Sunteți pe pagina 1din 16

Dreptul Mediului

08.10.2013
15.10.2013
av. Apati Alin Calin, consilier in Min. Justitiei
-prezenta 50% din nota de examen, prezenta curs+seminarii
-test sinteza: 2 sinteze mari
Dezvoltare durabila si protectia mediului
1. Notiuni introductive privind dezvoltarea durabila si protectia mediului
*Introducere in protectia mediului, notiuni corelative de ecosociologie, ecologie economica
*Aparitia si dezvoltarea dreptului mediului ca ramura de drept; principalele aspecte de
reglementare ale legislatiei in materie
2. Premisele juridice si economice ale dezvoltarii durabile.
*Conceptul de dezvoltare durabila, reglementarea sa legala si aspecte legate de sustinerea sub
aspect economic a dezvoltarii durabile in plan intern si international
*Armonizarea protectiei mediului cu dezvoltarea durabila.Aspecte interdiscilinare.
3. Principiile generale ale protectiei mediului si aplicarea lor pe plan intern si international
4. Raspunderea adusa pentru daunele aduse mediului inconjurator
*Definitie
*Raspunderea civila pentru dauna ecologica
*Notiune, aspecte practice, practica si jurispudenta in materie
*Raspunderea penala pentru dauna ecologica, notiuni, aspecte, jurisprudenta in materie.
5. Principalele aspecte pe plan intern si international privind protectia si conservarea mediului in
contextul asigurarii dezvoltarii durabile.
*Protectia si conservarea principalelor elemente de mediu
*Protectia si conservarea naturii si a biodiversitatii
*Protectia si combaterea poluariiin special a celei transfrontaliere
*Regimul deseurilor si a materialelor periculoase
6. Problematica referitoare la obligatiile de ordinjuridic si administrativ ale Romaniei ca stat
membru U.E. de protectie a mediului
*Elemente esentiale inclusiv dificultati intampinate in aplicarea legislatiei in materie
7. Autorizarea activitatiilor cu impact asupra mediului
*Aspecte teoretice si practice referitoare la studiul de impact si procedura de autorizare
*Rolul organelor administratiei publice la nivel central si local si al functionarilor publici in
procedura de autorizare

8. Acordul si autorizatia de mediu


*Notiunea de acord de mediu si de autorizatie de mediu ca acte administrative
-exemple si categorii
9. Dezbaterea celor mai bune practici ale statelor membre UE cat priveste rolul administratiei
publice in autorizarea si controlul activitatilor cu impact asupra mediului.
*Jurisprudenta
*Stduii de caz

BIBLIOGRAFIE:
"Dreptul mediului si dezvoltarii durabile", Simona Maya Teodoroiu, edit U.J., 2009
"Dreptul mediului", Mircea Dutu, edit. Ch Beck, 2007
"Raspunderea civil pt duna ecologica"' Simona Maya Teodoroiu, edit Lumina Lex, 2003,
Bucuresti
OUG 195/2005 privind Protectia mediului

16.10.2013
Dreptul mediului cuprinde ansamblul normelor juridice ce reglementeaza raporturile sociale
privind atitudinea oamenilor fata de mediu in principal relatiile legate de protectia, conservarea si
ameliorarea mediului in scopul realizarii dezvoltarii durabile

22.10.2013

Definitia, metoda de reglementare si obiectul Dreptului mediului


Dreptul mediului este o ramura de drept distincta in sistemul de drept romanesc formata din
totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre persoane stabilite in legatura cu
protectia si dezvoltarea mediului.
Din continutul art. 5 din OUG 196/2005 rezulta ca dreptul la un mediu sanatos este recunoscut
tuturor persoanelor fara a se face vreo distinctie dictata de principiul teritorialitatii legii.
Ca o consecinta a acestui fapt, titular al dreptului poate fi orice persoana care se gaseste pe
teritoriul Romaniei indiferent de rasa, nationalitatea sau cetatenia acesteia subliniindu-se
universalitatea sa ca drept uman fundamental.
In literatura juridica s-a exprimat ideea, opinia conform careia exista trei categorii de titulari ai
dreptului la un mediu sanatos: indivizii, specia umana in ansamblul sau si generatiile viitoare.
Trasaturile specifice ale Dreptului mediului
Trasaturile Dreptului mediului sunt reprezentate astfel:

