu lie 1746 arata Maria Teresia, cum


din rapoartele primite a inteles cu mahnire ca Romanii au In%
1) Forti manu militari".
2) nr. 221. An. 1746 3 ,et cum Gubernium... quoad mall, Provinclam
hanc immediata tangentis, impeditionem... mecum necessaria concertandi ani.
mum non habet, sed omnem simpliciter sollicitutidem in me derivare velit,
quod ipsum in futuris etiam majoris momenta casibus fled potest, tanto major!
Praefecturae Militaris cum gravamine, culus dispositiones continuo sufflami.
nantur et impugnantue.
8) nr. 204 A. 17463 ,ac quae facere potuimus per Gubernium Regium
dispositiones Majestati Vostrae communicavimus".

www.dacoromanica.ro

224

1. LUPA$

ceput a emigra in mase si cu brat armat, in chip tumultuar, in


Moldova, ') ceea ce este spre paguba Tarii. De aceea dispune
sa fie trimisi la. fata locului .comisari speciali care, cercetand cu
sarguinta pricinele acestui exod popular, sa raporteze autoritatilor,

iar acestea sa caute pe toate caile posibile a opri poporul dela


exod. 2) ,Iar guvernului si prefecture' militare le ordona iarasi, sa
tins cat mai mutt seams de corespondenta $i convenienta ce lepa
fost de atatea on recomandata pentru pastrarea intregli tart trams

sitoane, to granitete carer stile asezate trupe mai numeroase,


spre a iMpiedeca exodut, iar daca aceasta n'ar fi cu putinta din
cauza putinatatii ostirei, sa se dea din partea autoritatilor locale
ale Principatului, asistenta prompta. 5
Cu toate straduintele desfasurate pentru a duce la indeplinire

dispositiunile Curti' din Viena, acestui curent de emigrare din


Transilvania peste munti nu i s'a putut pune stavila nici atunci,
nici mai tarziu, dupa ce de.a.lungul frontierelor sudice si estice
ale Transilvaniei se infiintasera asa numitele regimente de grani.
ter', in ale caror atributiuni de capetenie intra $i obligatiunea de
a opri si intoarce la vatra pe cei porniti in pribegie spre Moldova
sau spre Tara Romaneasca. 4)
9 nr. 220 din 1746

,non sine displicentla intelieximus, Valachos ex

eodem Principatu nostro in Moidovarn turmatim ac tumultuarie armataque:manu


emigrare".
2) ,omnem denique possibliem modum plebem a profugio retinendi ad

hibere studeanr.
8) in casu vero, ubi militia ob paucitatem resistendo non esset, ex parte
etiam Principatus prompta ab officialibus locorum praebeatur assistentle.
4) Constatarea aceasta se intemelaza pe corespondenta baronuipi Hein.
rich von Penkler, reprezentantul Austriei la Constantinopol, care adresand
noului principe Grigore Ghica, rugamintea sa dispuna a fl retrimise in Tran,
silvania familiiie Romanilor ernigrati de aid in Moldova, a primit dela acesta,
cu data de Iasi 13 Aug. 1764, un raspuns negativ. Raportand lui Kaunitz despre
aceasta, la 15. IX. 1764, scrie ,scheint mfr das einzige Mittel zu sein derlei
schadliche Ubertretungen fernerhin zu verhindern, dass man auf unserer Seite

die Augen babe und solche Vorkehrungen mache, womit derlei digustirte
Leute sich also leicht zufluchten, dero Ubergang schwer gemacht werde und
sie hlerzu den Weg nicht allezeit offen linden, kein anderes Mittel wird wohl
nicht sell'''. Kaunitz Rittberg trimite dosarul la 30. X. 1764 Consiliului de
razbolu, cerandu.i opinia (Krlegsarchlo din Viena ; Prot. Sess. 88 din 3. XI.
1764 nr. 1357).

www.dacoromanica.ro

225

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANS'LVANE

Dupa ce instituise Maria Teresia 4 comisari cu depline puteri


415. IV. 1746) pe asa numitii protectori ai Unirii,1) intre care in
deosebi renegatul Petru Dobra s'a afirmat cu o nestapanita vraj.
masie contra ortodocsilor, aflandu.se ca politica oficiala vieneza
tine cu orice pret, sa dea unitilor tot sprijinul spre a.si pu tea re.
dobandi terenul pierdut, s'ar fi putut crede ca prin masurile de
proteguire a unora $i de necontenita terorizare a celorlalti, linistea
satelor va putea fi restabilita $i situatiunea preotilor uniti pusa la
adapost de supararile si neajunsurile, pricinuite prin des repetatele
revolte populare impotriva lor. Dar nu s'a intamplat asa. Framan=
tarile au continuat in unele locuri chiar cu mai multa inversunare
decat in anii 17445. Cercetarile oficiale, pentru a gasi leacul acestor
turburari, de asemeni s'au tinut lant. Dar s'a intamplat uneori sa
fie leacul mai rau decat boala insasi, intru cat aceste anchete
oficiale, in loc sa potoleasca vrajrna*fa, adeseori o inteteau. 0 inde.
lungata cercetare din iarna anului 1746 -1747 in tinutul Hategului
si in comitatul Hunedoarei, in cursul careia au fost ascultati o
multime de martori, arata lamurit ca patimile nu incetara a clocoti.
Al 6.lea martor, nobilul $tefan Para din Silvasul de jos, spunea
despre Moise Nan ca injura preotii uniti bicand obstei : haideti
la calugarul, caci popii uniti.s diavoli".2)
11 Cei patru protector! au fost repartizati asupra Integului teritorlu tram
silvan astfel 3 1. Gfzeorgfze Pongratz avea sub protectiunea sa judetele Alba

si Hunedeara, precum st Scaunul secuiesc at Ariesului. 2. Igna(iu Bornendssa


jud. Turda si T'iirnava, Scaunele sAcuiesti Odorheiu, Sepsi, Kezdi, Orbai, Mi.
klosvar, Csik, Gurghiu, Kaszon $i Mures. 3. David Mariallt. jud. Cluj, Do.
bac5, Solnocurile amandoua, Crasna si districtul Chioarului. 4. Petra Dobra,
districtul FAggragului gi Scaunele sasesti Sibiu, Sighisoara, Brasov, Medias, Co.
halm, Cincul Mare, Nocrich, Sebes, Mercurea, Orastie". cf. Emilian Stoica

Informatii noud privitoAre la protectorli Unirit to Reoista "storied din


Bucuregti, 1933, p. 155-158.
2) Cercetarea din 12. XI. 1746 In arh. guy. trans. E. F. L. XXV a, nr. 103

,hitta a kozseget mondydn3 jertek a kalugyerhez, mert az unitus papok &do


gok" s in aceeasi cercetare spunea at 35.1ea martor, nobilul Gaspar Ciora (om
de 80 de ani), despre nobilul Stefan Stoica din Silvasul de sus, ca a fost preotit
din partea calugArului, care a locust in mAnAstirea Silvasului (az ideval6 Mona.

sterielan popizaltatta magat), ceea ce confirma el martorul at 37.1ea, Ayram


Muntean, iobagul lui Puiu din Pui, un tanAr de 23 de an!, care preciza lush' ca
Stefan Stoica a fost hnbrAcat act In haing preoteascA de cAtre Caluggrul, care
ha fAcut apoi carte preoteasa si l.a trimis in Tara RomaneascA, sa fie hiro.
tonit acolo (azon itt lakott Kalugyer, Sztojka Stefant egesz papi kontosbe
oltortette... azutan papi levelet is csinalt neki es elkOldotte Havasalfoldibe,
logy ottan ordinaltassa magat" - fasiunea din 14. I. 1747).
15

www.dacoromanica.ro

226

L LUPAS

Cat de penibila continua sa fie situatiunea pentru bietii preott


uniti, se vede *i din cuprinsul unei scrisori adresate Congregatiunii

de propaganda fide" la 29. X. 1747 de catre cunoscutii calugari,


blajeni Silvestru Caliani, Grigorie Major si Gherontie Cotorea care,.
raportand despre starile de neliniVe transilvana, aratau ca au fost
trirni*i functionari unguri in partite secue*ti sa intrebe pe Romani,

data sunt uniti sau nu, data cred in pontificele roman, in pur.
gatoriu etc. i in 8 zile sa dea socoteala de credinta for ; altfel if
vor pune in lanluri $1 ii vor despoia de tot ce au". Bietii Romani
inspaimantati, fara sa qtepte termenul fixat, au fugit toll curet
au putut $1 foarte repede s'au re fugiat in muntil Moldova". La
fel scriau ei, ca ar fi vazut Romani din regiunea Sebewlui sasesc,
amenintati din partea Sailor, ca de nu se vor declara uniti vor veni
asupra for Germanii i.i vor despoia, $i.i vor taia pe toti in bu.
cati". Urmarea era ca nenorocitii lasau toate lucrurile for in mdna
acelorqi Safi, cum Inca i noi i.am vazut cu mahnire i cu la.
crami in ochi. Bune Dumnezeule, exclamau cei trei calugari
unde sunt lucrurile noastre, vegherile, oboselile, caintele noastre

a da socoteala tine a aprins.o in ultima zi. Pe


campul satului Biseni, putin mai departe de Blaj, langa drumul
public apare o cruce ridicata din nou cu inscriptia : Areasta sfanta.
i mantuitoare cruce a fost inaltata in timpul lui Visarion (care
e talharul acela) cand propoveduia, *i se zice ca i in alte locuri
de pe Margine se vad asemenea lucruri. $i noi, pentru a nu da
ocaziune de poate *i mai mare scandal la aceasta multime de
lume w de simpla, nu indrasnim sa le atingem acuma ... De
altfel noi de geaba ieim prin Cara, pentru a vedea ce se intampla,
Cata vdpaie 1

$i

pentru a.i impaca, pentruca nimeni nu crede ce aude dela'


- auditui nostro nemo credit.1)

not

La Curtea din Viena lipsea uneori informatiunea exacta i


intelegerea deplina a starilor transilvane. De aceea, cand Maria
Teresia cu gandul de a contribui la imbunatatirea situatiunii celor
trecuti la unire, enuntase (18. V. 1745) ca unitii de rit grecesc.
sunt catotici intocmai ca si cei de rit latin", guvernul din Sibiu a
trebuit sa.i atragd repede atentiunea a nu starui asupra acestui punct.

El putea fi rastalmacit in sens primejdios pentru preoti invinuoinduol mirenti de aoi fi trecut, fdrci stirea tor, la Mut latin, pe
1) D. Gazdaru, ContrIbutie la relatiuntle tut Grigorie Major, Gheorghe-

&neat si Peiru Mator cu Roma to Reoista Critics din Iasi, 1933, p. 8.

www.dacoromanica.ro

227

CONTRIBUTION! DOCUMENTARE LA IS TOR1A SATELOR TRANSILVANE

cares urasc din adancut inimii". Iar episcopul rutean din Mum.
kacs Manuil Oslaysky, trimis Intr'o vizitatiune canonic& in Tran.
silvania, s'a dovedit atat de putin trite legator al situatiunii, Inca
credea c& spinoasa problem& religioas& a acestei t &ri ar putea fi
deslegat& printr'o eventuala interoentiune a Curl 11 din Viena pe

tanga Patriarhut din Constantinopol, care sd fie rugat a inter:,


zice olddicitor din Muntenia si din Moldova sd mai sfinteascd
preoti pe seama Romanifor din Trans! !Dania. Nu s'a tinut deci
seama de propunerea aceasta, precum nici de cea relativa la
arestarea preotilor si taranitor ortodocsi sau m &car la intemarea
for In tinutut Brasooutui, fiindca se temeau catolicii c& acelai

tratament ar putea sa fie aplicat de catre Domnitorii de peste


munti i pentru coreligionarii for de acolo.
Dar prin colaborarea lui Petru Dobra cu Petru Pavel Aron
i cu guvernatorul Haller s'au savarit atat de numeroase arestari
i impilari ale preotilor i taranilor ortodoci din sudul Transil.
vaniei, incat la 1748 insai Craiasa Maria Teresia socotea ca e
momentut sa dispund contenirea prigoniri(or excesIoe. Guvernul
transilvan intarzie ins& cu publicarea acestei dispositiuni, poporul
din Scaunul Sa litii se alarmeaza i pornete la Sibiu, cerand guver.

natorului s& publice decretul. Sfatuindu.se cu Aron i cu Dobra,


Haller spunea c& parasirea unirii nu este ingaduit& sub nicio condi.
tiune; o multime de preoti i tarani au fost arestati, iar In satele
din Scaunul Salitei au fost trimise cloud companii de Nemti sa
friinga resistenta poporutui. Si totti*i ea nu a putut fi franta. Caci
s'au gasit tarani curagioi ca Bucur Barran din Scaunul Sibiului, Moga
Triflea, Oprea Miclau, Coman Banu 1 Constantin Petrica, pe care
nu i-a speriat drumul spre indepartata cetate Imparateasca a Vienel,

cu toate c& el ii vor fi dat seama dela inceput, cu cate primejdii


era impreunat drumul acesta i cat de zadarnic putea s& fie, cata
vreme lupta for nu era indreptata contra preotilor uniti in masura
in care in tea s& loveasca in ocrotitoarea for dela Curtea din Viena,
in craiasa Maria Teresia. Despre aceasta Outeau ti, ca este hota.
rata sa salveze cu orice pret creatiunea Inaintailor sal : biserica
greco.catolica din Transilvania. Apeland la simtul de dreptate 1
la judecata ei, 1i vor fi adus bietii tarani aminte de cuvantul
cunoscut for poate din proprie patanie sau numai din Impartalrea
fratilor de peste munti Turcul te bate, Turcul te judeca' 0i vor
fi incercat sa.I varieze potrivit cu imprejur &rile vremii: Viena

ne bate, Viena ne judecd?


15'

www.dacoromanica.ro

228

I. WPM

Ajun0 aci el au reu*it sa41 gaseasca un interpret, care a


cuprinda jalba for intr'un memoriu scris In limba germana, adu.
cand la cunoVinta Mariei Teresia ca, dacai va lisa in vechia for
credinta, cu bisericile i cu preotii lor, et se nor sill sa fie pand
to moarte credinciosi supusi. Mai mult t ii vor cauta *1 Ii vor
aduce Inapoi to effete for si pe aceia cars au fugit din pricina

credintii.l) Iar daca n'ar putea fi lasati in vechia for credinta,


impreuna cu Grecii *i Sarbii, sunt mai bucurqi sa intoarca spa.
tele caselor i motenirei for parinteVi, plecand la coreligionarii

for In the tart, decal sa.si paraseasca religia. 2)


Adevarat ca. pentru curajul de a nu se fi ru*inat pre lumi.
natul scaun al Mariei Sale cu unele ca acele fapte mincinoase a.1
supara" prin resolutiunea M. Sale din 28. V. 1749 -, resolutiune
ce fi s'a comunicat in traducere romaneasca -, au fost dojeniti
cu asprime spun &ndu.li.se ca nicidecum nu va rabda inaltata
Imparateasa i Craiasa, nice va ingadui ca popii cei uniti din po.
poarele *i bisericile sale, care le sant de mult incredintate, sa se
scoata afara au sa se tipe, nice in locul acestora alfi popi not
ismatici sa intre dupa voia voastra a satenilor neascultatori, ci
mai vArtos a poruncit M. Sa, ca de cumva cineva dintre popii
cei uniti s'ar fi tipat din popor *i dela biserica sa afara, Indata sa
se aduca indarapt *i in popor, cum a fost dintai in toata cinstea
sa se pue i sa se tie, almintrelea cine ar cuteza a face impotriva
acestor milostive porunci, sa tie ca foarte greu se va pedepsi".
Totodata li s'a dat ordin sa piece in termen de trei zile acasa in
Ardeal, la locurile i casele" lor.
Cuprinsul acestei resolujiuni a fost comunicat 41 guvernului
din Sibiu cu indrumarea sa.1 aresteze pe Oprea Miclau* din Sali4te
indata ce se va fi intors acasa. 8)
Ameninfarea n'a putut Insa nicidecum sa.I descurajeze pe
acest taran cu suflet de erou *i de mucenic at ortodoxiei. In cu.
rand el va avea indrasneala sa porneasca din nou la drum, spre
1) nr. 144 din 1749, ja auch die, weiche wegen dieser uns angemu
theten ReligionsSache geflohen, wieder suchen zuruk zu berufee.
2) Ibidems ,,so wolien wir lieber unsere Hauser und Erbschaft mit dem
Riicken ansehen und uns bei unseren Glaubensgenossen, in andere Lander be.
geben, als die Religion zu verlassen".
8) S. Dragomir, Isforia desrobirii ret., vol. I. Anexe p. 83: illico post
reditum suum incaptivari facietis".

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE L4 ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

229

a bate iara*i la portile Burgului, de unde primise dojana *i urma


sa primeasca la 1752 pedeapsa Inchisorii de veci.
Atitudinea Craiesei *i a oficialitatilor catolice vieneze i tran.
silvane era explicabila. Ea izvora, in parte, din convingerea hiper.
zeloasei catolice Maria Teresia, care anevoie ar fi putut sa admits
ideea ca supuilor ei le.ar fi deschisa calea mantuirii i prin o
credinta deosebita de cea declarata legea imparatului" sau legea
tarii", in parte *i mai Insemnata lnsa dintr'o ratiune de stat austriac,
care cerea categoric sa fie smuli Romanii Transilvaniei din stra.
vechile for legaturi cu biserica Rasaritului i supui scaunului
papal -, adevar subliniat de altfel i intr'o importanta lucrare tip&
rita la Innsbruck, cu titlul : Istoria ideii de stat austriac unitar").
Dar ceea ce ramane mai anevoie de explicat, este faptul ca
insu0 nedreptatitul episcop luptator Inochentie Klein insuindu.i
aceasta ratiune de stat austriac (Ratio Reipublicae et Religionis
cum se exprima el in scrisoarea adresata Craesei in toamna anului
1744), staruia sa li se dea preotilor uniti asistenta military impotriva
taranilor $i preotilor ortodoqi. Iar urmapl sau in scaun, episcopul
Petru Pavel Aron, pe care cronica rimata Plangerea sfintei man&
stiri a Silvaului" 11 infativaza ca pe un nestapanit distrugator al ye.
chilor aezaminte ortodoxe, stigmatizand pe preotii sfintiti In cen.
trele eparhiale din Tara Romaneasca i din Moldova ca pe nite popi
11 Bidermann, Geschichte der asterretchlschen Gesamt-Staals-Idee
1526-1804. Innsbruck 1889, vol. II, p. 3478 ,,Wie sehr es far ein Gebot der
osterreichtschen Staalsralson gait, die Rumanen der morgeniandischen
Kirche abwendig zu machen and mit dem papstlichen Stuhle in Verbindung
zu bringen, lehrt die etwa 13 jahre nach dem Tode Karls VI verfasste anfor.

matio general's de praetensione jurisdiction's L ptscopi r.-cathollci M.


Varadtensts et Episcopi non unlit Aradtensts, me1che des Wiener Stealsarchiv (tinter der Handschriften.Signatur 2921 verwahrt. Darin heisst es S. 118

Transilvania fere ex Integra Valachtca esf; ildem Valachi cum Ruthenis


Hungartae partem bonam Incolunt. Lltraque natio majori ex parte lam unite
est i. e. Dere austrtaca". Evident deci ca, potrivit conceptiel oficiale dela
carma Monarhiel habsburgice, spre a putea fi cineva socotit ca , austriac yeritablr, trebula a fie cel putin unit'. 1 ungurul calvin Gheorghe Rettegl
scria pe la 1761, ca in Transilvania stint de zece ori atati Romani call Ungur1=--

Erdelyben konnyen vagyon tiz annyi oldhsag mint magyar. cf. Aug. Bunea,
gptscopil Petru Paul Aron $1 Dionisie Novacovict, Blab 1902, p. 201, nota 1,
textul maghiar reprodus dupe cel publicat de Torma Karoly in ,Haziinh` din
1886, p. 382, cu titlul Rettegt GgCrgy emlehiratal (Memoriile lui Gheorghe
Rettegl).

www.dacoromanica.ro

230

L LUPAS

de peste gard, pe care $i talhari ii numeste Evanghelia", pornise


cu atata vrajmasie Impotriva for $i lmpotriva satelor rarnase sta.
tornice in ortodoxie, incat Mos' Craiasa a socotit ca trebue sa
intervind cu autoritatea ei spre a.i infrana hiperzelul prigonirilor
excesive. Probabil la el $i la subalternii sai, cuprinsi de acelasi
biperzel s'a gandit fostul preot $i profesor Simion Bdrnutiu rostind,
in cunoscuta sa cuvantare dela 1848 strigarea Indurerata : .Fit neo
fericiti 1 Cine od oa apara, dacd parintii nostri dau mania cu

&Mini! in contra noastra... Ce a pacatuit biserica noastra...


daca cumna n'a pacatuit uninduose, de se pedepseste cu in:,
famia de desertortu?"...1)
VP)
Din toata invalmasala dureroaselor sbuciumari sufletesti, care
au transformat vieata ronadneascd transilvand din cursul veacului
XVIII, dupa expresiunea istoricului Gheorghe Baritiu, Intr'o mare
tragedie, se Malta ca personalitati reprezentative indeosebi episcopul
luptator Inochentie Micu Klein, devenind victima politica a pro.
selitismului habsburgic, de o parte, iar de alta tdranul conducator
Oprea Popa Miclaus din Saliste, cu preotii Moise Macenic din
Sibiel $i Ioana* Popovici.Varvorea din Gales, care pentru pildui.
toarea for statornicie in apararea ortodoxiel au primit ca rasplata
mucenicia temnitei din Kufstein. 0 apropiere, un paralelism intre
suferintele mucenicului surghiunit la Roma $i intre ale muceni.
cilor intemnitati la Kufstein isi poate gasi, fora indoiald, deplina
Indreptatire istorica si psihologica. Ea a $i fost rostita la Blab din
1) T. V. Picatianu, Carted de Aur, vol. I, ed. 11. Sibiu 1904, p. 290. cf. si
reflealunile cronicarului-protopop Radu Tempea, notate la data de 4 lunie 1701 In
Sambata Rusallilor cu titlul de ,Plangerea oilor In mijlocul lupilor` scriind indu.
Terat ca ,pastorii s'au facut lupi, preotii au cAlcat legea, Mnitu.s'au pastorii cu

neIntelegerea si s'au rasipit turma, tnceputu.s'au intre not rumperea credinteb


arAtarA.se fill perirei, venit.au la not sfarsitul, sculatu.s'au a doua hiara cu doua

coame ca de miel si le ridica asupra ra.Aritului, sa rumpA dafinul si a facA


rAzboiu cu sfintli si sa dea semne sl boierii cArora se vor Inchina el` zice
Zaharia (2 stih 6-7)8 ,Oh, oh, fugiti dela pArnantul crivatului s la Sion scApati.

- IatA cu voia lui Dumnezeu an famas preotii dela Brasov 01 dela F5ggras,
impreunA cu bisericile din tinutul Barsei, din fetele Sionului, care on sbau
stricat logodna de calre mirele sAu Hrlstos, si Grecii din Ardeal si unit din
Rumani`. cf. ed. Sterie StInghe, p. 25-26 si Candid C. Muslea, Biserica Sf.
Nicolae din Schell Brasomdul. Vol. I. 11292-17421 p. 144.
211 Comunicare Vacua In sedinta Institutului de Istorle Nationale Cluj
Sibiu, la 22 Octomvrie 1943.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

231

carted reprezentantului Mitropoliei ortodoxe, P. C. S. Arhiman.


idritul Teodor Scorobet, cu prilejul festivitatii comemorative de
'1 /4 de mileniu dela nasterea episcopului Inochentie Klein, pre.
.zentandual pe acesta ca pe unul care credea &lane si sincer ca
Imparatul dela Viena si Scaunul papal sunt binevoitorii si pro.
4ectoril atotputernici ai poporului nostru transilvan. Dar in aceasta
privinta istoria ne spune, ca sprijinul nostru de totdeauna este in
not Insine, In neamul intreg si In Dumnezeu cel atotputernic
In fresca sbuciumatului veac al XVIII.lea sunt imortalizati multi
martini, fie ca s'au stans in pribegie si captivitate ca vladica Inoc
-chentie, fie a le.au putrezit oasele in temnita din Kufstein, Oran'
-clarji $i preoti dela tarn, fie ca au fost &anti pe roata ca martirii
Ada Balgrad".')
Din tot ce se *tie 'Ana acum despre episcopul Inochentie,
apare in cea mai simpatica lumina calitatea lui de luptator nein.
duplecat pentru revendicarile credinciosilor sal $i tot atat de pornit
Impotriva oriarei tendinte de subjugare catolica. Nascut la 1692
-din partial ortodocsi, rasarit din sanul unei taranimi viguroase
ca cea din comuna Sadu (it'd. Sibiu), care a dat in cursul veacului
XVIII neinfricati apcircitori at artodoxiei, trecut pentru invatatura
teologica prin Seminarul catolic intemeiat la Trnava slovaca de
Sibianul Nicolae Olahus, 2) loan Micu nu a putut fi desradacinat
-sufleteste cu totul din mediul familiar $i rustic, at carui produs
-era. Oricat de iscusite ar fi fost metodele invatamantului iezuit
din acel Seminar asezat in teritorul slovac, nu erau In stare sa
destrame legaturile sufletesti dintre ucenici $i dintre parintii si
rudeniile tor. Astfel, poate fi admisa ca apropiata de adevar afir.
,matiunea unui recent povestitor al vietii studentului Micu din
Trnava departata unde el de sigur, din cand in cand $i mai ales
4a prasnice marl, cu slujbe pompoase, isi va fi indreptat gandul
-spre biserica din Sadu, unde troparele sunau mai aproape de millet

in timp ce fumul de tamale ridica in valuri domoale si gandul


$i

simtirea spre cel Atotputernic".8)


Ajuns la varsta de 36 ani, and se afla In al 4.1ea an de studii

teologice in Seminarul din Trnava, episcop dl firavei creatiuni


_habsburgice.transilvane, ep. Micu s'a afirmat, e drept, chiar dela
9 Telegraful Roman, nr. 21 din 23. V. 1943.
2) I. Lupae, Zur Geschichie der Rumlinen, Sibiu, 1943, p. 190.
8) N. Cornea, Episcopal Ion Inochentie Micu, Blab 1943, p. 11.

www.dacoromanica.ro

232

1, LUPAS

inceputul pastoririi sale, ca un aprig ierarh, plin de ravna pentru=


consolidarea si progresul bisericii, a carei carma ii fusese increu
dintata la o varsta atat de tanara si cu totul lipsita de experienta
necesara pentru infruntarea marilor raspunderi. Se simtea insa
stingherit de faptul, ca numerosi preoti roman din Transilvania
se impotriveau said recunoasca autoritatea ierarhica. De aceea
facuse un pas, pe care in calitatea sa de om luminat, anevoie it
va fi putut justifica in fata propriei sale constiinte : ceruse anume
(1730) Curtii din Viena si guvernului transilvan said dea 'nand
de ajutor ca toti preotii din Transilvania, fie uniti, fie neuniti, sa
fie supusi jurisdictiunei sale, si astfel sa inceteze cu totul jurisdica
tiunea episcopului dela Ramnic, din Valahia austriaca, asupra Ro.
manilor neuniti. Compania greceasca din Transilvania, nu voia ins&

nicidecum sa se supuna episcopului, iar pe Romanii din Brasov


Inca si pe la 1735 ii aflam sub jurisdictiunea episcopului dela
Ramnic" 1).

