Sunteți pe pagina 1din 93

CunsA

STUDIEM

BIBLIA

IGIARITII.]R

@"

Cuprins
Originallypublishedas
Hoy to Studv YourBible Prerept upanpreeepr

Bucuriaqi valoareastudiuluiinductiv..
Copyright O 1994by PreceptMinistries
Publishedby HarvestpublishingHouse
Eugene,Oregon97402,USA

A douaeditie in limba romeni:


Cum sd studiemBiblia
i noiildt urd p este i nudliiturd
Drepturile de autor pentru aceastieditie:
O 2001 PreceptMinistriesof ReachOut, Inc.
Chattanooga,
Tennessee,
SUA gi
CUNOA$TEREA CUVANTULUI
1800 Lugoj, Str. V Babes,20, JudetulTirus
'lel.05o-353773,far
05o-355B" I
E-mail:I 02136.3371
@compuserve.com
Traducerea:
Mia ;i CostelOglice
DcscriereaCIP a BiblioreciiNalionalea Romaniei
ARTHUR, KAY
Cum sd studiem Biblia / Kay Arthu, , LuCoj:
Cunoa$terea
Cuventului,2001
cnl
; 3?,5
{invilituri pesteinvnfdturn]
l:]]
ISBN 973-85166_0,9
' [ ' r r t e, lr c nt ' r r il . rc z , n rrc .
N i c i o p o r!:u n ed i n,, easti rp,rht,(.rl rc
n ' r l\ ) . r t ( r , r ( . t .ri i .' ,r\r\rrr L r.rn \mb tp l n mrtl ,,r,,.rnrrr,rrr.,.srrr
r r c r r r r n c , in c l rrs i vl i ,ro to p n rc , d c (i i t c u
t) .n| l i sj rftr srr i \r
rt rrrto rrrl rrv rrr r rl rrrfi rrrrrrrl ,

PARTEAINTAI

Observarea-Descopetdce spune textul!


1. Regulacontextului-Contextul guverneazil.... .... I7
.......... ..............27
2. Oblinereaprividide ansamblu
asupradetaliilor'...................47
3. Si ne concentrarea
PARTIA A DOUA

Interpretarea-Descoperd. ce hlseafind. textul!

63
... ...
....-.......
inlelesului
4 . in ceutarea
.. ... . .... .....73
..............
c hi nez eqte]
5 . Parc vi or begti
6 . Lasi ScripturasdinterpretezeScriptum. ... .... 81
.. .... .. 87
7 .Cind, unde;i de ce?
ce ne spuneDumnezeu...... ...... 89
8 . S5descoperim
9 . CAndun adevir reprezintiun alt adevir " .... ... 95

............ ... ... ..


revela1iei
r 0.Descifrarea

.... . .... 103


Biblieica operi literare.. ... ......... 113
1 1 .inlelegerea
PARTEAA TREIA

Aplicarca-Descopetd. cum se aplicd. textul!


.. ... ...
..........
12.MaIatronsformat5

121

PARTEAA PATRA

Organizarea-Extinde li indenh ndt ile !


13. Planulschematic-numai adeverurilesimple,$i
............
129
nim i cm aim u1t.......
l4l
.
...
......
t 4 . Studiulpe subiect
1 5 .Studiul unui personajbiblic
.. 145
- inv i l ti i nd di n v i el i l eal tor a............................

PARTEAA CINCEA

Ajutoare practice
procesului
Rezumatul
inductiv
153
Tabelul,,Privirea
....................-.....
de ansamblu"
155
F o a i ad e o b se rva re
................
157
Cum sdfolosegtiuneltele
p e n trustu d i u cu
l vi n l e 1 o...............
r
159
E . T i m pu l ,mo d u l;i d i a re za
ve rbelor
.....................
169

A.
B.
C.
D.

Dacd. urei sd ifllelegi

Cuuhnlullui Dumnezeu. . .
c\.f,\!, st,rtJ

Accasti carte te va invila metoda inductivi de studicre


a Bibliei, carc va fi pentru tine ca o rampi dc lansare spre
noi orizontLlri si speranle reinnoitc De-a lungul sccolelor
Durnnezeu a ridica birbali;i femei care au fic'.rt lucruri
extraordinare pentru impirilia Sa Eu mi rog ca, prin
studierca Cuv6ntului Sdu, Dumnezeu si te ajute sd inlelegi
ce sr:mnificativi poate ajungcviala cclui care il cunoalte 'in
mod personal. Nici o realizare importanti nu poate avea
loc ;i nici un vis nu sc implinclte firi o disciplini a vielii.
Cdnd am inceput sI studiez Biblia dupi metoda inductivi, viala mea a clp;tat un nou sens.Apoi am inceput sa
predau aceasti metodi de studiu biblic unui grup de crcdinciogi care se intalncau in casaunde locuiam. Arn observat ci vielile celor carc studiau in acestmod s au schimbat.
Lucrarea care a inceput intr-un grup resttins, s-a dezvoltat
din ce in ce mai mult, iar astizi, dupi 30 de ani de activitate, studiile din seria ,,invilltur5 peste invillturS" s-au
cxtins in I 18 !5ri qi au fost tradusc in 66 dc limbi, schimbend vielile a mii de pcrsoane.
Daci tenje$ti s;-L cunofti Pe Dumnezcu, dacd dorelti o
relalie continu; cu Isus Hristos, daci vrei sd'inlelegi
Cuvdntul lui Dumnezeu, daci vrei sd itii ce i1i cere Dumnezeu, trebuie si faci ceva mai mult dccit sd rdsfoielti
Biblia sau si o deschizi la intAmplare sau chiar sd citesti
pirerile altora desprc ea. Estc extrem de important ca tu
insuli sA interaclionezi cu Biblia, absorbindu-i mesajul 9i

llulr.rA
l,rsirrrlrrl, 1l l)rrrrrrrtzLrr s;r (i i II t ! | )|| I ( II I I .l r,l' r''rrrrl in
iIlir1ir, rr]intcrl si virltrl lir' A((ilsllr (st( ts r'rr1r strrLlittlLti
irr(hr(tivrsil vczi tLrinslrti irdcvirul, si i in!t lt gi st rrrrrili'rr\i't
si sri I lpliL i itt viafri.
(lcl riu vr c:iuti si te dcscurajcze in toate modurilc

