Plan de studiere a personalitai lui

Constantin Mavrocordat
(1711 - 1769)
Datele personale de identificare:
- numele i prenumele: Constantin Mavrocordat.
- data si locul naterii: S-a nscut la 27 februarie 1711 la
Constantinopol.
-familia: Tatl(Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot).
- starea civil, numrul copiilor :
A fost cstorit de dou ori:
n 1728 cu Smaranda Cantacuzino, decedat n 1730;
n 1732 cu Ecaterina Rosetti, cu care a avut trei fii.
Studiile:
Constantin Mavrocordat a fost un remarcabil om de cultur
cunotea limbile italian, francez, turc, persan i greaca
veche, era ptruns de ideile filozofice i reformatoare ale veacului
al XVIII-lea.
Viata politica :
Mavrocordat a fost de ase ori domn n Muntenia (1730; 17311733; 1735-1741; 1744-1748; 1756-1758; 1761-1763) i de
patru ori domn n Moldova (1733-1735; 1741-1743; 17481749; 1769).
Refomele i realizarile:
1. A elaborat Constituia cu 13 articole datat la 7 februarie 1740
(fiind domnitor al Munteniei n aceast perioad), a fost publicat
cu laude, n Mercure de France,1742.

2. Promoveaz procesul de modernizare al societii romneti

prin reforme de tip social, administrativ, juridic, fiscal,
judectoresc, bisericesc.
3. ntre 1741 i 1742, creeaz dregtoria(instituii ai cror
reprezentani aveau atribuii administrative, politice, militare
juridice, economice).
4. ncearc reorganizarea sistemului fiscal , prin generalizarea
ruptei , adic introducerea unei dri globale, pltibil n patru
termene precum i abolirea rspunderii fiscale colective.
5. Pentru a pune capt deplasrii rurale (fugii), domnia a
uniformizat ndatoririle ranilor fa de stpnii de moii, viznd
n prima etap desfiinarea erbiei.
6. n domeniul administraiei i justiiei ,Constantin Mavrocordat
desfiineaz cpitanii i prclabii (dregtori publici cu atribuii
administrative i fiscale) din fruntea judeelor (n ara
Romneasc) i inuturilor (n Moldova), numind n locul acestora
cte doi ispravnici,cu competene administrative, fiscale i
judiciare.
7. Sunt scutite de dri mnstirile i preoii.
8. n domeniul militar , principele desfiineaz otirea slujitorilor i
curtenilor,aeznd n fiecare unitate administrativ cte un corp
de oaste cu rol de aprare a ordinii publice.
9. La ndemnul su, un profesor al colii romneti din cheii
Braovului,DimitrieEustatievici, a redactat prima gramatic a
limbii romne, rmas sub forma unui manuscris.
Moartea:
Domnitorul se stinge din via la 4 decembrie 1769, pe cnd
domnea n Moldova,rmnnd ns una din figurile cele mai
nsemnate ale epocii fanariote, atrgnd asupra sa atenia
cercurilor din apusul Europei.