-este o ramura de drept distincta in sistemul nostru de drept,


-ramura de drept formata din norme juridice specifice,
-nomele Dreptului mediului reglementeaza relatiile sociale formate in procesul de prevenire a
poluarii, in ameliorarea si dezvoltarea mediului, in sanctionarea faptelor poluante.
Obiectul Dreptului mediului
Reprezentat de relatiile sociale ce se nasc in legatura cu conservarea si dezvoltarea mediului
natural si artificial.
Relatiile sociale reglementate de Dreptul mediului sunt:
-relatiile sociale stabilite in scopul prevenirii poluarii mediului si producerii pagubelor ecologice;
-sunt cele formate in scopul evitarii producerii unor daune ecologice;
-sunt cele stabilite in scopul imbunatatirii conditiilor de mediu;
-relatiile sociale privitoare la structura organizatorica a protectiei mediului.
Metoda de reglementare in Dreptul mediului reprezinta pozitia sau atitudinea pe care statul o alege
pentru reglementarea relatiilor sociale de mediu.
Relatiile sociale privind protectia si dezvoltarea mediului sunt reglementate prin norme
imperative, obligatorii de la care nu se poate deroga.
Statul intervine in mod autoritar si direct in reglementarea juridica a raporturilor sociale de mediu
datorita faptului ca protectia si dezvoltarea mediului reprezinta o problema de interes national.

Principiile Dreptului mediului


Reprezinta idei calauzitoare ce exprima adevarul fata de care activitatea legislativa si desfasurarea
activitatiilor de protectie si dezvoltare a mediului.
Principiile cuprind reguli ce exprima esenta politicii de mediu a statului si pot fi deduse fie pe cale
de interpretare a reglementarilor legale, formate in doctrina, fie pot fi formate direct in norme
juridice.
Principiul prevenirii poluarii
=> presupune atat activitati de prevenire a producerii poluarii sau degradarii mediului cat si
activitati de limitare sau eliminare a efectelor daunatoare ale poluarii;
Principiul precautiei in luarea deciziilor
=> precautia ca masura de prudenta trebuie sa caracterizeze luarea oricarei decizii in domeniul
protectiei mediului in scopul excluderii oricaror riscuri de poluare;
Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor
=> presupune protectia ecosistemelor, conservarea biodiversitatii precum si utilizarea si
gospodarirea durabila a resurselor naturale ale mediului;

Principiul poluatorul plateste


=> exprima ideea ca cel ce polueaza va suporta rigorile legii indiferent daca este culpabil sau nu;
Principiul cooperarii
=> administreaza factorii de mediu pornind de la premisa dupa care lupta impotriva poluarii este
eficienta numai daca intre state, agenti economici, organele nestatale si cetateni exista o cooperare
in acest sens.
Luand in considerare realitatea ca poluarea nu are frontiere se impune cu necesitate si cooperarea
internationala intre state si intre diferitele organizatii si organisme internationale in scopul
prevenirii si inlaturarii efectelor poluarii;
Principiul prioritatii, sanatatii si vietii oamenilor
=> se exprima ideea dupa care omul este cel mai important element al mediului, el ocupand o
pozitie centrala in mediul natural ceea ce impune protectia vietii si sanatatii sale prin toate
mijloacele;
Principiul dezvoltarii durabile
=> semnifica obligatia generala de a conserva si proteja mediul ca si patrimoniu comun al
umanitatii in scopul mentinerii sale, cel putin in starea in care a fost mostenit si a transmiterii sale
generatiilor urmatoare;
Principiul dezvoltarii armonioase a activitatiilor economico-sociale si de protectie a mediului
=> exprima cerinta integrarii activitatii de protectie a mediului in complexul activitatiilor
economico-sociale, a realizarii unei armonii intre aceste activitati in scopul satisfacerii intereselor
globale.

Institutiile Dreptului mediului


Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
Infiintata prin HG 1625/2003 , este institutie publica cu personalitate juridica finantata de la
bugetul de stat, are calitatea de organ de specialitate al Administratiei Publice Centrale in
subordinea Ministerului Mediului.
Dintre atributiile Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului cele mai importante ar fi:
-autorizeaza activitatiile cu impact asupra mediului;
-constata neconformitatiile cu actele de autorizare;
-asigura suportul tehnic pentru elaborarea strategiilor si politicilor in domeniul protectiei mediului;
-coordoneaza realizarea planurilor de actiune sectoriale si a planului de actiune pentru protectia
mediului;
-monitorizeaza stadiul indeplinirii angajamentelor in domeniul protectiei mediului asumate de
procedul de aderare la UE.

Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii


Infiintata prin HG 983/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului.
Ulterior Administratia a fost organizata prin HG 264/1991 ca institutie publica cu personalitate
juridica finantata de la Bugetul Administratiei de Stat
Obiective in activitate:
-redresarea ecologica a Deltei Dunarii si conservarea biodiversitatii;
-cunoasterea capacitatii productive si dimensionare exploatarii resurselor din Delta Dunarii in
limitele ecologice admisibile
-coordonarea lucrarilor hidrotehnice atat pentru asigurarea unei mai bune circulatii a apei pe
canale, ghioluri si lacuri cat si pentru impiedicarea fenomenelor de eroziune a platformei marine;
-cercetarea fenomenelor deltaice;
-stabilirea locurilor de vanatoare si pescuit;
-stabilirea criteriilor de dezvoltare a asezarilor umane si a turismului.
Garda de Mediu
Infiintata prin HG 1167/2001 , prin HG 38/2005 a primit titulatura de Garda Nationala de Mediu
si a trecut direct in subordinea Ministrului Mediului
Atributiile Garzii Nationale de Mediu:
-controlul operativ inopinat al instalatiilor cu impact major asupra mediului;
-participarea la interventiile pentru eliminarea si diminuarea efectelor poluarii asupra factorilor de
mediu;
-controleaza si constata incalcarile legislatiei in materie;
-colaboreaza cu unitatiile de politie sau jandarmerie la constatarea faptelor care constituie
infractiuni in vederea sesizarii organelor de cercetare penala.
Administratia Fondului de Mediu
Infiintata prin Legea 73/2000 este o institutie de utilitate publica cu personalitate juridica sub
autoritatea Ministerului Mediului ce are ca obiect de activitate gestionarea fondului de mediu.

29.10.2013
NOTIUNEA DE DEZVOLTARE DURABILA
Conceptul de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare
socio-economica al caror fundament il reprezinta, in primul rand, asigurarea unui echilibru intre
aceste sisteme socio-economice si elementele capitalului natural.
Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cea data de Comisia Mondiala pentru
Mediu si Dezvoltare in Raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut si sub numele de "Raportul
Brundtland": ,,Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor
prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi"
Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv al UE incepand cu anul 1997, cand a fost inclus in

Tratatul de la Maastricht iar in 2001 la summit-ul de la Goethebold a fost adoptata "Strategia de


dezvoltare durabila a UE", careia i-a fost adaugata o dimensiune externa la Barcelona in anul
2002. In anul 2005 Comisia a demarat un proces de revizuire a "Strategiei de dezvoltare durabila",
proces care a cuprins mai multe etape:
-Februarie 2005: Comisia a publicat o evaluare initiala si critica la adresa progresului inregistrat in
anul 2001 si a evidentiat o serie de viitoare directii de urmat.Au fost evidentiate mai multe directii
de dezvoltare non-durabila care au avut efecte negative:
*schimbarea climatica;
*amenintari la adresa sanatatii publice;
*cresterea saraciei si a excluziunii sociale;
*epuizarea resurselor naturale;
*afectrea biodiversitatii.
-Iunie 2005: Sefii de stat si de guverne din UE au adoptat o declaratie privind liniile directoare ale
dezvoltarii durabile care sustinea ca agenda reinnoita de la Lisabona este o componenta esentiala a
obiectivului atotcuprinzator al dezvoltarii durabile.
-13 Decembrie 2005: Dupa consultarea cu mai multe institutii si persoane implicate Comisia a
prezentat o propunere de revizuire.Se punea accept pe sase(6) prioritati:
*schimbre climatica;
*sanatate;
*excluziune sociala;
*transport;
*resurse naturale
*saracie;
Erau identificate caile care trebuie urmate pentru a solutiona aceste probleme.
-Iunie 2006: A fost adoptata "Strategia de dezvoltare durabila pentru o Uniune europeana extinsa",
bazata pe strategia de la Goethebold si rezultat al procesului inceput in anul 2004.
In acest context se remarca faptul ca Romania a adoptat rapid dupa anul 1989 conceptul de
dezvoltare durabila si formal acesta apare in documente precum:
*Legea protectie mediului nr. 137/1995
*Legea 26/1996(Codul silvic)
*Legea 107/1996 privind gestiunea si protecttia apelor
*OG 625/2000 privind regimul ariilor naturale protejate
*OG 243/2000 privind protectia atmosferei
*OG 78/2000 privind regimul deseurilor
Toate aceste reglementari consacra conceptia europeana conform careia: mediul constituie "un
obiectiv de interes public major" si face parte din Strategia generala de dezvoltare durabila.
Diferite versiuni ale strategiei nationale de dezvoltare au avut ca suport conceptual dezvoltarea
durabila, exemplu:
#Strategia nationala pentru dezvoltare economica a Romaniei, elborata de Guvernul Romaniei in
anul 2000 si aprobata prin HG 58/2000.