ai mai
lxrsibilcfloan 8:44;Apocalipsat 2: l0J, md alesdacd
rcuiit
nu
ai
inrcr(:rt s:rcitesti sau chiar si strrdiezi Biblia li
lll vu inccrcl sd te convingi ci aceastiindelcdnicirccste
prrr si sirrplu prea Srcapentru tine, cd nu vei reusi nicio
rlrrti si laci accstlucrrt,ci nici micar nu meriti si incerci(iit dc rnult as vrca si-!i pot vorbi direct, fall citre fa!i,
( ir s:i pot si tc incurajcz si si tc sprijinesc ca si poli sd te
rlisciplineziin vedercaevlavicilTr-limvremud criticc fi ltiu
( i nrrmai cci care ,,il cunotc pe D,.rmnezcullor vor rdmine
tirri 1i vor l)rcemari isprivi" [Daniel I l:32b). Cc provocare
( xtraordinari sti in fala bisericii de astdzi, de a linc sus
( \lvrintul viclii in mijlocul unei generalii perfide !i per
vcrscl
Ilic cr Dumnezeusi-ti dca viziuneaa ceeace Poatefacc
Iil in viNtata prin studiul biblic inductiv, 9i fie ca tu sd per:cvcrezi peni cend aceaviziune va devcni reslitate Dumncz( Ll si te binecr.rv^ntezc.Fie ca lucrarca Sa in tine 5i prin
Iin( sd dcpilseascicele mai indriznetevisuri ale tale

KayAnhur

Bucuria si valoarea
studiului inductiv
iblia a lbst scrisi astfel incat oricinc doreste si stie
cine este Dumnezeu si cum trebuie si trdiascd o
viali plScuti Lui, si poati sd o citeasci si si afle aceste
Iucruri.
Dumnezeu dorcite s! ne aduci in intimitate cu Sine
^
Insusi. El doreste sd nc fie Thtd. Totusi, pentru a avea
aceastdrelatie cu noi, Dumnezeu trebuia si ne vorbeasci.
EI dorcgte si ne explice cinc este El li cum putem ajunge
intr-o rclatie minunatl $i apropiati cu El. Doreste, de
asemcnca,ca noi si inlelegcm binecuvintirilc unei vieti de
ascultare de Cuvdntul Siu si consecinlclc neascuitirii de
El. Dumnezeu doreEtcca noi si cunoastemadevirul desprc
vialS Si ce se va intampla in viitor.
Biblia ne spune tot ccca ce noj avem nevoie si $tim
desprc via1i. Acesta estc, prietenul meu, motivul pentru
care trcbuie si o studiezi tu insutiExisti multe modalitili de a srudia Biblia fi cxisti multe
ajutoarc excelente de studiu, pentru a te ajuta in studiul
difcritelor cirfi aie Bibliei. Dar cel mai important ]ucru dc
care trebuie si-!i aminte$i este ci, pentru a gdsi ceea cc
spunc Biblia, trebuie si o citelti tu insuli intr-un mod care si
te ajutc sd descoperice spune,ce inseamni si cum trebuie si
o aplici prop ei tale vieli. Cel mai bun mod dc a face asta
este procesul numit studiu inductiv Studiul inductiv nu-ti

lltruti,t ti t,, t',n",ttrurlinltinnlntit'


spune cc inscamn; Biblia Qinici ce trebuie si crczi ttl, ci tc
invali o mctodi de studiere a Cuvintului lui Dumnezeu pe
carc o vei putca aplica oricind, oricdrei pdrli din Scripturd.
Prilrcipala cetinli pentru a invSta cum si studiezi Biblia inductiv este dorinF de-a te opri fi a vedea cu adevirat
ceea ce spune Scriptura. S-ar putea ca acest lucru sI nu
pari prea dificil, dar in vremuri ca cele in care triim, accasta este probabil cea mai dificiln parte a intregului proces
$i, ca sd fim cinstili, plietenul meu, nu te intrcbi uneori
daci nu cumva implicarea noastrdin prea multe activit5li ne impiedici sd fim ceea ce
chiar pentru Dumnezeu
noi?
doregte DLrmnezeusi {im
Studiul biblic inductiv folosegtc Biblia insigi ca sursi
primari dc informa(ii despre Biblic. Prin studiul inductiv
tu explorezi in mod personal Scripturile, fird sd apelezi 1a
conciuziilc pe care ccrcetdtorii Bibliei $i alli oameni le au
tras din propriul 1or studiu al Cuvantului. Dcgi lucrdrile 1or
sunt valoroase,cercetirile au aritat din nou ;i din nou ci
oamenii inval! mai mult li relin mai bine atunci cand se
implicd ei infili in procesul descoperirii. in studi,.riinducti\i comentariile, c64i1e, casetcle ;i alte informalii desprc
Biblie sunt consultate numai dupi ce ai examinat tu insuti
Scriptura in mod aminunlit. Atunci, acestea pot sa
scrvcascdca elcmente de vcrificare pentru propriile talc
obscrvrlji ii concluzii.
[)c fapt, s-ar putca si fii deja familiarizat cu unele prin
r ipii :rlc studiLriui inductiv De exemplu, daci ai studiat
l,r,,l,11illr scoali,probabilci ai studiatimpreuni cu colcgii
, |r. , lrrsr 1i broa;tele, Si ali ficut acest lucru prin observarc
l\'rl|lr ir studia broascain mod detaliat, mai intii ali
rrnuipAriu, acolounde trliesc broaftcle Ali
rrrrrlrrl
'rr,,r.lu
.,
rr lrrrr ' rrrrr rrrlclocit oudle!i apariliamormolocilor.Ali
picioarelepin5 cand aceltia arati
\tr/rr , rrr lr ',, ,1r'rvl)ltri
,
,rrr-rrrnr',r
I ' r, ,rI r , |,' r, si piiiscsc apa.Dupd ce ali observat
'
,l r r Inr l'r r,lI'r,'rLr,,L lrr noualor via li p e u s c a t ,a li p rin s
r r r r ,r r ,r
t 1 l,,lrrlrv.rl,,rrrrrrirriclproap e .in c e led in u rmi, a 1 i

