Sunteți pe pagina 1din 29

Curs 6:

Cocii Gram pozitivi Genurile


Staphylococcus i
Streptococcus.

Genul Staphylococcus

Coci Gram-pozitivi
grmezi neregulate (ciorchine)
cresc pe medii uzuale, produc pigment (alb-galben)
familia Micrococcaceae (Staphylococcus, Micrococcus, Sarcina)
Genul Staphylococcus 20 de specii
Staphylococcus aureus coagulazo-pozitiv infectii severe
Staphylococcus epidermidis- coagulazo-negativ frecvent infectii
legate de protezele cardio-vasculare, ortopedice, catetere
Staphylococcus saprophyticus- coagulazo-negativ infectii urinare

Staphylococcus aureus

Caractere morfologice:
celule sferice, diametru=1m
in mediul lichid coci izolati, in perechi, tetrade sau gramezi
Gram pozitivi
genul Micrococcus asezati in tetrade, genul Sarcina - asezati cate
8 coci

Caractere de cultura:
aerobi, microaerofili, cresc la 37C
colonii rotunde 1-2mm smooth, lucioase
S. aureus - colonii pigmentate alb-galben
tulbura bulionul, formeaza depozit
pe mediul geloza-sange pot fi hemolitici
Pigment:
galben-auriu (Staphylococcus aureus)
alb (Staphylococcus epidermidis)
galben-citrin (Staphylococcus saprophyticus)

Caractere biochimice:
fermenteaza glucoza fara producere de gaz
fermenteaz glucoza, manitolul, lactoza, zaharoza etc. cu producere
de acid

catalazo-pozitivi (diferentiere de streptococi)

Stafilococi coagulaz pozitivi -Staphylococcus aureus


coagulaza libera- transforma fibrinogenul din plasma umana/iepure in fibrina
cu un activator prezent in plasma(observabila prin contactul culturii cu
plasma diluata)
coagulaza legata=factor de coagulare asociat suprafetei stafilococilor leaga
fibrinogenul agregarea bacteriilor

Stafilococi coagulaz - negativi:


Staphylococcus epidermidis
Staphylococcus saprophyticus

Actiunea agentilor fizici si chimici


Rezist:
culturi, la frigider cateva luni;
puroi uscat rezista cateva saptamani;
relativ rezisteni la
antiseptice/dezinfectante (60 la alcool 70; 10 la
fenol 2%)
radiaii gamma
colorani violet de genian, fuxina acid, verde
malachit etc.
distrui in 60 minute la temperatura de
60oC
sensibili la bacteriofagi, la UV
efect bacteriostatic: suc de lmae, mr,
ananas, caise, piersici, ciocolat, cacao
Peste 95% rezisteni la penicilin
Rezistent la meticilin (oxacilin)
Sensibil la vancomicin, cefalosporine de generatia I si II

Structura antigenica

Peptidoglicanul- polimer polizaharidic antigen specific


de gen (este distrus de lizozim)
Acizii teicoici antigene specifice de specie
Proteina A

prezent la toate tulpinile de Staphylococcus aureus;


este imunogen;
interacioneaz nespecific cu poriunea Fc a Ig G
efecte biologice:
anafilaxie local i sistemic la animale
reacii urticariene la om
activarea complementului generarea de factori chemotactici
proliferarea limfocitelor B umane etc.
Capsula inhiba fagocitoza sau poseda slime cu rol in aderarea
bacteriilor

Structuri antigenice extracelulare:


Hemolizine:
- hemolizina (-toxina):
hemoliz beta!!
lizeaz hematiile de iepure
efect dermonecrotic spasme ale muchilor netezi vasculari
-hemolizina (sfingomielinaza):
produs de 10-20% din stafilococii umani
lizeaz hematiile de oaie, bou, om, cobai
citotoxic pentru culturi de celule, leucocite, macrofage