#Strategia de dezvoltare nationala pe termen mediu, aprobata prin HG 226/2000.


OUG 195/2005 cu modificarile ulterioare, care reglementeaza protectia mediului in scopul
declarat al dezvoltarii durabile, in art. 3 Principiile si elementele strategiei.
Pentru atingerea unor parametrii sociali, economici si ecologici dimensiuni care constitie de fapt
elementele de baza ale strategiei nationale pentru dezvoltare durabila, au avut in vedere in
Romania si aspectele institutionale menite sa puna in aplicare aceste obiective. Astfel a fost
constituit prin lege (HG 732/2003) Consiliul National pentru Mediu si Dezvoltare Durabila,
organism autonom de interes public, avand ca scop si functie principala de a oferi un cadru
institutional, organizat de consultare si de dialog intre reprezentantii autoritatiilor publice si cei ai
societatii civile asupra problemelor fundamentale ce privesc politicile, programele si planurile de
actiuni actuale si de perspectiva in sectoarele economice si sociale luand in considerare protectia
mediului.
Principiile fundamentale ale armonizarii protectiei mediului si dezvoltarii durabile
1. Principiul Declaratiei de la Rio preia sub alta formulare dreptul omului la mediu proclamat la
Stockholm, 16 iunie 1972: "Omul este in centrul preocuparilor privitoare la dezvoltarea durabila
avand dreptul la viata sanatoasa si productiva in armonia cu natura"
2. Un al doilea principiu are in vedere necesitatea de concertare a dezvoltarii si protectiei mediului
( Principiul 4 al Declaratiei de la Rio si art. 130 al Tratatului Uniunii Europene, Maastricht
1992).Remarcam cel putin 4 consecinte:
-integrarea sistematica a mediului in toate politicile sectoriale;
-eliminarea saraciei(Principiul 5 al Declarattiei de la Rio);
-necesitatea eliminarii sau a reducerii modurilor de productie si de consum neviabile( Principiile 7,
8 eclaratia de la Rio)
-necesitatea asocierii la politicile viitoare a unor noi factori ai dezvoltarii durabile:
*grupuri sociale
*femei
*tineri
*colectivitati locale etc
(Principiile 20 si 22 declaratia de la Rio)
3. Un al treilea principiu este Principiul poluatorul plateste care presupune obligtia juridica
internationala si nationala cu mecanismele
aferente angajarii responsabilitatii
poluatorului(Principiul 13 Declaratia de la Rio), Conventia Consiliului European, Lugano 1993.
4. Principiul bunei conduite ecologice ete un al patrulea principiu.El se aplica problemelor
transfrontiere si comertului international ( Principiul 12 si 14 Declaratia de la Rio).
5. Principiul prevenirii reprezinta evitarea oricaror atingeri si prejudicii aduse mediului avandu-se
in vedere caracterul ireversibil al acestora ( Principiile 11 si 17 de la RIO)
6. Principiul se axeaza pe ideea ca mediul si dezvoltarea durabila sunt indisolubil legate de

solidaritate si de democratia participativa.


7. Principiul pune in discutie tehnica si stiinta si admite incertitudinea sau ignoranta ca elemente
ale stadiului de dezvoltare a stiintei ( Principiul precautiei consacrat in Principiul 15 Declaratia de
la Rio).

In versiunea consolidata a Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, Titlul XX , intitulat