Daca ar fi fost deplin convins de puterea de vieata a bise.


ricii unite si de adevarul biruitor al doctrinei, pe care slujitorli el
de atunci sau de mai tarziu, ar fi fost chemati sa o propoveduiasca
numai cu argumente de ordin spiritual, spre a.i evidentia supe..
rioritatea fat& de mutt hulita si osandita ortodoxie, evident ca
nu s'ar fi expus zadarnic sa faca apel la sprijinul puterii de stat,
in domeniul credintii religioase, unde stia Area bine ca numai
prin puterea cuvantului si prin exemplul impresionant al vietii
- vita clerici, Evangelium laici - este realizabila dificila opera a
cuceririlor sufletesti de durata.
Cand a inaintat episcopul Inochentie Klein Ia 1733 datele
statistice, care ivau fost cerute cu privire la numarul preotilor si
credinciosilor uniti, el a fost destul de sincer si de imprudent sa

marturiseasca fara inconjur, ca o justificare a numarului ce.i


parea si lui insuficient, faptul ca mare parte a pleotitor, sim.
tindu.se desamagiti din pricina ca nu au putut beneficia de prin
oilegille fagaduite prin diplomele imparatesti dela 1699 si 1701
aruncand felurite injuraturi in capul autorilor unirii, s'au tepaclat
de ea".2)
2) Augustin Bunea, Episcopul loan Inocentiu Alein (1728-17514 Bias,
1900, p. 11.

2) N. Togan, Romanii din Transiloania la 1733. Statistica ep. loan In.

Klein de Sadu. Sibiu, 1898, p. 3: ,magna pars sacerdotum... se deceptos


putantes, OdPiel in caput autorurrz Clnionis execrantes, Unions renunciarunr..

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

233

In astfel de imprejurari, iezuitii prinzand de veste ca au de

lucru cu un om intru care viclevg nu este", *i.au dat seams


dela inceput a prin intrigile for in veci neadormite vor izbuti
sa faca la timp oportun din acest vrednic Roman mielul de
jertfa" al politicii fara scrupul, ai carei eminenti reprezentanti nu
lipseau nici din preajma Burgului imparatesc dela Viena, nici din
preajma Vaticanului.
Adevarat ca stdruinta repetata adeseori pentru beneficiileu
prevdzute in textul amintitelor diplome impdrAte*ti incepuse a de.
vent supArdtoare nu numai pentru autoritgile catolice din Trans
silvania, ci i pentru Inaltele locuri" ale Curtii din Viena. Agentul
aulic Gheorghe Hardt (la 1741) indemnandu.1 sa daruiasca Mariei
Teresia, in cursul razboiului de succesiune (1740-4747) un regi.
ment alcatuit din Romani ardeleni, episcopul Klein ezita la inceput
spunand ca ar trebui sadit Intaiu pomul, spre a i se putea culege
apoi roadele sau cu alts locutiune smulsa tot din graiul Sadenilor
sal : intaiu sa aiba o vacs, al carei vitel s6.1 poata oferi mai tarziu
in dar Craiesei. ') Nu era intentiunea lui sa refuze darul aVeptat,
ci numai sairl conditioneze de o anume rasplatire de ordin politic.
Formula insa conditionarea aceasta cu vadita Iipsa de simt diplo.
matic i in termini, despre care putea fi sigur din clipa, in care.i

rostea sau aVernea pe hartie, ca vor indispune cercurile dela


carma Monarhiei.

and pretindea Klein respectarea dispositiunilor cuprinse in

diploma a doua leopoldina din primavara anului 1701, prime


din Viena raspunsul ca textul autentic al acestei diplome nu se
gasete i clerul 0 poporul unit trebuia deci sa se multumeasca
primind numai confirmarea celor fagaduite prin diploma aceluiqi
imparat din 1699. In zadar protesta vladica Inochentie, in zadar
arata in numeroasele sale memorii nedreptatile savarOte de orga.
nele Statului *i de feudalii latifundiari Impotriva preotilor uniti,
masurile de indreptare ale acestei situatiuni intolerabile Intarziau
1) Aug. Bunea, Ep. loan In. Klein, Blab 1900, p. 64: mai intalu sa se
planteze arborele si dupa aceea sa se astepte fruptele ; nici vitelul nui fail

de yea. Recunoasca-ne de naftune receptd, ca sa putem presla st not o


astfel de deootiune omagiale. cf. gi p. 92-3, memoriul din 23. Xi. 1743, in
care ep. Klein plin de indignatiune" arata Craiesei Mariei Teresia a soarta
lui, a clerului unit si a natiunii romAne e mai rea decal a Eoreilor -, po
porul cel mai dispretuit din Monarhie ".

www.dacoromanica.ro

234

L LUPA8

mereu. Iar cand a indrdsnit s ceard pe seama credinciosilor sai


incuviintarea dreptului si a calitatii de a patra natiune" in con.
stitutia politica feudald a Transilvaniei, theta dela Sibiu abia a
*putut fi induplecatd sa admitd libertatea pe seama bisericii unite,
a preotilor si slujitorilor ei, precum $i a nobililor credinciosi

acestei biserici fara a le Incuviinta insa dreptul de a putea con.


stitui o natiune" a parte, temandu.se theta ca pfin o astfel de
Incuviintare s'ar rasturna insasi temelia constitutiunii transilvane.')

Curtea din Viena II sprijinea pe Inochentie numai cu pro.


- misiuni amagitoare, rar se Intampla sa procedeze $i la Infdptuirea
tor. Elementul catolic maghiar izbutise Inca din cursul veacurilor
XVI.XVII sa.si cucereascd OM la treptele tronului o sfera de

sinfluentd cu mutt mai vasty $i mai activa decum ar fi putut s'o


alba tanarul vladicd roman, care cu toata calitatea lui de proaspdt
baron $i consilier intim nu era socotit de catre cei infdsurati in
complicatul tipic al etichetei spaniole Incetdtenite la Curtea din
Viena, decat ca un homo novus".
1) A. Bunea, o. c., p. 103, hoc ipso absque quartae nationaliMtis
erectione... ne systema hulas Principatus eeertatur'. In timpul acestei
diete sibiene 41 scrisese baronul Stefan Daniel (Vargyasi) la 3. V. 1744 me.

moriul intitulat De intestinis Transileantae malls et de eorum remedits,


plangandu.se de ,uimitoarea fecunditate a plebei valahe care dacA an tntrece,
cel putin egaleaza dotiA din cele trei natiuni recunoscute` ; de multimea aceasta
valaha se temea baronul ,ca nu cumva precum In vechime din calul troian...
sA provinA piefrea $1 nimicirea natlunilor recepte. lar cu privire la statornicia
.poporului in credintA, scria acelagi baron a Romani! din Transilvania an ,acea
perseverentA agezatA de naturA in sufletul lor, incat pentru temelul for de cre.
dinta, la care In ca la unicul gi principalul scop al mantuirii vesnice, cAruia
toll trebue sa se suptinA - acea superstitle oarbA gi total barbarA in limba for
mina, asa am pomenit, adeca ei trebue sA persiste pans la sfarsit in religia
mogtenit5 dela strAmogi. Degi azi clerul valah pare a nu accepta religie strains,
dar pentru putin limp este Bata sa.si schimbe religia in confesiune simulatA.
.Poperul, dirnpotriedi, nici nu urea sa-$1 1magineze pretinsa uniune, ba chiar
superstitia mai sus amintita a infipt rAdAcini aga de adanci in sufletul lui, 11201
nici prin vreun slat omenesc, nici prin vreo silinta, ci numal prin virtutea gi
prin extraordinara lucrare a Spiritu lui Slant s'ar putea desrAdAcina. Ace lagi
popor valah a dat recent dovada eclatanta a tenacitStil si inconstanlei, cAci
Aosind ad la Sibiu, in timpul acestei diete, ... un oarecare eremit sau monah
-schismatic care ... se strAduia ad rechema la vechile erori schismatice, acegtia
uitand de amintita for unire, au alergat la el in cete gi an le.a fost rugine sA.l

adore ca pe un zee. - cf. Anuarul Inst. de 1st. Nat Cluj, vol. VII, pag.
679-681 in comunicarea lui Al. Dobosi, Cum descrle startle politice si economice din Transiloania an ungur la 1744.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTTUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

235

Cand i se spunea din partea catolicilor ca preotii *i credin.


icio*ii sal nu ar fi sincer uniti din toata inima", Vladica raspundea
.ca asupra celor ascunse in inima omului singur Dumnezeu e in
-drept sa judece. La o intrebare a baronului Joan Toroczkai (1737)
care voia sa *tie, daca Romania sunt in adevar uniti cu Biserica
apuseana, Inochentie a raspuns afirmativ, dar s'a grabit sa adauge
iara*i cam imprudent ca unitii a*teapta sa fie imparta*iti de

,beneficii egale cu ate catolicilor) Sa ni se dea *i noua bene.


ficiile *i imunitatile, de care se bucura catolicii".
In chipul acesta unirea nu este adevarata, ci conditionata
yi clerul roman o marturise*te numai pentru fobs ", obiecta
mentionatul Toroczkai, determinand pe episcop sa riposteze ca

In adevar clerul sat a primit unirea numai cu conditiunea sa


fie imparta*it de acelea*i beneficii si imunitati", de care se

bucura de atata vreme catolicii ; In caz contrar clerul acesta


stii to indoiald secus eundem clerum in dubio haerere"1)
La 25 Iunie 1744, convocand protopopii la Blaj intr'un sinod,
la care participara *i numero*i mireni, Inochentie avea Indrasneala
-sa le adreseze Intrebarea primejdioasa : oare daca toate, cate fu.

sesera fagaduite din partea imparatului Leopold, nu s'ar putea


-dobandi, ar mai voi sa tina aceasta unire on s'ar lapeda de ea ?
Aceasta intrebare a produs un freamat printre cei prezenti *i dupa cum rezulta din *tiri contemporane - multi au izbucnit in
strigate, ca.s hotariti sa paraseasca unirea, on se vor Implini
cele fagaduite, on nu ; astfel de atunci cu mutt mai tare s'a
-raspandit schismau.2)
Atitudinea franca a episcopului Inochentie trezise banueli In

cercurile catolice din Transilvania, ca *i in cele din Viena. Ge.


neralul comandant al trupelor din Transilvania, contele Theobald
-Czernin raportase Consiliului de razboiu, in legatura cu tulbura.
1) Aug. Bunea, Din istoria Romanilor. Episc. loan In. Klein, 17281751. Blaj, 1900, p. 48.
') cf. Nines, Symbolae ad illustrandam historiam ecclesiae orientalis.
Oentponte, 1885, vol. II, p. 563, Scopus hujus Synodi erat iste, ut tam
si Illa omnia consequi nequirent,
dents, quam nobilitas et plebs deliberaret
quae ipsis promissa stint an servare deinceps velint Unlonem, vel abdicare 7
Exalts vero ejusdem Synodi hic fuit, clerul, nobilitas et plebs exhibult, quod
ill! abdicare velint Unionem, nisi ilia omnia ipsis praestentur quip plebis major
.pars eo erupit, ut dixerit praestentur ipsis illa, vet non praestentur, se tamen
. ab 'Intone recessuros ; et ab illo tempore longe majus serpit schisma".

www.dacoromanica.ro

236

L LIRAS

rile revolutionare din primavara anului 1744, ca raddcina raului"


ar fi fost insusi episcopul Klein, care nu s'a sfiit sa declare In diets,
ca el i oamenii sai s'au unit numai in mod conditionat sperand
sa obtina prin aceasta unire anume privilegii. Iar unul dintre sfet.
nicii cu mare influents al Mariei Teresia, baronul Bartenstein .instructorul lui Iosif II - nu ezita mai tarziu (1757), cdnd Klein se
tanguea in exilul dela Roma, ad aduca invinuirea gravy ca el ar
fi Indemnat pe propriii sai credinciosi sa lapede unirea, Incat o
mare parte a natiunii nu mai voia sa tie nimic de ea".') Chemat
la Viena sa se justifice, intrigile tesute impotriva lui cu multa

dibacie din partea teologului iezuit It asezara, In chip cu totut


neasteptat, in fata unei comisiuni de judecata, prezentandu.i un
intreg registru al pretinselor sale faradelegi. Sha dat seama bietul
om ca fusese prins in cursa ne mai ramanandu.1 decat o singura
cale de scdpare : sa incerce, doar va gasi la Scaunul din Roma.
dreptatea, pe care o cautase zadarnic la Curtea impdrateasca din
Viena. S'a inselat insa in aceasta speranta. Cad stapanul de atunci

at Scaunului sfant", socotind ca de dragul unui napastuit vla.


dica romanesc nu ar fi prudent sai tulbure bunele relatiuni cu di.
nastia hipercatolicilor Habsburgi, l.a lasat pe aprigul Inochentie

Incurcat in valmasala de intrigi, tesute cu multa iscusinta din


partea adversarilor sal, care pandira momentul yi reusira sa shl
inlature din cale transformandu-I in cea mai dramatics victims a
unirii religioase dela 1698. Astfel l.a inghitit de viu mormantul
exilului dela Roma, din care nu i.a fost dat sa se mai intoarca la sbu.

ciumatii sai frail din Transilvania. Nici Viena, nici Roma nu se

sinchiseau prea mult de suferintele acestui aprig luptator r mucenic


at cauzei transilvane, fiindca $i intr'un loc $i In celalalt era privit
cu vadita lipsa de incredere ca unul care indra snise, in cursut
actioitatii sate otadice.yti, sa se afirme mai mutt in calitatea sa.

de Roman, decat In aceea de catolic.


Concluziunea practica a luptelor incordate, a izbelistilor

gf

experientelor =are, episcopul Inochentie Klein n'a mai fost in


situatiunea sa o poata trage personal. Dar intrebarea, ce s'a ivit
adesea fara sa fi fost vreodata puss fAtis : oare, daca s'ar mai fi
intors in Transilvania lui, ar fi fost In stare s'o facd 7 - ar putea
sa primeasca un raspuns afirmativ, $i anume iata, pentruce :
') S. Dragomir, Istoria xlesrobtrti religioase, vol.
p. 135-136.

www.dacoromanica.ro

I.

Siblu,

1920,.

lip
-

'

k.

."

ti

F.

'o

s't.a-trel

.1 1r ,'

':

r'

' '.'

't

'

'',,'R;'--, '.- .. :..-:


7:tt:If
' ''. 1. 41711.. -...-'..te ,.
'Pl', ':.
,,mr ,..i .,...-. "5, .644114 : '" t
.

,f.
ro
-

1'.'

-..

.
t

''.

"','5'' h r,.-=
t'i - '''...D.'t.
`o
4 A 9,,
-,.
..11a. :dlib
.1

,,

e.1
II .:,

,.

.%

:.

t:

.tic___

Episcopul Inochentie Mica:, Klein (1692-1768)

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

237

1. Pentruca un asemenea raspuns se poate sprijini pe tirea


categorica pastrata Intr'o lucrare a braoveanului Martin Schmeizel,
ajuns mai tarziu profesor al Universitatii din Halle,') care spune
lamurit a, in preajma plecarii, Inochentie s'ar fi adresat oamenilor
sai cu aceasta promisiune : daca ma voiu mai intoarce din Viena,
paesc In fruntea voastra *i plec peste munti12)
2. Pentruca *Urea transmisa prin lucrarea lui Schmeizel e
confirmata *i prin marturisirea, pe care un Oran roman, probabil
unul dintre cei ce participasera la sinodul convocat in vara anului
1744 la Blaj, o faced guvernatorului transilvan asigurandu.1, ca ar
fi auzit el insui pe episcopul Klein rostind aceste cuvinte : E adeo

varat, ca legea vi s'a schimbat intru catva, dar ma voiu duce


eu la Craiasa ; de voiu izbuti, bine ; daca nu, atunci imi voiu
cauta aitzrea, bucata mea de pane".8) E sigur a, rostind cuvantul
.alurea, fiul taranilor din Sadu nu putea sai Indrepte gandul i
speranta decat spre Cara fratilor de peste munti, spre iubitoarea
i ospitaliera Tara Romaneasca.
3. Pentruca insu*i episcopul Klein in ultimul sau memoriu
Inaintat Curtii din Viena admitea ca posibila revenirea unitilor in

sinul bisericii ortodoxe afirmand ca ei mai bucuros vor sa fie


ismatici decat catolici, fiindca cei de ritul latin nu vor a.i recuo
noaVe catolici decat cu numele, nu *i in ce privete o folosire a
beneficiilor.4)

4. Pentruca, provocat de papa Benedict XIV de repetate on


sa renunte la scaunul episcopesc, prin scrisoarea sa din 21. VIII.
1747 Klein cared permisiune sa mearga in Palestina,8) fara indo.
iala, nu cu gandul sa ramana acolo, ci doar in speranta ca pe aceasta
cale i s'ar putea deschide drum de intoarcere intre Romani.
5. Pentruca dupa ce imprejurarile nu i.au mai permis lui Ino.
chentie sa faca pasul acesta, nu a lipsit a.I duce la indeplinire vicarul

sau, protopopul Nicolae Pop din Balomir. Dupa grele sbuciumari


1) ci. Marla C. Marinescu, Umanistul Stefan Bergler, 1680 -1738, Bu.
curegti, 1943, p. 167, n. 2.
!) 1. Lupas, Epocele principate in istoria Romanilor, Cluj, 1928 p. 20I

Komme ich wieder... so will ich mit euch fiber die Berge vorangehee.
a) Dragomir, o. c., vol. I, p. 135.
4) Kurt Wessely, A doua diploma Zeopoldina. Bucuresti 1938, p. 5.4
.01 A. Bunea o. c., p. 119.
8) A. Bunea, o. c., p. 223.

www.dacoromanica.ro

233

1. LUPAS

suflete$ti, acesta s'a hotarit sa paraseasca unirea, trecand muntii ins


Tara Romaneasca, spre a dobandi sprijinul de trebuinta in luptelepentru apararea prtodoxiei, a carei cauza dreapta Incepuse a ie$i,

la iveala $i a se afirma cu atat mai puternic, cu cat prigonirile


$i mijloacele 4e teroare, deslantuite din partea oficialitatilor cato.lice spre exterminarea ei, deveneau mai necrutatoare.
Istoriografia greco.catolica $i.a dat silinta sa.1 prezinte pe
episcopul Inochentie, ca pe initiatorul unei politici de caracter
ofensiv general.romanesc pentru surparea nedreptei constitutiuni
feudale, inradacinate dela jumatatea veacului XV in Cara transit.

vans. Adevarat este insa ca el lupta numai pentru credincio$Ii.


sai uniti, dupa cum insu$i marturisea la Curtea din Viena in
1735, and cauta sa.$i sprijineasca cererea de a fi numit membru
al guvernului transilvan pe necesitatea sai aiba i natiunea ro.mama un aparator al drepturilor ei. Chiar Baca nu ar avea aceasta
natiune alt merit - Linea el sa adauge este incontestabil ca unin.
duse cu biserica apuseana, a ridicat stared decazuta a catolicilor
J o sustine incat sa poata spori din zi in zi - tit majora In dies
babe& incrementa ".') Iar cu alt prilej, obiectandui.se din partea
Cancelariei aulice din Viena (1743) ca, daca s'ar incuviinta drep.
turile cerute pe seama Romanilor din Transilvania, ar putea sa
aiba aparenta ca trebue sa beneficieze de ele i ortodoc$ii ($isma.
iicii), episcopul Inochentie nu a stat la indoiala sa exprime dorinta
de a fi restranse drepturile in a$a fel, !mat sa poata fi impratasiti.
de ele numai unitii.9
Evident deci, ca in lumina izvoarelor istorice contemporane,.
el nu poate fi prezentat ca un luptator national, ci ca unul con.
fesional, caruia situatiunea oficiala nu.i permitea sa Imbrati$eze
interesul intregului neam romanesc din Transilvania, ci numai pe
acela mai redus at credinciosilor bisericii pistorite de &instil.
1) Aug. Bunea, o. c., 38.
2) Ibidem, p. 82, Opiniunea Cancelartel aulice transiloane, cu privire
la numeroasele cereri, inaintate de Klein la CrAiasa Marla Teresia, fund a se
restranga drepturile fagAduite Romanilor prin diploma leopoldina (1699) ,numai

la until, ca nu cumoa sa aparci, ca de favorurile dintrInsa s'ar puled bucura


$1 $1smatIclim

Episcopul 41 d5 conslmfamAntul f5rA nicio rezerv5 prin aceste


cuvinte rAspicate , ,$7 not dorim ca favorurile acestea sa se restranga numaf

la unite. SA fi dat in clips rostiril acestor cuvinte cu totul ultArif pe statornicil


ortodocsi din Sadu gi din intreaga Transilvania sudicA, din brazda careia a.
izbutit sa se matte pang la treapta vlAdiceascA

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

239'

De altfel chiar propriile sale marturisiri, cuprinse in textul corespon.

dentei din exilul roman, confirms ca et insult se considera ca


atare: un martir at bisericii, nu at neamului. Pentru biserica
patimesc in timput de fate? -, propter ecclesiam praesentia pa.tior .- scria Inochentie la 3 Iunie 1747 unui prieten al sau din
AIba.Iulia. 1)

Intre caderea lui Inochentie $i miscarea de rdsvratire popu.-lard a satelor transilvane este o evident legaturd cauzald. Masud le
luate impotriva lui ca $i prigoanele deslantuite contra preotilor $i_

tdranilor ortodocsi izvorau toate din aceeasi spaima a Curti' din


Viena, ingrozitd de gandul ca ar putea sd fie compromisd opera ei.
de cucerire sufleteascd transilvane, pentru a carei injghebare
-, oricat de firavd $i miscatoare, ca nisipul Involburat .- fdcuse
atatea opintiri in cursul unei jumatati de veac. $i - vorba Roma.nului - de ce to temi, nu scapi. Aceasta opera fortatd, artificiald,
n'a putut fi salvata decal in mica parte $i numai cu ajutorul tru.
pelor comandate brutal de cake generalul Bucov impotriva supu.
silor credinciosi ai M. Sale dela Viena.
Sate le transilvane au izbutit In cele din urma, prin uimitoarea
for inddrjire $i cu pretul unor lungi serii de suferinte mucenicesti,
sa impingd spre faliment politica proselitismului religios habsburgic
realiz&ndu.si vechia dorinta de a vedea iardsi in fruntea bisericii
for un vladica ortodox si spulberand astfel neadevdrul istoric,
plasmuit pe la 1736, a toll Romdnii din Transilvania ar fi lunecat
spre apostasia lui Atanasie Anghel $i a protopopilor sal.
Prin aceasta scorniturd cautau oficialitatile catolice se se ama.
geasca raspandind fictiunea ca biserica ortodoxd, dupe defectiunea

dela 1698 $i dela 1700, ar fi incetat se mai existe in Cara tran..


silvans.
O

La sdrbdtorile Craciunului din anul 1751 se rdspdndeau prin


satele romdnesti exemplare dintr'o circulars anonima trimisd din
Carlovit, de sigur nu fare stirea mitropolitului Pavel Nenadovici
care, oricate mustrdri i se adresau din Viena pentru amestecul
lui in chestiunile religioase din Transilvania, n'a tinut seams de
ele, ci a continuat a fi, pentru ortodocsii prigoniti, un bun sfa.
I) Z. Pacllgeanu, Corespondenta din exit a episcopului Inochentie M.Klein, 1746-1768. Bucuregt1 1924, p. 86-87.

www.dacoromanica.ro

"240

L LUPAS

tuitor si un ocrotitor parintesc, de cate on alergau spre scaunul


lui mitropolitan. Circulara poarta data Mva Dek. 8 zile feat 1751".