Patogenie
PROCES INFECIOS DE TIP
INVAZIV
Foliculita infecia foliculului pilos
Furuncul abces in jurul foliculului pilos
`Carbuncul- formarea de focare multiple cu acelasi punct de plecare(foliculii pilosi)
Hidrosadenit infecia glandei sudoripare
Panariiu infecie peri- sau subunghial
Mastit
Infecii ale plgilor chirurgicale, mucate,tiate
Angina stafilococic otite, mastoidite,sinusite etc.
Infecii urinare, uretrit, cistit, pielonefrit
Anexite, infecii uterine post-abortum

Bacteriemie, septicemie
de la nivelul focarului primar
SCN infecia sau colonizarea unturilor
ventriculare, cateterelor i.v., protezelor articulare
Pneumonie la sugar
Enterocolita stafilococic postantibioticoterapie

Toxiinfecia alimentar stafilococic


Ingestia enterotoxinei termorezistente elaborat in aliment
Sursa:
om furuncul, sinusit, rar portaj asimptomatic
animal mastit, furunculoz
alimente: lactate, carne, ou, pete
laten 1-2 ore, perioad de stare 24-72 ore,
refacere 12-24 ore

carbuncul
impetigo stafilococic

hidrosadenita

invazia foliculului pilos abces

panaritiu

furuncul

impetigo bulos al feei

mastita

sindromul pielii oprite


boala
Ritter

Tratament
Abcese si alte leziuni supurative inchise tratate chirurgical , tratament
antibiotic
70-90% tulpini- rezistente la penicilina
In infectii grave se poate folosi rifampicina, fluorochinolonele, vancomicina
S. epidermidis este mai rezistent la antibiotice

Epidemiologie. Profilaxie
modalitatea de infectare:exogena, endogena
Risc mare de infectie in mediul spitalicesc

Diagnostic de laborator
-prelevate: puroi, sange, sputa, aspirate traheale, urina, lichid cefalo-rahidian,
fecale, tampoane nazale sau perineale pentru decelare purtatori
-examinare microscopica- frotiuri
- Cultivare geloza sange colonii tipice 18h/37oC
- Identificare prin aspectul coloniilor si testul coagulazei
- Testul catalazei pe colonii necaracteristice (H2O2+ colonii)

Caractere minime diferentiale ale


stafilococilor
caracter

S. aureus

S.
epidermidis

S.
saprophyticus

de la alb la
galben

alb

alb-gri

hemoliza

+-

coagulaza

pozitiva

negativa

negativa

Fermentarea
manitolului

pozitiva

negativa

pozitiva

Sensibilitate
la
novobiocina

sensibil

sensibil

rezistent

Culoare
colonie

Stafilococii coagulazo-negativi

20 de specii

Fac parte in principal din flora bacteriana normala a pielii si mucoaselor

In infectii umane - S. epidermidis, S. hominis,S. simulans, S. haemolyticus,


S saprophyticus,

Identificare prin testul catalazei (negativ


Izolarea este semnificatinva din prelevate sterile: sange, lichid cefalorahidian
S saprophyticus- infectii urinare la femeile tinere (UFC/ml= 102-103);
diagnosticul stabilit prin rezistenta la novobiocina
Tratament - cotrimoxazol sau fluorochinolone

Gegenul Streptococcus
Caractere morfotinctoriale
coci gram-pozitivi,sferici sau ovoidali, diametrul de circa 1m, dispui
in lanuri
Caractere de cultur
aerobi, facultativ anaerobi
germeni pretenioi geloz-s (sage de berbec
sage de cal)
CO2 5%
pe medii solide colonii mici, cu diametrul de 1-2 mm
Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A -colonii punctiforme
colonii S
mici,
rotunde,
opace,
strlucitoare

Test
CAMP

Test la bacitracin
Identificare SHA

imobili i nesporulai (unele tulpini din grupul D au


un cilsunt mobili)
unele specii au capsul(acid hialuronic)
hemolizeaza hematiile

hemoliza alfa

degradare partiala a hematiilor


culoare verde-brun

hemoliza -prim, hemoliza


partiala, numai o parte a
hematiilor sunt hemolizate

zona galbuie, semitransparenta

Hemoliza -(totala)