Mediul, publicta in Jurnalul Oficial al UE nr. 83 din 30.03.2013, art. 191 stabileste ca politica
Uniunii in domeniul mediului contribuie la urmatoarele obiective:
-conservarea, protectia si imbunatatirea protectiei mediului;
-ocrotirea sanatatii persoanelor;
-utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale;
-promovarea pe plan international a unor masuri destinate sa contracareze problemele de mediu la
scara regionala si mondiala si in special lupta impotriva schimbarilor climatice.
In elaborarea politicii sale in domeniul mediului Uniunea tine seama de:
-datele stiintifice si tehnice disponibile
-conditiile de mediu din diferitele regiuni ale Uniunii
-avantajele si costurile care pot rezulta din actiune sau inactiune
-Dezvoltarea economica si sociala a Uniunii in ansamblul sau si de dezvoltare echilibrata a
regiunilor sale.
Elementela actiunii dezvoltarii durabile a Uniunii Europene:
-integrarea considerentelor de mediu in celelalte politici
-parteneriat intre Uniunea Europeana , statele membre, lumea afacerilor si responsabilitati
impartite.
-largirea evantaiului de instrumente ale politicii de mediu:*impozite, subventii, acorduri ferme;
-schimbarea schemelor de consum si productie
-punerea in opera si aplicarea legislatiei europene de catre statele membre, intreprinderi, etc.
-cooperarea internationala in cadrul "Agendei 21" a ONU si celui de-al cincilea program de
actiune in domeniu mediului.Uniunea Europeana coopereaza cu alte tari prin intermediul
organismelor ONU si cu alte organisme internationale pentru a promova solutii mondiale la
problemele ecologice globale: schimbarile climatice, sarcirea stratului de ozon, padurile tropicale,
biodiversitatea

12.11.2013
DAUNA ECOLOGICA
Este considerata a fi acea vatamare care aduce atinge tuturor factorilor de mediu sub o forma sau
alta cu efecte ireversibile si cu consecinte greu de stabilit .

Determinarea certa a prejudiciului poate avea in vedere:


-realitatea si actualitatea lui, care consista in distrugerea unei specii rare a faunei sau a florei,
poluarea masiva, cronica sau accidentala a marilor, a lacurilor, cursurilor de apa,contribuind la
distrugerea constanta a pestilor, pasarilor s.a.m.d.;
-constatarea realitatii prejudiciului poate pune si poblema unui prejudiciu viitor sau prin pierderea
sursei(lipsei de castig). Determinarea unui prejudiciu viitor in acest domeniu poate avea ca
obstacol nivelul cunostintelor stiintifice actuale, care pot fi lacunare sau insuficiente, ori
posibilitatea unor circumstante viitoare aleatorii.
Caractere generale ale daunelor ecologice:
-dauna este intotdeauna certa;
-dauna este directa;
-dauna ste personala;
-dauna rezulta din lezarea unui drept sau interes legitim.
Clasificarea daunelor:
Patrimoniale => pot reprezenta o dauna directa sau un beneficiu nerealizat;
Nepatrimoniale(morale) =>
Corporale =>

Raspunderea pentru dauna ecologica poate fi:


a) Civila
b) Contraventionala
c) Penala
Raspunderea civila ( pt examen)
->intervine atunci cand prin fapta ilicita savarsita se cauzeaza un prejudiciu patrimonial, ce trebuie
reparat. Problema raspunderii reparatorii pt daunele ecologice produse se solutioneaza conform
Principiului Poluatorul plateste.
Raspunderea civila, in Dreptul mediului, intervine in situatia in care se intrunesc urmatoarele
conditii cumulative:
1.sa existe savarsirea unei fapte ilicite;
2.sa fie cauzat un prejudiciu/dauna ecologic/a;
3.existenta unui raport de cauzalitate;
4.capacitatea delictuala a autorului in momentul savarsirii faptei ilicite;
5.culpa autorului faptei ilicite nu este necesara fi dovedita dat fiind caracterul obiectiv al
raspunderii civile de mediu.
Victima prejudiciului ecologic se apreciaza ca este intotdeauna MEDIUL. Prejudiciile ecologice
pot fi cauzate factorilor naturali sau artificiali si in functie de gravitatea lor se grupeaza in
deteriorari ale mediului si dezastre ecologice.

! art. 1349 , 1351, 1357, 1359, 1371, 1372, 1373, 1381, 1382, 1383, 1384, c.civ, de retinut
raspunderea civila.

