Sunteți pe pagina 1din 3

Proiect de confectionare a

basmalutei
A realizat: Catirau Nicoleta
A

efectuat: Cimbrinciuc Aurelia

Basmaluta miresei-o traditie uitata


Creatia populara trebuie sa fie obiectul studiilor noastre, daca vrem sa aflam
cine am fost, cine sintem. A. Russo
Cusatura a fost nelipsita inca din vechime la impodobirea pieselor de imbracaminte
confectionate din pinza. In Europa , inca din antichitate se ajunsese la un asemenea
rafinament, incit prin broderie se prezentau scene intregi , dupa cum aflam din
Iliada si Odiseea.
Realizata la inceput pentru vesmintele de ceremonie ale capeteniilor, sau pentru
obiectele de cult, spre sfirsitul evului mediu broderia trece si pe vesmintele de
ceremonie ale nobililor. Cu timpul si oameni simpli au inceput a ornamenta
imbracamintea cu broderii, precum alte accesorii: fete de masa, servetele,prosoape
etc. .
Prin ornament mesterii artei populare cautau sa-si exprime admiratia fata de
diversitatea si armonia naturii. Evocind diferite elemente ale naturii, transpuse in
simboluri, ei confereau acestora valoarea unor etaloane de arta si utilitate.
Pentru a pastra valorile noastre traditionale fiecare dintre noi ar trebui sa:
Sa exprime interes pentru cunoasterea traditiilor,
Sa cultive dragostea de frumos, pentru pastrarea si valorificarea creatiei
populare,
Sa manifeste curiozitate, interes fata de tehnica broderiei,
Sa-si formeze o etitudine grijulie fata de lucrul confectionat.
O traditie deosebit de simbolica si interesanta pe teritoriul tarii noastre a fost
brodarea basmalutei sau naframitei miresei. Prin alegerea izvodului si a culorilor,
fata isi exprima sentimentele si sperantele pentru viitor.La hora isi punea la briu
basmaluta ca sa o vada baietii, deseori ele erau furate in timpul jocului pentru a
fi analizate, apoi erau restituite pe neobservate.Basmaluta miresei era confectionata
numai de mireasa si exprima doar secretele ei. Basmaluta simboliza un legamint de
dragoste, gata de casatorie.Motivele ornamentale brodate pe basmaluta miresei
marcau etapele vietii miresei si planurile ei de viitor. Gaurelele de pe margini
simbolizau copilaria fara griji, in rindul al doilea se brodeaza cruciulitele rosii, care
simbolizeaza maturitatea fetei, in al treilea rind se broda o coronita de flori
multicolore cu frunze verzi, ceea ce inseamna gatinta fetei de maritis. Culorile fetei
sunt semnificative: cele galbene simbolizau desprtirea de casa parinteasca, de frati
si de surori, cele rosii-dragostea pentru viitorul sot, cele albastre-feminitatea si
fidelitatea, cele portocalii-doleanta de a avea un viitor bun si imbelsugat, copii
sanatosi. O singura floare alba simbolizeaza ziua nuntii, unica pentru toata viata. In
centrul basmalutei se brodau fructe-dupa numarul de copii pe care si-l dorea
mireasa: un mar sau o para-un copil, daua cirese- doua fete, un strugure de poamamulti copii. Daca mireasa nu-si dorea copii, atunci evita culorea portocalie, iar in
centru broada o floare mare alba: in ziua nuntii a inflorit, dar rod n-a dat. Daca
fata e mezina sau unica la parinti, in broderie lipsesc florile galbene, ceea ce
inseamna ca va ramine sa traiasca in casa parinteasca. Daca printre floricele se
broda un mic gardut insemna ca ar vrea sa se duca la casa gata, sau ca vrea sa-si

construiasca una noua. Daca e pomul vietii, inseamna ca e de vita nobila si ar dori
sa duca faima familiei si mai departe. Astfel, basmaluta miresei ii comunica
mirelui planurile sale pe viitor.O basmaluta brodata cu inimioara fata o putea darui
baiatului drag, care pleca la armata ca semn ca-l va iubi si-l va astepta pe el.Se mai
practica si servatelul de nunta pe care se brodeaza in parti opuse coronite de flori
sau inimioare in mijlocul carora sunt initialele(numele fetei si a celui pe care la
ales sa-i fie mire) .In toate zonele tarii basmalutele miresei erau diferite, dar aveau
acelasi scop. Prin ceea ce a brodat a exprimat cine e ea si ce vrea de la viata de
familie.Basmaluta mirelui avea si ea semnificatii. Ornamentele brodate cu verde si
rosu simbolizau belsugul, linistea sufleteasca si dragostea
in familie.Dupa particularitatile de utilizare a culorilor, ornamentelor, teritoriul
Republicii Moldova poate fi impartit conventional in citeva zone etnografice.
Acestea sunt:
-Zona de Nord,
-Zona de Centru,
-Zona de Sud,
-Zona Transnistreana
In contextual procesului de renastere nationala se impune tot mai stringent
necesitatea revitalizarii traditiilor populare in toate domeniile de activitate
umana.Trebuie sa ne preocupe, in special, problema dezvoltarii ulterioare a artei si
mestesugurilor populare, ceea ce necesita revenirea la izvoarele spiritualitatii
noastre, la origini.

S-ar putea să vă placă și