Sunteți pe pagina 1din 5

Simulare tit.

2013
Urmtoarea secven face parte din programa colar de Limba i literatura romn, clasa a IVa, aprobat de OMEC nr. 3919/2005:
Obiective de referin
Coninuturile nvrii
2.5. s integreze adecvat, n exprimarea oral
- exerciii de completare a unor enunuri cu
proprie, elementele de construcie a
elemente de construcie a comunicrii nvate.
comunicrii studiate
Pronumele personal.
Prezentai, n 3-4 pagini, specificul demersului educaional n vederea realizrii obiectivului de
referin precizat n secvena dat, avnd n vedere urmtoarele:
- descrierea modului de organizare a procesului instructiv-educativ pentru secvena dat,
prin utilizarea a patru metode de instruire;
- compararea a dou metode de instruire din cele prezentate;
- menionarea a dou forme de organizare a activitii didactice, justificnd totodat i
modul n care acestea pot favoriza realizarea obiectivului de referin dat;
- prezentarea a dou mijloace didactice, din punctul de vedere al eficienei acestora n
realizarea obiectivului de referin dat;
- exemplificarea unei situaii problem pentru tema dat, conform obiectului de referin i
a coninuturilor nvrii.
- argumentarea unui punct de vedere referitor la afirmaia potrivit creia curriculum-ul
colar al disciplinei Limba i literatura romn pentru ciclul primar creeaz, prin ansamblul
obiectivelor de referin, o hart echilibrat a ceea ce nseamn competen de comunicare la
aceast vrst, accentund asupra elementelor de interaciune n grup, de cooperare.
Studiul limbii si literaturii romane are rol determinant in dezvoltarea personalitatii elevilor
prin formarea competentelor de comunicare necesare ulterioarei integrari active intr-o societate
bazata pe cunoastere. Scolarii trebuie sa invete sa se exprime corect, clar si coerent in lb.
romana, sa inteleaga si sa produca mesaje orale si scriese in situatii variate de comunicare.
In functie de o seama de factori scenariul didactic va fi realizat mai dezvoltat sau mai
schematic, evenimentele instruirii fiind grupate asa cum se intampla practic, la clasa: captarea
atentiei, prezentarea obiectivelor si reactualizarea cunostinteleor anterioare necesare noii
invatari; prezentarea noului continut; obtinerea performantei; realizarea feed-back-ului si
evaluarea performantelor; intensificarea retentiei si asigurarea transferului.
Reactualizarea cunostintelor vizeaza acele cunostinte invatate anterior pe care se
bazeaza achizitionarea noilor cunostinte si pe care le-am putea numi idei-ancora. Pentru
aceasta etapa a lectiei se poate utiliza o metoda moderna metoda ciorchinelui fiind o metoda
grafica de organizare si integrare a informatiei. Invatatorul pune spre auditie un fragment din
povestea Capra cu trei iezi de Ion Creanga, apoi scrie pe mijlocul tablei cuvantul pronume, le
solicita elevilor sa completeze cu toate ideile posibile ciorchinele. Pe masura ce se scriu
cuvintele se trag linii intre ideile care par a fi concrete. Pornind de la aceste idei vor fi distribuite
fise individuale de lucru in care elevii trebuie sa inlocuiasca o serie de substantive cu pronume
personale, reactualizandu-si cunostintele din clasa a III-a.
Captarea atentiei este o conditie a desfasurarii normale a oricarei lectii, deoarece
invatarea presupune si ea o serie de evenimente: receparea informatiei, intelegerea
cunostintelor predate, pastrarea acestora; aplicarea cunostintelor invatate in situatii cat mai
diverse; reactualizarea cunostintelor dupa un anumit timp. Aceste evenimente nu se produc
daca elevii nu sunt atenti la lectie. Elementele surpriza, sublinierea temei, prezentarea unui caz
real, a unei situatii problema starnesc interesul elevilor si de mobilizare a atentiei lor la inceputul

si pe parcursul desfasurarii activitatii didactice. In acest moment se descifreaza un rebus pe