*hanganu bianca*
Raspunderea contraventoinala in Dreptul mediului
-> forma de raspundere civila cel mai frecvent intalnita in situatia nerespectarii regulilor privitoare
la protectia factorilor naturali de mediu.
ex:
*neasigurarea de catre autoritatiile administrative publice locale a informatiei agentilor economici,
a populatiei si a turistilor cu privire la existenta in zona de arii protejate si monumente ale naturii.
*neluarea masurilor de interdictie a accesului in zonele protejate a vehiculelor de catre
administratorii acestora.
*culegerea, detinerea, comercializarea de plante si animale declarate monumente ale naturii.
*desfasurarea in zonele protejate de activitati fara acord sau autorizatie de mediu
Sanctiunea ce se aplica pt astfel de fapte este amenda contraventionala al care cuantum se
actualizeaza prin hotarari de guvern.
Contraventia ecologica => fapta savarsita cu vinovatie de un pericol social mai redus decat
infractiunea prin care se aduce atingere factrilor de mediu.
Cuprinde:
-obiectul
-subiectul
-fapta ilicita (consta in a face ceva ce nu este permis, a actiona intr-un mod prohibit de nrmele
juridice imperative din legislatia mediului)
-vinovatia (care poate fi cu intentie sau din culpa)
Amenda contraventionala este sanctiunea cel mai frecvent utilizata pt. incalcarea normelor de
drept al mediului prin fapte contraventionale.
(OG 2 -contraventii, profesia sau nu e identifica imobilul pt amenzile noastre)
Ca sanctiuni contraventionale complementare avem:
-confiscarea sau sechestrarea unor bunuri ce au legatura cu fapta contraventionala si care trec in
proprietatea statului fara plata umand a fi valorificate, conservate sau distruse.
-anularea sau suspendarea autorizatiei obtinuta pe baza unor date sau informatii false
-refuzul de acordare de aprobari sau licenta de import pe timp de 2-10 ani pt. produse, substante
sau deseuri toxice daca nu se confomeaza dispozitiilor cerute in acest sens.
-suspendarea sau incetarea unor activitati pe diferite perioade.
Impotriva procesului verbal de constatare si aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen
de 30 de zile de la data comunicarii actului care e depune la organul dinn care face parte agentul

constatator urmand a se inainta judecatoriei pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia.
Tema seminar
-raspunderea contraventionala in dreptul mediului

3.12.2013
Art. 98 alin. 4 pct. 3 din OUG 195/2005
Continut juridic:
Constituie infractiune refuzul interventiei in cazul poluarii accidentale a apelor si a zonelor de
coasta. Fapta este mai grava daca este savarsita in conditiile in care au fost puse in pericol
sanatatea sau integritatea corporala a unui numar mare de persoane sau a avut vreuna din urmarile
prevazute de art. 182 c.pen.

Obiectul juridic:
Are in vedere relatii sociale formate in legatura cu protejarea mediului impotriva faptelor care ar
putea cauza amplificarea efectelor unor accidente de poluare prin refuzul de interventie.
Obiectul material:
Nu are obiect material in genere
Subiect activ:
Trebuie sa fie o persoana care indeplineste conditiile generale ale responsabilitatii penale si
careare obligatia de a interveni in cazul unor accidente de poluare.
Subiectul pasiv:
Este statul ca titular a valorii sociale ocrotite, in principal; in aceeasi postura se pot afla persoanele
carora le-a fost afectat patrimoniul sau carora le-a fost pusa in pericol viata, sanatatea, integritatea
corporala.
Elementul material consta in refuzul de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si
zonelor de coasta.
Fapta este o incalcare a dispozitiei art. 58 lit. c din OUG 195/2005 care stabileste ca persoanele
fizice si juridice au obligatia sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare
sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura stocate pe navele maritime si
fluviale si de a constitui echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de
coasta.
Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pt. valoarea sociala protejata prin norma
de incriminare.

Sub aspect subiectiv infractiunea este una intentionata deoarece substantivul provenit din verb
care indica elementul material al faptei se refera la un comportament comisiv.
Infractiunea este succeptibila? de toate formele imperfecte ale infractiunii.
Art. 98 alin. 6 din OUG 195/2005 stabileste ca tentativa la aceasta infractiune se pedepseste. ???
Sanctiuni:
Se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani iar in modalitatiile agravante cu inchisoare de la 3 la
10 ani si interzicerea unor drepturi si cu inchisoare de la 7-20 ani cu interzicerea unor drepturi.
Art. 98 alin. 2 pct 6 din OUG 195/2005: Constituie infractiune nerespectarea dispozitiei de
supendare a autorizatiei sau acordului de mediu.