Zona clara de hemoliza cu


distrugerea completa a
hematiilor

Hemoliza gamma

nehemolitici

Cresterea si hemoliza- facilitate de incubarea in atmosfera cu


10%CO2, 37C (streptococii de grup D 15-45C)
Enterococii cresc pe medii cu 6,5% NaCl si 40% bila
Majoritatea streptococilor sunt facultativ anaerobi
Streptococcus pyogenes grup A:
-colonii mucoide lucioase
-colonii glossy, lucioase cu margini regulate si centrul ridicat
-colonii rough, rugoase, zbarcite
-colonii pitice

Caractere biochimice si de metabolism


nu produc catalaza si oxidaza, desfac glucoza fermentativ pana la
acid lactic
Sunt distrusi prin incalzire 60C/1h, inactivati de fenol 2%, sublimat
0,1%, apa oxigenata, tinctura de iod
supravieuiesc caeva sptmani in
secreii faringiene uscate
la temperatura camerei
la intuneric
rezisteni la aciunea coloranilor cristal violet

Clasificare
Streptococii -hemolitici
Clasificarea antigenic

Rebecca Lancefield (1933)

criteriu de clasificare prezena polizaharidului C in peretele celular


(antigen cu specificitate de grup)

prezent la toate grupele de streptococi

excepie grupa D i pneumococul


Leclerq, Duval, Horaud-1986 clasificare pe baza taxonomiei moleculare.
-Grupul A Streptococcus pyogenes- infectii locale, diseminate, sechele poststreptococice;
produc hemoliza , sensibili la bacitracina
-Grup B- Streptococcus agalactiae face parte din flora normala a tractului genital feminin,
tractul respirator superior, tract digestiv inferior; produc o zona mica de hemoliza sau
la 24h, rareori sensibili la bacitracina, CAMP+, produc pigment
-Grupul C si G- patogeni ai animalelor, se gasesc uneori in faringe; multi produc hemoliza ,
nu sunt sensibili la bacitracina
-Grupul D neenterococii: (S.bovis, S.equinus), genul Enterococcus (E.faecalis, E.faecium)
dau hemoliza sau sunt nehemolitici. Enterococii sunt inhibati dar nu distrusi de
penicilina
-Grupele E,F,H,K-U se intalnesc mai ales la animale

Streptococii ne-hemolitici
Dau hemoliza sau nehemolitici
Streptococcus pneumoniae- inhibat de optochin
Streptococii viridans: S salivarius (grupK), S. mitis, S mutans, S
sanquinis (grupH)- fac parte din flora normala a tractului respirator

Peptostreptococii
-cresc in anaerobioza (flora normala a intestinului, a tractului genital
feminin)

Structura antigenica

Fimbriile caracterizate prin doi determinanti antigenici acidul


lipotheichoic (pt aderenta la epiteliul mucos, la polimorfonucleare),
proteina M
Capsula (acid hialuronic)- rol in virulenta
Peretele celular al streptococilorcontine proteine: M, MAP,T,R,SOF,
polizaharidul si peptidoglicanul
Proteina M cel mai important factor de virulenta(streptococii care
dau colonii mate sau mucoide); actiune antifagocitara; determin
aspecificitatea de grup a streptococilor de grupA(metoda Lancefield60 tipuri pt. grupul A)
Anticorpii M apar tardiv, se mentin- luni,ani
Proteina T este antigenica, diferentiaza streptococii in tipuri
Polizaharidul peretelui baza gruparii serologice a astreptococilor
(grupe Lancefield A-U)
Membrana citoplasmatica producerea sechelelor poststreptococice prin antigene cross-reactante
Citoplasma contine endostreptolizina patogenia glomerulonefritei