Rostul ei era sa indemne pe ortodocsi sa alerge cu tot sullen!,


din sat in sat", sfatuindu.se unit cu altii si cerand Vladica ortodox.
Sa mergeti din toate satele - scrie textual autorul anonim - Ina.
intea gobernatului sa raspundeti ca nu va trebueste vladica unit,
ci sa stiti bine frajilor, ca de nu yeti cere raspuns intaiu de acolo,
inaintea tar% $i de nu yeti umbla acum cu totii, yeti fi deplin

Nemii, ca acum oor trece toate minciunile popilor until care


to zic de ooi, ca ei tin legea greceascd, iar nitre Nem,' zic
ca sant Nemti 5.1 mint despre amandoua partite, ci va rog
crestinilor, sa nu va lasati legea din mosi, ci sa mergeti cu tofu
la gobernatul sa cereti carte de cale $i sa spuneti, ca yeti merge
de yeti cere la Inaltata Impardtie, vlddica sarbesc dela Carlovit,
Para frica sa raspundeti, ca nimene nu va va omori, ca ce veti
cere. Ca acum este vremea, ca Vladica este gata, numai voi sa
veniti din toate scaunele pans aici si din toate varmeghiile si sa
scrieti, cate sate santeti de nu ys trebue unie i cati oameni sant
in sat, credinciosi, cu numele for $i cu iscdlitura tuturor." i)
Aceste indemnuri au gdsit repede viu rasunet in sufletul
poporului, care nu mai voia sd aibd nimic de lucru cu vlddica
unit. In zadar incercase acesta sa dovedeasca, prin date statistice
tendentioase, ca nu ar mai fi in Transilvania decat 30 de preoti
ortodocsi (1750), in zadar alergase prin satele Sa liVe, Ti lisca $i
Lancram (1751), sa stoarca prin mijloace silnice cateva iscdlituri
pentru legea impdratului", nu mai reused sa amageascd pe ni.
meni, nici macar pe sfetnicii catolici ai guvernului transilvan.
Privind adevarul in MO, marturiseau $i acestia Wa inconjur ca
poporul roman din Transilvania nu vrea sa urmeze decat ado.
spitura sismaticilor vecini din Muntenia $i din Moldova".
Prinzand de veste, oficialitatile au inceput sa ancheteze Inca
din Ianuarie 1752 pentru a descoperi pe raspanditoril circularel
romanesti sosite dela Carlovit si de at carei cuprins luand cu.
nostintd satele transilvane in sarbatorile Craciunului au $i pornit sa
facd memorii catre guvernatorul din Sibiu pentru a li se incuviinta

episcop ortodox, dupd cum results din marturisirea tdranului


11) Arh. guy. trans., nr. 232 din 17561 ,Curentales Karlovicenses ad sub,

alpenses nostrates missae original at Interceptum fait".

www.dacoromanica.ro

:1

4'

rciran din Poland Sibiu tut

www.dacoromanica.ro

241

CONTRIBUflUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

Dumitru Vonica din Poiana (om de 38 de ani, tats al unui copil).


Acesta fiind arestat $i anchetat in Sibiu la 21. I. 1752, spunea ca
Impreund cu popa Dan din Tilisca a participat la o adunare de
.noapte in casa popii Vasi le din Sallee, care a trimis la Grecu
sd cumpere hartie $i aducand hartia insusi acest preot Vasile a
scris romaneste memoriul, de al cdrui cuprins nusi aducea chiar

ine aminte, dar stia ca a fost vorba in el de vIddica unit pe


care nual vor oamenii si s'a fdcut amintire $i de vIddicd sarbesc.1)
La intrebarea, cine i.a Indemnat, sa se Intruneascd din atatea lo.
curi imprdstiate, numai spre a cere episcop neunit $i a trimite In
chestiunea aceasta delegati la Viena 4 ,- raspundea Poenarul Du.
mitru ca, precum a auzit in consfatuirea din casa popii Vasile,
-cei cari au insufle(it locuitorii satelor sa ceara episcop neunit,

erau Oprea Mictlu$, apoi Popa Macenic din Vale sau din Si.
biel. Se spunea atunci ca ei ar fi $i plecat la Viena.2) La ultima
intrebare, dacd au fost mul(i de fatd pans s'a scris memoriul,
taranul Vonica raspundea ca au fost multi ; era plind casa popii
Vasile.')

In adevar Warm! din Saliste Oprea Miclaus, Impreund cu


-tanarul preot Moise Macenic din Sibiel, nu pregetara a porni cu.

-rand iards pe drumul Vienii, dupd ce popa Ion din Poiana $i


popa Ion din Gales impreund cu mai mul(i Oran' ii cercetard cu
doud saptdmani inainte de Pasti (1752) in localitatea bandteand
Beicherec, unde erau ei refugia(i. Aci au primit memoriul scris
romaneste ; tradus apoi la Timisoara In limba germand, au plecat
cu el la Viena spre all inainta M. Sale.
Dintr'o ancheta, facuta la Viena In zilele de 14 $i 15 Aprilie
1752 impotriva lui Oprea Miclaus si Moise Macenic, rezultd ca
ei au fost primi(i in audientd la craiasa Maria Teresia $i la can.
-celarul Kaunitz. Daca este exact raspunsul for - si nu aveau nici
1) Examen prooidi Dumitru Vonika incolae ()Mae Poianae Sedis
Mercuriensis in casu inconoenientis motus obseroati - din rAspunsul dat
4a intrebarea a 12a . ,recordatur autem, quod discursus habitus sit de Episcopo
unito, quem habere nolient, fuit et mentio habita de Episcopo rascziane.
2) Ibidem, din rAspunsul la intrebarea a 16,a In illa consultatione audivit,
quod nunc extra Patriam constituti script's suis literis quaestionatorum locorum
incolas animaverint, ut peterent Episcopum non unitum, 1111 autem sunt Opra
Miklos, Popa Maximika (sic l) vel ex Vallya vel ex Szibiel; dicebatur autem

tunc, quod actu Viennae essenr.


') Ibidem: ,Multi fuerunt. Domus enim plena erat1.
16

www.dacoromanica.ro

242

1. LUPA$

un motiv sa spuna inexactitati in fata anchetatorilor vienezi, lm


situatiune de a controla imediat orice cuvant al for aceti dot
Margineni luptatori pentru credinta apar In lumina informatiunilor
documentare ca nite precursori ai Incruntatului Mot din Arada
Albacului (Horia), porniti si ei ca 5t acesta, pe drumul Vienei cu

sufletul inviorat de speranta naiva de a putea gasi la tronul Im.


paratesc izvorul dreptatii, dupa care inseta de atata vreme obi.
ditul for neam din Cara transilvana.') In loc de a gasi insa acest
izvor, au fost arestati amandoi ca nite tulburatori ai linitii pu.
i trimii in cazematele din fortareata tiroleza Kufstein. Pro.
cesul verbal al mentionatei anchete, fiind deosebit de bogat in
pretioase date biografice relative la cei doi mucenici dela Kuf.

blice

stein i la alti tovara0 ai for de lupta 0 de suferinta, merits sa

fie redat cuprinsul lui aid, Intr'un cat mai amplu resumat, in tra.
ducere romaneasca. Iata.I.2)

La cele dintai doua intrebari ale anchetatorului, raspunde


taranul salitean Oprea Miclau astfel : at, cel mai batran, ma
numesc Oprea Popa sau Miclau - gi tovaraul meu acesta, mai
*1 Intre timp prigonirile contra ortodocsilor continuau cu inver$unare in
cuprinsul Transilvaniei ; in Sept. 1750, Inaintar5 st cdlugdrul Nicodlm tm.

preuna cu Popa loan din Aciliu (Avramovici) la Curtea din Viena un me.
moriu . circa persecutionem schismaticorum in Transilvania, prohibittonum II.

brorum valachicarum et moscoviticarum et zelum Archidiaconi Dobrensis`


La acest memoriu int 247 din 1750, arh. canc. aul.), sunt alSturate in trad.
germ. $i 2 scrisori ale preotulul Stan din Dobra (22. 1. $i 2. VIII. 1750) care
arata ca cei cars nu vor sa cerceteze biserica $i sa asculte slujba preotilor unit!,

sunt amenintati sa fie falai impreund cu copiii for de oastea Crdiesii


I alle solche and ihre Kinder Seine Konigl. May. durclz die Miliz nieder.
hauen werde`). Prigonitorilor le.a dat mans de ajutor protopopul unit Ghe.
orghe din Dobra, care prin agentul Liirenyi inainteaza Curtli din Viena ce
rere sa fie rasplatit pentru meritele lui prin titlul de nobil $1 prin donatiunea
unel mosii. Cererea lui, citita to sedinta Consiliului din 20. X. 1753, se invred.

niceste de un referat favorabil din partea lui Francisc Bands, care aratA la
22. X., a protopopul Gheorghe din Dobra .111 tutando Unionis plura egisse,
fidelem item ultimi belli Turcic.1 occasione pro viribus navavisse operam, Caes

- Regiae Mtis Varae Ssmae in eum super colialione possessionis Ungurfaloa in comitatu Szolnok Inferiori - existentis dementia palam facitl cum

proinde praedicatum de Pazis, pro quo demisse supplicat, nulli praejudicare


videretur` ... M. Teresia scrie pe marginea referatuluis ,placet".
5) .Examen duorum Valachorum, qui Suae Maiestati S-smae nomine

nonullorum in Transiloania districtuum memoriale religionem concernens porrexerunt". Textul original german se pgstreaza in Arhtha Cance
barbel aulice transiloane din Viena (nr. 312 ex. 1752).

www.dacoromanica.ro

243

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

tanar, se numeste Popa Macenic Moist. ,- Eu, cel mai bdtan, sunt
din satul ardelean Sdliste, iar acesta mai tartar, este din satul
Sibiel".

Cu privire la motivul, care i.a indemnat sa plece la Viena,


ei dau urmdtoarele ldmuriri i De aceea am venit, fiindca doi
preoti trimisi din mai multe tinuturi ardelene, anume Popa Ion

din Poland si Popa Ioands din Gales Impreund cu mai multi


Romani, de noi doi necunoscuti, aducandu.ne In satul banatean
Peskerek memorial acela, pe care noi 1.am inaintat acum M. Sale
si care a fost scris in Ardeal romaneste, iar in Banat, la . Tim!.
$081d, un scriitor neamt, pe care nu.1 cunoastem nici nu stim
cum II cheama, ni l.a tradus in nemteste, ne.au poruncit, In numele
tuturor tinuturilor celor iscalite In memoriu, sa venim Incoace, la

Viena, $i sd.I dam in mana M. Sale, rugand.o cu foarte mare


supunere, sa se milostiveascd, nu numai a ne Ingadui libertatea
de constiintd $i fiecdruia deprinderea slobodd a credintei, la care
s'ar marturisi, ci sa Incuviinteze preagratios si pe seama acelora,

care nu vor sa fie uniti, dupd cum s'a Intamplat in alte locuri
din Ungaria $i din Banat, un episcop care sa fie sfintit de mitro.
politul din Carlovit, on apoi sa ne dea un patent preamilostiv,
In temeiul cdruia oricine s'ar impotrivi sa primeasca unirea, sa
fie slobod a pleca din tart, on incotro vrea ".. - $i voi unde ati
vrea sa mergeti, dacd vi s'ar da vole sa pdrasiti Cara 7" - intreba
anchetatorul, spre a primi rdspunsul : Noi am merge unii la Mo.
scova, altii in Tara Romaneasca $i altii in Banat".
La intrebarea, dacd cei ce i.au cercetat spre a le aduce me.
moriul din chestiune, aveau pasaport ? -, ei raspund asa : noi nu
am vazut la ei niciun pasaport, dar credem ca trebue sa fi avut,
cad nimeni nu e Ingaduit sa plece din Ardeal fard pasaport, nici
cei care pleacd de acolo cu oile, asa $i cei doi preoti, impreund

cu tovardsii lor, care au fost la noi, au venit si ei cu oile, pe


care le tin $i acum la pdsune In campiile Banatului".
Cand au venit acesti deputati la voi in Banat, $i in ce timp
ati plecat voi de acolo 7 -, Ei au venit cu doud saptaradni Ina.
inte de sarbdtorile Pastilor noastre ; noi am plecat incoace la o
saptamand dupd ce au trecut sarbdtorile noastre".
V.au dat acesti doi preoti deputati $i bani de drum 7 .
Da, ne.au dat cinci &watt 1 noi am mai Imprumutat Inca Frei
ducal, pe care naddiduim ca.i vom primi mai tarziu dela ei.
166

www.dacoromanica.ro

244

1. LUPAS

Dar fiind banii acestia foarte putini, nu ati primit si vreo


milostenie dela biserici sau preoti grecesti, on $i dela alti domni 7

- Nu ; not n'am putut vorbi cu nimeni si nici nu ne.a In.


trebat nimeni, daca avem ceva de mancare on nu 7
Aici in Viena nu ati fost la nici un domn 7 Nu, n'am
lost la nimeni decal la Matestatea Sa, apot la Excelenia Sa

Domnul Cancelar i aici ".


Ati avut pasaport pentru a veni incoace $i dela cine ?
Da, am avut din Timisoara, apoi ni 1.a luat comandantul din
Seghectin si ne.a dat altul, precum se vede aici" (intr'o nota se
adauga observarea ca pasaportul ar fi de urmatorul cuprins ; dar
textul lipseste, probabil fiindca n'a aflat anchetatorul de trebuinta
sa.1 mai reproduce in procesul verbal).
La intrebarea, dace au fost de mai multeori la Viena, Oprea
Miclaus raspunde : Da eu sunt acum pentru a treia oars
Dar au mai fost aici intre timp, ,,anume inainte cu doi ani cand
erau aici domnii deputati ai Tarii, Inca doi insi, adeca popa Stan
din Sadu ai un calugar, care au venit incoace pentru aceste
pricini : popa Stan din Sadu a fugit anume din Ardeal $i a stat
catava vreme in satul banatean SanoMihai, de aici s'a intors
apoi iaras lnapoi In satul sau de nastere $i, dupace a vorbit cu
oamenii sai de acasa, a plecat iaras incoace cu pomenitul calugar
sau monah roman, anume Nicodim, care era dintr'o manastire
din Tara zisci cea creche sau Tara Eigarasului. Dar acestia doi
nu au primit de aici alt raspuns, dupa cum am aflat eu din spu.
sele popii Stan, decat ca le.a zis contele domnul Kollotorat, sa
piece numai acasa si sa fie linistiti, caci toate poruncile care.i
privesc pe ei, ar fi fost date Domnului Ehrenburg, care le.a dus

cu sine in Ardeal. Dar acest popa Stan n'a mai cutezat sa se


intoarca In Ardeal, ci s'a dus iaras in satul ScinoMihai, unde
locueste cu sotia $i cu copiii $i din vreme in vreme a impartasit
Romanilor, care veneau din Ardeal pans la el, tot ce i s'a fost
spus lui aici, in Viena. Popa Stan a lasat aici pe numitul calugar
[la care, dupa plecarea popii Stan, a venit un student sau cleric
roman cu numele Ion, care inainte de asta cu 11 ani invatase la
Moscova]. Nu mai stiu de atunci nimic despre acesti doi, unde
se vor fi dus".
Cerandu.i anchetatorul lamuriri cu privire la intaia $i a doua
calatorie la Viena, Oprea Miclaus raspunde precum urmeaza :

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

245

Eu pentru Intaia oars am venit incoace cu loan Oancea, din


Fagaras, in anul 1749,') pentru lege (religiune) $i de aici am dus
cu not hot6rirea (resolutiunea) craiasca scrisa, care ne.a fost $i

citita ad, ca anume oricine poate fi unit on neunit, dupa cum


voeste. Noi am spus asta cu bucurie la toti oamenii nostri, pe
care i.am intalnit, $i fall zabava am plecat la Excelenta guver.
natorul din Sibiu, care insa ne.a primit asa, ca pe Oancea 1.a
arestat numaidecat, iar eu am putut scapa di fuga si cu Inc&
patru inoi din multimea poporului, adunat atunci la Sibiu, dupa
cererea acestui popor, am plecat iara0 incoace la Viena, ceea ce
s'a intamplat la inceputul anului 1750.2)
La intrebarile, cine erau cei patru tovarasi, care I.au insotit
in a doua catatorie la Viena, unde sunt ei i ce au putut ispravi
aci 7 - Oprea Miclau raspunde : Bucur Mogos (sau Pasat) sau
Barsan din Guraraului, Moga Trifflea din Orlat, supus al domnului
Bogathi, Coman Banu din Poiana, Constantin Petrica din jina. Aici
am primit dela Excelenta Sa contele Kollowrat numai un raspuns
cu graiul, sa ne Intoarcem acasa, unde totul s'ar fi indreptat si

nu ni se va intampla nici un rau, - dar dela domnul Andrei


Boer am auzit In locuinta lui ; ca am fi obligati sa mergem la
biserica units. Doi dintre oamenii nostri anume Coman Banu din
Poiana 0 Constantin Petrica din jina au plecat acasa fara sa mai
astepte raspunsul acesta $i and a ar mai trai Inca $i acum, cel
dintai in Ardeal, iar at doilea in Tara Romaneasca. Noi ceilalti
trei, dupa ce am primit raspunsul pomenit al domnului Boer,
ne.am temut insa ca vom fi rau intampinati din partea oamenilor
nostri $i de aceea ne.am hotarit sa mergem in Banat, iar nu acasa.
Dar unul a murit pe drum la Pressburg (Bratislava), iar altul in
Banat, dupa ce a sosit aci asa ca dintre acestia trei numai eu

Oprea Miclaus am mai ramas in vieata - $i m'am asezat in


Banat in satul Peskerek, lasandu.mi nevasta $i (copiii) o fats in
Ardeal. In numitul sat Peskerek am ramas neIntrerupt pans acum,
cand m'au cercetat in chipul aratat mai sus si, impreuna cu to
varasul meu, m'au trimis incoace amintitii doi preoti deputati din
Ardeal".

Intrebat, daca a venit in chestiunea religioasa numai cu


pupa Macenic on impreuna cu alti doi trimisi din comitatul Hu.
11 Corect t 1748.
2) Corect : 1749.

www.dacoromanica.ro

246

1. LuPA$

nedoara in aceeasi chestiune $i care se aflau atunci In Viena 7 Oprea Miclaus raspunde : Not am venit numai amandoi in
treaba legit (in der Religions.Sache), ceilalti dot insi, care fiind
si ei neuniti sunt cuprinsi in pasaportul nostru, totus nu au fost
trimisi in treaba legit, ci au venit incoace numai pentru afacerile
for personale (private); s'au intalnit Insa cu not in Banat, de aceea
si.au scos impreuna cu noi un pasaport, au fost tovarasii nostri
de drum si stau si acum impreuna cu not ".
Anchetatorul ii adreseaza apoi Intrebarea privitoare la mo.
tivul, care i.a indemnat sa piece la Viena, in numele oamenilor
din toate tinuturile aratate in memoriu, dupa ce toti acestia ar fi
primit unirea inainte cu 40 de ani, tar acum nu ar fi cu putinta
s'o paraseasca fara calcare de juramant $i fara jignirea lui Dum.
nezeu 7 La aceasta raspunde Oprea Miclaus, cu impunatoare ho.
Wire $i limpezime, in chipul urmator : Noi recunoastem, ca este
un pacat mare sa.ti parasesti credinta ; dar not nu am fost nici.
data unit!, asadar, nici nu parasim unirea, ci ramanem numai
In vechea noastra credinta, caci oricat s'ar parea ca am fi fost
uniti, totusi aevea lucrul stiff cu totul astfel, cad numai preotii
nostri s'au aratat, ca $i cum ar fi uniti $i au jurat deo() parte ca
el az fi primit tegea nemreasca, adica unirea, tar de altd parte,
fad de not se obligau pe ce aoeau mat scamp si se jurau in tot
chtput, ca ei numai de slid s'au arcitat fad de Domni asa, ca st

cum ar ft unlit, dar ca aeoea nu ar fi lost, ci ar ft ramas sta#


tornici it vechea credinta si ca juramcintul, pe care et loau fiicut
de slid, nu ar avea nicio Earle; aceasta este acum pricina de ca.
petenie, ca not pe astfel de inselatori nu vrem sa.i mai suferim,
nici sa.i mai avem ca preoti ai nostri, ci poftim astfel de preott
care joard name! intr'un fel, nu in cloud feluri.') Adica not vrem
sa avem un vladica dela Carlovit, care sa ne sfinteasca preotii
dupa pofta lui $i caruia vrem said dam cea mai deplina ascultare,
ca sa ne linistim constiinta, care linistire n'o mai putem gasi la
preotii de acum, nici la Vicarul general (Aron) cad ei vorbesc
In doua feluri, asa Incat not am vrea mai bucuros preoti carat
catolici,

ca unit care au ramas si an crezut totdeauna intr'un

11 Nun auch die Haubt.Ursache ist, dass wir soiche Betruger nicht
Leyden' und als unsere Geistliche nicht haben wollen, sondern solche Geistliche

begehren. die nur einerlei und nicht zmegerieg beschwcirens.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTION! DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

247

singur fel, decat unii ca acestia care graiesc in doua feluri. Noi
-cerem asadar *i pentru not si in numele poporului incaodata sau
episcop de tegea noastrei sau drum stobod sa ptecam din lard.
Daca preotii unit' vor sa spuna acum, ca poporul a fost vreodata
unit, ar trebui sa dovedeasca inaintea Maiestatii Sale ca (om de
om s'ar fi marturisit unit, nu numai preotii) intreg poporul a fost
Intrunit si a primit cu vot obstesc unirea. Dar asa ceva nu vor
,putea dovedi niciodata, caci numai popii s'au (scale.
Intreband apoi anchetatorul pe preotul Weenie, cum a ajuns
el in Banat si la Viena, primeste acest raspuns ; Eu sunt, cum am
spus, din satul ardelean Sibiel, din care sat toti locuitorii m'au
rugat, inainte cu vreo 6 ani, sa plec in Tara Romaneasca si sa
ma sfintesc preot ; ascultandu.i am plecat, cu Inca alti irei insi
porniti din comitatul Tarnavelor, in aceeasi pricina, la Bucuresti,

si adeca unul din Spini cu numele Gheorghe si frate.sau Ion,


precum si unul Toma din Cdpalna i am trecut pe la Bran cu
un pasaport scos dela domnul comandant din Brasov, sub cuvant
ca am merge sa cumparam (sa fie cu iertare) porci ; in Bucuresti
am fost sfintit impreuna cu ceilalti de catre vladica de acolo Neofit,
apoi m'am intors acasa si am slujit ca preot, ceea ce aflandu.sep
am fost dus la inchisoare in Sibiu, si am patimit acolo 17 rani,
pana cand in cele din urma, Excelenta Sa generalul comandant

contele Brovne, la care am inaintat un memoriu, a vorbit cu


Excelenta Sa guvernatorul si am fost slobozit din temnita cu con.
ditiunea sa ma las de slujba preoteasca si sa ma hranesc din
munca bratelor ca un taran simplu, pana se va ivi vreun episcop
sa.mi dea mai departe porunca, ce am de facut. Multamindu.ma
cu aceasta, m'am intors acasa, nu am mai facut nicio slujba preo.
.teasca, ci am trait in liniste ca un taran, pana cand a venit in
satul nostru domnul Vicar Petra Aron, care m'a chemat inaintea

lui si a poftit sa.i fac un nou jai-Arrant preotesc. Cum insa eu


nu am noit sa mai fac att juramant, afara de acela pe care It
facusem la Bucuresti, de aceea a sosit porunca la sat, sa ma dea
larasi prins ; atunci m'am vazut nevoit, inainte cu vreun an si
jumatate, sa.mi las nevasta si copiii, plecand in Banat In acelasi
-sat Peskerek, unde am trait si m'am hranit cu lucrul manilor
mele, 'Ana cand au sosit cei doi preoti, despre care v'a spus to
varasul men, si impreuna cu el am primit si eu porunca sa venim
incoace".

www.dacoromanica.ro

248

1. LUPA$

La Intrebarea, daca au platit ei dare In Banat ? raspundeMacenic ca nu au platit, lucrand el ca ziler, far tovarasul sau
Oprea ca cioban la of pe pusta.
Dar, fiind tu preot,
incheie anchetatorul lunga serie de
intrebari
stii ce crezi si in ce consta deosebirea Intre biserica,
units

intre cea neunita ?" Preotul Macenic raspunde prompt s.

Da, stiu ca unitii marturisesc purcederea Sf. Duh dela Tatal i


dela Fiul dinteodata, iar not neunitii marturisim, ca El purcede
numai dela Teal". Dar nu stii tu, ca Tatal i Fiul sunt un Dum.
nezeu ?
Da stiu i cred raspunde Macenic r si.mi pare ca

e tot una, dar eu marturisesc totus numai credinta, pe care a


marturisesc Sarbii $i Grecii".
Cu aceasta s'a terminat ascultarea celor doi trimigi ai orto.
docsilor din Transilvania spunandu.li.se sa se prezinte din nou a
doua zi, spre a li se citi din cuvant in cuvant fasiunile $i a fi
intrebati din nou, daca au fost scrise la protocol asa cum au voit
ei sa dea raspunsurile. A doua zi, la 15, s'au "prezentat amandoi
$i au declarat categoric ca nu revoca nimic, ci raman statornict
In raspunsurile date la 14 Aprilie.
In temeiul informatiunilor cuprinse in acest document con.

temporan cei doi aparatori ai ortodoxiei, taranul Oprea Popa


Miclaus din Saliste $i preotul Moisi Macenic din Sibiel, apar In
lumina unor impunatoare personalitati, demne sa fie scoase din,
negura uitarii, care le acoperea numele Nona in pragul zilelor
noastre, $i infatisate ca exemple de statornicie in credinta, ca su.
perioare valori morale pentru oricine e in stare a pretui carac.
terul neinfricat $i neclintita hotarire de sacrificiu total in lupta
pentru biruinta adevarului.
Taranul Oprea Popa Miclaus, acest precursor al lui Horia
prin intreita.i calatorie la Viena imparateasca, de uncle asteptase
zadarnic sa izvoreasca vreo raza de dreptate pentru neamul si
legea sa, era asa de convins de puterea dumnezeeasca a credintii
pentru carensi sacrificase averea, familia, libertatea gi, in cele din
urma, chiar vieata, incat din tot cursul celor peste trei decenii

de alergari $i lupte, de pribegie prin Banat si de fioroasa in


temnitare la Kufstein, nu s'a pastrat nicio dovada, care sa poata
indreptati concluziunea ca in sufletul lui credincios si jertfelnic
s'ar fi furisat vreodata macar o clips de indoiala cu privire la ade.
varul $i la sfintenia cauzei, in slujba careia se jertfea cu atata elan.

www.dacoromanica.ro

41

Ml-

re
.

