Sunteți pe pagina 1din 1

EXEMPLU GRIL PROLOG 2014-2015

1. Un program Prolog conine urmtoarele entiti: A) variabile, declaratii, scopuri B) fapte, variabile, scopuri C) fapte, reguli, functii D) fapte, reguli, scopuri E)
declaratii, reguli, scopuri.
2. In Prolog, predicatele de ordinul nti de aritate n considerate adevrate sunt A) variabile B) fapte C) reguli D) functii E) scopuri.
3. In Prolog baza de cunotine este formata din A) variabile B)scopuri C) reguli D) fapte E) functii
4. In Prolog, care afirmatii sun adevarate A) Scopurile sunt predicate pentru care se dorete aflarea valorii de adevr n contextul faptelor existente n baza de cunotine.B)
Functiile sunt predicate pentru care se dorete aflarea valorii de adevr n contextul faptelor existente n baza de cunotine. C) Faptele sunt predicate pentru care se
dorete aflarea valorii de adevr n contextul scopurile existente n baza de cunotine. D) Functiile sunt predicate pentru care se dorete aflarea valorii de adevr n
contextul variabilelor existente n baza de cunotine. E) Faptele sunt predicate pentru care se dorete aflarea valorii de adevr n contextul regulilor existente n baza de
cunotine.
5. In Prolog, care afirmatii sunt adevarate: A) faptele pot fi vzute ca ntrebri, rezultatul unui program Prolog este rspunsul la o ntrebare (sau la o conjuncie de
ntrebri) B) regulile pot fi vzute ca ntrebri, rezultatul unui program Prolog este rspunsul la o ntrebare (sau la o conjuncie de ntrebri) C) scopurile pot fi vzute ca
ntrebri, rezultatul unui program Prolog este rspunsul la o ntrebare (sau la o conjuncie de ntrebri) D) variabilele pot fi vzute ca ntrebri, rezultatul unui program
Prolog este rspunsul la o ntrebare (sau la o conjuncie de ntrebri) E) faptele pot fi vzute ca ntrebri, dar rezultatul unui program Prolog nu este rspunsul la o
ntrebare.
6. In Prolog, care afirmatii sunt adevarate: A) prin convenie, numele argumentelor variabile ncepe cu liter mica, iar numele constantelor simbolice ncepe cu liter mare
B) prin convenie, numele functiilor ncepe cu liter iar numele constantelor simbolice ncepe cu liter mare C) prin convenie, numele variabilelor cu liter mare, iar
numele faptelor simbolice ncepe cu liter mic D) prin convenie, numele scopurilor ncepe cu liter iar numele regulilor ncepe cu liter mic E) prin convenie, numele
argumentelor variabile ncepe cu liter iar numele constantelor simbolice ncepe cu liter mic
7. In Prolog, o variabil poate fi A) si instaniat (legat) si neinstaniat (liber) B) instaniat, dar nu si neinstaniat C) neinstaniat, dar nu si instaniat D) nici
instaniat nici neinstaniat E) niciuna dintre variantele anterioare.
8. La fixarea unui scop Prolog care conine variabile, acestea sunt A) numai instantiate B) numai neinstaniate C) si instantiate si neinstantiate D) nici instantiate nici
neinstantiate E) la scopuri nu se pune aceasta problema.
9. La fixarea unui scop Prolog care conine variabile are loc un un proces de unificare a A) predicatului fapta cu unul din predicatele scop existente n baza de cunotine
B) predicatului regula cu unul din predicatele fapte existente n baza de cunotine C) predicatului scop cu unul din predicatele actiuni existente n baza de cunotine D)
predicatului functie cu unul din predicatele scop existente n baza de cunotine E) predicatului scop cu unul din predicatele fapte existente n baza de cunotine.
10. In Prolog o regula exprima A) un scop care depinde de alte scopuri B) un antet care depinde de alte antete C) un fapt care depinde de alte fapte D) o variabila care
depinde de alte variabile E) o declaratie care depinde de alte declaratii.
11. n condiiile existenei regulilor n baza de cunotine Prolog, satisfacerea unui scop se face prin unificarea A) scopului numai cu faptele din baza de cunotine B)
scopului numai cu antetul regulilor din baz C) faptului att cu scopuri din baza de cunotine, ct i cu antetul regulilor din baz D) scopului att cu fapte din baza de
cunotine, ct i cu antetul regulilor din baz E) faptului numai cu antetul regulilor din baz.
12. In Prolog exista A) numai un tip de constante: atomi B) exist doua tipuri de constante: atomi i numere C) exist trei tipuri de constante: atomi, nuclee i numere
D) exist patru tipuri de constante: atomi, nuclee, campuri i numere E) exist cinci tipuri de constante: atomi, nuclee, campuri, vectori i numere.