llu,ui'r 1inl,ntur tn,linlui ittlturil


lrr;rtrr in llboratonrl tlc biologi<,uncl(.nli disccat-opcntru
rr v,,r[ ir urrrr rrrti in intcrior.Dupi aceea,ali citit cceacc
rrr ll|rt llli biologi despre broagte,pentru a vcdea dacS
roneluziilcvoastrcsc potrivesccu ale lor.
Str(liul inductiv al Bibliei implicd acelagiproces:inccpi
rrr lliblia, o observi in mediul ei $i apoi incepi sd o studiczi
pcntru a obtine o inlelegere nemijlocitd a acesteia.Apoi,
dupd ce ai vizut sau descoperit tot ceeace po!i, ili compari
observaliile c! acele ale oamenjlor evlaviogi care au sc s
clt'spreCuvdntul lui Dumnezeu de-a lungul secolelor.
Este adevdrat ci ar fi mult mai u$or si stai chiar de la
'inceput in clasi gi si citelti o carte despre broaste, liri si
mai umbli prin mla;tini dupi clc, nu-i a;a? Dar procedAnd
astlel ai ajungc doar la o cunoastere de mina a doua. Ai
cunoastenumai ceea ce au spusallii de.tprcbroa$tc, care ar
prrtea fi interesant $i - speri tu - adevdrat.Dar, fbcAndastfel, nu ai aveaniciodatd de-a facc cu o broasci adeviratd.
Studiul biblic inductiv te atrage idtr-o interactiunc
pcrsonald cu Scriptura $i astfel cu Dumnezeul Scripturii,
astfel incat credinla ta se bazeazi pe o infclegere dob6n,
diti intr-o atmosferi de rug5ciune gi o interpretare legitind a Scripturii * adevir carc te transformi cand triieiti
prin cl,
Daci vei studia inductit beneficiile acestui studiu vor
depeli tot ceea ce ai sperat c! s-ar putea intamph in viala
ta personalS,in inlelegerea ta personal5a Cuvdntului lui
Dumnezeu. Ca urmare a insusirii principiilor studiului bi
blic inductiv pe care le prezent;m in aceastacarte:
c\, vei fi echipat sd studiezi singur CuvAntul lui Dumnezeu,
.\ nu va mai trcbui sd te bazezidoar pe interpretarea
altcuiva,
c\r iti vei imbogdti cunoastereadespre Dumnezeu si
c;ile Salc,
.\, vei fi irlt:lrit foarte mult in credinla ta personali,

B u .u n .t:i

v a l o a re a tl u a t tu t tttuut ttu

infailibil al
.1Dvei rccunoagteauto tatea Cuvdntului
lui Dumnezeu in umbiarea ta zilnice'
tot ccea
c,u vei deveni din cc in ce mai conltient de
ce inseamni a fi in Hristos'
acestghid de studin
Pdetenul meu, cu aceastase ocupS
cuno'tr slrsJ
un manual menit \' te alute s'
f.."rr,
"*"
incit s; Poli veder ' lcr
;.,"i"*, Uil-'fi,- sa o studieTiasr{cl

c:.:tT:$'J""i'?,:ii;:
Dumnezer,
:;' ;;." "" despre
spune desPre cum Poti devenl un
vegnicea lui Dumnezcu

Sd incePem cu elcmentele de bazd


componentepe care
Studiulbiblic inductivaretrci pirli
s"parat,dar carcin practicasesuprapun
noi le uom
"bord^
interpretarea11
fr.cr,"nt. Acest"t..i pirli sunt:observarea'
aplicarea.
Le
Ob(crvarcara5pundela intrcbarea:
care
s\une textl? Aceastaeste temeha
t! intettiebuie ptrsi dacd dore;ti

ll"rli

lui Ilumnezeu;i siJ apliciintr-un


C.,ua,taul

-t".a
mod corespunzdtoJ.- -^-:+^1 sauverset din Biblie
Ai citit weodati o carte, un caP1lol
a min t e it i
, n-ai mai fo't in s L a r(s e -li
i"",r .,",,
Bihlia
't
citim
;i;ir'D" fo.,u' multeori noi
;i;;'j';'. ;:;-t.t'
multe mouve
ioo, au o.ttii, nu !i cu minteaExist! rnai
pentru aceasta:
Cuvantul lui Dumnezeu'
.ro,
-- nc imagindm ce Biblia'
in mod magic fEri nici un efort
"" ""-iilot*"*noastra,sau
din Partea
ceea ce
._- nu credem cu adevilat ci putem inlelege
am citit, sau
.\, asteptim ca pastorul si predice din acc:rsl'iPrrrtc
ct'sri r rrrl lll'
N Scripttlrii,Pcntrll ca nor si ltim

Bucuria;i ualoareastutliului inductiu


Cu toate acestea/noi uitim deseori ceeace am citit pur
qi simplu pentru ci nu ftim ce si ciutdm in text. De aceea,
in prima parte a acesteic54i vei invdla cc si urmiresti cand
cire$i Biblia.
Deoarece obser-vareainseamni descoperireaa ceea cc
spune textul, aceasta necesit5 timp gi practici. Vci
descoperi cd, cu cat citelti mai mult;i ajungi sd cuno$i o
carte a Bibliei, cu at6t adev;rurile acesteiavor deveni evidente pentru tine. Vei fi uimit de abundenta bogitiilor
spirituale chiar qi din cele mai scurte ci4i ale Bibliei si le
vei descoperitu insulil Atunci vei qti cd $tiil
Interpretarea raspunde]a
:,NTIRPRETAREA

intrebrrea:
Ce inseamnd textulSTemelia
pentru o
interpretare corecti este intotdeauna
observareaprofundi. Interpretarea estc procesul descope
ririi semnificatiei ter:tului. Pe m5sur, ce obseNi cu atentie
Scriptura, inlelesul ei ili va deveni evident. Totufi, dacb tc
grdbeqti sd interpretezi fir5 s! pui temelia vitald a
observirii atente, inlelegerea ta va fi coloratd de presupunerile tale ceea ce crezi tr, ceeace simti t?l sau ceea
ce au spus alli oameri, $i n! de ceea ce spune Dumnezeu
in Cuventul Sdu.
Interpretarca nu este in mod necesarun pas separat de
observare,pentru ci adesea,in timp ce observi textul cu
atenlie, incepi sd vczi ce inseamni acesta. Astfel, interpretarea porneste din obscrvare.
Cu toate acestea,interpretarea poate sd implice si exercilii care trec dincolo de obscrvareasimpli a textului str.1diat. Unul din acesteexercitii este investigareaaltor texte
care tratcazi acelasisubiect. intii de toate, lasd Scriptura
si se interprcteze ea insdsi.Poti, de asemenea,sA folose$ti
altc ajutoarc cum ar fi studiul cuyintelor, sau evaluarea
resursclor cum ar fi dicgionarele qi cornentariile biblice
pcntru a-ti verifica propriile concluzii, sau pentru a-!i complt tu in.tt'lcgcrca
cadruluiistoric saucultr.rr:rl
al tcxtului.