`-r

Homo Carpaticus

- Stapanul Muntitor;

din samanta caruia au rasarit luptStoril pentru credit* si neam Oprea Miclaus din Saliste, Moise Weenie
din Stbiel, 'wag Varvorea din Gales, Popa loan din Aciliu, Popa Cosma din Deal, loan Pivariu din Sadu,
loan Oancea din Fagarag, Vasile Berlan s. a.

www.dacoromanica.ro

S ri!,

1?
.

4.

"(I
.12

p4

t(

4s

rk,

....a' 1.

ire?"

/,,,Eo

,
,

-1%2z)

:0'7;

.4

,
,

-"
Zt

..'.

.
...

t'''.'

.. i,. -....,,

-Aft......kp,..7.

,
?E'

,,
':444Vie-.

.i

9 ...cr

..:....&leiVir.

c.:z

.0':',':0,41,-,i....,

f :,,,,,.,
,

;Er

3;,ra''

...!,..,:t...,...0.z.,,

4:-..,,...,

i,ar ZI . ,
. z.-. ',:,. .Fi''',;..'' :4 '
'....-

.
`

'. El

. .n

: ,, Ktllefty4.1;:,.:F410042,-,%.17,014;fielCie
fl , 'f:,..,5 ,

..., --........,F,..., .,,


,y am

'.,..

...5..-..:

,... f.,

... <:;,, ,,.

Fortdreata din Kufstein, unde au lost Intemnitati placental ortodoxiei transiloane


din sec. XVIII

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

249'

La fel de pilduitoare este si atitudinea tanarului preot Moise


Macenic, hirotonit de mitropolitul Neofit din Bucuresti la 1746'),
pentru biserica $i poporul din Sibiel. Suferintele din cursul celor
17 luni de temnita sibiana i.au otelit credinta si statornicia in asa
masura, incat a primit fara nicio impotrivire sentinta degradarii
sale din slujba preoteasca la starea de rand a celorlalli sateni, iar
oferta lui Petru Aron de aul ridica iarasi la treapta preoteasca

cu conditiunea sa faca un nou jurdmant, a fost

in stare s'o

respinga cu toata demnitatea, ref _land sa mai rosteasca alt jurau


mant inafara de acela, pe care it facuse cu prilejul hirotonirli
sale la Mitropolia din Bucuresti. Acest caz de statornicie, de ca
racter barbatesc $i de impunator simt at demnitatii personale si preou
testi, pus alaturi de cazul nefericitului Atanasie Anghel, care in clipa

odiosului juramant facut la Viena in Aprilie 1701 pare salt fi uitat


cu totul de juramantul rostit in Mitropolia din Bucuresti la 1698
cu prilejul hirotonirii sale vladicesti in fata lui Dosofteiu, patriarhul
Ierusalimului, $i a mitropolitului Teodosie Vestemeanul it prezinta
pe smeritul preot Moise Macenic din Sibiel intr'o infinita supe.
rioritate morala MO de Atanasie cel cazut sarmanul de el in
greul pacat al Indoitei calcari de juramant : $i preotesc $i vladicesc,La acesti doi mucenici dela Kufstein, se adaugase din vara
anului 1756 inainte $i neinfricatul preot Ioanas din Gales, om de
aceeasi vrednicie si t6rie sufleteasca in lupta pentru apararea,
credintei. Nici pe el nu au putut saul clatine in hotaririle sale de
lupta si de jertfa masurile autoritatilor catolice, care luau promooat

la temnita de oeci"

ad carceres perpetuos promooenduml

Daca despre el se tie ca in primavara anului 1780 mai era


Inca in vieata, patimind in aceeasi temnita de veci", despre top
varasul sau de credinta $i de suferinta Moise Macenic lipseste o
asemenea informatiune contemporana. Nimic positiv nu se poate
afirma despre sfarsitul lui, in temeiul datelor cunoscute pand In
timpul de fats. S'a ivit doar ipoteza ca ar fi reusit sa scape

din temnita, dar acasa in satul sau de sub munte nu s'a mai
rotors niciodata. Iar despre Oprea Miclaus nu se mai stie decat
I) Acelasi .Neofit cu mila lut Dumnezeu Archiepiscop gl Mitropolit
a ioahi Ungroolahia Si Fxarh Platurilor` a hirotonit la 14. 1V. 1753 sl pe
preotul salistean Kir loan of SAltste, a cArut singhelie pgstrandu.se In origloat In colectiunea de acte st documente a Institutului de Istorie Nationald Cluj-Sibiu, se reproduce act in facsimil.

www.dacoromanica.ro

250

1. LUPAS

ca o cerere adresatd la 1784 de sotia sa Stana impdratului Iosif II,

spre a se milostivi sd.i sloboadd bdrbatul din indelungata In


chisoare de peste 30 de ani, a rdmas fart rezultat. Facandu.se
cercetdri, mucenicul Oprea nu a mai fost gasit intre cei vii. Prin
indelungata sa robie ca gi prin sfaritul sau tainic Oprea Popa MicIdu*

i.a indeplinit intocmai cuvantul, pe care.' adresase impreund cu


tovara0 sai de lupta *i de pribegie, la 1749, mitropolitului Pavel

Nenadovici : pentru creclinta stramosttor nasal suntem gata a


suferi i mucenicie sau izgonire din aceasta imparatie, dar tegea
nu o oom lapacla".
Suferintele mucenicilor dela Kufstein nu pot fi nicidecum
ignorate sau pretuite mai putin decat ale mucenicului dela Roma.
Dimpotrivd, ele cunt demne de toata admiratiunea mai ales ca au

putut fi purtate cu atata hotartre sf cu pitcluitoare infrcinare


crestineasca, !neat din adancul for n'a ret4it sa strabata niciun
strigat de durere sau de protestare pand In auzul posteritdtii. Ele
s'au cufundat cu desdvarire in sguduitoarea tacere a marilor dureri,
cats vreme ale mucenicului dela Roma ladll strigat de repetateori

revolta i amaraciunea in slova scrisorilor trimise de Inochentie


in timpul celor 22 ani de exil (1746-1768).
Dar ele merits atentiune gi pentru nepretuita conlributiune ce
au adus la intarirea unitatii suflete*ti a romanismului transilvan
cu cel din Muntenia i din Moldova, deci la pregdtirea atmosferei
pentru unitatea, ce mai putea sa intarzie, dar in cele din urma trebuia
sa se infaptuiasca gi .sub raport politic, cum s'a i Infdptuit la 1
Decemvrie 1918.
RAM aceste suferinte mucenice0, ortodoxia transilvand ane.
voie ar fi putut sa blind succesul important de a vedea triumfand

In lupta Indelungatd a satului roman cu puternicul scaun Imp&


ratesc dela Viena luptd comparabila cu biblica incaierare dintre
David i Goliat, smerenia traditionala a poporului orfan i silind
pe reprezentantii lozincei osterreich abet Arles" din cetatea
imparateasca, sd.*i piece cornul trufiei ramanand aceasta Infranta
de exceptionala vigoare i darzenie a satului romanesc.transilvan.
Ar fi cazul sa se aplice acestei impunatoare virtuti de resistenta
i tenacitate dacica a unor bieti sateni lipsiti de conducatori, In
luptd cu cea mai puternicd impardtie pamanteand din zilele lor,
concluziunea ce rasare din cunoscutul cuvant strdinclesc : oirtus
in infirmitate perficifur.

www.dacoromanica.ro

jig61) YR
I/

jrf LONCW

va,-)

UM Cta Ilitlityncrl
/ ki
(1.71206,0
.,

a;r4;ird
a

Of /barn

.6),
a., Mr nojerrp./ a7cs

Jr-OA:Er,
rinI0 a "(Aix.

JAak;Isfr,iti

;.....,,

ON.10Ce.ty1440

/
RoAaaricao/PlanAtia ran

/4,"'
.
/...A.-fe-iiIt'S, ;/1,1
f3fi,vye i
,OLI
/Mary milzraa, .71,fraittlIcr IILI;OLif
At- .ti moimyg .71/ite.-tyrt 40.

on,e^
ifa

WO,tuy

FAQ

Ron , ,/ If

fY

/ A

/15'

., Nel

a ruantopiokia *

mil

*1150Zeil#

,.:

,0

CD
I

L-1

CAIti 1,2011 MillSoe3 irotytp


,
V efsaa3ouc.9 fen meettome g I
.

ffra 11,41

, , iv,:
/
OW Aa jIyo7101-7745,76orAir
/a
--

lamp Oak ea if ad a Iron

Jour a to h 11,177/11

IRO/P:e_st

,,,

girk,

a a tacsid

Le.lacAsinine

o/

ft

JJJ

/ea aza:aa,

UN C-9 171114% 'Ai Act /(07tplRarair

..G:=Z5vige

Singhelia data la 14 IV. 1753 de mitropolitul Newell pe seama preotulul loan din Saliste.

www.dacoromanica.ro

.5'

,.*

eaNg noty
411"453t. bff yfleijimet"
Ark ma.9,
CO";
tvg59_2"0.1it it aft xoti
M/ICVM
flot6. &I ;tram: me ea g pin c 1berLotc

"aa 7.7.1ur '9'4.

_ea xc p
le ,,,,

a eica/ar -

tgre

N1130/ 1r OW 11110. cPJ701if ;ad. JLrauth

5 t

TRANSILVANE SATELOR ISTORIA LA DOCUMENTARE CONTRIBUTLUNI

252

L LUPA$

Se tie

insa, ca la aceasta izbanda a contribuit in masura

felurita, pe langa statornicia i resistenta transilvana, sprijinul primit

din Tara Romaneasca i din Moldova, apoi anume interventiuni


diplomatice ale reprezentantilor tarevnei Elisabeta pe langa Curtea
din Viena, precum si nepretuitul indemn, repetat adeseori, din
partea mitropolitului Nenadovici dela Carlovit.
Glasul unui popor de eroi i de mucenici strabate din new
numaratele memorii pastrate in archiva autoritatilor civile, militare,
politice si bisericeti. Daca in cursul veacurilor XVIII *i XIX
acest glas a putut fi inabt4it cu forta, cercetarile istorice din ultiw
mele decenii au izbutit a face, ca el sa fie totu0 auzit 5i pretuit
in masura justa a supremei jertfe, inchinate fara preget si fara
ovaiala pentru apararea credintei $i unitatii suflete*ti a neamului
romanesc de amandoua laturile Carpatilor ocrotitori.
In ziva de 9 Septemvrie 1937, intrerupanduwmi o cala tone
spre Roma, am poposit in orawl tirolez Kufstein, anume cu gandul
sa cercetez locul acesta de mucenicie ortodoxawromaneasca, unde
speram sa pot gasi vreo farama documentary despre indelungata
robie a pomenitilor luptatori pentru credinta. La ora 6 dimineata
am urcat printre ziduri intunecate 250,-300 scarf, care trebuiau
luminate $i in timpul zilei cu becuri electrice, pans am ajuns la
casematele, dintre care unele fusesera transformate dupa intaiul
razboiu mondial intr'un fel de Gamin al cercetaOlor (Pfadfinder.
helm), iar allele intr'un a*a zis muzeu, sub conducerea unui fost
functionar financiar trecut la pensie (Winkler). Acesta nu stia sa
se fi pastrat in traditia locals vreo amintire despre taranii i preotii
romani, arestati in fortareata, cum s'a pastrat d. e. despre ban.
ditul maghiar ROzsa Sandor, de(inut acolo timp de 8 ani (18571865), iar despre arhiva temnitei spunea ca a fost transportata In
arhiva Ministerului de justitie din Viena, unde probabil va fi cazut
prada incendiului din 1927. Speranta de a mai putea fi sporite
informatiunile de pans acum, cu privire la mucenicii dela Kuf.
stein, prin alte flirt scoase la iveala de viitoarele cercetari, ramane
deci destul de redusa.')
') Dlntr'o publIcatlune aparutA la 1928 cu titlul Festung Kufstetn; Fin

Helmatbuclz der Sladt and Festung von 4d. Lippott (vol. 3, din colectta
,Tiroler Heimatschriften). In aceasta publicatlune se aratg, la p. 49, cA
dela tnceputul veacului XVI tnainte, etajul IV al turnului rotund, era loculdestinat detinutllor politici, militari sI altor delicventt j personalitati de &feria.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

253

Plecand din gara Kufstein spre Innsbruck, din tren se poate


vedea bine colosul de turn rotund, strajuind Intreaga construct
tiunea formidabilei fortarete, ce se !mita pe coasta stancilor prat
pastioase, parand Infipta cu atata iscusinta in granitul lor, incat
privitorul ramane cu impresiunea ca ar fi rasarita chiar dintr'o
radacina cu ele.
Pe langa mucenicii incarcerati la Kufstein, trebue perpetuate
i amintirea celorlalti preoti $i tarani luptatori pentru credinta,
cum a fost protopopul Ioan din Sdliste, conducatorul miscarii din

anii 1750-60, popa Cosma din Deal, popa Ioan din Aciliu $i
Ioan Pivariu din Sadu, caluggrul Nicodim $i Joan Oancea din
Fagaras, apoi Moga Triflea din Or lat $i Bucur Barsan din Gura.
raului, cari amandoi au murit pe drum intorcanduse din Viena.
Din acest calvar al romanimii transilvane nu a lipsit nici mucet
nicia femeilor (dovadd : cele 10 femei din Colun, biciuite la Ince.
putul anului 1761 in piata Sibiului), nici martiriul copiilor net
varstnici (preoteasa popii Cosma din Deal, intemnitata in timpul
iernii, se pldngea ca avand un copilas la sdn, acesta ita degerat
de frig).
La Intrebarea : ce a putut Indemna un numar asa de insemnat
de sateni smeriti, se porneascd pe drumul insdngerat at luptelor
riscate $i at unor cumplite suferinte, pe care $i letar fi putut cruta,
strecurand in temeiurile for de credinta schimbarea, ce tined
Crdiasa sa leto impuna cu orice pre(? -, raspunsul se desprinde
lamurit din cele aratate, in cuprinsul acestor pagini, pe temeiul
dovezilor contemporane.
Flacdra credin(ei fare sovaire, statornicia $i jertfelnicia, care
nu se Inspaimanta de nicio primejdie, letau insuflat curajul sfdnt at
luptei si al rabciarii pentru legea $i neamul romanesc. Cuvantul Scrip.
turii a picurat in sufletele for intelepciunea $i mangaierea veacurilor

de paganeascd prigoana : cei ce rabda panci to slarsit, se vor


mantui"... Ei erau hotariti sa rabde, cu Indariirea neinduplecatd
mostenitd dela Indepartatii for strdmosi dad, nevrand satsi Inchine
categorie bisericeasca gi lumeasea, tanjeau ad Incatugate 3 in diesen Gefang.
niszellen verhallte mancher Seufzer, manche Trane netzte den Bodee. Un versi.
ficator german scria la 27. III. 1848, 0 nu crede in soarele libert5(ii (p. 63)
Oa nu vor fi sfaramate catugele gi Incuietoarea dela Kufstein 3
,Nicht glaub' ich an die lunge Sonne, Eh' nicht auch diese Ketten fallen Eh' nicht auch dieser Riegel briche I
Ich glaub' an unsere Freiheit nicht,

www.dacoromanica.ro

254

I. LUPA$

sufletul in fata niciunei puteri lumesti.vremelnice, pastr&ndu.1 irt


stravechia lui curdtenie si incredintandu.l numai Tata lui ceresc,
care 1.a zidit din scanteia dumnezeirii sale. Virtutea rabddrii cre.
stinesti, in care s'a mistuit vieata for pdmanteand, bantuitd de

atatea prigoane, a sddit in sufletul neamului romanesc sdmanta


eroismului spiritual, triumfator peste toate vrjmasiile veacurilor.
Prin luptd si rabdare fdra preget au reusit mucenicil dela
Kufstein $i tovardsii for sa deschidd calea biruintei atat de scump
pldtit6, rdscumpdrand unii din ei chiar cu pretul vietii, dreptul
neamului romanesc de all pdstra, prin credinta, unitatea de suflet
$i libertatea de a se inchina lui Dumnezeu asa cum a pomenit"
din mosi.strdmosi. Prin eroismul iubitorilor de jertfa tarani $i
preoti din Scaunul Sa lister $i din intreagd regiunea sudica a
Transilvaniei, ca 5i din Halmagiu, Banat $i Bihor, a putut fi in.
&Arita lozinca rasundtoare a impdr6tiei austriace : Osterreich fiber
Alles, impArdtie socotita in veacul at XVIII.lea, ca una care ar
fi avut misiunea istoricau sa st6paneasca intreaga Europa sud.
esticd. 0 fi ravnit ea, aceasta impardtie catolica, sa porunceascd
tuturor neamurilor din cuprinsul ei nu numai in chestiuni poll.
tice, administrative, militare si economice.culturale, ci 5i in cele
de ordin sufletesc. Poporul roman a shut sd.si implineasca, in
orice imprejurari, datoria de supunere cetAteneascd Lap de impa.
ratul pdmantesc, dar nu a fost lipsit de indrAsneala saqi afirme
cu puternice acte de vointa independenta sufleteascd, aratand prin
nenumdrate jalbe $i memorii, ca sufletul este hotdrit sa 0.1 pastreze
fiber Mil ail inchina niciunei puteri pdmantesti. Dacci omut nuor

slobod cu trupul,dara este cu suftetur , mArturiseau lapidar autorii


unui memoriu dela anul 1749.') Avand taria necesard sd.si duct
la indeplinire, nestramutata dorintd de libertate sufleteascd, poporul
roman din Transilvania a secerat, sub raport moral, o izbanda cu atat
mai vrednicd de pretuit cu cat era smulsd prin eroismul unor sdteni,

orfani cu totul de conducatori in lupta crancend, atat de inegald,


cu puterea unei imparatii, capabila sa pun& la bataie impotriva
propriilor .,:ai cetateni, intreg aparatul administrativ, politic 5i mi.
litar al unui vechiu $i foarte complicat organism de stat. Este cu
desavarsire gresitd $i inadmisibild tentativa de a coborl avantul
') Cf. S. Dragomir, vol. I. Anexe, p. 86-88, memorlul tnaintat mitropo.
litului Nenadovici oi semnat de loan Oancea, Popa Bucur, Popa Ion, Popa
Vasaiu, Popa MAcenic oi Popa Ion.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTRINI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

255

acestor iluminati luptatori pentru credinta, alaturi de fanatismul


aparatorilor vechiului calendar", precum $i ciudata afirmatiune ca
aceste lucruri triste" nu ar merita sa fie puse unul dupa altul In
lumina cruda a istoriei".2) Ar putea fi cumva limitata problema
istoriografiei doar la cercetarea si reinvierea vietii trecute din do.
meniul exclusiv al unor intamplari vesele 7
Cu mult mai dreaptd $i mai Intelegatoare este constatarea
istoricului englez R. W. Seton Watson care, intr'o recenta con.
ferinta rostita la Universitatea din Oxford despre Transitoania.
ca problema fundamentate, st6rue sa sublinieze ca taranii tran.
silvani ortodocsi, ramasi timp Indelungat fara episcop, au resistat
cu darzenie tuturor conditiunilor defavorabile $i au dovedit o
uimitoare barbatie si tenacitate a sentimentului national, care nu
avut egalul in Europa".2)
Acest adevar, rostit de unul din cei mai temeinici cunosca.
tori ai istoriei sudesteuropene, e bine sd nu mai fie dat uitarii
cand se cerceteaza originile si factorii activi in pastrarea si raspan.
direa nationalismului romanesc din arcul carpatic.
Dupa ce au fost asezati la racoare preotul Macenic si Oprea
Miclaus, din multimea vrednicilor tarani $i preoti au rasarit altii,
in stare sa le continue opera cu aceeasi tenacitate !Ana la izbanda.
Satisfacerea dreptelor cereri, pentru un vladica de legea lor, fiind
mereu amanate din an in an, la 1755 popa Ioan din Poiana si
Toma Maieru din Rahau aratau intr'o jalba, adresata mitropolitului
Nenadovici ca vladica Aron din Blaj a umptut Coate temnifete
cu robi preoti si mireni", daca s'ar trimite insa o comisiune de
ancheta la fata locului ca in tinutul Halmagiului sau ca la Oradea

n'ar mai rilmane 10 uniti in Transiloania".


In cele din urma comisiunea ceruta a fost instituitA, dar
abia Isi Incepuse lucrarile, cand In urma unei interventiuni a epi.
scopului Aron,8) guvernul transilvan s'a $i grabit la 31. III. 1756
sa propuna Cancelariei din Viena, neintarziata for suspendare,
prevazand rezultatele dezastroase ale acestor lucrari, intru cat
conducatorii miscarii cauta patroni sismatici in tarile vecine
1) Revised "storied din Bucuresti, an. XVII (1931), p. 225.
2) Mssaul traducerii romanegti, p. 4.
8) nr. 353 din 1756 arh. canc. aul. trans. din Viena.

www.dacoromanica.ro

256

L LUPA$

cu exemplul din Halmagiu se silesc sa agite in tot chipul contra


Llnirii a*a fel, incat pretutindeni intreaba, daca e de fats mandao
tarul mitropolitului din Car looit la comisiunea mixta sau cand
soseste?')
In primavara anului 1756, preotul loan din Gale* (fiul Cara.
nului loan Varvorea) care dusese memoriul dela 1752 lui Macenic
si Miclau* in Banat, unde a ramas *i el in refugiu, se Intorcea
*i

Impreuna cu sopa lui Oprea Miclau*, ceea ce afland poporul


-prindea nou Indemn de a starui pentru satisfacerea cererilor sale.
Episcopul Aron nu intarzie sa intervina pentru arestarea lui (16.
IV. 1756) - veluti catholicorum graeci ritus a vera religione se.
ductor". Din partea Magistratului sibian sunt trimi*i noaptea cala.
ra*i *i plaie*i la casa lui din Gale* ca la un hot, iara nu ca la un preot

nevinovat", dar nu reu*esc sa.1 prinda. Intr'o propunere inaintata


1VIariei Teresia, de contele Gavril Beth len, pre*edintele Cancelariei
aulice din Viena, la 14. VII. 1756,2) se cerea sa fie indrumat

episcopul Aron, din partea guvernului, a. i indeplini cu blandeta


pastorala slujba vladiceasca (pastorali lenitate utatur), contenind
atat el cat *i preotii sai cu pedepsele *i nelegiuirile, din pricina
carora s'a plans mereu poporul, tar popa loan din Gale*, intors
din Banat *i detinut intre timp la Sibiu,8) sa fie transportat lard
sgomot, sub cea mai buns paza la Deoa, *i de act in taina mare,
ca sa nu afle niciun Roman, sa fie promovat mai tarziu la tem.
nita de oeci".4)
1) Ibidem ,az egyfigyu oldh nepet dementalni, sok igeretekkel leutalni
-es minden uton motion az halmagyi pelddval az Uni6 ellen excitalni es comii
taint igyekeznek ugy annyira, hogy passim kerdezik, hogy felen vagyon.e a
mixta comisi6ban avagy mikor erkezik a Carlovitzai ersek mandatariusse.
2) nr. 232 din 1756, arh. canc. aul. trans. din Viena
8) Inca din luna Mal 1756, oferise tatAl preotului din Gales, tdranul loan
Varvorea (Burbore) cautiune, spre a putea mijloci sa fie liberat fiul sau din
temnita, ori cel putin sa 1 se usureze obezile si sa fie Used sa vada lumina,
,humillime supplicandum de genu putavi, dignabitur Excellentia Vestra
mise
ricordia motus praenominatum ftlium meum ex captivitate sub fide jussoria

cautione emittt, vel saltem vincula eius relaxari et lucis usura frui, gratiose facere, spune textul latin al cererii Inaintate de indureratul pdrinte

prin vreunul dintre cunoscdtorli acestei limb!, cAtre baronul Ign. losif Bor.
.nemissa, tezaurarul Transilvaniei $i protector at unirli. - cf. Dragomir, vol. I.
Anexe, p. 157-158.
4) nr. 232 din 1756, ,demum Popam luon ex Gallyest,... qui superioribus
etiam annis non ultima turbationis populi causa, ut poenam evaderet, in Banatum
Temesiensem profugerat, ac inde occasione hulus investigation's redux mo.
dernorum quoque inter Valachos motuum praecipaus incentor et promotor...

clam et sine strepitu... secreto, ne ullus Valachorum eum ibi detineri ad.
pertat,
ulterius ad perpetuos carceres promovendum'. Maria Teresia
primeste propunerea, scriind cu mane ei . placer.

www.dacoromanica.ro

257

CONTRIBUTION( DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

Astfel ajunge *i tanarul preot loan din Gale* in fortareata


Kufstein, ca at treilea condamnat din Scaunul Sali*tei, uncle mi*.
-carea populara nu contene*te, ci se intensifica sub conducerea
preotului sali*tean loan, care fusese hirotonit la 1753 in Bucure*ti
de mitropolitul Neofit *i ramane indrumatorul neinfricat at luptei
pentru ortodoxie pans Is sfar*itul deceniului, fiind om mandru *i
ambitios, care vrea sa ajunga protopop, ba chiar vladica" - dupa
opinia tovarawlui sau de credinja *i de lupta : preotul Ion din Sadu.
la intensificarea mi*carii contribue *i acjiunea curajosului Joan
Avramovici din Aciliu, sub a cam' conducere s'a jinut is Sali*te, o
adunare poporala, in curtea laranului Oprea Miclau* (participand *i
sotia acestuia, Stana) *i alta in comuna Deal, luand parte vreo 300
de in*i, pentru a desbate timp de 2 zile *i a hotari sa contribue
fiecaxe sat cu cafe 2 ft. la acoperirea cheltuielilor de drum pe
seams delegajilor : pops Gheorghe din Sali*te *i Oprea Urdea din
Sibiel. Amenintarea, ca vor parasi Cara data nu li se incuviinteaza
cererea pentru episcop ortodox, este din nou cuprinsa in adresa
dela 20. X. 1758: Sc i ne stoboadi oarnite, sa ne ducem uncle

ne Dom putea tined legea ... Desi se fixase un premiu de


500 fl. pentru tine va prinde pe popa loan din Aciliu, nu s'a
gasit nimeni printre Margineni sa faca acest serviciu, precum se

gasira mai tarziu printre Motii din Arada Albacului, cativa nai.
mitt sa prinda pe Horia. Motivul se poate gasi in declarajiunea
judelui Oprea Herjia din Sali*te, care vorbea despre mi*carea
popii loan din Aciliu, ca despre o actiune dorita *i incuviinjata
de toata suflarea romaneasca. El avea legaturi *i cu maiorul
Dimitrie Mihailovici, care sub pretextul de a cumpara din Un.
garia cai pentru o*tirea tarului rusesc, indruma pe ortodoc*i sa
emigreze in Serbia Nouaa. De aceea s'a ivit in cercurile vieneze
teams de un exod at Romanilor din Transilvania spre Rusia. Con.
silierul Uhlfeld spunea insa in conferinta ministeriala din 10. XII. 1758

ca e lipsita de temeiu aceasta frica, deoarece Romanul din Transit.


vania nu vrea sa *tie de alta tarn inafara de Muntenia *i de Moldova.