Obiectul juridic specific este reprezentat de relatiile sociale referitoare la respectarea obligatiei de
a desfasura activitati care ar putea avea impact asupra mediului numai pe baza de acord sau
autorizatie de mediu.
Subiectul activ al infractiunii este unul calificat, acesta putand fi dar persoana fizica ce desfasoara
activitati in domenii ce presupun un impact asupra mediului si care necesita eliberarea unui acord
de mediu sa autorizatie de mediu
De cele mai multe ori subiectul activ va fi proprietarul sau administratorul unei persoane juridice
care va raspunde pt dispozitiile pe care le-au dat in cadrul acestora.
Conform prevederilor c.pen art. 19 indice 1, subiectul activ al unei infractiuni de mediu poate fi si
persoana juridica.
Subiectul asiv
Este statul ca titular al obligatiei constitutionale de refacere si ocrotire a mediului si de mentinere a
echilibrului ecologic; in aceeasi postura se pot afla persoanele carora le-a fost afectat patrimoniul
sau carora le-a fost pusa in pericol viata, sanatatea, integritatea corporala.
Sub aspectul elementului material al laturii obiectiveacesta consta in incalcarea obligatiei de oprire
a activitatii pe perioada cat acordul sau autorizatia sunt suspendate. Activitatiile in domeniile
indicate ca lege,ca avand acord sau ca autorizatie de mediu nu se pot derula fara existenta
acestora.
Rezultatul socialmente periculos al infractiunii, consta in crearea unei stari de pericol pt mediul
dar si pt viata sau sanatatea umana, animala sau vegetala, pericol ce are ca sursa d e provenienta
desfasurarea unei activitati in intervalu de timp in care acordul sau autorizatia sunt suspendate.
Sub aspectul laturii subiective tinand cont de prevederile art. 19, alin. 1 c.pen. se va putea afirma
ca fapta este una intentionata intrucat norma de incriminare nu precizeaza expres cafapta poate fi
savarsita din culpa.

Sanctiune
- de la 6 luni-3 ani, sau amenda penala.

10.12.2013

Actele juridice in Dreptul mediului


Faptele juridice
Sunt evenimentele sau actiunile omenesti care produc efecte juridice. Efectele juridice constau in
crearea, modificarea sau desfiintarea raporturilor juridice.
Faptele juridice se divid in:
-evenimente cu semnificatie juridica adica acele fapte care se produc independent de vointa
omului si care produc efecte juridice ( ex: moartea, nasterea)
-actiuni sau inactiuni cu semnificatie juridica care la randul lor pot fi:
*involuntare sau savarsite fara intentia de a produce efecte juridice;
*voluntare sau savarsite cu intentia de a produce efecte juridice care la randul lor poarta
denumirea de acte juridice.
Clasificarea actelor juridice privind mediul :
a)actele juridice unilaterale si actele juridice multilaterale
Actele juridice unilaterale sunt considerate in dreptul privat cele care exprima vointa unui singur
autor( oferta de a contracta, demisia, testamentul)
Actele juridice multilaterale exprima vointa a doua sau mai multe persoane (ex: contractele)
b) actele administratiei, pot fi:
-acte administrative
-acte de drept privat
Actele administrative sunt acte de drept public, intrucat administratia actioneaza in exercitarea
puterii publice si realizarea interesului public. Aceste acte fac obiectul cercetarii in Dreptul
mediului.
Actele de drept privat se incheie de orice administratie inclusiv de cele de mediu, pt rezolvarea

unor probleme proprii in calitate de persoana juridica (ex: contractul privind inchirierea unui
sediu, contractele privind furnizarile de utilitatii, angajarea personalului contractual).
Actele administrative se pot clasifica la randul lor in acte administrative unilaterale si contracte
administrative.
Actele administrative unilaterale se clasifica in:
-acte administrative decizionale
-acte administrative non-decizionale
Actul unilateral si decizia
Decizia este acel act administrativ unilateral care exprima o manifestare de vointa avand scopul de
a modifica ordinea juridica existenta.
Modificarea ordinii sau starii juridice existente are loc prin emiterea unor imperative noi, care se
adauga celor existente, ori prin suprimarea unora dintre acestea.
Fac exceptie de la aceasta definire doua categorii de acte administrative carora li se recunoaste
calitatea decizionala desi nu modifica in fond ordinea juridica. Este vorba despre deciziile de refuz
(de respingere) a unei cereri si deciziile confirmative (declarative), ele modifica ordinea juridica
numai in sens formal, prin aceea ca se adauga celor existente.
In mod expres, actele decizionale de refuz sunt recunoscute si de Legea contenciosului
administrativ din nr. 554/2004 care prevede urmatoarele:
"se asimileaza actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva cerere
referitoare la un drept sau la un interes legitim ori dupa caz, faptul de a nu raspunde solicitantului
in termen legal". Actele decizorii de refuz ( de respingere) pot fi, deci implicite, ca urmare a
nesolutionarii cererii in termen legal si explicite cand se exprima efectiv vointa autoritatii de a nu
rezolva cererea.
Deciziile confirmative / declarative sunt acele acte administrative care inregistreaza o stare de fapt
sau o stare de drept pt. a produce anumite efecte juridice.
Actele administrative unilaterale nedecizionale
Indeosebi in literatura de specialitate si in jurisprudenta tarilor occidentale se considera ca in
aceasta categorie se includ: circularele si directivele; ele mai poarta si denumirea de masuri de
ordine interioara.
Circularele sau "notele de serviciu" au de regula un caracter interpretativ si orientativ cu privire la
anumite modalitati de a proceda in Administratia Publica dar fara a fi obligatorii.
Actele administrative unilaterale decizionale in domeniul Dreptului mediului
Actele de reglementare

