LUMINA IN ARHITECTURA

Arhitectura este jocul savant, corect si magnific al volumelor reunite sub lumina. Ochii
nostri sunt facuti pentru a vedea formele sub lumina; umbrele si lumina scot in evidenta formele;
cubul, conul, sfera, cilindrul sau piramida sunt marile forme primare pe care lumina le scoate bine
in evidenta; imaginea lor ne apare limpede si tangibila, fara nicio confuzie. Iata de ce ele sunt forme
frumoase, cele mai frumoase forme.
Le Corbusier Vers une architecture

Lumina este un alt considerent care influenteaza arhitectura, poate chiar in cea mai mare
masura. Ea este, in general, o conditie exterioara care influenteaza proiectarea de arhitectura, dar
poate fi folosit si ca element constitutiv.
Lumina naturala, a soarelui, este mediul principal prin care oamenii experimenteaza operele
de arhitectura; dar lumina, atat cea naturala, cat si cea artificiala, pot fi manipulate prin proiectare
pentru a crea spatii cu un caracter specific. Daca facem o paralele intre arhitectura si sculptura, putem
concluziona ca tocmai lumina este cea care ne permite sa o percepem si sa-i apreciem formele.
Daca arhitectura poate fi o insumare de spatii/locuri, lumina ne ajuta sa creem o mare
varietate a acestora: putem distinge intre spatii luminoase/deschise si spatii intunecate/inchise, spatii
luminate uniform sau spatii in care fante de lumina si umbre sunt delimitate foarte bine, locuri in care
lumina este constanta sau locuri in care lumina se schimba subtil; in locuri precum teatrele exista un
contrast puternic intre spatiile iluminate (scena sau locul de pe scena unde se intampla actiunea la un
moment dat) si cele intunecate (sala, locul unde se afla publicul).
Nu doar culorile, ci si lumina poate fi pusa in relatie cu activitatea desfasurata intr-un loc.
Fiecarei activitati i se poate gasi tipul de lumina cel mai potrivit. Aceasta se schimba si poate fi
transformata pentru a se adapta scopului pentru care vrem sa o folosim. Lumina solara vaiaza pe
parcursul zilei (si al noptii), dar si pe termen lung, in decursul anului, in functie de anotimp; uneori
poate fi estompata si difuza si cauza prezentei norilor.
Variatiile luminii pot fi stimulante. Lumina naturala se poate exploata pentru a defini locuri
cu un caracter aparte. Calitatile sale pot fi modificate voluntar in procesul de proiectare de
arhitectura, prin controlarea formei si cantitatii de lumina ce este lasata sa patrunda in cladire. Unele
case vechi au cosuri de fum deschise spre cer, prin care patrunde o lumina slaba, religioasa, ce
ilumineaza caminul atunci cand nu este aprins focul. Le Corbusier cauta un efect similar in cazul

celor 3 micute capele laterale de la Ronchamp, pe care le-a imbracat intr-o lumina suava, reflectata
pe varul dur, alb al peretilor.

Lumina artificiala, de la bec, este mai usor de controlat decat cea solara: o putem aprinde si
stinge cand dorim, ii putem stabili intensitatea, culoarea si directia. Una dintre utilizarile cele mai
expresive ale luminii electrice este in cadrul teatrelor, dar orice spatiu poate fi considerat un teatru si

poate fi iluminat in consecinta, cu la fel de multa atentie. Asa cum proiectoarele semnaleaza pozitia
unui actor sau a unui cantaret pe scena, la fel o lumina puternica poate scoate in evidenta, in orice
cadru, un obiect asupra caruia vrem sa atragem atentia (un tablou, o sculptura, etc). Razele de lumina
pot avea si efectul invers, atragand atentia inspre sursa lor si indepartand-o din zonele unde nu o
dorim.
Lumina, atat cea variabila a soarelui, cat si cea electrica, mai usor de controlat cu precizie
poate contribui in multe feluri la crearea unor spatii de o calitate deosebita. Modul in care lumina
contribuie la identificarea unui loc poate deveni o parte importanta a proiectarii de arhitectura.
Tratamentul luminii joaca si el un rol decisiv in organizarea conceptuala a spatiilor si determina
maniera in care se vor utiliza elemetele primare ale arhitecturii. In fapt, lumina este cea care creaza
ambientul. Nu incape indoiala ca iluminarea adecvata pentru un lacas de cult sau rugaciune, spre
exemplu, trebuie sa aiba calitati diferite fata de o sala unde se joaca baschet sau o sala de operatii.
Acelasi loc isi poate schimba radical valentele si caracterul in functie de cum este iluminat.
Acest lucru este evident daca ne gandim la cum se schimba expresia fetei unei persoane atunci cand
este luminata cu o lanterna de dedesubt sau la cum contribuie iluminatul intr-o mare masura la magia
teatrului, atunci cand se sting luminile in sala si incepe spectacolul.
Lumina poate si sa dematerializeze o cladire. O suprafata (un perete sau un dom) complet
plana, bine iluminata in asa fel incat sa nu-i mai putem percepe marginile poate da impresia ca isi
pierde materialitatea, se decorporalizeaza si aproape ca pluteste. Si absenta luminii poate avea un
efect similar. In bisericile gotice planurile incep sa se confunde cu cat privim mai in profunzimea
perspectivei, pana cand ajung sa se dizolve in penumbra.

Iata deci, ce este capabil ochiul sa produca, mult mai mult decat simple imagini proiectate pe
retina, si ce rol important in generarea emotiilor ii revine artei, in general, si arhitecturii in mod
special.
BIBLIOGRAFIE:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Limbajul culorilor si al formelor D. Mihailescu

Estetica Arhitecturii P. A. Michelis
Grafic si vizual intre clasic si modern L. Raicu
La sintaxis de la imagen D. A. Dondis
Cartea proportiilor H. R. Radian
http://ro.scribd.com/doc/8497070/Lumina-Si-Culoare-in-Arhitectura#scribd

student: Balan Florina

grupa: 45B