Curentul de impotrivire populara prinsese radacini a*a de


adanci, incat *i 10 femei din Golan (jud. Fagara*) inscenara o re.
volts batand *i alungand pe protopopul unit Lascu din biserica sa.
tului lor. Pentru aceasta ravratire, an fost pedepsite in piata Si.
biului (21. I. 1760) cu cate 1245 lovituri de biciu pe pielea goala.1)
1) S. Dragomlr, vol. II, p. 145 ,Eroismtd femeilor din Cann".
17

www.dacoromanica.ro

258

1. LUPA$

Iar talentatul preot Ioan Pivariu din Sadu, care incepuse a predica*i in proza *i in versuri contra unirii, panel in regiunea Clujului
*i a Reghinului, fu prins, spanzurat timp de 4 ore cu capul in jos,
apoi transportat la Viena, de unde nemai permitandu.i.se a se In.
toarce in Transilvania, s'a a*ezat in Banat *i a psstorit catva timp
in Sannicolaul Mare.')
Din Bintinti, locul de na*tere al aviatorului Aurel Vlaicu,
scria Francisc Olasz, la 10. IV. 1756, episcopului catolic cd in
satele din Scaunul Sebe*ului *i al Orastiei se rdspande*te o scrigt-

soare iscalitd de popa loan din Sdliste, indemnand poporul


trimita din fiecare sat cate un om la Sibiu, unde vor fi de fat
doi episcopi sdrbesti si episcopul de mai inainte Klein, pentru
rea*ezarea ritului grecesc in drepturile lui sub anatemd sau
afurisania celor 7 soboare"2). Starea revolutionard se mentine *i in

regiunea aceasta, de unde popa unit Samoild, protopopul Sebe.al Ora*tiei, raporteazd episcopului Aron, la inceputul
anului 1759, ca a reu*it sa prinda pe popa Toma din Cugir *1
sd.1 bage in hard, dar judele Scaunului Orastie lia slobozit; nu
*tie pentru ce refuza organele administrative ajutorul necesar la
prinderea *i arestarea sismaticilor turburatori ai lini*tei. Episcopul
Aron, in temeiul acestor ardtari, se adreseaza din Soimu*, la 19.
II. 1759, vistiernicului regesc Ignatiu Bornemissa (unul dintre cei
4 protectori ai unirii, numiti la 15. IV. 1746) cerandu.i sprijinul.
Acesta transpune chestiunea comitelui sdsesc Stefan Walthiiter
de Adlershausen, cdruia ii raporteazd la 19. III. 1759, judele
Scaunului Ora*tie, ca di nsul a prins in cursul armful 1758 mai
multi preoti .51 conducatori ai sismaticilor, tinanduoi Inchisi cafe
7-9 saptamani, in timpul secerisului; a ie*it cu asistentd milio.
lard in Jibot sa prinda preotii *ismatici, dar s'a impotrivit satul
*it n'a putut ispravi nimic. Agitatia porne*te mai cu seamd din
*ului *i

Sali*te. 8)

11 Oh. Cotoman, Comuna si bisericile din Sannicolaul Mare, Timi.


goara, 1934. Anuarul Inst. de 1st. Nat., v. VI, p. 612.
2) nr. 854 din 1756 arh. canc. trans. ,az elobbeni Graecanicus Ritusnak
reasumptiojara sub Anathemate oulgo Afurissenia sapte szobore".
31 Arhiva Saseasca Sibiu - Akten jahrgang 1759 , ,statzen sich die hie.
sigen Stuhls - Walachen auf den Milhlbacher, Reissmarkter und Hermannstadter
Stuhl un besonders Sze/UM, von welchem sie am mehrsten angereizet werden...
und wenn man gleich mit Gewalt etwas zu thun unternehme, so 1st zu besorgen,.
1

www.dacoromanica.ro

259

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

Pe la Orastie era qteptat sa soseasca la Inceputul anului


1759 noul episcop ortodox, in persoana lui Partente Pavlovicl,
fostul vicar al Mitropolitului din Carlovit. Cercurile din Viena se
temeau Insa a, numinduI pe acesta, influenta lui Nenadovici in
Transilvania va spori. Bartenstein recomanda chiar instituirea unui
mitropolit ortodox pentru Transilvania, spre a pune astfel stavila
amestecului sarbesc In aceasta tarn. Cancelarul Kaunitz staruia

Insa numai pentru un episcop, care sa poata fi indepartat indata


ce s'ar afla ca atata poporul contra unirii, on $i mai simplu sa
se recurga la un expedient sumar prin o executie in secret".
A trebuit sa se desfaoare Insa $i revolutiunea fara sange
a calugarului $ofronie, intinzand duhul razvratirii pans la mar.
ginea nordica satmareana i maramuresan4,1) punand in penibila
situatiune oficialitatile transilvane, lipsite de suficiente forte armate

in cursul razboiului de 7 ani, $i culminand In impunatorul sinod,


tinut in zilele de 14-18 Februarie 1761 la Alba.Iulia, unde fuse.
sera convocati preotii ortodocsi, lmpreuna cu ale 3 tarani frun.

tai din fiecare sat, pentru ca in cele din urma sa soseasca la.
Sibiu, in 4. IV. 1761, pentru pastorirea bisericii ortodoxe.transil.
vane episcopul Dionisie Novacovici.
Vor fi aflat mucenicii dela Kufstein despre izbanda aceasta,
pregatita in cea mai mare parte prin sacrificiile for
E putin probabil. and cereau capeteniile miscarii populare
din 1759.-1761, liberarea acestor mucenici ai bisericii ortodoxe
transilvane, nici nu stiau sa precizeze in cuprinsul memoriului
tor, din Aprilie 1761, In care temnita anume fusesera arestati.
da sich die Walachen schon oft erklaret, der Magistrat sollte sich in ihrer
Glaubens - sache nicht einmiscfzen, in dem sie Diet Lieber zu sterben ais In
diesem Fall zu gehorchen gesinnet seyn, es darfte letztiich ein Todtschlag
oder gar eine andere able consequentz erfolgen. Ich hatte es von dem Pro.
topopa Samolle nicht verdienet, indem ich bis anhero alle Zeit mit dem
grossten Eyler, meaner beschworenen Pflicht gemass, den Clerum Gr. Ritus.
Unitum mantenteret und unzelige fatigien Don lhnem ubernommen, noch
caber das alles so falschlich angegeben zu werdee
I) In sedinja Magistratului din Sibiu s'a comunicat la 4 I. 1762 ordinul
guvernului transilvan, sa fie prins diaconul loan Martinet din Maramures, in.
vinuit de a fi agitat contra unirii Ein gewisser Martinecz Janos Diaconus
aus der Maramaros, welcher etlicher Geistlicher Saline von der Union ab*
gehalten, und von dar durchgegangen auch muthmasslich nach Siebenburgen
sich gezogen, soil allhier wenn er betretten wird, eingefangen und davon dem
HochlOblichen Gubernio die Information gegeben werdee.
17'

www.dacoromanica.ro

260

I. LUPAS

La fel nici autorul cronicii rimate contemporane Pleingerea Sf.


Mcindsfiri a Siloam tut din Eparhia Hategatal din Pristop ", nu
aflase nimic despre transportarea for la Kufstein, ci presupunea
a li s'a starts vieata in vreo inchisoare din Viena. ') Nici Stana,
solia lui Oprea Miclaus, n'a reusit sa afle, unde fusese acesta
osandit Myst ispaseasca indrasneala de a fi luptat cu ata.ta eroism
pentru credinta sa. In cererea adresata la 1784 Imparatului Iosif II

ea nu stia sa aminteasca mai mult decat faptul ca birbatul ei


fusese arestat In Viena. Cererea transmisa din parted lui Iosif In
cercetarea Cancelariei aulice transivane, aceasta o desbate in $e.
dinta prezidata la 24. VII. 1784 de contele Eszterhazi, prezenti
fiind consilierii Banff, Horvath $i Donath, neluand alts disposi.
tiune decat sa se ceara informatiuni. 2)
VII

In a doua iumatate a veacului XVIII, repetatele miscari de


razvratire tAraneascd Incepuserd a determina factorii rAspunzatori

at politicii austriace, sa se gandeasca la masuri de luat pentru a


usura sarcintle iobagilor din diferitele provincii ale Monarhiei
habsburgice. Intre asemenea masuri, menite sa contribue la imbue
natatirea traiului unor sate romanesti de pe la granita sudesticd
a Monarhiei, pot fi socotite si cele privitoare la mnfiintarea ,St
reorganizarea regimentelor de graniterl roman!.
I) cf. L Lupag, Cronicari si World romdni din Transiloania, ed. II
Crafova, 1941, p. 751
,Atuncea SAligtenti

Cu cei de langd ei imprejurenii,


Au cAtat oameni sa. gAseascA

Treaba for sa le.o implineascal


Si cu topi s'au sfatult,
Pe trel oameni ac gAsit,
Doi preoli si un mirean
Din Saligte gi din Scaun

La Chesaro.Cralasa au trimes
CrAiasa rugAciunea for o au primit
Si cu drag 11 s'au fAgaduit,
CumcA ea silA for nu le face,
Ci a se odihneascA in pace
Si cu unatia nimenea sA nul sileascA
Ci intru a for pravosiavie sA trAlasca.
Atunci Aron, ca un leu rAnit s'a sculat

Prin scrisori dupA el au alergat


preotul loan din satul Gales
Si pe cate trei in Viena brau inchis
Pe acegti trei au ales
Si acolo oieata for s'a Mans`.
2) Nr. 2915 din 24. VII. 1784, ,Flehet Stane Miktousch eine Wallachin
aus Szelistye urn die Befreyung thres ihrem Angeben nach schon oor meter
als 30 Jahren hier zu Wien wegen in Siebenbargen unter dem walachischen
Volk gegen die Union angezettelten Unruhen eingezogenen and gefanglich
lnsitzenden Mannes Opre Miktousch die allerhochste Gnade` (Arhiva Canc.
aul. trans.!.
Preotul MAcenic gt cu Oprea MiclAug
fi

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

261

Carmuitorii Monarhiei habsburgice simtira Inca din prima


jumdtate a veacului XVI necesitatea unor mdsuri speciale pentru
apararea granitelor expuse necontenitelor atacuri din partea Turf

cilor, porniti atunci in plin avant spre inima Europei centrale.


Arhiducele Ferdinand incredintase la 1530 destoinicului coman.
dant loan Katzianer din Stiria paza granitelor amenintate. Uscocii
alungati de Turci din vechile for wzdri, fiind colonizati intre Sava
$i Drava, cu obligatiunea sa face servicii de apdrAtori ai granite',

primird numirea de militie nationals ", dandu.li.se la 1569, in


persoana lui Ivan Lenkovic, un comandant propriu (Grenz.Obrist).
La 5. X. 1630 dispusese imparatul Ferdinand II organizarea
militard, politica *i economic a granitelor croate printr'un Statue,

care a servit ca temelie a desvoltdrii regimentelor grdnitereVi


pand la totala for lichidare (1871-73). Se crede ca principiile acestei

organizatiuni militare.politice ar fi izvorit chiar din experientele

culese in cursul razboiului de 30 de ani de catre Wallenstein,


care avea deosebitd pricepere spre a valorifica feluritele elemente
etnice in chip corespunzdtor cu insuirile tor. Organizatiunea era
intemeiatd pe autonomie administrative, incredintata cnejior alei
din satele grdniterilor, care in sensul juramantului catre imparatul,
nefiind obligati sa asculte decat de acesta $i de efii for militari,
formau oarecum o clasa privilegiatd MO de restul taranilor ape.
sati de jugul iobdgiei.
Dupe ce prin pacea dela Carlovit (1699) $i prin cea dela
Pasarovit (1718) stdpanirea Habsburgilor asupra Transilvaniei *i a
j3anatului primise ratificarea de drept international, era firesc sa
apard *i in aceste regiuni proiecte relative la organizare grani.
tereasca potrivitd cu situatiunea tor. Contele Mercy, originar din
Lotharingia, in calitate de comandant at Timi*orii, a inaintat in
acest sens propuneri lui Eugen de Savoya, care prin o noun orga.
nizare a regimentelor de granite urmarea intreitul scop al cordoo
nului militar, sanitar si economic, pentru paza granite', pentru
impiedecarea agentilor purtatori de contagiuni si pentru o cult'.

vare cat mai rationale a teritorului smuls de sub stapanire oto.


'nand. Murind el, realizarea proiectului a fost amanata pand
la 1765-1768, cand a luat fiintd regimentul german.bandtean
i cel roman.bdnatean 1) cu centrele In Panciova $i Caransebes,
la care s'a adaus mai tarziu (1838) i un regiment sarbesc
1) A. Marchescu, Granicerti bjnateni, Caransebes 1941, p. 75-79.

www.dacoromanica.ro

262

1. LUPAS

sau iliro.banatean (nr. 18). Cu 3 ani inainte, la 1762 se infiin.


tasera pentru Transilvania 2 regimente de graniteri secui $i 2 de
graniteri roman' (cu centrele in Orlat $i Nasaud). La 1775, ajun.
gand si Bucovina sub stapanire austriaca, Maria Teresia se gandea

sa Introduca 0 aci organizarea de graniteri, in care scop a $i


delegat pe comandantul regimentului roman dela Nasaud, baronul
Carol Enzenberg. Dar impotrivirea administratiei civile.galitiene
a reusit sa.i zadarniceasca opera, Induplecand pe tosif II saI re.
cheme din nou la comanda regimentului nasaudean. In timpul
deplinel desvol tart a regimentelor de granita, numarul for se urea

la 18 pe intinderea unei frontiere de 1750 km. lungime, dela


Croatia papa la granita Bucovinei, si administrand un teritoriu
populat la 1765 de 350.000 locuitori, populatiune care a sporit
pans la 1848 la cifra de 1.250.000 de suflete.') In populatiunea
din cuprinsul teritorului de granita, cu administratiune militara,
s'a desvoltat o mandrie specifics, o constiinta a demnitatii per.
sonale $i de tagma afirmandu.se uneori in chip revolutionar, cum
s'a Intamplat la 1871, cand graniterii croati dela Karlstadt s'au
Impotrivit prin rascoala sangeroasa ordinului imparatesc de lichi.
dare a regimentului lor. Chiar i dupa lichidarea totals a regi.
mentelor de granita, conViinta aceasta a continuat sa se afirme
in urmatoarele generatiuni ale fiilor i nepotilor fo*tilor graniteri,

care obipuesc sa se laude spunand : My jsmo junaki - my byli


jsmo granicari".2) (noi suntem fii de eroi, noi am fost graniteri).
Organizarea regimentelor de granita transilvana, era firesc

sa fie incercata dupa ce stapanirea austriaca Incepuse a prinde


radacini in Cara aceasta. Paza granite' fiind lasata din vechi tim.
puri in grija plaiesilor,8) la 1702, s'a injghebat din acestia $i din o
seams de haiduci transilvani un regiment cu menirea sa asigure
I) Hugo Kerchnawe, Die ate K. K Mititargrenze. Ein Schutzwall Eu.
ropas. WienLeipzig, 1939, p. 23 si 42.
2) Ibidem, p. 76.
81 I. H. Benign! von Mlldenberg, Feldkriegs.Sekrelar bei dem K. K. sie
bengurgischen GeneralKommando, Statistische Shizze der slebenburgischen
Militar-Granze. 2. Auflage, Hermannstadt 1834, VII-V1111 ,Nur die ganze
sOdliche und Ostliche Granze Siebenburgens, weiches gegen Ende des 17. jahr
hunderts unter osterreichische Herrschaft zuruckgekehrt war, entbehrte dieses
Schutzes und wurde bis zum jahre 1761 hOchst unzure[chend durch eine ge.
Tinge Zahl von Granzwachtern (Plaiaschen) und an den Hauptkommunikations.
punkten auch von etnigen Feldtruppen bewacht%

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTION' DOCUMENTARE LA 1STORIA SATELOR TRANSILVANE

263

.o paZa mai bine organizata. Izbucnirea revolutiunii lui Francisc


Rakoczi II si indelungata ei dainuire (1703.4711) a Impiedecat insa
desvoltarea acestui inceput, ramas fara continuare in t mpul dom.

niei lui Carol VI. Abia in zilele flicei sale Maria Teresia urma
sa se procedeze cu staruinta si cu rezultate concrete la opera de
Infiintare a regimentelor graniteresti transilvane - opera care a
intampinat diferite piedeci de ordin politic.
Generalul Adolf Buccow, trimis in Transilvania cu misiunea
speciala sa tale cu sabia nodul gordian al framantarilor religioase
raspandite in timpul rascoalei lui Sofronie pe intreg cuprinsul (aril,
nu izbuteste sa salveze pe seama bisericii un to decat tin numar

infim de familii romane, ceea ce indispunea profund pe Maria


Teresia. Insuccesul politicii de convertire religioasa n'a lasat indife.
rent nici pe episcopul catolic Bajtay, nici pe cel unit Petru P. Aron,
care s'au grabit sa indice Curtii din Viena not mijloace, potrivite
-sa promoveze unirea in Transilvania (zur BefOrderung der Union
in Siebenburgen). Generalul Buccow a inaintat si el un vast pro.

ier t de organizare a regimentelor graniteresti, ce urmau sa fie


alcdtuite din tarani romani si secui de.a.lungul granitelor transil.
vane sudice sff estice, dela Portile de fier pana in Maramures.
Regimentele romanesti de infanterie ar avea cate 3000 de oameni,
recrutati din sate dela granita sudica, din tinutul Hategului pand
la Brasov (reg. I.) si dela granita nordicd, din regiunea Rodna.
Nasaud (H.); langa ele sa fie si un regiment de dragoni, cu efective
-de 1000 de insi. Legatura dintre ele s'o faca regimentele secuesti,
recrutate din Chic, Gurghiu si Treiscaune. Graniterii sa fie scutiti
de impozite, inafara de o taxa globala (darea capului), sa fie scosi
de sub jurisdictiunea feudald si asezati sub cea militara, sa fie
obligati a face exercitii ostasesti in fiecare Dumineca si sarbatoare,
procurandu.si imbracamintea si calul pe cheltuiala proprie, iar
pusca si rechisitele de piele sa le dea erarul. In timpul serviciului
sa primeascd fiecare graniter infanterist o diurna de 4 xr (cruceri),
iar cavaleristul de 8 xr. Graniterilor secui sa li se dea numai ofiteri
germani, iar celorlalti si ofiteri germani sff maghiari. In regimen.
tele romanesti sa nu fie admisi decat until, neputand avea Cra.
iasa incredere In ortodocsi. Numarul tuturor graniterilor transilvani

s'ar fi urcat, dupa socoteala lui Buccow to 17.000, iar cheltuiala


Intretinerii la 170.000 fl., realizandu.se o economie de aproximativ
11/4 milion fl., fats de cheltuiala ce ar fi necesitat acelasi efectiv

de trupe regulate.

www.dacoromanica.ro

264

1. LUPAS

Atat proiectul lui Buccow, cat $i propunerile vladicilor lecomunica Maria Teresia consilierilor de stat (Circutanda
la
3. X. 1761) cerandu.le opiniunea. Din partea sa, tined sa antici.
peze ca a discutat cu Bartenstein chestiunea, care merits toatd
solicitudinea, odd prin pdrdsirea unirii ar fi primeiduita mantuirea

sufleteascd a multor mii de oameni ; chiar interesele Statutui ar

fi pagubite prin emigratiunea, pricinuitoare de griji a neunk


Nor" i prin adesiunea for la Rusia.')
In ce priveste proiectul lui Buccow pentru militia de gra.
nits, Maria Teresia it aprobd subliniind $i din partea sa, ca numat
unitii sa fie admisi ca unii in care Statut ar putea sa alba increo
va fi mai cu
dere. Suma de 28.000 fl. cheltuita anual cu
folos intrebuintata pentru graniteri. Admite sa fie chemati In ser.
viciul regimentelor si preotii uniti, rdmasi fara sate si fara crew
dar bunurile bisericesti vacante sedate unitilor, nu vrea
sa fie trecute in seama graniterilor, cum propusese Buccow, ci
staruia sa fie pastrate pentru unire, sere a putea indemna pe cet
ce o parasira, sa se intoarca iardsi la ea.2) In privinta scutirii
de impozite, indruma pe Buccow sa se orienteze dupa practica ba.
nateana, exprimand totusi parerea ca, potrivit acesteia, sa fie scutiti
graniterii transilvani de contributiune $i de robots, obligati insa a

plati taxam capitis et pecorum".


Proiectul lui Buccow avu darul sa alarmeze clasele privi.
legiate 8) ale Transilvaniei, nobilimea latifundiara nefiind bucuroasa

a se lipsi de bratele de munca ale taranilor iobagi, iar guvernul


$i Cancelaria aulicd din Viena exprimandu.si teama ca generalul
comandant ar vrea sa procedeze la aceasta noun organizare cu
obisnuita metodd ostdseascd, fara a respecta, cum se cuvine, legile
tarii. Afland despre interventiunea facuta la 1 Iulie 1762 de Can.
1) ,Ward das label fortdauern und damit das SeelenHeil so vieler tausend
Menschen Gefahr laufen, nicht minder auch die Gefahr fur den Steat wegen
der besorglichen Emigration deren nicht Unirten und deren Anhang an Russ.
land' (nr. 2575, 1761, Arh. Cons. de Stat-Viena).

2) ,... massen fiir die Union bleiben, um den Riichfritt zu soldier


zu faeilitiren`, ibidem.
31 Contele Gavriil Bethlen g1.a exprimat fara Intarziere teama ca, date
fiind ,pornirile destrabalate ale natiunil valaheg, tnzestrarea cu arme a fillor ei
ar produce primeldii; in acelasi timp I$ exprima tnsa cea mai deplina incredere
to actiunea de rnilitarizare granitereasca a Secullor. cf. Telekl Domokos, A szew
hely hatdrarseg lartenete listoria graniterilor secui). Budapest, 1877, p. 13-14.

www.dacoromanica.ro

CON fRIBUTILINI DOCUMENTARE LA 1STORIA SATELOR TRANSILVANE

265-

celaria aulica transilvana in chestiunea aceasta, Buccow Linea sa


promita ca nu va intreprinde nimic impotriva legilor tarii,.
ceea ce Indeamna apoi pe Maria Teresia, sa declare prin resolu.
tiunea dela 24. VII. 1762, ca are si mai departe nestramutatd in.
credere in el, in ce priveste atat de importanta opera a infiintarii
militiei de granita.1) Spre a putea fi pe deplin linistita, iI indruma
insa a proceda de comun acord cu guvernul tariff, iar cand nu
s'ar putea intelege cu acesta, sa.i raporteze separat.2)
Mai adaoge Maria Teresia, ca ar fi necesar sa li se impuna gra.
niterilor $i obligatiunea de a servi si inafara de frontierele tdrii,
de a fi intrebuintati 5i ca plaie$i, iar scutirea de serviciu, pro.
iectata pe timp de 18 luni, sa fie inteleasa numai pentru vremi
de pace, nu si pentru cazuri de necesitate speciald.') Suparata ca
feudalii proprietari de latifundii impiedeca pe iobagi $i pe fiii
preotilor uniti a intra in randurile graniterilor, Craiasa dispune

sa publice guvernul o circulard aratand, ca M. Sa ordond pro.


prietarilor de pamant $i pofteste dela ei sa dea, de buns vole, tot
sprijinul acestor oameni, pentru ravna for laudabila in serviciul
patriei $i al binelui obstesc, cu atat mai mult, cu cat un asemenea
sprijin se da de obiceiu si supusilor, care intra la alta categorie
de serviciu militar,4) cu care cel graniteresc e deopotriva.
Cu privire la Romanii din cele 30 de sate, din care urmau
sa fie recrutati graniterii regimentului II, din tinutul Bistritii si
Valea Rodnei, Maria Teresia arata Ca in interesul tarii tine sa fie
1) Prot. cons. de Stat 1762, p. 1273, ,Ich setze fortan in Ansehung des
so hoch wichftgen Werks der dortlandigen Granitz.Militz.Errichtung in ihme
das ohnwandelbare Vertrauee.
2) Ibidem,.,1edoch stehet ihme frey, wend er sich mit dem Antrag des
Gubernii weder vollkommen noch zum theil vereinbahren konnte, seinen Be.
richt in Separato an Mich gelangen zu lassen, woruber Mich alsdann definb
tioe entschliessen werde.
diese Granizer auch ausser Landes zu dienen verbunden
8) Ibidem I

sein sollen... auch zu Blajagen angewendet werden massen und Bass die
18 Monate, weiche denen Granizern als frey vom Dienste iugesagt werden
soften, nur auf die Friedenszeiten ausser einen besondern Notfall, zu verstehen
seyn soften".