Potrivit legislatiei in domeniu, principalele acte administrative specifice protectiei mediului poarta
denumirea de acte de reglementare. Ele sunt in principiu acte administrative cu caracter
regulamentar sau normativ continand in deosebi norme juridice tehnic.

Avizele
Sunt de regula forme procedurale de consultare prealabila de catre autoritatea decidenta, a unei
alte autoritati sau a unui compartiment din structura proprie.
Ca urmare, avizele sunt opinii solicitate de decident cu privire la obiectul deciziei ce urmeaza a fi
luata. De aceea, de regula, avizele nu au forta juridica a unui act administrativ decat in mod
exceptional atunc cand produc ele insele efecte juridice.
In cazul general insa, avizele raman operatiuni tehnice de administratie in cadrul procedurii de
elaborare a actelor administrative.
Sub aspect teoretic avizele pot fi:
-facultative si necesare
Avizul necesar:
Imbraca doua forme:
*avizul consultativ
*avizul conform
Avizul consultativ este acel aviz care trebuie solicitat dar nu si respectat.
Avizul conform este cel care trebuie cerut dar si respectat.
In Dreptul mediului, ca un reflex al importantei monitorizarii acivitatiilor ce pot afecta mediul,
avizele sunt definite ca acte administrative, deci sunt ele insele decizii administrative care se
includ in procedura elaborarii altor acte decizionale de natura legislativa, administrativa sau
contractuala. Astfel, avizele de mediu pe care le emite autoritatea competenta de mediu privesc:
-planurile si programele prevazute de lege ce se supun adoptarii Parlamentului sau altor autoritati
publice sub aceasta conditie a avizarii;
-omologarea produselor de protectie a plantelor si autorizarea ingrasamintelor chimice;
-vanzarea pachetului majoritar de actiuni, vanzarea de active, fuziunea, divizarea, dizolvarea
urmata de lichidare, concesionarea si altele asemenea care privesc titularii planurilor, proiectelor,
activitatilor.
Un aviz de mediu cu totul distinct este denumit Avizul "Natura 2000" care este pretins de lege in
situatiile cand planul sau proiectul poate avea impact asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar.
"Natura 2000" este reteaua ecologica europeana intemeiata pe directivele Comisiei Europene
cunoscute si sub denumirile "pasari"( Directiva 79/409 din 2 Aprilie 1979), "habitate" (Directiva
92/43) transpuse in legislatia noastra orin OUG 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate.

Autorizatiile
Sunt acte administrative decizionale, in acest sens, principalele tipuri de autorizatii prevazute in
legislatia de mediu sunt:
-autorizatia de mediu care priveste o activitate existenta sau o activitate noua, avand un impact
semnificativ asupra mediului
-autorizatia integrata de mediu care priveste exploatarea in totalitate sau in parte a unei instalatii pt
a garanta ca functionarea acesteia corespunde prevederilor privind prevenirea si controlul integrat
al poluarii;
-autorizatia privind activitati cu organisme modificate genetic, care priveste exclusiv acest
domeniu fiind o forma specifica de autorizare.
Acordurile
Este un act administrativ prin care se exprima consimtamantul unei autoritati administrative, in
speta Autoritatea de Protectia a Mediului, pentru emiterea unui act administrativ de catre o alta
autoritate publica.
Sub aspectul raportului juridic, dintre aceste autoritati trebuie mentionat ca acordul are efect
juridic, coautoratul celor doua autoritati la actul administrativ final.
Legislatia specifica reglementeaza doua forme ale acordului:
-o forma generica denumita acord de mediu care se impune in toate cazurile de realizare a unui
proiect si stabileste conditiile si masurile pt protectia mediului;
-o forma specifica denumita acord de import pt organisme modificate genetic, aplicabil numai
acestor activitati de import.