Ihuttrir si nlornnr sttnli ui inlruth'


Ceea ce vom face noi este s5-ti prezent5n principiilc
interprctdrii ii si-!i oferim secliuni specialecare s5-!i arate
cum sd tratezi diferite tipuri de scrieri, incluzAnd figurile
de stil, parabolele qi alegoriile. De asemenea,ili vom arita
cum sd faci studiul cuvintelor gi cum si folose$ti instrumentele de studiu biblic disponibile, carei1i vor imbunltSli
foarte mult invdlarea.Va fi foarte captivant fi edificator.

Aplicarea rispunde la intrebarea:


Cum pot aplica tnPlesul acestui
pasaj? Acestaeste primul lucru pc
caredorim sil itim atunci candcitim Biblia,dar aplicarca
corespunzetoare
inccpc, de fapt, cu credinla care are ca
rezultat sclirnbarea caracterului;i a modului de via1i.
Odati ce qtii ce inseamn;un text, nu numai cd eiti responsabilde punereaacestuiain practicd,in propriata viali, ci
va trebui sddai socotealidaci nu faci acestlucrul Deci, la
urma urrnei, scopul studiului biblic personaleste o viale
transformatdqi o relalieadanci!i continudcu IsusHristos.
Aplicareanu esteal trcilca pasal procesuluiinductiq ci
aceastaare loc pe masuri ce elti pus fala in fald cu
adevirul gi decizisI ascr.rllide adevlr.Temeliapentru aplicareeste2 Timotei3rl6-17;
,,ToatiScripturaesteinsuflati de Dumnezeusi
d e [o l o ' ca si i n \cte ,si mu s lr c,5aindr cpte,r a
deainlelepciunein neprihinirc, pcntru ca omul
Iui Dumnezeu si fie desdvargit!i cu totul
destoinicpentru orice lucrarebun5."
A fi destoinic,echipatpentru orice lucrarebundin viali
completpregdtitcas; abordezioricesitualieintr-un mod
pe l)umnezeu- nu estc doar pos.bil,
care ll onoreazA
aceastaeste chiar voia lui Dumnezeu.Vei fi destoinic;i
echipat daci vei aplicaacesteprincipii de studiu. Ji-am
puteaimpirtati \ute de rclctdn de\pre ceea,.e a [r.ur
Dumnezeuatuncicandoameniis-audisciplinat,fi au ajuns

\2

lhurrtlt pi t'trlottt,r ttnli

ul inlutil

(:And;tii cc spu e Dumftezeu,


care e,^tesemnificatia a ceeace spuneEl,
;i cum sd.pui adeLtiiruriLeSale in practicd.,
vei fi echipat pentru ta(ie circumstdntele,ie!ii.
(,ff\,

si cunoasci Cuventul iui Dumnezeu in acest mod. Acestc


rclatiri !i ar face inima se tresaltel Totusi, scopul nostru
prczcnt nu este s5-ti imp:rdlim istorisiri de felul acesta,ci
si te ajutim s5 inveti si studiezi Cuvantul lui Dumnezeu in
mod inductivl Dupi ce vei invita aceastavei putea sr-!i
impertdlesti propria ta istoriel Vom fi incentati s-o auzinl

Care este lcgdtura dintre observarc,

interpretaresi aplicare?
Intcrpretarea exactS gi aplicarea corecti sc bazeazdpe
obseNarea corectd. De accea, este extrem de important
sd-!i dezvolli capacitatea de observare, chiar daci la
inceput aceastaar pdrca ci necesiti prca mult timp, sau te
simli total nepotrivit gi chiar stengaci in acest domeniu.
Studiul inductiv este un proces de invetare care nu are loc
peste noapte. Inveli f;cand - obscru6nddin nou ;i din nou,
pini cind obscn-areadevine un obicei, un obicci minunat.
Pe mdsur! ce parcurgi procesul inductiv, uneori vei
descoperi ci obscrvarea,interpretarea ;i aplicarea au loc
simultan. Dumnezeu poate s5-1idescopereadevdrul chiar
in timp cc studiezi, asa cI fii sensibil la c5lduzirea Lui.
Cdnd cuvintele sau textcle l1i vorbesc, oprelte-te gi
mcditeazi la ceea ce !i-a ar5tat Dumnezcu. FoloseStefirul
cu plumb al adevdrului, pentru a verifica ceea ce crczi si
felul in care trdicsti.
Cind qtii ce spune Dumnezeu, care este semnificatia
cuvintelor Lui ii cum si pui adevirurile Salein practici, vei
fi echipat pentru toate circumstanlcle vietii-

l3

Printr-un studiu sArguinciosal Cuvantului lui Dumnezeu,


sub cSliuzirea Duhului Sf6nt, vei aruncao ancordputernicl
in mareaacesteivieli, ancori ce te va suslinein timpul furtunilor. il vei cunoagtepe Dumnezeul tdu $i, cand il vei
cunoatte pe Dumnezeultiu, nu numai ci vei fi putemic, ci
vei gi facemari isprdvipentru El (Danielll:32).

CUM

3T

ST U D IIM

Partea tntki
c\flr',{rr4

't4

BIEtIA

Regulacontextului|

-t
contextul guverneazal

cum sd incepem.Cu ce incepi?incepi observAnd


teritul ca intreg. Prin tert noi inlelegem odce

porliune din Scripturd,pe care doregti sd o studiezi. ili


sugerdm sd studiezi Biblia carte cu carte, deoarece fiecare
carte a Bibliei este un mesaj complet in sine insusi, si de
sine stdtetor care, la rdndul lui se raporteazdintr-un mod
special la ansamblul Cuvdntului lui Dumnezeu. Deci,
alege-li un text - o carte din Biblie gi apoi respectd principiile urmdtoare.