4) lbidem, ,...dass die Domini terrestres diesen lobwurdigen und zu


des Vaterlandes Dienste and besten gereichenden Eifer dieser Lenten alle
Forderung geben und hierunter es in gleicher Maass zu halten von selbsten,
geneigt seyn warden, als dieses bey denen zu dem iibrigen Mititdr.Stande
eintretenden Unterthanen ablich seye".

www.dacoromanica.ro

266

L LUPA$

declarati oameni liberi. Dacd orasul Bistrita pretinde sa fi avut


vreun drept asupra targului Rodna sau asupra satelor, sd producd
dovezile necesare, spre a i se putea oferi o despagubire corespun.
zatoare (billigmassige Entschedigung), iar Romani lor asezati In sate

sdsesti sa li se poata oferi addpost in Valea Rodnei ; pentru cei


alungati de natiunea sAseascd sa se faca cercetare temeinicd, spre
a se cunoaste situatiunea reald. In sfarsit arata toate obiectiunile
fdcute contra proiectului Buccow, asteptand ca acesta sd le cer.
ceteze temeinic pas de pas, informand.o direct $i amdnuntit despre
toate spre linistirea ei.')
Sprijinit deci pe deplina incredere a Craiesei $i urmand in.
dicatiunile ei, generalul Buccow a procedat cu rapiditate la orga.
nizarea regimentului romanesc din nordul Transilvaniei, unde s'a
i putut prezenta in toamna anului 1762 sa inspecteze trupele,
klesfasurand primele steaguri aduse din Sibiu (15. X. 1762) si ra.
,portand apoi Curti' din Viena (12. XI.) ca misiunea, ce 1.a fost
incredintatd, sperd sa o poatd indeplini curand. 0 procedare chib.
zuitd $i cu mult tact ar fi fost indicatd intr'o regiune, unde
dupd cum rezultd dintr'un studiu german duhul razvrdtirii
acute fusese rAspandit Inca din primdvara anului 1757, cand s'au
sevoltat Wang din Mocod $i apoi cei din Zagra impotriva Ma.
gistratului bistritan, care voia sd.i Impingd spre treapta iobAgiei.
Andrei Gottschick, comisarul bistritan, abia a putut scdpa cu fuga
de ceata multimii rdzyrdtite ; la fel $i vieata altor comisari ajun
sese gray primejduitd, incat numai prin alergare rapids si.o pu.
turd salva.2)
1) Ibidem 3 ,....aber welche er sich de passe ad passum zu Meaner Be.
-ruhigung griindlich enizulassen, and soiche deutlich beantworteten directe
an Mich einzusenden hat'.
2) Friedrich Kramer, Beitrage zur Geschichte der Milltdirtstrung des
Rodnaer Males, in Anuarul Liceului evanghelic din Bistrita 1878, p. 16-17
Indessen war es einem der Radelsfiihrer gelungen zu entkommen, er lief zur
Kirche u. zog die Glocke. Auf dieses Zeichen stromte alles Volk zur Kirche.
Gottschick hievon unterrichtet wollte wenigstens die Gebundenen in die Stadt
bringen u. machte sich auf die Kunde von dem Aufruhr mit den selben auf
den Weg. Als er an den Steg des Dorfes gelangte, kamen die Einwohner,
Manner u. Welber, mit Geschrei auf ihn zu, befreiten die Gefesselten, die
ste urn Hillfe anriefen, von den Banden u. warfen einen Hagel von Steinen
auf Gottschick u. seine Diener. Sie wurden umringt, drei Manner fielen dem

Pferde Gottschicks in die age'. Er konnte sich nur retie!), indem er mit
.der Pistole dem einen u. andern auf die Hand schlug, dem Pferde die Sporen

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTION' DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

267

Speranta lui optimists urma sa se spulbere insa in prima.


vara anului 1763, tocmai intr'un moment festiv, pe care el it pro.

iectase ca un fel de incoronare a misiunii sale. Anume condi.


tiunea impus4 Romani lor, Masi pardseasca legea $i sa treaca fa
unire, daca vor sa fie admisi in cadrele regimentului de granita
de o parte, iar de alts parte purtarea brutala a unora dintre oft.
terii straini adusi ad, precum $i dispretul for vadit pentru popor
a provocat o stare de adanca nemultumire sufleteasca, pe care a
stint s'o intarate $i mai mult mosneagul Todoran din Bichigia,
Impreuna cu fiul situ $i cu sateanul Toader Catand. Episcopul Aron,

sosit la 4. V. 1763 in aceasta comund, sa sluieasca liturghia, fu


impiedecat de multime sa intre in biserica. A doua zi retiqeve
totusi sa intre i sa facia sluiba, la sfarsi tul careia Todoran si coma
plicii, pocaiti in aparenta, cer $i obtin iertare.
Spiritele continua sa ramana insa agitate. Si astfel, cu soca.
ziunea solemnitatii dela 10. V. 1763, cand ar fi urmat sa facd
jurdmant in prezenta generaiului Buccow, dupa sfintirea steagului
de catre episcopul Aron, graniterii din 8 companii refuza sa ro.
steasca obisnuitul cuvant, care le cerea sa urmeze porunca osta.
seasca pe uscat $i pe apa", nu se sfiesc a pasi la rebeliune fa.
ti 0 aruncand armele, $i inzadar incearca Aron saai potoleasca.
De groaza multimii tulburate se decide si el, impreuna cu gene.
ralul Buccow, Masi caute scaparea in fuga.
Capeteniile rebeliunii isi primira in curand pedeapsa, ba.
tranul Todoran fiind sfarmat in roata (Noemorie 1763) cum urmau
sa pdteascd mai tarziu i capetenille rascoalei din Muntii Apuseni.
Episcopul Dionisie Novacovici nu cuteaza sa le implineasca

-cererea de a.' primi pe cei ramasi in vieata sub scutul bisericii


-ortodoxe, ci ii refuza spunand ca cei ce s'au lapadat data de
ea, nu mai sunt ingaduiti de carmuire sa se intoarca iarasi sub
aripile ei ocrotitoare.
gab u. Einen von ihnen niederritt. Der Erfolg, weichen die Widersetzlichkeit
-der Macoder, nicht ohne die Ungeschicklichkeit des Magistratscommissars, el..
rungen hatte, reizte zu weiterem Widerstand nach, sie molten keine jobaggen
sein. Von Macod verpflanzte sich der Wiederstand nach Zagra u. von hier
Ober den ganzen Distrikt Ein ahnliches Schicksal batten die Commissare, weiche

die Confrontation far das Jahr 1757 vornehmen woliten, sie wurden nicht nur
gewaitsam vertrieben, sondern waren in Gefahr erschiagen zu werden, nur
cite Schneliigkeit rettete sie.

www.dacoromanica.ro

268

L LUPA$

Profesorul Virgil Sotropa, ca unul dintre cei mai asidui st


mai constiinciosi cercetatori ai trecutului romanesc din regiunea
Nasaudului, intr'un documentat studiu at sau,1) a indicat ca prin.

cipale motive determinante ale rebeliunii dela 10 Mai 176311. tratamentul de excesiva severitate at ofiterilor straini fata de gra.
niterii romani ; 2. neimplinirea promisiunei ce se daduse acestora

de a fi considerati ca oameni liberi, fiend ridicati din treapta io.


bagilor, promisiune amanata mutt timp si 3. profunda indignarer
ce a cuprins inimile credinciosilor din satele districtului, cand
observara ca ofiterii regimentului isi bat joc chiar si de religia
$i de biserica romaneasca, apoi ca intreaga sistema granitereasca
pare sa aiba, intre allele, $i scopul deghizat de a convert! pe
grani(ed la catolicism. Acestia, dar chiar si unii dintre preotii
Tor, desi declarati uniti cu biserica Romei, nu erau Inca destul
de orientate asupra amanuntelor si subtilitNilor until!. Ei care
linuserd mortis din mosiostramosi la oechile deprinderi si obis,'
null*, se ingrozeau acum Ia gandul ca vor fi despoiaii de legeet
.51 datinite for adcinc Inradlcinate. Cert este ca pe langa alte in
fluente externe, atatari si instigatiuni din partea Sailor bistriteni
on $i ale unor organe de guvern, carora nu le convenea sa se
emancipeze Valahii districtului nasaudean ridicandu.se din robia
seculars, au contribuit Ia izbucnirea revoltei de pe Mocirla (un
platou Tanga comuna Salva).

Revolta a izbucnit tocmai in momentul cand cele cloud ba.


talioane de infanterie si opt companii de cavalerie steteau insirate
Tanga comuna Salva in fata generalilor si a episcopului gr. catolic
Aron de Bistra ; far' de a se sinchisi de generalii prezenti, deo.
data iesi calare inaintea frontului sateanul batran de 104 an! Todor
Todoran din Bichigitz, care slujise ca soldat Inca sub imparatul

Carol VI $i be rosti graniterilor urmatoarea cuvantare : Pe doi


am' mai, suntem ccitane adeca glaniteri si carte n'am capatat
dela Inaliata Impardteasa, ca suntem oameni liberi. Neoau
scris fobagi, dam dare, facem slujbe catanesti ; copiii nostri
vor merge pand la marginile pamantului saosi verse sangele,
dar penal! ce? Ca sa fim rob!, sa n'aoem nicl un drept, cop!!!

nostri sa fie tot 'most!, or! vor Invafa ceoa on ba? Ma rut
1) Virgil $otropa, Infilniarea granitei militare ndsdudene 1762, studiu.
publicat In revista Arhioa Some sans 1938, nr. 24.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

269

nom purfa amide, ca si slanta tege') sa ne0o ciufuleasc.12)


tisturile.8) Jos cu armele ) Alungati afara paganii din hotarete
noastre 1 Auziti crestini romani, numai earwig nom sluff, cad
nom vedea carte dela inaltata imparciteath, undeos intdrite
drepturite noastre ; pana atunci nu, data cu capul! Ce da gags
bernia st cancetaria din Beciu,4) e nimica, is minciuni goale de
azi pand mane 1"
La aceste vorbe amandoua batalioanele de infanterie isi tran.

tira armele la pamant, Incat acesta se cutremura, apoi iarasi le


ridicara, cu somatiunea adresata ofiterilor, ca imediat sa parelo
seascci teritorut regimentului. Dragonii procedara la fel. Gene.
ralii, episcopul $i toll ofiterii o apucara la fuga. A doua zi dupa
acest tumult se sfatuira graniterii, ce sa faca cu armele i cu
steagurile. Armele le retinura, iar steagurile le transportara la
Nasaud $i le predetera preotului satului spre pastrare in biserica.
Scurt timp dupa aceasta intamplare veni o comisiune aulica la
Salva, spre a face cercetari in chestiune. Todor Todoran, care
persevera in pretentiunile sale, fu executat cu roata, Jar alti mai
multi batrani au first spanzurati". Ei iii pOstrara cumpatul si in
clipa supremd, privind cu sange rece In fata mortis $i declarand
cu Indarlire ca nu regrets a patimi pentru dreptate ", fiind ho.
tarfti mai bine sa moara cleat sa traiasca in robie".
Textul sentintei, ce urma sa fie executata in Noemvrie 1763,

pe acelasi platou Mocirld, unde izbucnise revolta din Mai, este


acesta :

1. Todoran at tut Danilii din Bichigiu, de 120 de ani, sa


fie frarit cu roata de sus in jos, iar corpul lui sa fie legat ') de
o roata, pentruca a impiedecat pe oameni dela unire si dela Imo
briitisarea sta falai militar graniteresc, precum $i pentruca la
cererea staruitoare a fiului sau in ceasul mortii nu a lasat sa fie
Impartasit acesta cu sfanta cuminecatura.

2. Vasile Dumitru at Popii alias Vasoc din Macod sa fie


trecut din vieata la moarte prin streang, pentru rebeliune.
1) Religia.
2) Batiocureasc5.

5) Utter)).
4) Viena.
5) Geflochten.

www.dacoromanica.ro

270

I. LUPA$

3. Many Grigorie din Zagra, sa fie spanzurat, tot pentrtr


aceea0 crime.
4.

Vasile Oichi din recta, sa fie pedepsit la fel.

Trupurile acestor criminali sa fie lasate neinmormantate pe


locul de pierzare, ca exemple de groaza pentru altii.
5. Ion Scuturici, 6. Dumitru Scuturici, 7. Miron Natul i 8.
Dumitru Homoi din Telciu ; 9. Apostol Moldovan i 10. Petru
Barzo din Rodna ; 11. Dambul Alexe *i 12. Ion al Popii Petru dim
Zagra ; 13. Petru al Popii Nicolae din Bichigiu ; 14. Zinvel Vasile
din Poieni ; 15. Ion Anghelini din Runc ; 16. Ieremie Bucp din
Mocod ; 17. Fibigar Samoila din Gaureni ; 18. Ion Hant din Nao
scud *i. 19. Andrei Nicolai din Sangeorz" - se fie de asemeni
spanzurati. Pentru cei 15 condamnati din urma, dupa ce li s'a
publicat sentinta de moarte, aceasta a fost inlocuita cu alts pe.

deapsa, anume : se treaca de 10 on in sus *i de 10 on in jos


printre loviturile de vergi alor 300 soldati". ')
Contemporanul Francisc Petrichevich Horvat relateaza ca,
generalul Buccow nu s'a sfiit apoi a=i constrange pe Romanii din
regiunea Bistritei cu arme la unire prin cateva escadroane ale
regimentului de husari, comandat de generalul.conte Adam Bethlen ".

Nici in fata celor mai grele amenintari insa multi nu au cedat


ci cazand in genunchi, rugau soldatii ce.i impresurau, sa le tale
mai bine la toti capetele, decat s8.i constrange a.0 parasi legea
1) cf. Kramer 1. c., p. 28 . Thodoran alut DdnIld aus Bikis, 120 jahrealt, soil von oben herab geradert and dessen KOrper auf das Rad geflochten
werden, well er die Leute von der Union u. Annahme des Granitzer Militar..
standes abgehalten u. seinem sterbenden Sohne auf dessen instandiges Ver.
langen das heilige Sakrament nicht reichen lassen.
Vasile Dumitru Poppi, alias Vasok aus Macod, soil mit dem Strang
vom Leben zum Tode gebracht werden wegen Meuterel.
Many Grigorie aus Zagra soli wegen diesem Vebrechen gleichfalls mit
dem Strang hingerichtet werden.
Vasile Lehi aus Teltsch soli mit gleicher Straff angesehen werden u.

dieser Delinquenten ihre Leiber am Hochgericht andern zum Schrecken


unbegraben bleiben".
Ferner wurden noch 15 Delinquenten die Strafe des Stranges verlesen $4 aus Teltsch, 2 aus Rodna, 2 aus Zagra, 1 aus Bikis, 1 aus Poien, 1 aus Runk,

1 aus Macod, 1 aus Gauren, 1 aus Naszod, 1 aus SztGorgy. Nach gesche.
hener Publikation aber wurde diesen die Todesstrafe erlassen u. jedem aisStrafe andiktirt, zehnmal auf u. zehnxnal nieder durch 300 Mann Spitzrutheix
zu lauf en`.

www.dacoromanica.ro

CON TRIBUTIUM DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

271

i a se uni. Dupa ce nici cu aceasta incercare nu an reuOt nici,


de cum, satele au fost Intesate cu soldatii amintiti i supuse unor
grele executiuni, dar vazand Buccow, ca nici in chipul acesta nu_
se pleaca, i.a atacat cu mijloace mai subtile i cu me*teug mai
fin".')
VIII

Rebeliunea dela 10 Mai 1763 o socoteau adversarii genera.


lului Buccow, consilierii Cancelariei aulice transilvane, ca un prilej,

bine venit pentru ei, spre a incerca sa.i sdruncine situatiunea i


sa zadarniceasca astfel desavar*irea operii incredintate destoiniciei

lui atat de pretuite din partea Craiesei. Spre a Intampina Invi.nuirile, de care putea fi sigur ca i se vor aduce, Buccow pleca
repede la Viena (23. V. 1763). Intr'o edinta a Consiliului de raz.
boiu aulic a fost prezentata la 22. VIII. intreaga lista observatiu.
nilor critice, ridicate impotriva lui din partea Cancelariei aulice
transilvane.
Nu cunoatem textul invinuirilor, dar din cuprinsul punctelor
vastei replice 2) redactate de Buccow chiar in Viena la 8. X.,

1763, se poate cu uvrinta vedea ascutiul sagetilor indreptate cu,


pasiune contra generalului imparatesc, care nu ezita sa ridice
manu*a ce i s'a aruncat. Raspunsul prompt, redactat in ton sever,
dar stapanit, lass totu0 putinta de a surprinde pe alocuri in.
dignarea omului care, in conViinta datoriei implinite, se credea
invinovatit pe nedrept.
Din cuprinsul acestui vast memoriu nu vom starui de asta
data decat asupra unor puncte in evidenta legatura cu problems
infiintarii regimentelor de graniteri romani *i anume :
Buccow respinge chiar dela inceput propunerea Cancelariei
de a nu fi admi5i Romanii in regimentele de granita pentru mo.
tivul a natia for ar fi nestatornica i dedata la excese. Dimpo.
triva, el arata ca na(iunea aceasta a dat numeroase elemente cao

pabile &I aduca cele mai bane seroidi si sa pastreze ordine


exacta (fiirtrefliche Dienste leisten und genaue Ordnung halten)._
1) S. Dragomir . Istoria desrobirit relIgloase a Romanilor, Sibiu 1930,
II, p. 283.

2) Erinnerungen und standlzafte Ablehnung deren in der Zusammentretung den 22-ten August! des Hocideiblichen Hoff-Arlegs-Rallis von
der K. Siebenb. Hoffkantzleg zusammengebrachten Monitorum.

www.dacoromanica.ro

272

1. LUPA$

$tie din experienta a graniterii bdridteni, cari sunt poate mai


inapoiati decat Romani' din Transilvania (vielleicht rohere Walla.
then als die Siebenburger sind) s'au afirmat laudabil in serviciul
dinastiei.

Admite ca s'au ivit

si

printre Romani din cand in cand

agitatori (... auch unter ihnen hin und wieder Aufwiegler aufge.
treten), recunoqte insd ca n'a avut cu toli Romanii laolaltd atata
neajuns, cat i.a pricinuit o singur companie secuiascd in Ciuc
sau in Treiscaune (... mit alien Wailachen zusammengenommen
nicht so viel Verdruss, Sorgen und Gram gehabt, als ich von einer
einzigen szeklerischen Compagnie in CsL oder Haromszek er.
tragen milssen). Ii dd seama, ca o astfel de organizare military
nu poate fi injghebatd la iuteald, deoarece poporut de rand tam
mane pretutindeni credincios naturii si prejudecatilor sale, dar cu
timpul prin staruinta indelungatd poate fi obipuit cu ordinea al
cu disciplina. Intr'o nota marginal adauge : un molly deosebit
pentru admiterea unui numdr de Romani, cel putin egal cu al
Secuilor, In regimentele de granitd, este gelozia dintre aceste doud
natiuni fdcandu.le sd se ingrddeasca reciproc una pe cealaltd (... die

Eifersucht dieser beiden Nationen gegen einander, wodurch eine


die andere im Zaun haltet).

Cu privire la situatiunea din pdmantul crdesc", de unde


natiunea saseasca cautd sa alunge pe Romanii wzati in sate sa.
se*ti, arata Buccow ca, unde sporete elementul romanesc, de.
obiceiu scade cel sAsesc si chiar data ar fi depdrtati Romanii din
astfel de locuri, ei *i.ar putea gdsi adapost in satele de unde au
venit fart a fi nevoit macar unul singur sa pdraseascd tam (ohne
dass deswegen ein einziger aus dem Lande gehen duffle).
Nu coraspunde adevdrului ct Romanii ar privi obligatiunea

de grdniteri ca o povard, dimpotrivd ei o socotesc drept o in.


lesnire. Foarte numeroase familii au trecut la unire numai ca
sa podia fi membrii for adrnisi in regimentele de gronita. Sa se
compare tabtout numeric at unitilor dinainte de Infiintarea gra,'
filet cu cel intocmit dupa aceostd data si deosebirea pa fi bac,
tatoare to ochi. ConViinta de all fi implinit, cu varf t indesat,
obligatiunea ce.i fusese incredintatd din partea Mariei Teresia, sa
salveze din primejdia totalei desfiintdri creatiunea politicei vie.
neze : biserica greco.catolica, rasuna din aceste cuvinte ale gene.

ralului Buccow. Ele au darul de a contribui st aeze in vie lu.

www.dacoromanica.ro

273

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

mina constatarea facuta cu deplin temeiu in cea mai bunA mono.


gafie asupra acestei chestiuni : dacd dismembrarea (celor cloud
biserici : ortodoxa i gr. cat.) s'ar fi facut cu formele unei anchete...

sau dacA ea ar fi incercat sa provoace un plebiscit..., situatia


din Crasna i Zarand, Brasov i Sighioara, Sibiu i Sebe*, s'ar fi
generalizat *i de astadata in toata Transilvania. Curtea din Viena
a preferit insa o opera de salvare, care sd.i Ingaduie a continua
Intre Romani *i in viitor actiunea proselitista i a pus la lea0

gdnul celei de a doua nasteri a fdtului sau, ca Inger pazitor,


pe generalut de caoalerie Adolf Nicolae de Buccorn".1) Cazul
intamplat la Bistrita (rebeliunea din 10. V., 1763) nu poate dovedi
contrarul, deoarece pricinuitorul acestui caz (Todor Todoran) un
om de 120 ani (1) nu este grAniter ; nici atunci nu ar putea servi
ca dovada, daca ar fi fost provocat de graniteri, nefiind admisibil
a se trage, dupa 10 sau 20 InO, concluziuni asupra tuturor numai

fiindca in Vatea Rodnei sunt cativa oameni rai, cari astazi gan.
desc intr'un chip *i mane in alt chip.2)
Obiectiunile nobililor proprietari le socote*te atat de lipsite
de temeiu, incat se dispenseazA a le mai combate, mai ales a In
rapoartele sale anterioare a avut de repetate on prilej sa arate
netemeinicia lor.
StArue insa asupra contradictiunii dintre afirmatiunile Can.

celariei aulice, care la inceput sustinuse ca Romanii ar fi nesta.


tornici i nedemni de incredere, pentru ca mai tarziu sa spuna
ca ei nu pot fi mutati din satele natale. Care din aceste 2 afir.
matiuni merits crezare? Nici una I
Organizarea regimentului I de graniteri roman In regiunea
agarasului a trebuit amanata din motive politice, despre care
nu putea saii dea Buccow seama, pentru ce au impiedecat cedarea
acestui district pe seama natiunii sase*ti, a carei expansiune nu
poate fi pagubitoare pentru Stat (Die Ausbreitung eines treuen
und guten Volkes kann dem Staat nicht schadlich sein).
11 S. Dragomir, o. c., vol. II, p. 284 5.
2i Der Vorgang in Bistriz kann das Gegentheil nicht beweisen, da der

Urheber davon ein Mann oon 120 Jahren, und also kein Granizer ist; er
warde es aber auch dann nicht beweisen, wenn er wIrklich von den Grantzern veranlasset worden ware, denn es gehet nicht an, von 10 oder 20 auf
alle zu schliessen und deswegen well es einige schlechte Leuthe in dem Rodnaer Thal giebt, die heute so denken, morgen andere.
18

www.dacoromanica.ro

274

L LUPA$

In chestiunea unirii religioase spune Buccow, ca a urmat


instructiunile primite dela M. Sa si dela Consiliul de stat din Viena.
Se

tie ca inca din timpul domniei lui Carol VI se pi,blicase o

resolutiune, in sensul careia pentru cei ce paraseau religia cato.

lica, odata primita, era prevazuta pedeapsa cu moarte ; aceasta se


poate aplica Romanilor dela Bistrita cu atat mai vartos, cu cat a
s'a dat destul limp de cugetare si li s'au aratat consecintele grave
ale schimbarii de atitudine. Poate n'ar strica sa se publice in tars
aplicarea resolutiunii caroline la acest caz. Pe $ofronie l.a intam.
pinat cu bunavointa nu din motivele, pe care i le atribue Can.
celaria aulica, ci fiindca.i daduse salvoconduct si nu voia sa.1
violeze. A dovedit deci ca si in chestiuni religioase cei vinovati
pot fi deosebiti de calre cei nevinovati ; a dat exempla, span.,

zurand si pedepsind pe razoratitori. Poporul a ramas linistit


asa, incal el a lost in stare sa restabileascil in cateva Tani de
zile cu patina asprirne (mit geringer Schiirfe) ordinea si paced
care fusese tulburata ani deoaorandul. Exemplele au bun efect
la poporul roman, dar trebue respectat cuvantul, rasplatind si
pedepsind dupa merit..
Cancelaria aulica, dintr'o vadita pornire de aversiune contra
generalului Buccow riscase afirmatiunea, ca el nici n'ar fi reusit

sa infiinteze macar un corp de graniteri. Exista door multe mil


de martori, care pot dovedi contrarul ; nu va vrea Cancelaria
sa.i faca pe toti mincinosi on sa declare false rapoartele unui
numar de 7 ofiteri de stab '? Pentru ce risca o astfel de afirma.
tiune ? Numai ca sa mai poata spune ceva ce nu este in stare
sa dovedeasca, anume ca erariului i s'ar fi pricinuit marl pagube
prin aceasta neinfiintare. Buccow trateaza cu vadit dispret invi.
nuirea aceasta, despre care afirma ca nu merits absolut niciun
raspuns.
Staruie apoi asupra sistemului de contributiune, ce a introdus

in Transilvania si asupra rezultatelor obtinute.