verticala apare numele lectiei PRONUME.
In acest moment se vor anunta obiectivele ce asigura activitatii constientizarea finalitatilor
urmarite, jaloneaza drumul spre aceste activitati. Obiectivele se formuleaza succint si clar pe
intelesul elevilor. Se urmaresc obiectivele:
O1: sa recunoasca definitia si formele pronumelui personal
O2: sa stie functiile pronumelui personal
O3: sa rezolve corect exercitiile, respectand indicatiile date
O4: sa aplice cunostintele in diverse situatii
Prezentarea noului continut a sarcinilor de invatare si dirijarea invatarii au loc, de regula,
concomitent. Este necesar ca invatatorul sa-si imagineze si concretizeze in proiectul didactic ce
le va spune elevilor si cum va proceda in fiecare secvanta didactica, ce vor face elevii in acest
timp, deci cum se va desfasura activitatea comuna. Invatatorul scrie titlul lectiei pe tabla iar elevii
pe caiete. Lectia se va desfasura sub forma unui concurs pentru a activiza pe toti elevii clasei.
Se imparte clasa in doua echipe pentru a incepe jocul. Se impart fise de lucru individual in care
trebuie sa completeze spatiile libere pentru a completa definitia pronumelui, pe cine inlocuieste,
cate persoane are si ce arata fiecare persoana, functiile pronumelui in propozitie, cate numere
are pronumele personal, etc.
Prin metoda RAI (Raspunde-Arunca-Interogheaza) se verifica modul de rezolvare al fisei.
Aceasta metoda are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatilor elevilor de a comunica prin
intrebari si raspunsuri. In aceasta etapa a lectiei am folosit metode traditionale cat si moderne:
jocul didactic, metoda RAI, conversatia, exercitiul si explicatia, aceste metode au fost imbinate
pentru a creste eficienta lectiei dar si fiindca se completeaza reciproc.
Obtinerea performantei echivaleaza cu achizitionarea efectiva a noilor cunostinte,
deprinderi cu producerea comportamentului dorit. In aceasta etapa invatatorul le cere elevilor sa
dea exemple de pronume personale neaccentuate in propozitii. Ex. Eu mi-am scris tema. Tu
le-ai dat telefon colegilor. El ti-a dat cartea. Dupa ce se face analiza pronumelor si se dau
explicatiile necesare elevilor, se solicita fiecarei grupe printr-o fisa individuala urmatoarele:
Ex. 1. Sa alcatuiasca propozitii cu : gr. I : pronume personale la persoana a II-a si a III-a,
nr. singular, iar gr. II : pronume personale la persoana a II-a si a III-a, nr. plural.
Ex. 2. Inlocuiti substantivele din enunturile de mai jos cu pronume personale : gr. I.
Fetita privea bucuroasa spre caine. Acesta alerga dupa Mihai si Vlad. Andreea se uita
zambind la baieti. , gr. II. Bunica le spunea o poveste. Anca si Maria ascultau cu placere.
Fetitele punea intrebari bunicii. Bunicul se amuza de copile.
Ex. 3. Ce parte de vorbire este cuvantul subliniat. Analizeaza-l ?
Gr. I.Am invatat si noi despre George Enescu. Am primit caiete noi.
Gr. II. Voi ati plecat in excursie. Vreau sa merg si eu cu voi.
Se face o verificare orala e partilor de vorbire invatate, se lucreaza sarcinile, fiecare grupa
va prezenta fisa dupa autoevaluare.
In prezentarea modului de organizare a procesului instructiv-educativ pentru secvena
dat am urmat etapele unei lectii de invatare - consolidare a unei parti de vorbire, folosind ca
metode didactice exercitiul, conversatia, problematizarea, metoda ciorchinelui, metoda RAI.
Metoda exercitiului este o metoda traditionala si reprezinta executarea repetata si
constienta a unei actiuni in vederea insusirii practice a unui model dat de actiune sau a
imbunatatirii unei performante. Exercitiu nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor, ci
vizeaza in acelasi timp consolidarea unor cunostinte, care reprezinta aspectul teoretic al
actiunilor implicate in exercitiu.