13. In Prolog, variabilele sunt, din punct de vedere sintactic, A) atomi B) predicate C) nuclee D) campuri E) numere.
14. Limbajul Prolog A) nu face distincia ntre litere mari i litere mici B) face distincia ntre litere mari i litere mici numai pentru fapte C) face distincia ntre litere
mari i litere mici numai pentru scopuri D) face distincia ntre litere mari i litere mici numai pentru reguli E) face distincia ntre litere mari i litere mici
15. O structur Prolog este A) un fapt ce desemneaza o colecie de fapte corelate logic B) un fapt ce desemneaza o colecie de fapte necorelate logic C) un obiect ce
desemneaza o colecie de obiecte corelate logic D) un scop ce desemneaza o colecie de scopuri corelate logic E) un scop ce desemneaza o colecie de scopuri necorelate
logic.
16. In Prolog A) atomii i numerele sunt egali cu ei nii numai in definitia scopurilor B) atomii i numerele sunt egali cu ei nii numai in definitia faptelor C) atomii
i numerele sunt egali cu ei nii numai in definitia regulilor D) atomii i numerele sunt ntotdeauna egali cu ei nii E) nu se pune o astfel de problema.
17. Dou structuri sunt egale dac au A) doar acelai functor B) doar acelai functor si acelai numr de componente C) acelai functor, acelai numr de componente i
fiecare component dintr-o structur este egal cu componenta corespunztoare din cealalt structur. D) acelai functor, acelai numr de componente, fiecare
component dintr-o structur este egal cu componenta corespunztoare din cealalt structur si aceeasi valoare de adevar in orice instanta. E) acelai functor, acelai
numr de componente i fiecare component dintr-o structur este egal cu componenta corespunztoare din cealalt structur si aceeasi valoare de adevar pentru
predicatele relationale.
18. Predicatul = = A) testeaz egalitatea a dou variabile. B) testeaz echivalena a dou variabile. C) testeaz egalitatea a dou structuri D) testeaz echivalena a dou
structuri A) acest operator nu este utilizat in Prolog.
19. Limbajul Prolog permite definirea de noi operatori de ctre programator prin introducerea n program a unor clauze de form special, numite A) operator B) clauze
C) new D) procedure E) directive.
20. La definirea de noi operatori n Prolog, se creeaz de fapt noi A) structuri B) fapte C) relatii D) scopuri E) reguli.
21. In Prolog A) o list este o structur de date ce reprezint o secven ordonat de zero sau mai multe elemente, iar o list poate fi definit recursiv. B) o list este o
structur de date ce reprezint o secven ordonat de unu sau mai multe elemente, iar o list poate fi definit recursiv. C) o list este o structur de date ce reprezint o
secven ordonat de unu sau mai multe elemente, dar o list nu poate fi definit recursiv. D) o list este o structur de date ce reprezint o secven ordonat de doua sau
mai multe elemente, iar o list poate fi definit recursiv. E) o list este o structur de date ce reprezint o secven ordonat de doua sau mai multe elemente, dar o list nu
poate fi definit recursiv.
22. In Prolog: % conc(L1, L2, L3) are ca efect A) concatenarea listelor L2 si L3 in lista L1 initial neinstantiata B) concatenarea listelor L2 si L3 in lista L1 initial
instantiata C) concatenarea listelor L1 si L2 in lista L3 initial neinstantiata D) concatenarea listelor L1 si L2 in lista L3 initial instantiata E) diferenta listelor L1 si L2
plasata in lista L3.
23. Pentru a optine toate solutiile generate in urma unei interogari in programul Amzi Prolog se folosete: A), B) : C); D). E) Enter
24. Fie urmatorul program Prolog: place(tom,baseball). place(mark,tenis). Care este sintaxa corecta pentru urmatoarea regula lui bill i place ce i place lui tom A)
place(bill,baseball) :- place(tom, baseball). B) place(bill,X) : =place(tom,X); C) place(bill,X) :- place(tom, X). D) place(bill,X) =place(tom, Y) E) niciunul dintre
raspunsurile anterioare.
25. Pentru calcularea termenul n din sirul lui Fibonacci este folosita ca metoda: A) backtracking, B)recursivitate, C) divide et impera D) iteratia E) niciunul dintre
raspunsurile anterioare.
26. Urmatoarea sintaxa [X|Y] foloseste operatorul de: A) diviziune B) scindare C) concatenare D) NAND logic E) niciunul dintre raspunsurile anterioare.
27. Ce operator predefinit se foloseste pentru evaluarea corecta a urmatoarei expresii aritmetice suma(N1, N2, S) :- S OPERATOR N1 + N2 A)= =, B) equal, C) is, D)=
E) niciunul dintre raspunsurile anterioare.
28. In Prolog,orice predicat se incheie A); B) se scrie intre ( ) C) . D):- E) niciunul dintre raspunsurile anterioare.
29. Pentru numele unei variabile avem urmatoarea regula A) o singura litera mare B) toate literele mari C)incepe cu litera mare D) cel putin o litera mare
30. Fie faptele: masina(mercedes, albastru, 5)., masina(chrysler, rosu, 4). Cum se poate scrie regula X este o masina mare daca poate transporta cel putin 5 calatori A)
masina(X, _,5). B) masina(X):-masina(X,Y,Z), Z>=5; C) masina(X, _,Y), Y>=5. D) masina_mare(X) :- masina(X, _ , Nr_calatori), Nr_calatori >= 5. E) niciunul dintre
raspunsurile anterioare.