Componente extracelulare
Toxinele eritrogene- (3 tipuri) sunt antigenice; tulpinile lipsite de fagul
temperat in genom nu produc toxine eritrogene. Actiune: pirogenicitate,
citotoxicitate, imunosupresie , alterarea permeabilitatii celulelor
sistemului nervos central si accentuarea susceptibilitatii la endotoxina.
Hemolizele hemolizeaza hematiile, streptococii hemoliticiproduc 2
hemolizine (streptolizine): O si S
Streptolizina O produsa de streptococii grupului A si unii din grupurile
C si G. Anticorpii care apar dupa infectie blocheaza hemoliza produsa
de streptolozina O- fenomen folosit pt determinarea titrului ASLO
(antistreptolizina O)
Streptolizina S- produce zona de hemoliza din jurul coloniilor, rol toxic in
leziuni initiale, recurentele reumatismului acut articular. Nu este
antigenica
Streptokinaza lizeaza fibrina si alte proteine, favorizeaza invazia
tesuturilor, este antigenica
Streptodornazele
Hialuronidaza
Difosfopiridinnucleotidaza

Patogenie

Streptococcus pyogenes- infectii acute


Infectii respiratorii: faringita si scarlatiana
Infectii cutanate: piodermita streptococica, erizipelul, zabaluta,
fasceita necrozanta, miozita streptococica
Infectii genitale
Complicatii septice
- boli poststreptococice
Febra reumatica (RAA=reumatism articular acut si CR=cardita
reumatismala)
Glomerulonefrita acuta- datorata unui nr. redus de serotipuri Male
streptococului grupAca urmare a infectiilor respiratorii sau cutanate
si a unor tulpini grupC

Infecii streptococice
Streptococcus pyogenes - bacterie invaziv, toxigen i sensibilizant.
Gravitatea infeciilor depinde de -poarta de intrare, factorii de virulen
precum i de rspunsul imun al organismului infectat.
Infecii localizate
angina streptococic (3040% din infeciile streptococice). Streptococii de
grup A adera de o protein, fibronectina, situat la suprafaa epiteliului
faringian prin intermediul acidului lipoteicoic de pe fimbrii. Infecia se poate
extinde la urechea medie, mastoid i meninge.
20% din anginele streptococice sunt asimptomatice ;
restul se manifest prin roea i edem a mucoasei faringiene, cu exudat
purulent i tumefierea ganglionilor limfatici regionali. Infeciile tractului
respirator inferior, ca de pild pneumoniile, sunt rare i survin de regul
dup o infecie viral, care scade capacitatea de rezistena antiinfecioas a
organismului.
Streptococii de grup A produc infecii localizate ale pielii dintre care mai
frecvent este impetigo-ul sau buba dulce- contagios, apare mai ales la
copii care triesc n condiii precare. Se manifest sub forma unor vezicule
n jurul orificiului bucal i orificiilor nazale, care se acoper cu o crust de
culoare galben. Implicate sunt mai ales tipurile M 49, 57, 59, 60, 61.
Complicaia alergic a infeciilor cu aceste tipuri este frecventa,
glomerulonefrita acut, rar febra reumatismal.

