Slide 1

Conceptul de comunicare intercultural.

Ca domeniu distinct al tiinelor comunicrii i cercetare sistematic aplicat, comunicarea
intercultural are o istorie relativ recent, ncepnd cu cea de a doua jumtate a secolului
XX, cnd n SUA au fost iniiate studii i aplicaii privitoare la contactele dintre americani
i indivizi sau grupuri aparinnd unor culturi diferite de cea american.
Slide 2
Comunicarea intercultural nseamn interaciunea direct ntre oameni de diferite culturi.
Comunicarea intercultural implic mult mai mult dect nelegerea normelor unui grup,
ea presupune acceptarea i tolerarea diferenelor.
Slide 3
Micheline Ray spune urmatoarele
Cine spune intercultural, spune n mod necesar, plecnd de la sensul plenar al prefixului
inter-, interaciune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectiv.
Slide 4
Comunicarea intercultural a luat natere datorit interferenei mai multor noiuni
comune, cum ar fi comunicarea cross cultural, comunicarea internaional sau global,
relaiile interculturale. Toate aceste noiuni au fost subsumate unui concept mai larg, acela
de Comunicare intercultural.
Slide 5
Totusi pentru a intelege mai bine conceptul de comunicare internationala trebuie sa
cunoastem si Conceptul de cultur
Ca situaie aparte a comunicrii interpersonale, cea intercultural aduce cu sine
elementele a ceea ce, ntr-o accepie larg i din perspectiv antropologic, se denumete
drept cultur. Exist numeroase definiii ale conceptului de cultur, mai succinte sau mai
detaliate i care, deseori, se completeaz reciproc.
Slide 6
As vrea sa va fac cunostinta cu citeva din ele. Deci
Michael Howard definete cultura ca fiind modul obinuit n care grupurile umane nva
s-i organizeze comportamentul i gndirea n relaie cu mediul lor nconjurtor.
Slide 7
William Haviland Identific cultura ca o serie de reguli sau standarde mprtite de
membrii unei societi i care acioneaz asupra acestora, d natere la comportamente
ce sunt considerate potrivite sau acceptabile.
Slide 8
O alt definiie a conceptului de cultur este Depozit al cunoaterii, experienei,
credinelor, valorilor, atitudinilor, nelesurilor, ierarhiilor sociale, religiei, noiunilor de
timp, roluri, relaii spaiale, concepii despre univers i obiecte materiale, dobndite de un
grup de oameni de-a lungul generaiilor, prin experien individual i de grup.

Slide 9
Analiznd conceptul de cultur n relaie cu cel de comunicare intercultural Edward Hall
distinge trei niveluri ale unei culture
Primul nivel, pe care l numete contient i tehnic, este cel n care limbajul verbal i
simbolurile, cu o semnificaie precis, au un rol important n comunicare.
Al doilea nivel este unul ascuns, rezervat unui numr restrns de indivizi, din care cei
strini de acea cultur sunt exclui.
Al treilea nivel, incontient i implicit, este cel al culturii primare, stratul cel mai profund
i peren al acesteia: nivelul culturii primare este compus din datele fundamentale care
structureaz modul nostru de gndire...
Slide 10
Conceptele de comunicare i cultur sunt inseparabile.
Edward Hali sustine ca exista o corelare si o dependenta reciproca ntre cultura si
comunicare. Pe lnga aceasta mai introduce si ideea de efect al contextului cultural
asupra atitudinilor si comportamentelor de comunicare, realiznd o clasificare a culturilor
n functie de gradul de influenta a acestui context: aceasta fiind urmatoarea...
Slide 11
1. Comunicarea n tarile cu context cultural puternic este n principal orala, se bazeaza pe
cunoastere personala, ncredere, credibilitate, etica celui care comunica. Pe imaginea
psiho-sociala a individului n general. Negociatorii, managerii, oamenii de afaceri din
aceste tari vor dori sa cunoasca modul de gndire al partenerilor de discutii si organizatia
din care fac parte acestia. Timpul necesar ncheierii unui acord este foarte lung si
rabdarea este una din atitudinile de baza ale managementului n procesul de comunicare.
Promisiunile facute se respecta nu att de frica legii, ct pentru pastrarea bunei reputatii
personale, a familiei si a firmei.
2. Comunicarea n tarile cu o influenta redusa a contextului cultural prezinta caracteristici
opuse. Accentul se pune pe comunicarea n scris, pe documentatia scrisa, pe discutarea
amanuntita nca de la nceput a tuturor aspectelor. Conteaza doar ceea ce se poate dovedi
prin scris si prin lege. Falimentul sau insuccesul nu sunt o rusine sau o ntmplare si se
acorda mai multe sanse firmelor care ncearca si nu reusesc.
Slide 12
Orice cultur are anumite caracteristici :
Cultura
Cultura
Cultura
Cultura
Cultura

nu este nnscut, ci nvat;

e transmis din generaie n generaie;
se bazeaz pe simboluri;
e supus schimbrii;
e etnocentric.

Slide 13
Termenul de comunicare internaional

se refer la studiul fluxului de comunicare media ntre ri. O alt accepiune a termenului
vizeaz studiul comparativ al sistemelor comunicaionale n mas i studiul comunicrii
ntre guverne naionale. Comunicarea internaional se ocup de putere, politic, procesul
influenei asupra altor naiuni-state.
Slide 14
Comunicarea intercultural i cea internaional.
sunt zone diferite de cercetare; prima ncearc s se axeze pe individ, ca unitate de
msur, pe cnd cea de-a doua ncearc s lucreze la nivel macro, unitile sale de analiz
fiind naiunea, sistemele globale, grupurile, micrile, dar elementul comun este
preocuparea fa de diferene.