(arf\v

Acum egtipe calesi inveti ceamai eficientdmetodl de


studiu biblic din cate existd.Totuqi,firi lucrareaDuhului
Sfent aceastava fi doar atit - o metodS.
loan l6: l3-15 ne spuneci Duhul Sfdnt,Invdlitorul care
locuieltein noi, esteCel carene cdlduzeste
in tot adevdrul,
care ia lucrurile lui Dumnezeugi ni le descoperd.Deci,
roagi-L pe Dumnezeu,prin Duhul Sdu,si te celduzeasci
in

t7

Il t$ l i

to n tr\t

lui

It,tttt \t ul P tt\' ,ttt' ttttl l

tot adevdrul,!i si-!i deschid-iochii ca si vczi ltrL|rrIilc


m in u n a tedin Cuvantul S au. Tncep ec u ru g S (iu n t \ i " rl
r in u a .tu diul intr-o atiLudinede ruS a c iu n e .

grns,
2. Identificd contextul
Studiul inductiv incepecu o evaluaream5nunliti a contextului. Unul din cele mai importanteprincipii de abora Cuvdntului lui Dumnezeu gi de
dare corespunzdtoare
studiu inductiv al Bibliei cste interprctareaScdpturii in
lumina contcxtului ei. De ce? Deoarece,i,] interpretare,
contextulguuerneaziiintotdeaund.
Cuvantul context inseamni ,,cceace lnsolefte textul
Deci, in general,contextulestemediulin careseafli ceva,
cadruliricare existl sausc lntemplaceua.i1i amintelti de
mormolociidin rau?Reulreprezintdcontextull
in studiul biblic contextul este format din cuvinte,
expresiigi propozilii caresc afli in vecinitateaunui anumit
cuvant,a unei anumitecxpresiisaupropozilii. Acest con
text dd inlelescuventuluispeclfic,expresieisaupropozi\ici
respectiveii te ajuti si inlelegi cc spuneallton . Contextul poatefi extinsla paragrafe,capitole,cirgi qi in cele din
urmi la intreagaBiblic.DeoarececontextulSuverneazisau
determineinterpretareatextului, este important ca tu si
cuno$ticontextul fiecdruitext pe careil studiezi
Pentru a ilustra modul in care contextul d[ inle]es
cuvintelor/si privim cuventulstAmtoare.Sdpresupunem
ci cinevate intreabS:,,Ceinseamnicuvdntnlrtratutaare?"
Cum ai rdspunde?Dacd doregtisi dai r-lnr5spunsutil gi
corect, mai intei trebuie sI intrebi: ,,Cum este folosit
cuvdntull, deocre,ccuvintulslrlmloarePoalea\eJ mai
multe inlelesuri.
O stramtoarepoatc insemnaun loc sttamt, ingustintre
munli ti intre dealuri;trecitoare,defileusauo f6Fieingusta
de apd care uneste doui bazineacvatice(oceane,miriJ,

t8

I lr pl, t

lt t r r t r r nln

I t Dt ! r\ t f ll f lt t , t , , t t r t t : t I l

rL s|t.lrlrrrtllx)rlirtr)i:rln\)l)iirt('
Lle us(!t, ori faptul dc a li
inll|sl, inl.llrstin)c.
Mai ntult, in scns figurativ,stramtoare
ins(.irrnil situ:r!ii s:l! condifii grcle, necaz,nevoie, ananghie.
l)( rcccil, singurarnodalitatede a cunoa$tcintelesul
( ()f( ( t l cuv,rntului stramtoare aste exafinatea contextulrri in clre este folosit acesta.Mediul inconjuritor ftextul
in)( (lirt) in care aparecuvantul i! va arita care dintre aces1( scmnificalii posibile este cea intenlionat5.
I)c exemplu, ce ar putea insemna cuvdntul statrtuare
in tcxtul urmdtor?
,,C6ndveli vedea lerusalimul inconjurat de ogti,
si Etili c5 atunci pustiirea lui este aproape.
Atunci, cei din Iudea sI fugd la rnunti, cei din
mijlocul Ierusalimului si iasd afard din el, ;i cei
de prin ogoaresd nu intre in el. Crci zilele ace,
lea vor fi zile de rdzbunare,ca si se implineasce
tot ce este scris. Vai de femeile care vor fi
insdrcinate$i de cele ce vor da !d!d in acele zilel
Pentru ci va fi o stramtorare mare in lari li
manie impotriva norodului acestuia.Vor cddca
sub asculigul sdbiei, vor fi luati robi printre
toate neamurilej si Iemsalimul va fi cilcat in
picioare de neamuri, pani se vor implini vremurile neamurilor. Vor fi semne in soare, in
lunl li in stele. Si pe pdmant va fi strdmtoarc
pintre neamuri, care nu vor sti ce sI facd la
auzul urletului mrrii li al valurilor; oamenii i;i
vor da sufletul de groazi in asteptarealucrurilor
care se vor intdmpla pe pimant; cici puterile
cerurilor vor fi clStinate" (Luca 21:20-26).
Deoarece contextul este ,,ceeace se afle in vecinitatea
textului sau insole$te textul", ce informalii din acest text
ne oferd o intelegere corespunzitoare a cuvantului st/.?nrtoare, asacum este folosit aici?

19

l < q :t1 l i 1 o | !r\t

li

&

tt\tul Furt

t' tt:tl l

Vedem cI in acest text estc vorba despre nllinic, ( ii.l( ft


sub asculigul sabiei, luare de robi, cdlcarealerusalimului in
picioare de citre neamuri, scmnein soate,in luni ;i in stele.
De aceea,examindndcontextul descoperimadevirurile care
se afld in vecindtateaacestuicuvant gi putem determina ce,
in acest text particulat cuvantul stramtoare i\searr.nd
,,situa!ii,condilii grele, necaz,nevoie, ananghie."
in studiul inductiu contextul este determin*t sau idennt'icat in acela;i mod pin obsetuarea atefltd. a ceea ce se
repetd.in text ti uiizand cum se leagd toate acestea ifipreund.
Daci observi cceace se spune!i e$ti atent la cuvinte, expresii sauidei care se repetd, vei vedeain mod limpede contextul din orice carte, capitol sau text pe care il studiezi.
Contextul este determinat sau identiflcat prin obser
varea atentS, aminunlite a textului. De aceea...

!rr\,
3, Obsend ceca ce este eYident
Cnndobservitextul, cautiimai intAi lucrurileeuidente
caresunt u;or de udzutcu alte cuvinte,LucruriLe
Adev5rurile despre oameni, locuri si evenimentenc
capteaziintotdeaunaatenlia;de aceea,oamenii,locurile !i
evenimentelesunt ufor de v5zut.
Dacd te vei concentra la ceea ce este evident, vei
descoperiidei semnificativesaurepetatejacesteala rendul
lor ili vor ardta contextul ci4ii, capitolului,textului sau
versetuluipe careil studiezi.
Dc exemplu,.u ce incepi daca vrei sa pui
impreuni piesele unui mozaic?Care sunt
pdmele piese pe care le cauliz Cele patru
colluri, nu-i a;a? De ce? Deoarecesunt evidente: existddoar patru piesede felul acestaqi
sunt ugorde g;sit, deoareceau cite doudlaturi
drepte.