In ce priveste modalitatea de a indupleca pe Secuii rebel!

la supunere, Buccow nu o considers ducatoare la scop pe cea


recomandata din partea comisiunii (generalul Siskowich si contii
Joan Lazar si Bethlen) si a Cancelariei, ci arata ca in timpul prin.
cipilor electivi (sec. XVI-XVII) s'a decis la 1571 sa fie pedepsiti
cu moartea si cu pierderea averii corifeii tulburatori ai ordinei;
aceeasi pedeapsa o prevede si dispositiunea legii din 25. X. 1600,

www.dacoromanica.ro

275

CON f RIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

iar Ia 16. III. 1638 s'a stabilit ca Secuii, cari refuzA sa is arma
si sa lupte, cand li se porunce*te, sa fie uciO, apoi la 1661, cand
au desertat Secuii din Aries, au fost pedepsiti dupS cum a dispus
principele, dieta neperniitandu.0 decat sa.1 roage a nui condamna
pe toti la moarte, ci numai pe cativa ca exemplu. Atunci erau
principi electivi, nu erau legi. S'a introdus Insa dreptul de suc.
cesiune al dinastiei i guvernarea monarhicA si domnia legilor,
tott4i sa nu alba Monarhul dreptul saqi judece supu*ii 7

Dieta era necesara Ia redactarea legilor, dar e de prisos la


aplicarea for (Die Stande waren nOtig bey Verfassung der Ge.
setze, sind aber unnatig bei ihrer Anwendung) ; ea nu poate fi
for de judecata pentru Secui mai ales atunci, cand ei nu respects
subordinatiunea milliard. In punctul acesta principele e unicul
judecator competent, dui:A cum dovedeVe si exemplul dat Se.
cuilor din Aries, pedepsiti de principe dupa chibzuiala sa. A.i
supune la contributiune dubla, nu e o pedeapsa *i nu are nici
un temeiu legal. Totdeauna, dar mai cu seams In astfel de cazuri
e preferabil sd fie judecata principelui intemeiata pe lege, spre a
raspandi In popor impresiunea despre inviolabilitatea legilor (den
Eindruck von der Unverlezbarkeit der Gesetze unter dem Volk aus.
breiten). Dupd moartea generalului Buccow (1764) opera organizarii

regimentelor de graniteri a fost continuata de generalul Sisko.


wick') si dupa suprimarea unei sangeroase rascoale secuieVi (si.
culicidium) dusd la indeplinire pe Intreaga lungimea frontierelor
sudice si estice ale Transilvaniei.
1) Cf. Carl Bernh. Ritter von Hietzinger, Statistik der Militdrgraze
des asterreichtschen Keiserthums, II. Theil, Wien, 1823, p. 59 ,Es Est bereits
angefahrt worden, dass der Freiherr von Buccow seine allerhachst genehmigten
Antrage nicht auszufuhren vermochte. Die meist aus deutscben Regimentern
gewahiten Offiziere wussten das Volk nicht zu behandein ; der Adel im Lande
glaubte sich in seinen Rechten verletzt; Manche der mit der Organisierung
Beschaftigten Oberliessen sich niedrigem Eigennutze. Fugten sich auch die
Walachen gerne, so widerstanden doch die Szekler, von Obeigesinnten auf.
geregt, und der Hindernisse waren so viele, dass Buccom nicht zum Ziele
gelangte. Sein Nachfolger, der F. M. L Baron Siskorvich, welchem eine aus
Rathen des Landesguberniums gebildete Commission beigegeben war, entwarf
einen doppelten Vorschlag zur Organisierung der Seklergranze, deren einer
auf Gonscriblrung, der andere auf Anwerbung der Granzer berechnet war.
Die siebenb. Hofkanzlel und der Hofrath entschieden sich far den Erstern,
weichen auch die Kaiserin mit den empfohlenen Abanderungen guthiess` (p. 60)
cf. st Szadeczk r Lajos, A szekelg haldrCrseg szeroezese 1762-64-ben (Orga.
nizarea mililiei de granger' secui In anti 1762-64), Bpest 1908, p. 159-184.
18*

www.dacoromanica.ro

276

1. LUPA$

La 12. X I. 1766, in at 26.1ea an at Imparatiei noastre"


Maria Teresia din mila lui Dumnezeu ramasa vaduva, impara
teasa Ramlenilor, Craiasa Tarii Unguresti, Bohemiei, Dalmatiei,
Croatiei, Sloveniei iproci ... ... $i Mare Printipul Ardealului" ...
socoteste sosit momentut sa publice un regulament de 84 articole
pentru regimentele graniterilor romani. Introducerea acestui regu.
lament, tiparit $i romaneste -. idiomate etiam Valachico typis im.
pressa .-. arata ce motive au determinat infiintarea acestei pedestre
si calarete catanimi la hotarale de pe margini... ca aceea si spre at sau
deosebi si at Patriei folos, $i Inca dupa intamplarea prilejirilor spre
paza odihnei cei din launtru i spre apararea toatei Imparatii sa se

poata trebui". ... Afara de cele doua din neamul sacuenesc pede.
strase si calarete reghementumuri, care pana acum in at sau stat s'au
pus", ochii Imparatesei milostiveste s'au intors" $i spre Rodneni $i

Romani de pe alte !octal, care nu erau slobozi din statul dmtai


iobagesc a se scoate, $i impreuna cu alti vrednici care stalului
catanesc se cuvine, asa partasi a se face am randuit, ca $i ei in.
susi $i ai for prunci, carii pana acuma sunt nascu(i sau carii de
acum inainte se vor naste, de toata iobajasca datorie mantuiti $i
ca adevarati oameni slobozi sa se aiba a numi, toate a fieste ca.
ruia fete ale sale averi, cu toate folosintele $i rodurile de supt

dijma care mai nainte s'au obicinuit a se da, din ramasita in


ramasita sa se scoata, dimpreuna de sine si stapani dupa
legite Tarii $i articulusurile catanesti sa se scuteasca,

$i

cu

toate acele vrednicii $i scutinte, cu carele ceilalti oameni slobozi


traesc, petrec si se veselesc, a trai a petrece si a se veseli sa
poata". In schimbul acestei asa vederoasa faceri de bine" Im.
parateasa nadajdueste ca toti cei ,,la catanime de pe margini pri.
miti" isi vor implini nu numai datoria militara, ci cu credin.
cioasa ravnau se vor sili sa dobandeasca placerea ei deplina".
Regulamentul a socotit ca trebue vestit" prin Patenta sau
Carte deschisa" la a fiecaruia intelegere ; de aceea a dispus sa
se dee in tipariu", ca toti sa poata lua cunostinta de cuprinsul
lui, implinindu.1 intocmai fara de nici o scadere" caci aitfel
oricine ar cerca a se impotrivi la netrecuta pedeapsa va cadea".
Cele mai numeroase din dispositiunile acestui Regulament
au la baza propunerile cuprinse in prolectul lui Buccow din toamna

anului 1761. Ca dovada ca preocuparea pentru valoarea unirii


religioase si pentru impiedecarea emigratiunii Romanilor din Tran.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

277

silvania peste munti a ramas una din grifite de ccipetenie ale


Craiesei i cu prilejul Intocmirii acestui Regulament, poate servi
dispositiunea articolului 11 : Fieste carele din catanele de pe
margini in ceata Bisericii sale, in care in vremea primirii au
fost $i la care atunci s'au scris, sa ramaie $i preotului sau, fiindca
pe cei bisericesti in dreptatile sale ai strange nici ce cum nu
gandim, cele obicinuite cuviinte ale epitrahirului $i alte drepte
datorii $i de acum inainte sa le plateasca Si deobste lucrurile cele
duhovnicesti $i stapanirii bisericesti sa fie supusi". Dela inceput
se fixase conditiunea de a fi admisi sa faca parte din regimentele
de granita numai Romanii uniti $i, cum aratase Buccow in ra.

portul sau din Octomvrie 1763, masura aceasta a contribuit sa


sporeasca prielnic numarul unitilor. Statornicia for in unire" nu
prezenta Insa cercurilor oficiale garantie suficienta ; de aceea au
simtit nevoid sa impiedece intoarcerea for la ortodoxie si printr'o
dispositiune categorica a Regulamentului militar. Cat de lipsita
de efect era interdictiunea aceasta, s'a vazut cu vreo doua de.
cenii mai tarziu, cand Iosif II a publicat edictul de toleranta re.
ligioasa, in urma caruia nici graniterii romani nu mai oolau sa
recunoasca altd religie decal pe cea ortodoxci si cutezau sa se
Irnpottioeasca ordinului autoritaiii militate de a cerceta biserica
unita.1) Obligatiunea graniterilor de a cerceta biserica rezulta din
cuprinsul articolului 70, care be Impunea ca In toate Duminicile si
sarbatorile dupa sfarsitul celor sfinte sau a teremoniilor bisericesti

dela ofitiri nu numai in exercitiumul sau mustra care dupa Re.


gulamentum de obste s'au luat, sa se invete, ci $i la alte datorii
a catanelor din temeiu sa se invete" ... nimica indaradnicindu.se ...
slujba sa sa o ispraveasca" (art. 64).

lar dispositiunea articolului 55 subliniind necesitatea de a


aseza paza hotarelor ,,pe picior tapan" pune In vedere granite.
') cf. T. V. Pacatianu, Contributiunt la istoria Ronald/or ardeleni in
sec. XVIII In Anuarul Institutului de Ist. Nat. Cluj, III, (1926), p. 165-6, de
unde se vede ca unirea era amenintata ,cu incetarea de a mai fi' cf. gi D.

Staniloate, Din urmarile edictulul de tolerantti in Tara Hategului in vol.


,Fratilor A. si I. Lapedatu', Bucuregtl, 1936, p. 837-842 gi idem, 0 lupta
pentru ortodoxie in Tara Hategului, In ,Anuarul XV (1938 9) al Aca.
demiei Teologice Andrelene. Sibiu, 1939, p. 5-76, cu concluziunea Ca Incepand

din anul 1782, o bunA parte din poporul din Tara Hategului ,s'a retntors la

Biserica stramogeascA gi toate silintele Blafului de a opri defecttunea sau de a


recuceri acest tinut, au fost zadarnice'. gi Idem, Din unnarile edictulul de toleranta in linutul Fagarasului In ,Omagitz lui loan 4u,pae, Bucuregti 1943,
p. 826-833.

www.dacoromanica.ro

278

L LUPAS

rilor, cars vor reusi sa impiedece Romanii a fugi peste munti,

premli pentru toti fugarii adusi inapoi in locurile de unde au


plecat :
noastra

pentru fieste care cap un galben intreg din vistieria


ca plata de dar ..." La fel vor primi descoperitorii

de contrabands, potrivit articolului 65, o remuneratiune conside.


rabila : cuvioasa portie sa alba".
La articolul 66 sunt alaturate trei tablouri cu aratarea ama.
nuntita a lefilor $i a tuturor celor necesare pentru oameni st cal la
chivernisirea vietii (Ferflegunk"); de remarcat dispositiunea artico.
lului 68 prevazand infiintarea unui fond pentru plata neputinciosilor"

deci un fel de fond de pensiuni, pentru a carui intemeiere $i spo.


rire din leafa fiecarui soldat graniter, mare sau mic, se prevedea
o retinere : cate cinci pentru o suta sa se traga". Deosebit de
instructive sunt $i dispositiunile cuprinse in articolele 30-31, relative
la justitia military : nputerea de slujire a judecatiloru la cauze reales"

si la cauze personate, la instantele de apel, militare $i civile, la


randuelile pedepsitoare a judecatii de perirea capului (Peinliche
Halsgerichtordnunc"), la dreptul de gratiere sau iertare, la farade.
legea duelului a razboiului, intru carele doi sau unul pe altul se
chiama la sable" $. a. Intreg textul acestui Regulament ar merita
sa fie analizat ca o contributiune la istoria dreptului transilvan,
ceea ce nefiind momentul a incerca ad si acum, ne multumim
a mai atrage atentiunea asupra articolului 71 privitor la uniforma
graniterilor romani (scurta haina in fata cenusii", cheptariu de
postav alb si necravalau ') rosu" apoi chivera neagra la obste",
cioareci $i opincl, precum $i asupra articolului 63, care impunea ofi.

terilor priveghere $i tapana lucrare" ca pe cele ce.s supuse for


catane de pe margini cu modru, care oa putea fi mai tin, mai
bun si mai usor" sa.i invete $i la exercitiumurile sau mustra,
care acolo s'au randuit ... a.i obicinui", sa se nevoiasca
Pe temeiul acestui Regulament dela 1766 s'a putut desvolta
populatiunea romaneasca din teritoriul celor doua regimente de
granita din nordul $i sudul Transilvaniei 'Dana la jumatatea yea.
cului XIX. Dela 17621851 regimentul nasaudean a avut 17 co.
mandanti, dintre cari mai ales baronul Karl Entzenberg (1764-7)
un tirolez de origine, insurat cu nepoata lui Siskowich, apoi filo.
romanul Karl Heidendorf (1787-93), Franz Hermany de Heiden.
I)

Cravats = ung. nyakraval6 (cuvant fabricat in jumitatea I.a a yea.

cului XIX).

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTION! DOCIJMENTARE LA 'STOMA SATELOR TRANSILVANE

279

berg (1832-35) $i Karl Urban (184850) au reusit sa lase amin.


tiri mai durabile in vieata grdniterilor din nordul Transilvaniei.
Entzenberg avea obiceiul sa theme subalterni de ai sal romani
ca nasi la botezul copiilor, mustrand uneori pe functionarii strdini
$i indemnandu.i sa fie mai intelegatori pentru Romani.') Iar despre

Hermany, care era om foarte invdtat, dar cam ticnit" 2) se con.


stata ca a fAcut mutt bine granitei" dispunand sa se planteze
arbori de.a.lungul Somesului, ingrijind sill cladeasca graniterii
case soli le si dand numeroase ordine pentru discipline, curdtenie,
instructie scolard, cercetarea bisericii, vieata economics $. a. De.
oarece regimentele graniterilor secui au sprijinit in cursul anilor
1848-9 revolutiunea maghiara antihabsburgica $i antiaustriaca,

dupd infrangerea acestei miscdri ele au fost desfiintate

(1850).

Aceeasi mdsurd s'a aplicat, fArd nici un temeiu acceptabil, si gra.

niterilor romani, cu toate ca multi dintre ei au dat in cursul


anilor inviforati dovezi de eroism, cari au pus in uimire pe dus.
manii seculari ai neamului nostru. Asa d. e. este cunoscut cazul
povestit de un istoric austriac despre un batalion al regimentului
ndsdudean, care in drumul sau spre campul de luptd Italian, tre.
cand prin Pesta a fost oprit ad de catre guvernul ungar, incer.
cand acesta cu toate mijloacele s6.1 induplece a intra in armata
revolutionarului Kossuth. Dar nici promisiunile, nici amenintdrile,

nici foametea, nici bataia, nici primejdia de a fi impuscati nu i.a


putut clatina In credinta for catre Impdratul. Lipsiti de ofiteri, ase.
zati in fata trupel de executie, au fost Inca odata invitati sa treats
in armata lui Kossuth. Atunci un caporal past inaintea lor, amin.
tindu.le juramantul facut $i spunandu.le ca trebue s fie hot&
rati a.si jertfi vieata pe campul de luptd, deci sd nu se teams de
amenintarea de a fi decimati. Aceasta atitudine a impresionat si
pe comandantul trupei de executie, detenninandu.1 s renunte la
decimarea batalionului, care a rdmas astfel internat in capitala
Ungariei WA au reusit trupele imparatesti s'o cucereasca si sd.i
libereze. In amintirea acestei bravuri a primit batalionul o me.
dalie de our cu mentiunea pentru statornicie in credinta intdrita
') Virgil otropa, Comandantil regimentului graniceresc misdudean
to vol. ,Frallor Alex. .51 Ion Zapedataa, Bucurestl 1936, p. 8173 ,Ich bitte
ein wenig leistlich und gut wallachisch, und nicht bestandig so erstaunlich
sAchsisch zu werdee.
2 ) Ibidem, p. 820.

www.dacoromanica.ro

280

1. LUPAS

cu juramant". Numai o singura trupa a vechii armate austriace,


aceea a dragonilor valoni, devenita mai tarziu regimentul de dra
goni nr. 14, a mai primit actasta inalta distinctiune.1)
IX

Dupa izbucnirea rascoalei taranilor din Transilvania, in


toamna anului 1784, autoritatile $i organele administrative din
regiunea miniera, cuprinse de panic& cereau necontenit ajutor
armat pentru paza minelor $i a uzinelor. Ajutorul cerut li se pro.
mitea de repetate ori, dar nu sosea decat cu intarzieri $i in mica
masura, ceea ce sporea in mod firesc nelinistea factorilor de con.
ducere si raspundere oficiala din cuprinsul regiunii miniere. Intre

administratoral domeniulai fiscal dela Hunedoara, lost!'


Leithner s'a afirmat ca un om, care si.a stiut stapani nervii,
ei,

pastrandu.si echilibrul sufletesc chiar in clipe de primejdie, luand


masuri de paza $i intervenind la timp pentru inlaturarea primej.
diilor, cari amenintau in mod destul de gray bunurile erariale, a
caror administratie ii fusese Incredintata. Cunoscand firea tara.
nului roman, el a fost In stare sa induplece, prin persuasiunea
subalternilor sal, taranii din satele fiscale a se purta ca niste
oameni imparatesti" cari trebue sa se deosebeasca de ceilalti,
adeca de cei razvratiti. Daca subliniaza intr'unul din rapoarte, ca

la mine $i uzine nu s'a Intamplat nimic potrivnic $i pagubitor"


in timpul rascoalei, fireste nu putea fi in drept sa revendice ex.
clusiv pe seama staruintelor sale meritul. Era $i o dovada a ante.
legerii si a pretuirii, de care stiau taranii sa impartaseasca marile
bogatii ale Muntilor Apuseni, chiar cand ele erau in mana 5i
exploatarea strainilor.

Administratorul Leithner, cu toate ca s'a simtit obligat sa


adaposteasca in castelul dela Hunedoara cetele nobililor spaiman.
tali $i sa.i indemne a porni la atac impotriva multimii fara arme",
vazand mai tarziu crunta for pornire spre razbunare, be aduce
invinuirea ca nu.si luau nici timpul necesar spre a face deose.
bire intre taranii vinovati $i intre cei nevinovali, iar despre unii

dintre nobili se spunea ca ar fi urmarit mai mult scopul de a


jefui decat de a restabili linistea. Cu privire la masurile de ie.
1) Hugo Kerchnawe, Die alte A. and k. Milithgrenze, Wien-Leipzig
1939, p. 47-48.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

281

presiune a rascoalei a dat dovada de moderatiune administra.


torul Leithner, staruind sa nu fie impin0 la desperare cei razvra.
titi, ci sa li se dea amnestie generals, spre a putea fi evitate ur.
marile i mai groaz nice, -, avizand la masuri pentru Inmorman.
tarea cadravelor, sa nu se iveasca boll molipsitoare, ca 0 pentru
procurarea unor cantitati marl de cereale din regiunea Banatului,
ca sa poata preintampina valul de scumpete amenintatoare pentru
populatiunea Muntilor Apuseni.
S'au pastrat patru rapoarte mai amanuntite, scrise de el in
zilele de 6, 10, 14 si 21 Noemorie 1784, cuprinzand informa.
tiuni pretioase cu privire la situatia alai de primejduita, prin care
se strecurau In acele zile de grea cumpana reprezentantii oficia.
litatii din regiunea miniera.
Aceste rapoarte, redactate in limba german& izvorite din
condeiul unui functionar superior, care poate fi considerat ca
martor contemporan 1) al imprejurarilor i intamplarilor, asupra
carora primed informatiuni sigure dela oamenii sai de incredere,
merits sa fie cunoscute in toata intinderea. Dam aid cuprinsul
tor, in traducere romaneasca. La fel dam in traducere si textul
procesului verbal, redactat In limba germana de anchetatorii Iohann
Seivert i Samuil G. Klein in zilele de 12-17 i 19-20 Noemvrie 1784,

ascultand mai multi martori cu privire la pradaciunile savar0te


in curtea nobilului Barciai din Cioara (jld. Alba).
1

Adresandu.se Tesaurariatului in chestiuni monetare i mi.


niece" administratorul Iosif Leithner comunica in raportul sau,

datat din ziva de 6 Noemorie 1784, ora 11 la ameazi" ur.


matoarele :

Rascoala taraneasca ce a izbucnit in regiunea aceasta in


zilele de 2 0 3 ale lune' curente, devenind tot mai infrico*ata
din ceas in ceas i alaturandui.se tot mai multi facatori de rele,
va fi cunoscuta inaltelor locuri in mod amanuntit din alte ra.
poarte, ce vor fi inaintat organele provinciale.
') Nicolae Densusianu In cartea sa , Reoolufiunea lul Horia in Iransiloanla $1 Ungaria 1784-1785, Bucuresti 1884, a reprodus tntr'o not8 la
p. 193 textul german at unui singur fragment de 9 randurt din al treilea ra.
port, datandu.1 dela 17 (in foe de 14) Noemvrie 1784.

www.dacoromanica.ro

28Z

I. LIJPAS

Nobilii din fostul comitat at Zarandului *i din comitatul


Hunedoara s'au refugiat, in cete, cu averea $i bunurile for si
cauta siguranta in castelul de aici. Mai mult de 30 de familii au
fost primite: incaperile si magazinele acestui castel sunt One cu
airutul si marfurile celor prigoniti. Din partea administratiunii s'au
luat toate masurile cu putinta pentru adaposlirea acestor fiinte
nenorocite i pentru' siguranta for ; s'au luat dispozitii pentru a
preveni orice pericol i orice eventual exces. In scopul acesta au
fost inchife al intarite toate portile castelului ; intreg praful de
puca, aflat In targul acesta, in mina fiscala $i in a lui Barciai a
fost ridicat si adus in castel. Dintre minieri au fost adusi ad 6
insi pentru paza
cu multe dificultati, la cererea noastra, s'au
putut obtine dela solciatii de granita numai 7 oameni pentru paza
castelului. Locotenentacolonelul Karp, care a plecat eri la Deva,
ffind rugat pentru mai mult ajutor militar, s'a pronuntat ca nu
nial poate da, avand el insu*i prea putini oameni spre a se ima
potrivi excesului acestor facatori de rele. Deoarece insa pericolul
de a fi maltratati si in regiunea aceasta devine tot mai mare,

intru cat s'a constatat a *i dincoace de Murq chiar printre


supuii fiscului se gasesc tarani nemultumiti, rasvratiti si cu gan.

dud rele, cari par a voi sa prigoneasca si sa maltrateze pe ur


gisitii for domni feudali, ceea ce ar putea face fara piedeca arum
dupa ce armata a inaintat spre Mure* ne vedem constran0 a
ruga lnaltele locuri sa is cele mai urgente Indsuri spre a trimite
aci cativa soldati, cari sa impiedece foarte probabila yt cu sign.
rants apropiata rascoala a taranilor, de dincoace de Mure, $i
mai cu seams sa poata apara de orice atac castelul de aid. Asia
guram inaltele locuri ca averea imparateasca de aid impreuna
cu not cameralitii, prin datornica ai omenoasa primire a nobi.
lilor prigoniti, am fost adusi inOne in primejdia de a fi maltratati
Totul e in cea mai mare neoranduiala $i in fiecare ceas
sosesc oameni, cari au fost martori la cele mai infricoatoare
purtari ale multirnii desfranate 1 chiar daca am fi bucurosi sa
ne aparam cu minieri in regiunea aceasta, dupa plecarea armatei,
ne lipsesc insa armele 1 astfel ne.am gash fara nici o aparare
intr'un caz de atac foarte probabil, osanditi ca victime ale exce.

sului acestor rasculati fioroi. De aceea va rugam din nou, cu


toata staruinta ca, pentru a evita un asemenea caz, sa ne trim'.
tell, indatel ce va fi cu putinta, o acoperire militara. D.:11 ch3sir o.
craeasca administratiune miniera earner ala din Hunedoara".

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA JSTORIA SATELOR TRANSILVANE

283

2.

Cu data de 10 Noemvrie 1784 inainteaza Leithner aceleia0


autoritali miniere -urmatorul raport amanuntit
Asupririle ai jafurile multimii infuriate au sporit mereu
pans in momentul acesta ; toate curtile nemesesti dintre cari unele
numai la departare de un sfert de ceas de aid, zac in cenuse ;
in fiecare noapte putem vedea flacari stralucitoare $i parjoluri
izbucnind din cate 3-4 locuri i de eri am observat ca acest
parjol ucigator s'a indreptat de aproape spre valea Hategului,
fiindca in aceste regiuni si locuri mai joase, nu a mai ramas
nimic de parfolit $i de jefuit. Chiar satul Cincis, cu toate ca avea
numai locuitori liberi, s'a rasvratit $i a dat foc curtilor neme.
sevi de acolo.
In aceste imprejurari este usor de inteles, ca i administra.

tiunea de aid a fost expusa dintr'un ceas In altul unui atac ;


ingrijorarea aceasta era cu atat mai verosimila, cu cat toti nobilii
prigoniti din regiunea de aici s'au refugiat In castel Ii rasvratitii
ne faceau sa ne temem ca ei numai din acest motiv vor sa prade
$i sa jefueasca localitatea $i administratiunea de aici, fiindca no.
bililor urgisiti de ei li s'a incuvlintat aid ocrotire $i siguranta.
Spaima $i zapaceala nobililor refugiati aid $i a familiilor
for nu suntem in stare a o descrie. Mai molt de 3000 de oameni
de amandoua sexele se afla In caste! $i avutul for adus ad spre
pastrare dep4este de sigur ca valoare 100.000 florini. Toate ca.
merele, boltile, coridoarele $i treptele sunt ingramadite cu oameni
$i unelte
eu ca administrator, impreuna cu soda mea bolnava,
am mai pastrat pentru trebuintele mele numai o mica odaie de
dormit.

