REZISTENTA PLANTELOR LA ACTIUNEA NOCIVA A NOXELOR

Prin rezistenta plantelor fata de poluanti se intelege insusirea organismului acestora de a

suporta mai usor sau mai greu actiunea distructiva a noxelor. Arborii care nu poseda rezistenta
antipoluanta, cedeaza in fata stresului reactionind in diferite moduri.
Rezistenta plantelor la metalele grele este asigurata de mecanisme moleculare si fiziologice
care depinde de natura substantei si particularitatile de specie ale organismului. In general,
toletanta plantelor superioare la metalele grele se obtine prin evitarea patrunderii metalelor in
celula si prin includerea mecanismelor intracelulare de detoxifiere a metalelor grele
Fig : Influenta metalelor grele (Cd) asupra controlului celular redox (Schutzebdubel A. et al.,
2002)
Evitarea patrunderii ionilor de metale grele in celula vegetala se bazeaza pe imobilizarea ionilor
de metale grele in peretele celular si eliminarea din celula a liganzilor care chelateaza metalele.
Ca rezultat, planta evita actiunea toxica a metalelor grele asupra proceselor intracelulare. Se
atesta o imobilizare si acumulare semnificativa a metalelor grele prin acumularea ionilor de
metale in spatiul liber al peretelui cellular sau prin legarea metalelor in matricea extracelulara de
catre situri specifice. Astfel, la Agrostis tenuis, planta toletanta la Zn, se observa o corelatie
directa intre capacitatea peretelui cellular de a lega metalul si gradul de rezistenta la acest metal.
Cultivarea plantelor de Oryza sativa pe medii cu concentratii toxice de Cd si Zn si Lupinus
lutelus pe medii cu concentratii ridicate de Cu si Pb a dus la acumularea acestor metale anume in
peretele celular.
Acumularea ionilor de metale in spatiul liber al peretelui celular este determinata de valoarea
coeficientului schimbator de ioni, care depinde in mare masura de numarul gruparilor histidinice
ale proteinelor si de numarul gruparilor carboxilice de la suprafata substantelor pectice din
peretele celular. Se stie ca pectinele joaca un rol important in reglarea patrunderii elementelor
minerale, inclusiv a microelementelor, in celula. Gruparile carboxilice formeaza la suprafata
pectinelor o anumita sarcina, care permite retinerea ionilor de metale. Cu cat este mai mare
valoarea coeficientului de schimb ionic, cu atat mai multi ioni toxici se retin in spaniul liber al
peretelui celular, si invers.
Eficacitatea imobilizarii metalelor grele in peretele celular, depinde de asemenea, de reducerea
activitatii lor in urma formarii legaturilor chimice stabile cu anumite substante din celula.Se
presupune ca metalele grele sunt legate de catre proteinele specifice ale peretelui celular.
Cu studiul rezistentei plantelor lemnoase fata de substantele poluate s-au ocupat o serie
de specialisti care, asa cum s-a mai spus, au constatat ca scara rezistentei speciilor poate fi
diferita si la anumite specii chiar contradictorie.
Asa, de exemplu, V. Stanescu si col. (1965) propun urmatoarea scara pentru zona din jurul
centrului industrial Victoria: stejarul pedunculat, plopul euramerican si stejarul rosu, ca specii
rezistente la influenta imisiilor specifice acestei industrii chimice.
Cercetatorii silvici si biologii de la Institutul din Essen (R.F. Germania) care au efecruat
experimentari in camere cu atmosfera controlata, cu diverse concentratii de gaze fitotoxice, au
stabilit o scara de sensibilitate a speciilor la actiunea fluorului, plumbului si sulfului, pentru
arbori si arbusti. Scara este urmatoarea:

SPECII SENSIBILE LA POLUARE CU FLUOR

Arbori: Abies alba Mill, Juniperus communis L., Picea abies I,., Picea engelmanii Parry, Picea
pungens Englm., Picea omorica Park., Pinus nigra var. austriaca, Pinus silvestris L., Pinus