20

llqr l, t

t t,ttr\trl

lt

I n Il t.\tIl

c>

l !|t\,, tr \t,'t1 l
ql

5/

A
Cc cauli dupd ce ai identificat cele patru
colluri? in mod natural, cauli urmdtoarele piese
cvidcnte: cele cu margini drepte. Din nou, acestea sunt piesele cel mai uqor de g5sit, deoarece
fiecare are cite o latr-rri dreaptil

Dupe ce ai asamblatmarginiledrepte oblii un


cadru in care sd pui impreund toate celelalte
piese.Ai stabilit contextul mozaiculuiciutand
ceeace esteusor de g5sit.
in mod similar,in studiul unei cdrli, al unui capitol sau
text din Biblie, cdutareaadevdrurilor,faptelor, detaliilor
sauideilor evidentestabilegtecadrul.Deci, pentru a intocmi cadrul unui text, incepecu lucrurile cele mai evidente
din textul respectiv
Totu$i,in timp ce observitextul fi descopericontextul,
trebuie sdfaci intotdeaunaurmitoarelelucruri...
(,tnp

4, Privestetextul in mod obiectiv


Observarea
Cu alte cuvinte,las! textul si-1i vorbeasca.
textului pentru a stabiliconte).tultrebuie sd fie obiectiwl
tiu principal,deci lasdtcrtul insugis5-!i arateelementele
caaese rePetdin el-

2t

l l 4 Sl rt ro n rttrtrh ri

It,ttr\t1 l l p

E trd.tttl l

Md tem ci deseorisingrrranoastri motivlli( (i( I (i(i


Cuvnntul lui Dumnczeu este subiectivd pur li simplu sil
o b lin e m .eva pcntru noi insine.Ca u t a mc c \ a (a rc , . s av o rbeascd inimilor noastre" - sau weun verset cu care s;
putem ajuta sau corecta pe cineva.
Cat de mult trebuic sd-L intristeze aceastdatitudine a
noastri pe Dumnezeu, care doreFteca noi sd-L cunoastem
cu adevirat ii si fim sfinlili {pu9l de o parte) prin adevir
li Cuvantul Sdu este adevdrul (loan 17:17]. De aceea,
scopul nostru pdncipal - motivalia noastri - trebuie si fie
sd cunoaqtem adevdrul, gi apoi sd ne adaptdm convingerile
gi vielile in mod corcspunzdtor.
Desigur, este posibil ca unele porliuni din cartea pc care
o studiezi sd-!i foloseasci mai mult decat alte po4iuni, dar
adevirul qi contextul nu se schimbdniciodati. Mesajul propriu-zis al clrlii va fi intotdeauna acela$i.Acesta este
Adevirul pe care poli si-!i zidefti viala, caracterul gi modul
ti! de via!5.
Deci, in primul rdnd, observi textul in mod obiectiv.
Da, Cuv6ntul lui Dumnezeu ili va sluji 1ie personal. Cu
siguranlil Este un Cuvant viu, dar, ca sd descopericontextul, trebuie si obserwimai intai textul in mod obiectiv ca si
descoperi acele elemente pe care autorul le accentueazi in
mod repetat. Apoi, cand aplici Cuvantul in viala ta, vei;ti
ci il aplici corect, !i acestaeste un imperativ categoric.
in timp ce spun asta, trebuie sd-!i atrag atenlia ca nu
cumva s5 nu citeFti Scriptura $i subiectiv Cand mcditezi la
ceea ce ili spune Dumnezeu Ei cum !i se aplici Cuventul
respectiv Dumnezeu Duhul Sfant dE vialS Cuvantului Sdu
care vorbelte inimii tale; atunci ltii ci El are un mesaj special pentm tine intr-un moment speclfic al vielii tale.
Cand studiezi Biblia in mod subiectiv citeite-o cu inima
deschisi;i doiitoare sa auda ceea ce spune Dumnezeu.
Prin Cuvintul Sdr.rEl ne vorbegte in mod personal. De
aceea,in timp ce cite$ti gi studiezi, fe-!i timp si-L asculli
pe Dumnezeul tiu.

22

llay,uh runutnlni

I ti ,l tr \t

l {

a ttm t:t1 l

{tf\J

5. Citr:qtccu un scop
( litircr cu un scopsc realizeazlpunind intrebdritextului.
'Irr.lxricsi pui intreb;ri textului asacum faceun avocat
( U un rnirtor. Pentrua aflaintreagaistorisire- toatedetaliil(. - jurnali$ii, in repoftajelelor, sunt inv5lali sdpun5 $i si
rilspundila intrcbdrilecine,ce,ciind,fu ce,undegrcum.
Pcntrua citi Biblia cu un scop- casi obtii toate dtalii,
[' tu trebuie sd pui intrebiri. De aceea,in timp ce cite$ti
intreabS...
Cine a scrisasta?Cine a spusBceasta?
Cire sunt
personajeleprincipale?Cine sunt oamenii
mentionali? Czi ii vorbe;tc autorul? Despre
cine vorbegteel?
Care sunt evenimenteleprincipale?Care sunt
ideile majore?Care sunt invtlitu le majore?
Desprece vorbesteel ccl mai mult? Care este
scopulpentru carespuneacestlucnr?
Cdnd a fost sc si aceasta?Cdnd s-a irrtdnplat
acest eveniment?Cdxd se va intampb asta?
Crial a spusacestlucru?Crinl a ficut accasta?
De cc a trebuit si fie scrisi aceasta?
De cea fost
menlionat5aceasta?
D9 cei s-aacordatun spatiu
atat de maresauatat de mic acestuieveniment,
sauacesteiinvilituri specifice?
De cea fost menlionatd aceastireferin$?De ce trebuie si fac,
oamenii cutare si cutare lucru?
Unde a fost ficut acestlucru? Uzde s-a spus
asta?Urle seva int6mplaaceasta?
Cum se face aceasta?Cum s-airti,rnplat? Cum
este ilustrat acest adevir? Crm sunt acesti
oameni?