Situatiunea si imprejurarile noastre tulburate 41 be va putea

inaltul loc atat de putin imagina, dupa cum nici not nu suntem
in stare a le descrie amanuntit. Lu ca administrator, impreuna cu
toti functionarii al oficiantii subalterni, de 5 zile *i de 5 nopti nu
am odihnit 3 ceasuri si tot avutul $i mijloacele noastre de hrana
au fost la dispozitiunea refugiatilor nenorociti $t stramtorati. Mereu

sosesc stiri despre cele mai triste $i mai neomenoase fapte ale
multimii Ozvratite, mereu trebue sa luam masuri $i dispozitiuni
pentru a Indeparta nenorocirea de aproape amenintatoare dela
not *i dela bunurile imparate0 incredintate ingrijirii noastre.
Platile cari tocmai acum ar fi trebuit achitate Muntenilor life.

www.dacoromanica.ro

284

1. LUPA5

ranti de carbune $i de piatra am fost nevoiti sa le amanam, so.


cotelile nu au putut fi incheiate $i vanzarea a trebuit in mod
necesar sa inceteze, pentruca nimeni nu mai poate fi sigur pe
drumuri $i am aflat potrivit a nu mai ingadui Romani lor sa intre
in castel. Chiar trabantii de aici, cari par a se bucura de fuga
inspaimantata a nobililor, au fost indepartati din castel $i eu ca
administrator impreuna cu cameralistii adunati ad, cu 7 soldati
si cativa nobili tineri, am aparat pana in ziva de 8 crt. acest
castel, curtea $i cuartirele craesti de orice atac, ce ar fi putut sa
fie neomenos si Infiorator.

De cloud on am trimis stafete la domnul von Karp, co.


mandantul militar, cerandu.i ajutorul, pe care la sfarsit 1.am ob.
tinut in seara zilei de 8 crt. cand mi s'au trimis 190 soldati, cari
au adus cu ei tot atunci 48 de capete dintre rebelii prinsi. Opt
persoane suspecte, cari au venit sa spioneze, au fost prinse si

aduse incoace de catre nobilii $i cetatenii de aci, trimisi de mine


sa patruleze. Si in noaptea dela 7 $i 8 ale lunii s'a intins rascoala
in Pestisul de jos si de sus, in Buituri $i Tamasesti, care este

abia la departare de o jumatate de teas de aid si in ziva de 8


dimineata cativa oameni de ai mei de incredere mi.au irnpartgsit

ca o ceata de vreo 500 de rebeli se afla ametiti de beutura in


Pestisul de sus si se pare ca vrea sa atace Hunedoara. Atunci
am pus pe tinerii nobili de aici sa faca juramant, le.am dat $i
cativa cameralisti, ca sa cuteze a porni la atac impotriva acestei
multimi fara arme $i s'o alunge din tinutul acesta ; in scurta
vreme au $i pornit asupra multimii rapunand 3 insi, iar pe cei.
lalti i.au imprastiat si alungat. Totodata mi s'a spus ca printre
acesti rebeli se gasesc $i copii din Muncelul mic ; in scopul
acesta au fost trimisi in munti 4 oameni inarmdti, ca sa cerce.
teze adevarul acestei legende ; in putine ceasuri ei au adus pe
Iosif Lanski ranit de moarte ; acesta a marturisit ca impreuna cu
el plecasera Petru Stranger, Gheorghe jama $i Andrei Kraus, ca
sa pradeze cu prilejul acesta. Si fiindca se afla chiar aici domm.1
von Will, asesor at inspectoratului, $i mie ca administrator imi
face servicii insemnate, fiind foarte ingrijorat si stradalnic sa
poarte impreuna cu mine povara $i multele afaceri ale admini.
stratiunii $i sa.mi ajute cu activitatea lui, indata a intrebat pe
acesti oameni. Dar, durere, a aflat ca ei s'au alaturat la multimea
neomenoasa a rebelilor cu gandul diavolesc de a jefui. Dup& ce

www.dacoromanica.ro

CON rfusurium DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

285

despre ultimii trei insi am primit stirea sigura a s'au intors, a


unul dintre ei ar fi fost ranit, am luat masuri neintarziate sa
aducem inapoi cu forta military pe cei trei insi pomeniti, iar paz.
nicului i.am dat ordin sa ascunda $i sa pastreze cu grije armele
aflate in mina $i praful de pusca, ce mai era acolo.
Despre cele aratate ad, cu privire la minieri, a inaintat $i
domnul asesor von Will numai decal raport la inspectoratul din
Zlatna. Teri dimineata in 9 crt. au sosit stiri repetate despre
rascoala din Cincis, unde au fast comandati dintre graniterii so.
siti aci chiar aseara 30 de insi, care in putine ceasuri au adus
incoace 48 de prisonieri. In total se afla arum aici 115 insi In
prinsoare, fiind predati tabularistilor (judecatorilor) aflati aid sub
presidiul vicecomitelui Varadi $i care, incepand sa.i asculte, au
de Eland sa.i judece dupa dreptul statarial. Din norocire pentru
administratiunea de aici, in rascoala aceasta in deobste infrico.
sata si cu urmari de nesocotit, satele noastre fiscale au putut fi
Inca tinute in liniste ; in scopul acesta, pentru a putea evita pe.
ricolul, pe langa promisiunea unei remuneratiuni sigure am dat
ordin pazitorilor de paduri Frohlich, Kohlmasser, Marilay si in.
spectorului silvic Gross, cari sunt oameni moderati $i stiu trata
cu natiunea (romans), sa cerceteze in fiecare zi toate satele fis.

cale $i sa arate locuitorilor in chipul cel mai lamurit urmarile


acestei fapte groaznice, sa abata dela astfel de ganduri diavo.
lesti $i sa le spuna ca ei, ca supusi imparatesti, trebue sa se deo.
sebeasca de ceilalti, ceea ce de buna seama le va servi spre
deosebita for onoare $i se va tinea seama (de buna for purtare).
Am avut astfel norocul de a fi putut opri intre supusii nostri
focul, care izbucnise -, pana la satul Magherus, din care s'au
alaturat razvratitilor vreo 6 familii si dintre acestia cativa au fost

omorati $i rapusi. Uzinele au ramas Inca - slava Domnului crutate, $i indata dupa sosirea ostirii i s'a dat ordin conducato.
rului minei ') sa se intoarca iarasi la Ghelar cu oamenii sai inar.
mati, ca sa mentina acj siguranta uzinelor.
Acum am aflat din izvor vrednic de crezamant, ca multi
dintre rebeli, fiind printre ei $i supusi din domenii straine, care
se tern de alti ravratiti, sunt ascunsi prin padurile curtii. Si de
buna seama toti acestia vor porni in pribegie.
') Bergschafer.

www.dacoromanica.ro

286

t. LL1PAS

Parerea noastra modesta ar fi deci, sa se opreasca aceasta


pribegie $i pe urmaritii facatori de rele, cari probabil au inceput
sa.si regrete fapta, sa nu.i aduca la desperare, cad aceasta ar
putea sa aiba urmari $i mai groaznice, ci sa li se dea amnestie
generals (General.Pardon). Mai departe va rugam, sa binevoiti a
mijloci dispozitiunile necesare pentru inmormantarea supusilor
omorati, cari zac imprastiati cu gramada pe campuri, caci altfel
ne temem de izbucnirea unei boli molipsitoare. $i, insfarsit, pentru
a preveni foametea care ameninta in chip vadit -, de pe acum
va
se vinde ferdela de grau cu 5 fl. $i va fi tot mai scump
rugam sa binevoiti a ne ingadui sa trimitem fara intarziere un
functionar in Banat, sa targueasca $i sa cumpere pentru minierii
de aid vreo cateva mil de ferdele da grau cu preturi de suportat,
cad disponibilitatile aflatoare aici nu vor fi deajuns pentru tre.
buintele obstesti ale functionarilor, minierilor $i carbunarilor nici
timp de trei luni, mai ales ca cu multimea arestatilor de aici $i
pentru siguranta castelului $i a targulul au trebuit luati paznici.
cu care se consuma foarte mult grau, fiindca ei in lipsa de acum
nu $i.1 pot procura din alta parte.
Dela Administratiunea miniera camerala chesarocreasca din
Hunedoara - 10 Noemvrie 1784".
3.

A treia scrisoare, din 14 Noemvrie, se infatiseaza in tradu


cere romaneasca astfel :

Prea Onoratului
Tesaurariat in chestiuni monetare $i miniere.
Ca urmare a groaznicei rascoale taranesti, din 10 pana azi
avem de adaugat : ca in seara zilei de 10, conducdtorul ciocanului,
v. Beugger, a raportat la Toplita prin un curier, ca rasculatii din
Cincis, cari n'au fost inchisi, s'au refugiat in cete in codrii ame.
nintand sa masacreze pe toti Germanii $i sa incendieze Dzinele.

In urma acestei on, 74 de oameni din militia de g ranita afla


toare aici, au primit numai decat ordin sa mearga acolo, iar con
ducatorul ciocanului a primit insarcinarea sa opreasca lucrul cio
canului, care a lucrat neintrerupt pana acum, iar pe muncitorii
ramasi liberi sa.i inarmeze cu pusti proprii, iar in lipsa acestora
cu topoare $i lopeti, sa aseze apoi $i iscoade pe drumurile, care

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA 'STOMA SATELOR TRANSILVANE

287

vin spre uzine *i in felul acesta sa apere uzinele de orice fel de


atac *i sa observe cea mai posibild build pazd. Un sfat identic fu
dat conducdtorului minelor *i Ingrijitorului apei dela Gavo*dia,
ordonandtblise ca la cel mai neinsemnat incident sau act de ne.
supunere suspecta sa facts cele mai grabnice rapoarte.
Cu toate a(eslea, multumitd cerului, nu s'a intamplat la
acele uzine *I mine, pand in ceasul de fats, nimic potrivnic *i pd.
gubitor. Totu*i, supraveghetorul a observat in noaptea dela 10
spre 11 pe apa Gdvo*diei oameni cari se apropiau, dar cand au
fost provocati de personalul de pazd, ei au luat.o la fuga. S'a
tras dupd ei, dar din cauza Intunericului noptii n'au fost nime.
riti ; se crede cd ace*tia nici n'ar fi fost dintre taranii rdsculati,
ci numai ni*te indivizi rdi, cari in invdlind*eala generals se dd.
deau la furt. Chiar in ziva de 10 au fost convocati pentru a doua
oars preotii, juzii gi juratii din toate satele domeniilor de jos *i
in prezenta mea ca administrator au fost energic sfdtuiti, saqi
opreasca consatenii dela orice gand de rebeliune *i sa se poarte
ca ni*te supu*i credincio*i ai impdratului.
Si subalternilor trimlgt grin a*ezdrile sAte*ti ale domeniului
de sus li s'a ordonat sa viziteze zilnic satele indicate *i la orice
moment, in modul cel mai calm, sa le prezinte ororile rdscoalei
*i urmdrile grozave pe care le au de a*teptat din cauza aceasta,
tot aici li s'a recomandat mai ales *i comisarilor cd, dacd ar ob.
serva numai cea mai neinsemnata conjuratiune, ftird galagie sd
raporteze cat mai urgent posibil, pentru ca Ea se vind repede in
ajutor cu soldati 7i sa poatd fi inndbu*it rdul Inca inainte de a
izbucni. Dar *i din partea aceasta am fost pand acum destul de
noroco*i. In ziva de 11 sosi *tirea, cd in Pe*tisul de sus au fost
impu*cati, de cdtre nobilii cari au venit impotriva rdsculatilor,
doui supu*i din Magheru*, despre care nu se *tie insd daca au
fost in societatea rasculatilor, sau cd au veriit acolo numai in.
tampldtor, cu afaceri personale, *i in felul acesta sa fi fost do.
borati farts viva ; arnaratii nobili n'au crutat atunci nimic ce le
cadea in maini, ai nu*i luau macar nici timpul sa deosebeascd
pe cei nevinovati de cei vinovati.
La aceea*i data, un om cu numele Iosif Buda a oprit cu
mama inarmata un morar fiscal, luanduai banii pe cari i.a avut
asupra lui, constand din 55 florini ungurevi, care morar inset s'a
plans Provisoratului de aci. Acest Buda fu tras la raspundere i

www.dacoromanica.ro

288

LUPAS

s'au cerut inapoi banii luati, cari apoi au fost clepu*i. Trebue
numai s amintim aid ca nobilii inarmati *i cei care se duc in
lume savarvsc o serie de necuviinte *i grozdvii, ceea ce cu si.
guranta atat tot mai mult rdul. Se povestesc de catre unii *i
astfel de istorii cari spun, ca scopul for ar fi fost mai mult prada
*i lacomia decal restabilirea lini*tei. Stiri ulterioare sosesc Inca:
multi dintre supu*ii rasculati *i urmariti s'au ascuns de fried in
codrii *i brigadierul din Muncelul mic a raportat pe data de eri
ca vreo cateva femei refugiate *i urmarite, avand cu dansele *i
copii sugaci, au coborat din pddurile Muncelului mare *i au cerut
adapost. Aceasta stationare prin pdduri, lass sa se Intrevadd ur.
1

marl ingrozitoare.

Chiar in ziva de 11, Congregatiunea Tabulara din locali.


tate, voia sa inceapd judecarea martiala a celor 115 prisonieri,
cari au fost adu*i ; *i numai fiindca a fost mult prea putind aco.
perire pentru apararea castelului de aici in fata unui eventual
atac, 1 era motivata temerea, ca o astfel de executiune ar putea
spori ura si razbunarea rasvratitilor impotriva castelului, s'a pro
testat impotriva acestei intentiuni, s'a oprit executiunea *i s'a scris
la Tabula Continua Judiciaria Deva, cerandu.se ca executarea

oamenilor inchi*i aici sa se faca acolo. Dar Inca inainte de a fi


sosit raspunsul la aceasta, d.I ofiter Galliani comandat aid, a
primit ordin dela locotenent.colonel, sa libereze pe toti oamenii
prin*i de militie, cu conditiunea ca ei niciodata sa nu se mai
dedea la fapte atat de mar*ave *I la rebeliuni, *i apoi sa opreasca
pe consAtenii for dela rascoale *i sdsi indemne sa ramana in li.
ni*te acasa.

,,Ofiterul cu numele Galliani *i.a Indeplinit aceasta misiune


In ziva de 12 dimineata *i a liberat pe toti intemnitatii, fapt prin
care proiectata executiune fu prin urmare suspendatd.
Mai departe, suns ordinul catre locotenentul comandat ad,

ca pe viitor sa nu se exercite de catre militie nici un act de


siluire impotriva nesupu*ilor *1 fara aprobarea comandantului ge
neral sa evite orice actiuni, cari ar putea fi mortale. Ofiterul sau
comanda ordonata n'au decat sa strige rebelilor *i prAdatorilor sa
se reintoarca *i cu cuvinte sd.i indemne s conteneasca intreprin
derile, faptele *i intentiunile lor. E problematic, data aceasta mo
dalitate cre*tineasca *i de iubire umand ill va produce efectul
dorit la multimea nebuna *1 aproape tot timpul turmentata *i va

www.dacoromanica.ro

284

CON IRMUNUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

aduce revenlrea panic atat de mutt dorita, prig urmare s9ldatul


nu se poate folosi de forte pana ce nu primete vole dela gene.
ralul comandant si pana atunci total poate fi devastat, omorat, i
mistuit, de flacar), 4r trebut sa fie date armatei mutt mai multe
dreptpri st sail fie permis,. - in caz cane nu dau rezultat toate sfa.
bune, ordonate pentru impiedecarea, savar5irii unei pagube,
evidente,
sa se foloseasca fota discrete, far4 a se permite o
macelarire dobitoceasci. Incolo, din ziva de 12, pana astazi, nu

s'a primit nicio 5tlre despre vreo mitare rebel& sau despre saver.
5irea vreunei silnicii in regiunea aceasta. Dimpotriva, afldm din
iscoade sigure, ca dincolo de Mures, la Soimus 0 in regiunea de
atoll furtul, pustiirile prin fop $i omorurile n'ar fi slabit 51 ca in
Baia de Cri5, ajutor.rascumparatorul.de our ar fi fost omorat im.

preund cu familia sa. In general, dincolo de Mure rebelli sunt


mult mai cruzi, mai numero5i 0 mai incapalinati decal dincoace,
$i multi dintre ei sunt provazuti cu arme de foc. Nobilii cart se
gasesc in siguranta in castelul de aici, pretind sa aiba o 5tire
demna de incredere : a un sol al slugilor de dincolo ar fi gasit
eri ocaziune sa treaca dincoace prin regiunea din apropierea
ca sa puns la cale devastari mai barbare, sa indemne si sa puns
in mlcare st localitatile, cari pana atunci nu ?au cliatit pentru
grozavii 5i revolts.
Unul dints e cei arestati acs, un supus din Solnocos sau din
Cinci5, a recunoscut la interogator : a in 7 crt. trei dintre con.
satenii for s'au dus la Hateg pentru a prim' ordine dela un con.
ducator asupra atitudinii din aceasta revolts generals, acesta ar fi
comunicat cefor trei emisari ca ar fi voia Imparatului sa.51 ma.
sacreze stapanii, iar bunurlle 5i averea, pe care stapanul le.a ob.
tinut numai prin sudoarea supu5ilor, sa 5i.o imparts intre danii,
iar aceia cari vor fi mai bine procopsiti pentru actiune 5i cei
cari vor urma pe sfatuitori $i instigatori, pe ldnga prada obtlnutd,
sa mai primeasca $1 o leafs zilnica de 30 Kr. (cruceri).
Prin urmare, in 8 crt., indata ce &au reintors emisarii au
sunat alarma, taranilor adunati Ierau comunicat' 5tirile primite si
fare intdrziere au inceput sa jefueasca curtile de nobili aflatoare
in acel sat. Aceti tarani sunt cu siguranta de buna credinta, ca
au indeptinit vointa Imparatului $i s'ast predat de bun4 vole tend
au fost somati de militia, care yenta, impotriva It2r, Prin, urmare,
dupa parerea noastra, pentru restabilirea lini5tei ar fi ne,voie de
19

www.dacoromanica.ro

20

1. LUPAS

un inibold real si necesar, sa se pund premii Insemnate pe ade.


menitorii si instigatorli acestei revolte, cari sa fie decernate ace.
lora cart ii vor prinde.
Cei 130 de graniteri trimisi aici dela Orastie pentru aco.
perire in 8 crt., la cererea administratiel noastre, inainte de or
donanta comandamentului general, se gdsesc inca aid, pazesc
castelul, Provisoratul, Quartirul regal si targul de aci. Noi rugam
insa inaltele locuri sa intervina, ca totdeauna sa ramana aid su.
ficienta acoperire militara, sa fie incuartiruita la sate $i sa se
deplaseze ; 'cad not 'va asiguram ca linistea intru catva aparentd
e. departe 'de a fi tinisfe de fapt $i a in scumpetea generals, care
e de asteptat, refugiatii st rebelii ramasi ascunsi vor fi siliti de
foam& $i nevoie se recurga la' talharii de drumul mare, fapt din
care va urma ca nu ne vom putea prt gad in liniste lucrurile sau
sa meigern pe drumuri LAM primejdia vietii. 'Fara incuartiruire
militara nu voni putea mentine mult timp in liniste nici pe su.
pus'ii fiscal! de aid, deoarece se observa, a acestora nu le dis.
place intreprinderea si rebeliunea natiunii for si cu siguranta numai
blandetii, supravegherii si grijei administratiei se datoreste faptul

ca nu s'a atasat la revolutie unul sau altul din satele fiscale. Si


tocmai din cauza aceasta, in ingrozitoarele Imprejurari prezente
nu au fost tolerati in castelul de aici asa numitli trabanti sau ro.
bOtasi alternatAil, cad ei puteau fi in aceste imprejurari pericu.
loase si 'infricosatoare cel mai potrivit instrument pentru cele mai

grozave intreprinderi. De 'aceea se roaga repetat stapanirea de


ad, care si aSa este amesfecatd cu multi supusi nobili, sa nu fie
lasata fara suficienta acoperire militara cel putin atata timp, pans
se va restabili linistea deffnitiva in tara. In sfarsit se raporteaza
a :-. dupd cum pretind nobilii de ad conducatorul acestei gro.
zave rascoale taranesti s'ar numi Horia alias Nicolae Ursu $i ar
fi de 13e domeniul Zlatnei.

,Dela Administratiunea miniera chesaro.craeasca din Hune.


doara, 14 Noemvrie 1784".
r

4.

In sfaqit al 4.lea raport, dela 21 'Noemvrie intregeste ta.


bloul Mptamaniloi'inrosite de lia-arTrevolutiei taranesti cu Inca
urmatoarele stiri :

www.dacoromanica.ro

201

ON FRIDUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA SATELOR TRANSILVANE

,,Prea Onoratului
Tesaurariat in chestiuni monetare si miniere I
Din 14 pans astazi, nu s'a exercitat nicio activitate sati
nialtratare in privinta revoltei taraneti de dincoace de Mures,
cu exceptiunea Clopotivei din valea Hategului. In amintita Clo

potiva ins o ceata de rebeli a atacat cativa nobili intruniti si


inarmati pretinzandu.le armele. Dar armata sosi la timp intriajutor,
imprastiind pe Omni, intorcandu.i dela nebunia proiectata si za.
darnicindu.le intentiunea.
Dimpotriva, exists stiri sigure, ea dincolo de Mures, si
anume in Cris si in regiunea de acolo miscarile continua si acum
se intampla noui inhaitari i ca cea mai mare parte a rdsculatilor
ar fi inarmati.
Din cauza aceasta a trecut in 18 pe aid si prin apropierea
Devei d.1 locotenent.colonel von Karp din Hateg, pentru a face
preparative, ca sa poatd imprVia ceata adunata de dincolo, sau
de a ataca in cazul unei repetari si ai reduce cu forta la liniste.
Acest amintit domn locotenent.colonel m'a rugat pe mine
administratorul, sa le recomand pe cineva caruia.i sunt cunoscute
Imprejurimile de dincolo de Mures, si care ar putea sa dea infor.
matiuni asupra practicabilitatiii drumurilor si starii localitatilor.
Aflandu.se insd aid d.1 prim.asesor at serviciului, Will, si
care cu sigurantd ca poseda cele mai pretioase stiri asupra tinu.
turilor miniere si localitatilor de dincolo, asa s'a hotarit acesta sa
mearga cu d.1 locotenent.colonel la Deva si sa asiste personal la
consfatuirile militare ale acestora, danduale mans de ajutor la
toate cele de trebuinta. Acest domn asesor si locotenent.colonelul
s'a reintors in 19 dimineata si fu hotarit ca, data de curand pu.
blicata amnestie a rebelilor nu va corespunde asteptarilor, in
putine zile sa fie atacata cu forta ceata adunata a nelinistitilor, si
dupa planul stabilit sa fie luati din cloud part' si sa se faca in.
cercarea de a.i impresura.
Inteaceasta am aflat eri din izvor demn de incredere, ca
Publicatiunea si Patenta guberniala nici n'ar fi fost luate in seams
de satele rasculate si ca cei trimisi in scopul acesta la sate, au
fost nevoiti sa se intoarca fara nicio ispravd. In general, se pot
intrevedett, in tot cazul, inca rascoale infricosatoare si crude, si
miscarile de dincoace sunt intr'o masura oarecare numai inabuite,
in niciun caz insa stanse.
19*

www.dacoromanica.ro

292

1. LUPA$

Ajutorul care ni s'a asigurat de catre comandamentul ge.


neral si comandat in urma raportului nostru din- 17, a fost sus.
pendat, din cauza ca trebuiau executate alte planuri, prin urmare
noi avem 130 capete de graniceri, dintre care de asemenea cei
mai multi sunt pe jumatate invalizi si care nu vor putea rezista
prea lung timp unei probabile revolte de care ne temem, si uzi.
nele imperiale imprastiate sa poata fi aparate si asigurate impo.
triva pagubelor.
Omprejurarile acestea crude $i inspaimantatoare pun perso.
nalul administratiei de aici in orice moment in fries, in permanents
ingrijorare $i aduc chiar $i inaltului erariu pagube considerabile.

Maestrul de coase, cu opt coase $i un forjar de otel, care era


tocmai in drum spre noi, de teams ca ar putea fi omorit, deli
era chiar aproape de granita Transilvaniei, s'a reintors din nou
la Arad. Din scrisoarea maestrului, expediata din cauza aceasta
si. sosita aici, locurile inalte vor intelege spaima acestor Nemti,
$i de altfel fricosi. Acum cu siguranta ni s'a stans orice speranta
de a putea obtine din Steyermark mai multi lucratori germani
pentru focuri, (muncitori care lucreaza la furnale, topitorii, ote.
larii, laminoare si alte cuptoare), pentru induplecarea carora de
a veni aici s'a cheltuit atata oboseala, rabdare indelungata si lucru
$i care totdeauna si.au motivat nehotarirea prin nesiguranta din
Cara aceasta. S'a scris apoi acestui maestru de coase, atat de de.
primat, in modul cel mai ingaduitor, consolandu.1 apoi pe el si
pe muncitorii care 1.au insotit, atat cat a fost posibil 3 dar in acelasi
timp rugand si comanda militara din Arad sa faca acestor oameni

imparatesti, in care inaltul erariu si.a pus marl sperante, posibila


o, trecere cat mai sigura si cat mai curand. Si lucratorilor germani
de unelte si de otel, aflatori aid, le.au produs aceste revolte in.
fricosatoare o repulsiune fata de Transilvania, nemultumire care
mai apoi va creste $i prin aceea ca scumpirea tuturor mijloacelor
de traiu va fi o consecinta necesara, care de acum se observa
tot mai mutt pe zi ce trece.

Incolo s'a continuat si pe mai departe a se duce cea mai


buns grija pentru mentinerea linistei in satele fiscale de aici. Sub.
alternii incredintati cu aceasta sunt intr'adevar neobositi in sta.
ruinta de a arata in fiecare zi supusilor fiscali urmarile crunte ale
acestor revolte. Supusii din satul fiscal Batrana au adus la cuno.
stints, ca $i din partea banateana, de care este aproape acest sat,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA 1STORIA SATELOR TRANSILVAN