Infeciile invazive
erizipelul inflamaie edematoas a pielii. Apare sub forma unui placard
eritematos, mrginit de vezicule din care se izoleaz streptococul
fasceita necrozant este o a infecie care progreseaz foarte rapid,
distrugnd esuturile moi i fasciile. Se altereaz starea general i bolnavul
intr n stare de oc. Boala afecteaz n special persoanele tinere, fr
patologie asociat clar dar i persoanele cu imunitate compromis.
Streptococii pot fi izolai din snge, lichidul vezicular i culturi ale ariei infectate.
Cel mai frecvent sunt implicate tipurile M 1 i 3. ntruct penetrarea
antibioticelor n aria infectat este foarte dificil, tratamentul chirurgical este
esenial pentru ndeprtarea esuturilor lezate. Clindamicina este preferabil
penicilinei deoarece inhib sinteza proteic, inclusiv producerea de exotoxine.
febra puerperal este o infecie septicemic care se poate produce dup
natere i care are ca punct de pornire infecia endometrului.
Septicemia este o infecie sistemic spre care pot evolua toate infeciile
localizate.
Infecii toxigene
scarlatina este o boal a copilriei ntlnit sub vrsta de 10 ani, care
debuteaz cu angin streptococic, limb "zmeurie", febr, dup care apare
erupia caracteristic (rash-ul scarlatinos). Boala este cauzat cel mai frecvent
de toxina eritrogen de tip A a streptococilor de grup A i mai rar de grupul G.
Sindromul toxicoseptic este provocat de obicei de eritrotoxina A, mai rar de
eritrotoxina C. Mortalitatea este de 10 mai mare dect n sindromul toxicoseptic
stafilococic

Boli invazive
Erizipel al gambei

Celulit
faza acut
convalescen

Fasceit
necrozant

ERIZIPEL

Amigdalit purulent Amigdalit ulcero-necrotic

tonsilita streptococic cu exsudat tonsilita streptococic fr exsudat tonsilita streptococic folicular

scarlatina

Boli localizate
Impetigo streptococic

Limb zmeurie dup cteva zile

Tratament
Streptocii hemolitici sunt sensibili la penicilina, majoritatea sensibili la
eritromicina
Infectii acute cu SHgrA eradicare rapida pt eliminarea stimulilor antigenici
(apar inainte de ziua 8) - se previn bolile poststreptococice
Durata tratamentului - 10 zile

Imunitate
Rezistenta fata de streptococi este specifica de tip.
Imunitatea fata de toxina eritrogena data de antitoxina prezenta in sange.
Antitoxina protejeaza fata de scarlatina
ASLO- nu indica stare de imunitate ci o infectie recenta sau repetata

Epidemiologie, profilaxie
Profilaxie persoane cu febra reumatica- administrare intramusculara de
benzatin-penicilina G(moldamin) la interval de 7 zile, ani de zile

Diagnostic de laborator

Prelevate
Examinare microscopica
Cultivare
Identificare
Teste serologice anticorpii ASLOapar a 7-8a zi, crestere max. la 3-4 saptamani

Streptococcus agalactie (streptococ grup B)

Face parte din flora bacteriana normala a tractului genital feminin


Produc infectii timpurii si tardive la nou-nascuti
La adulti: meningie, otite medii, endocardite,pneumonii, artrite
abcese, infectii ale ranilor si arsurilor, infectii urinare, avort,
septicemii post-partum

Streptococii hemolitici grupC si G


-

Infectii asemanatoare , mai putin numeroase


Streptococii grup C meningite, pneumonii, infectia pielii si ranilor,
post-partum;pot fi urmate de glomerulonefrite acute

Enterococii si streptococii de grupD


-infectii urinare, endocardite, septicemii,infectii ale tractului biliar,
abdominale, peritonite

Unii streptococi viridans (Streptococcus mutans)- sintetizeaza


polizaharizi (dextran, levan) din zaharoza formarea placilor
dentare, geneza cariilor dentare

Streptococcus mutans

S. mutans diger zaharurile i produce acizi care atac smalul


dinilor i duc la apariia cariilor
Reprezint un grup de specii de streptococ, asociate strns cu
dezvoltarea cariilor de la nivelul suprafeelor netede i a fisurilor
dentare. Speciile de S. mutans sunt asociate cu patologia uman,
iar serotipul C este grupul predominant ce agresioneaz suprafeele
smalului.

Streptococcus mutans

unele din bacteriile care se afl la originea


apariiei cariilor dentare sunt responsabile
de o treime din cazurile de accidente
vasculare cerebrale severe. Ajungnd n
vasele sanguine din creier, acestea
mpiedic organismul n regenerarea
capilarelor i arterelor sparte

S-ar putea să vă placă și