Slide 15

Slide 16 evolutia culturala

SLIDE 17 limba

Slide 18 religia

Slide 19 TIMPUL

Pentru a masura aceste diferente culturale n relatie cu timpul, Trompenaars a cerut

subiectilor interogati sa traseze trei cercuri, care sa reprezinte trecutul, prezentul si
viitorul. El a descoperit ca:

n anumite culturi, cum ar fi Rusia, raspunsul tipic a constatat n trasarea celor trei
cercuri separat; indicnd ca nu exista nici o legatura ntre trecut, prezent si viitor, desi
viitorul este considerat ca fiind mai important dect prezentul si trecutul (dupa cum se
indica din marimea cercului).

Belgienii vad doar o mica suprapunere ntre prezent si trecut. n acest sens ei se
aseamana cu britanicii, care prezinta o puternica legatura cu trecutul, dar nu acorda o
mare importanta acestui lucru.

Francezii sunt si ei diferiti. Pentru acestia toate cele trei zone se suprapun
considerabil.

Germanii considera ca prezentul si viitorul sunt foarte strns legate.

SLIDE 20
Comportamentul uman

) Geert Hofstede
ntr-un studiu de referinta referitor la culturile nationale, Geert Hofstede (un alt specialist
olandez ce lucreaza n domeniul managementului si organizatiilor internationale) a
anchetat 116.000 angajati ai companiei IBM din peste cinzeci de tari diferite, pe parcursul
perioadei 1967-1973. Rezultatele obtinute de Hofstede aratau ca:
1)
Oamenii din diverse tari au puncte de vedere diferite referitor la definitia unui
comportament corect, rezonabil si adecvat;
2)

Aceste diferente pot fi explicate ntr-o masura mai larga prin urmatorii factori cheie:

1. Distanta fata de putere. Aceasta indica masura n care o societate accepta si asteapta
ca puterea n cadrul institutiilor si organizatiilor sa fie distribuita inegal. Mai specific,
distanta puterii este asociata cu gradul de centralizare a autoritatii si cu ntinderea
conducerii autocrate.

Culturile cu o "distanta fata de putere puternica" se caracterizeaza prin sefii care au

mai multa putere dect subordonatii lor, detinatori de putere care au dreptul la privilegii si
subordonati care considera ca sefii lor sunt un alt tip de oameni. Exemple de astfel de
culturi includ Portugalia, Grecia, Franta si Belgia.

Culturile cu o "distanta fata de putere redusa" se caracterizeaza prin angajati care

se astepta ca superiorii lor sa fie accesibili si care deseori trec peste sef n ideea de a-si
rezolva problemele. Astfel de exemple sunt: Danemarca, Norvegia si Marea Britanie.
2. Masculinitatea. Reflecta masura n care valorile dominante n societate sunt alcatuite
din "barbati" - valori cum ar fi afirmarea, achizitia de bani si bunuri, precum si nepasarea
fata de ceilalti. Societatile masculine, de asemenea, definesc rolul genului mult mai rigid
dect societatile "feminine".
Descoperirile lui Hofstede sugereaza ca tarile scandinave sunt cele mai feminine tari,
Statele Unite sunt moderat masculine, iar Japonia si Austria sunt puternic masculine.
3. Individualismul. Este opusul colectivismului si descrie masura n care persoanele sunt
integrate n grupuri. Acolo unde individualismul este ridicat, oamenilor le pasa numai de ei
nsisi si de membrii familiei lor, dorind ca rudele lor sa fie interesate de ei si sa le fie loiali.
Membrii societatilor individualiste plaseaza accentul pe respectul de sine; membrii
culturilor colectiviste acorda o mare importanta integrarii n armonia grupului si salvarii
aparentelor.
Individualismul este mai pronuntat n tarile anglo-saxone, Italia, Belgia si Franta; el este
mai redus n Spania, Grecia, Portugalia, America Latina si Japonia.
4. Evitarea incertitudinii. Acest factor masoara gradul n care oamenii n cadrul societatii
se simt amenintati de situatiile ambigue si masura n care ei ncearca sa evite situatiile
nestructurate prin obtinerea unei cariere sigure, stabilirea unor roluri mai formale,
respingnd ideile si comportamentul deviat, precum si acceptarea posibilitatii adevarului
absolut. Un grad nalt de evitare a incertitudinii indica faptul ca oamenii doresc sa
controleze viitorul. Acest lucru este asociat cu a fi dogmatic, autoritar, traditional si
superstitios.
Privind cele cincizeci de tari, indicele evitarii incertitudinii reprezentat comparativ cu
indicele distantei fata de putere dezvaluie un grup de cteva tari caracterizate printr-un

grad ridicat de evitare a incertitudinii si o puternica distanta fata de putere. Majoritatea

tarilor latino-americane si europene intra n aceasta categorie, dar:

tari cum ar fi Singapore, Hong Kong si India combina o puternica distanta fata de
putere cu un grad redus de evitare a incertitudinii, n timp ce

tarile scandinave si anglo-saxone sunt n mod tipic tari cu o redusa distanta fata de
putere si un grad redus de evitare a incertitudinii.