Metoda ciorchinelui este o metoda moderna grafica de organizare si integrare a


informatiei in cursul invatarii. Aceasta metoda solicita elevilor o analiza precisa a textului si ii
permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detin. Este o metoda de brainstorming
neliniara care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei.
Imbinand metoda traditionala cu cea moderna creste eficienta invatarii, acestea
completandu-se reciproc.
Mijloacele de invatamant denumesc un ansamblu de instrumente materiale si aparate
tehnice folosite in scopul realizarii sarcinilor de invatare. Mijloacele de invatare utilizate in
realizarea lectiei si atingerea obiectivelor propuse au fost din categoria celor informativdemonstrative si tehnice: fise de lucru, minge, manual, laptop, caiete. Mijloacele utilizate i-a
ajutat pe elevi sa se integreze in lectia propusa de invatator si sa participe activ la activitati,
eliminand pasivitatea si dezvoltand creativitatea acestora.
Formele de organizare a activitatii didactice au fost individuale, frontala si pe grupe.
Activitatea frontala se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate, al muncii egale cu toti elevii
din aceeasi clasa. Invatatorul avand rolul principal in organizarea, conducerea si dirijarea
activitatilor elevilor. Elevii executa in acelasi timp si sistem, aceleasi sarcini, dar fiecare lucreaza
strict individual, fara a se stabili legaturi de interdependenta intre ei.
Activitatea pe grupe cuprinde exercitii independente si lucrul in grupuri mici. Fiecare dintre
membrii grupului va dispune de posibilitati in plus de a-si mobiliza energiile si de a-si pune in
valoare o cantitate sporita din energiile proprii.Grupul permite elevului sa-si dezvaluie mai multe
aspect ale lui insusi si concomitent sa perceapa diferite fapte ale altora, de aici rezultand o
imbunatatire a imaginii de sine.
Problematizand continutul lectiei elevii au fost condusi sa dobandeasca prin rezolvarea
de probleme, noi cunostinte, prin practicarea activa a gandirii lor. Este strategia didactica prin
care se dezvolta gandirea si educa creativitatea elevilor. Situatia problema a fost create prin fisa
de lucru din etapa, obtinerea performantelor, cand fiecare elev a avut de rezolvat individual
exercitii avand la baza elemente de constructie a partii de vorbire invatate.
Afirmaia potrivit creia curriculum-ul colar al disciplinei Limba i literatura romn
pentru ciclul primar creeaz, prin ansamblul obiectivelor de referin, o hart echilibrat a ceea
ce nseamn competen de comunicare la aceast vrst, accentund asupra elementelor de
interaciune n grup, de cooperare face parte din programa scolara de clasa a IV-a si reflecta
dezvoltarea competentelor de comunicare ce sunt prevazute in obiectivele de referinta.
Manualele alternative ofera elevilor o gama larga de situatii de comunicare prin care sa-si
dezvolte vocabularul si capacitatea de exprimare orala si scrisa. Astfel la sfarsitul anului scolar
elevul are o serie de capacitati, deprinderi si aptitudini cu privire la comunicare. Consider
programa scolara pentru clasa a IV-a adecvata varstei si nevoilor elevilor.
SUBIECTUL II
Urmtoarea secven face parte din programa colar de Limba i literatura romn, clasa a IIa, aprobat prin OMEC nr. 4686/5.08.2003:
Obiective de referin
Coninuturile nvrii
1.2. s disting sensul cuvintelor ntr-un enun;
3.2. s desprind informaii eseniale dintr-un
text citit;
4.2. s redacteze texte scurte pe baza unui ir
de ntrebri;

- Cuvintele cu sens asemntor/ Cuvintele cu


sens opus;
- Textul narativ - trsturi fizice, trsturi
morale.
- Scrierea imaginativ. Alctuirea unor scurte
texte ( 3-7 enunuri) pe baza unui ir de
ntrebri.

Demonstrai realizarea obiectivelor de referin din secvena dat, avnd n vedere urmtoarele:
- proiectarea a trei itemi de evaluare de tipuri diferite, cte unul pentru fiecare obiectiv dat;
- elaborarea unui set de calificative, cu detalierea prin descriptori de performan, pentru fiecare
dintre itemii proiectai.
Pentru rezolvarea cerintelor propuse am ales urmatoarele tipuri de itemi: item obiectiv de
tip multiplu, itemi semiobiectivi de tip lacunar, itemi subiectivi de tip eseu nestructurat.
Itemi obiectivi de tip multiplu:
O1.2. Sa distinga sensul cuvintelor.
1. Alege varianta corecta:
a. Identifica sinonimele pentru cuvintele:
Subtire=gros, slab, usor
Rece= frig, cald, umed
Tacut= vorbaret, comunicativ, linistit
b. Identifica antominele pentru cuvintele:
Bucurie= tristete, multumire, placer
A vorbi= a spune, a tace, a striga
Uscate= sec, aspru, umed
Itemi semiobiectivi de tip lacunar:
O3.2. Sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit.
2. Scrie, in locul punctelor, cuvinte pentru a descoperi proverbele:
Buturuga . . . rastoarna carul mare.
Adevarul si . . . sunt dusmani neinduplecati.
Omul fara prieteni e ca stanga fara . . . .
Itemi subiectivi de tip eseu nestructurat.
O4.2. Sa redacteze texte scurte pe baza unor intrebari.
3. Scrie intre 4-7 enunturi despre prietenia dintre Lizuca si Patrocle.
Unde se petrece actiunea?
De cine ii era frica fetitei?
Cum se simte Lizuca in prezenta lui Partocle?
Cum isi arata fetita multumirea fata de Patrocle?
Descriptori de performanta:
A. Foarte bine
1. Raspunde correct si complet, identifica sinonimele si antonimele.
2. Raspunde correct si complet, completeaza in locurile punctate cuvintele
corespunzatoare.

3. Raspunde correct si complet, realizeaza enunturile raspunzand correct si complet


la intrebari.
B. Bine
1. Raspunde partial si correct, identifica doar cate doua sinonime si antonime.
2. Raspunde partial si correct, completeaza doar doua locuri punctuate.
3. Raspunde partial si correct, alcatuieste enunturi, raspunzand partial si correct la
intrebari.
C. Suficient
1. Raspunde incorrect, identifica doar cate un sinonim si antonym.
2. Raspunde incorrect, completeaza doar un loc punctat.
3. Raspunde incorrect, alcatuieste enunturi, raspunzand partial si incorrect la
intrebari.
Evaluare finala:
- Rezolva correct si integral 3 itemi Fb
- Rezolva correct si integral 2 itemi, incorrect 1 item B
- Rezolva partial 2 itemi, incorrect 1 item S