23

I l 4 1 l t,' rti

rtl n

" \tr\ttl

fl rfl

nrtt^rl

Cend pui textului acest set le intrebdri ,\i trirrLl Lr;r t rt


textul si dea r;spunsurile, vei fi uimit de ceea ce vt i irllaAceste intrebiri sunt pietrele de temelie ale unei obscrviri
precise care asiguri o bazd solidi pentru o interpretare
corectt.
Tbtu;i, dacd te &rdbetti sd interPretezi Jdrd 4 pune
ta ua fi coloratd de
temelia uitald a obsetLdrii, tn,telegerea
presupuneriLet1le ce crezi /ll, ce simli tx, sau ce au spus
alli oameni. $i, daci faci aceasta,ristelmicelti Scripturile
lucru impotriva ciruia suntem
spre propria ta piezare
avertizali in mod specific [2 Petm 3:16).
De multe ori Scriptura este gretit interpretati deoarece
corecte
contextul nu este observatcu atenlie. RSspunsudLe
date intrebdrilor puse textului vor asigura o intcrpretare
corecti.
Doresc si jlustrez aceastafolosind un singur verset:
,,Dupd aceea,Isus stribetea Galilea, nu voia sd
stca in ludea, pentru cE iudeii cbutau si L
omoate.'

l l 4 n l , t , , , t t l, t r n l u i , t n r t r r t t l l t r t t | t , t . ' t t
rL ' rr; rrrrl r r | l r t : r ,i n t i n r l ) ( r s t r l ( l i r z ic a r t c an r i n u n r t i r l u i
l)rrrrrrrc z c r r .
M:ri ( stc uD locrLrirnport.rnt:si nu crczi ci trebuie se
tirts(.ftir:isl\rnsrrriIa toatc accstcintrcbdri dc fiecaredatd
( in(i stLrdicziulr tcxt, dcoarcccacestlucru esteimposibil.
l)t cxcnrplu,vcrsctulde mai sus,Ioan 7: l, nu rdspundeIa
irrtrcbarcadc tipul ,,cum".
Citcftc pur $i simplu textul Ei rdspunde la toate
ir)trcbirilc posibile din acest set.
Nu uita! Fiecareparte a procesului inductiu de studiu
ltiblic se bazeazdpe punerea intrebtiriLor de tipul: cine, ce,
citnd, de ce, unde si cum. De aceea,acest set de intrebiiri
('steextrem de imPortant!
Acum, fiindcd cunolti principiile care stau la baza
observdrii, s5 trecem la procesul observirii textului. in
timp ce inccpi sd faci asta vei fi uimit de ceeace vei invila,
5i probabil ci te 1,eitrezi spun6ndu-li: ,,Nu pot sA cred c;
eu singw am vizut toate acesteal"

Punnnd textului acest set de intrebdd descoperim cii


,,lsus"rispunde la intrcbarea: ,,Desprecine este
vorba aici?"
,,Strdbetea"r5spundela intrebarea:,,Ceflcea E1?"
,,Galilea" rispunde la intrebarea: ,,Ce stribdtea

El7"
,,Pentruci iudeii cdutau sd-L omoare" ne spune:
,,De ce nu voia El sd stea in ludea?"
,,Dupi aceea" ne spune: ,,Czind a avut loc
aceasti acliune?"
Aqa se folosegte acest set de intrebiri in observare Cu
cit il foloseqti mai mult, cu atat ili vei face un obicei din
aceasta,peni cand punerea accstor intrebiri va deveni a

24

25

2
Obtinerea
privirii de ansamblu
c$i Biblia este o coleclie de 66 de c5rti scrise de
diferili autori sub inspiralia Duhului Sf6nt, ea a

lbst scrisipe r6nd, cartecu carte/Sifiecareca.te din Biblie


rre propriul ei mesajsi unicul ei scop.
Daci ai citit Biblia, stii ci multe cirli trateazdsubiecte
similare.Cu toate accstea,fiecarecartc isi are locul, valoa,
rea gi scopulei in ansamblulplanuluilui Dumnezeu.Deci
, sd-l
daci dorestisi-L cuno$tipe Dumnezeuindeaproape
inlelegi gindurile, inima ;i ciile, 9i sdinlelegi cum dorefte
El setrdielti tu - trebuiesAincepisestudieziCuvantulSiu
carte cu carte- cateo carteo datd.Dar, dintre cele 66 de
cirli ale Bibliei,cu caresi incepi?
Daci egti incepetor in procesulstudiului inductiv iti
sugerezsi incepi cu o carte scurti.*
tDe exemplu, in seminariile d instruire,
invdliture peste
invalbture,noi lolosim 2 Timotej.Aceastaestescurti si convingntoare.
Dupi tri zile de studiu,o:menii pot si pleceacasdcompletuimili de
ceeace ru invdtat.De fapt, fespunsullorsunr cam a;a:
ce, o, de
'De
ce n-am inv:lat mai demult sa studiezin felul acesta?
Nu pot si cred
cn am invSlatatat de multl De ce am inv;fnt mai mult in trei zile decat
in ultimii
ani?"

27

(ll1itru

Triurii rh tn tmhlu

DupI ce ai aleso carte,primul pasestesi ol)lii o lrrivire


de ansamblu a cd4ii respective. O privire de ansarnblutc
ajuta si descopericontextul generalal mesajului autorului.
(i1i dai seamade ce ili spun sd incepi c! o .arte scut'td?)
Privirea de ansamblu reprezinti Pasul I al procesului
inductiv Aceastaili va oferi imaginea de ansamblu ;i te va
ajuta sd stabileqti cadrul cd4ii. I1i amintegti ilustralia cu
mozaicul, pe care am folosit-o in capitolul anterior?
Privirea de ansamblute ajuti si gise$ti colprile gi marginile drepte care, la rdndul lor, te vor ajuta si vezi contextul
ci4ii pe care o studiezil
Obgnerea unei priviri de ansamblu se aseamini cu
fotografierea unui teren pe care te gindeqti sdJ cumperi,
dintr-un avion aflat la o mie de metri altitudine. De la o
mie de metd nu poli si vezi detaliile terenului, insd poli
vedea marginile acestuia Si aspectul general al terenului.
Dupi ce ai fhcut acele fotografii, vei folosi un teleobiectiv
pentru a obline o imagine mai apropiati a acestuia,hectar
cu hectar. Apoi, in cele din urmi vei ateriza,vei cobori din
avion ii te vei plimba pe terenul respectiv Ficand astfel,
av6nd in m6ni fotografiile de ansamblu ale terenului, vei
obline o perspectivd corespunzdtoarea locului in care te
afli, gi cum se raporteaz; elementele componente ale
terenului respectiv la imagineade ansamblu.
O privire de ansamblua ci4ii te ajut5:
c\, s5 vezi mesajul cirtii ca intreg, in totalitatea sa
o., si oblii o inlelegere a scopului pe care l-a avut
autorul cand a scris cartea respectiva
c\, si identifici tema (temele) principale a cd4ii
c\, sd-ti faci o idee despre structura cd4ii
.\, sAinlelcgi lcgdturavcrsetclor !i a capitolelor unele
cu altele, gi cu cartea ca intreg
c\, sd oblii o bazdsolidi pentru o interpretare exactd
;i o aplicare corectS.