strobus L., Pinus contorta Land., Pinus mugbus Willk, Pinus ponderosa Laws., Preudotsuga
menziesii, Acer negundo L., Acer pseudoplatanus L Carpinus betulus L., Morus nigra L.,
Prunus armeniaca L., Prunus persica Batsch., Prunus domestica L.
Arbusti: Berberis vulgaris L., Crataegus monogyna L., Elaeagnus angustifolia L., Koelreuteria
paniculata Laxm., Mahonia repens G.
SlPECII CU REZISTENTA MIJLOCIE LA POLUAREA CU FLUOR
Arbori: Abies concolor Lindl., Larix decidua Mill., Pinus cembra L., Tbuja sp., Betula verrucosa
Ehrh. Acer campestre L., Acer saccharinum L., Fagus sylvatica L., Fraxinus excelsior L.,
Fraxinus pennsylvanica var. lanceolata Sarg., Juglans nigra L., Juglans regia L. Malus silvestris
L., Morns rubra L, Populus tremula L., Populus nigra L., Prunus avium L., si Tilia cordata MilL
Arbujti: Corylus avellana L., Evonymus europaea L., .Rosa canina L., Rubus idaeus L.,
Rhododendron sp. si Syringa vulgaris L.
SPECII REZISTENTE LA POLUAREA CU FLUOR
Arbori: Abiens nordmanniana Spach., Betula pendula Roth., Sorbus aucuparia I., Sambucus sp.,
Prunus serrulata Lindl., Prunus cerasifera Ehrh., Pirus communis L., Tilia americana L.,
Platanus.
Arbusti: Ribes sp.
SlPECII FOARTE SENSIBILE LA POLUAREA CU SULF
Arbori: Larix europaea Lam., Larix leptolepis Gord., Picea abies (L) Karst., Pseudotsuga
menziesii, Acer palmatum Thumb., Juglans regia I., Tilia grandifolia Ehr. si Tilia cordata Mill.
Arbusti: Rubus idaeus L. si Ribes rubrum L.
SPECII SENSIBILE LA POLUAREA CU SULF
Arbori: Abies alba Mill., Abies hornolepsis S., Abies nordmanniana Spach., Cedrus atlantica
Manetti, Picea alba Carr., Picea pungens Engem., Picea sitchensis Carr., Pinus maritima L., Pinus
silvestris L., Pinus ponderosa Laws., Pinus strobus L., Aesculus hippocastanum L., Acer
platanoides L., Alnus incana Moench., Alnus glutinosa Gaertn., Betula verrucosa Ehrh., Bentula
pendula Ruth., Fagus sylvatica L., Malus sylvestris Mill,, Quercus pedunculata Ehr., Quercus
rubra L., Populus nigra L., Populus robusta Schveid., Prunus cerasus Ehr., Primus avium L.,
Prunus persica Batsch. si Sorbus intermedia Pers.
Arbusti: Corylus avellana L. si Rosa sp.
SlPECII CU REZISTENTA MIJLOCIE LA POLUAREA CU SULF
Arbori: Ginkgobiloba L., Chamaecyparis lawsoniana Parl., Pinus nigra var. austriaca, Pinus
contorta Lond., Pinus mugo Turra., Thuja occidentalis L., Taxus baccata L., Acer campestre L.,
Carpinus betulus L., Quercus petraea L., Prunus armeniaca L., Populus tremula L., Robinia
pseudoaccacia L., si Salix caprea L.
Arbusti: Berberis vulgaris L., Ilex aquifolium L., Rubus fruticosus L., Rhamnus frangula,
Sambucus racemosa L., si Syringa vulgaris.
SPECII REZISTENTE LA POLUAREA CU SULF
Arbori: Fraxinus ornus L.

Arbusti: Corylus avellana L.

SPECII FOARTE SENSIBILE LA POLUAREA CU PLUMB
Arbori: Gleditschia triacanthos L., Populus alba var. Pyramidalis,Robinia pseudoaccacia L. Tilia
tomentosa Monch., Tilia grandifolia Ehr.
Arbusti: Syringa vulgaris.
SPECII SENSIBILE LA POLUAREA CU PLUMB
Arbori: Juglans regia L., Morus alba L., Prunus armeniaca L., Prunus cerasifera Ehr.
SPECII REZISTENTE LA POLUAREA CU PLUMB
Arbori: Pinus silvestris L. si Thuja orientalis.
- Specii foarte sensibile: Juglan nigra, Aesculus hippocasanum, Malus
domestica, Pirus
communis, Quercus petraea, Populus nigra.
- Specii sensibile: Vitis vinifera, Prunus domestica.
- Specii rezistente: Fraxinus ornus, Coryllus avellana, Syringa vulgaris.
Pe baza datelor existente in literatura straina de specialitate si a investigatilor proprii, aceiasi
autori au elaborat si alte clasificari mai complete privind rezistenta arboriilor la diversi
poluanti.
Poluarea cu fluor:
specii sensibile: Acer monspessulanum, Carpinus betulus, Tilia cordata, Abies alba, Juniperus
communis, Picea omorica, Picea engelmanni, Picea excelsa, Pinus silvestris, Pinus strobus,
Pseudotsuga menziessi, Pinus nigra, Larix europaea;
specii cu rezistenta mijlocie: Platanus orientalis, Corylus avellana, Fagus silvatica, Quercus
pedunculata, Robinia pseudoaccacia, Fraxinus excelsior, Populus nigra, Abies concolor, Larix
decidua;
c) specii rezistente: Abies nordmanniana, Abies procera, Rhatnnus cathartica;
d) specii foarte sensibile: Crataegus monogyna, Acer pseudoplatanus, Ligustrum
Morus nigra, Elaeagnus angustifolia, Populus nigra.

vulgare,

Poluarea cu sulf:
specii sensibile: Pinus siivestris, Pinus laricio, Pinus maritima, Cedrus atlantica, Coryllus
avellana, Alnus incana, Betula alba, Quercus pedunculata,
specii cu rezistenta medie: Populus tremula, Catalpa bignonioides, Malus silvestris, Prunus
armenica.
Poluarea cu plumb:
specii foarte sensibile: Tilia tomentosa, Tilia plathyphyllos, Populus piramidalis, Gleditschia
triacanthos, Robinia pseudoaccacia;
specii sensibile: Prunus cerasifera, Morus alba, Cerasus avium, Cerasus vulgaris, Prunus
domestica, Prunus armeniaca, Juglans regia;
specii rezistente: Pinus siivestris si Thuja orientalis.
In regiunile poluate M. Ianculescu (1977) arata ca in limita concentratilor de S02 si
oligoelemente (Pb, Zn, Cu, Cd), se dovedesc rezistente: Quercus borealis, Castanea sativa
Robinia pseudoacacia, Acer pseudoplatanus, Cerasus avium, Ligustrum vulgare, Quercus
petraea, Fagus silvatica; dintre rasinoase: Chamaecyparis lawsoniana, Juniperus comunis.

Aceste scari sunt deosebit de importante pentru practica, reprezentand un mijloc eficient de
protectie a vegetatiei lemnoase si de combatere a poluarii in jurul centrelor industriale.