28

()ltllmnu prit'iriilr o*unhln


l)lr(l itrf:lstx l; sc parc o munci serioasi,sd $tii ci ai
rlrr'pt:rtc.l)lr, prictcnul mcu, si gtii cd aceastaintr-adevir
rrcrilrt (l(.nusil.Dc fapt, cu c6t vei munci mai mult la acest
|irs, rlr ltit va fi mai usor restul procesului.
Acrrrn, in lumina acestui fapt, cum oblii privirea de
rtnsrunblu
a unei certi?

q{rnv
l. Incepepe genunchi
Rugdciuneaeste crucial; pentru studiul Bibliei. Cand
,,rrrciin avion"- cdndincepi sdstudiezipentru pdvirea de
irnsamblu- nu porni motoareleinaintede a te ruga.
Deoareceadevdnrltrebuie si fie revelat de Duhu] lui
I)umnezeu,inseamni cd rugdciuneatrebuie si fie o parte
intcgrantd a studiului biblic, in timp ce cauti mereu
infelcpciunea,planul qi descoperirea
lui Dumnezeu.Fi-ti
t im p sa- Ll as ipe D uhulSf6nrs , v or beas ci ni
i m i ital e.

{r\},
2. Citeste Ei recite$tecartea
Cu cat citegti mai mult carteape careai ales-opentru
studiu,cu atat te vei familiarizamai mult cu ea. Nu existi
nici un inlocuitor pentru citirea Cuv6ntuluilui Dumnezen
si meditareaasupralui intr-o aritudinede rugdciune.Daci
studiezio carte mai lungi, s-ar putea sd ai nevoiede mai
rnulte zile pentru citirea cd4ii in intregime.Dar cite$te,o
in intregimel
Scopultiu este si studieziin mod corect CuvAntullui
Dumnezeu.Ca si faci asta trebuie si vezi colprile, sd
g;sestimarginiledrepte,seoblii cadrul.De aceeaestemai
usorsi inveli procesulinductiv folosindo cartemai scurti.
Primadati cnndcitegi carteain intregime,!i s-arputea
pdreacd esteo colecliede versetecarede-abiasunt legate
unelede altele.Totu$i,cu cat recitegtimai mult, cu atat vei

29

()l4in'ni lririttl lr

|n.ti'rtnh|/l

vedcacd toate acestc,,lersetcizolate"fac partc itltl ll(l('var


din intreg. Sau, cand citefti s-ar putea si dai pestc lucruri
care te pun in incurcdturd Nu te opri ca sd incerci si le
inlele8i. Acum nu este timp pentru aceasta Tine minte ca
mai intai cauli colgrile gi piesele cu margini drepte, apoi
vei gdsi mult mai uior locul acelor piese dificile
Pe mdsurdce citesti carteape care o studiezi,va trebui se

lisl( ;r(rirstl o curtt.l>iografici?


l')vrnghLlildrrpi Luca ne prezinti o biografie
cronologic! a Domnului nostru lsus Hristos
inccpiind dc la genealogiaSa si pnni la inviere.
Ilstc accostao carte poetici?
Cartea Psalmilore'te poezieebraicdr.

faci urmitoarele...

(arnu
3. Identifici tipul de literaturS
Genul literar determini modul in care vei trata textul
De exemplu, poezia ebraici (cum ar fi Psalmii) este diferite de ce4ile istorice [cum sunt c5rlile Regilor 9i ale Cronicilor), ;i cirlile istorice sunt diferite de epistole (cum ar fi
1 ;i 2 Timotei), atet in ceea ce priveqte stilul cat !i
conlinutul. Cirlile istorice ne oferi cadrul, ti ne prezinti
cvenimente reaie gi modul in care S-a ocupat Dumnezeu
de oameni reali, insi noi nu construim doctrine bazate pe
evenimente istoricc. Cea mai mare parte din doctrina Bisericii sc afli in epistole. Deci, recunoastereagenului literar
pe care o studiezi este important5.
in timp ce citesti cartea in intregime, determind care
dintre urmdtoarele genuri literare dbscrie cel mai bine
cartea Pe care o studiezi.
Este aceastao carte istorici?
Cartea Genesei prezintd istoria crea{iei lui
Dumnezeu de la inceputul timpului, pe cnnd
cartea Judecitoilor ne prezinte perioada din
istoria lsraelului in care au domnit judecitorii.
Cartea Faptele Apostolilor ne prezintd istoria
rispAndirii Evangheliei;i a inceputului Bisedcii.

30

()hlhn rrtt prh'irli tb nr*unhlu

Estc aceastao carte proverbiali?


Cartea Proverbelor, consideratl literaturi de
inlelepciune, este o culegerede proverbeconcise
care oferi intelepciune $i invil5tud. Proverbele
nu trebuie interpretate ca profelii sau doctrine.
Estc aceastao carte profetici?
Cartea Apocalipseise descde ea insesica o carte
a profeliei. Aceasta ne spune despre evenimente
viitoare, care se vor intamph cu siguranle_
Este aceastao epistold (scrisoare)?
Epislolaa doua catre Timorei e\te o scrisoate
adresatd unui individ. Epistola lui Pavel citre
Coloseni este si ea o scrisoare,insd este adresati
unei biserici. Epi"toleleconlin (ea mai mare
pane din doctrinasau invrliirura Bisericii.
Este aceastao combinatie?
Unele cirli pot ff o combinalie a diferitelor
tipuri de literaturi. De exemplu, cartea lui
Daniel este qi istoricd $i profetici. Ea ne spune
despre evenimente trecute $i, de asemenea,
prezice evenimente viitoare.
Acum, dupd ce ai determinat genul literar al cirtii...

31

( )l \ i " t' t ttt t, i t,i ,i i ' h

| ) lr t r t t tt t , t I 't t lt t it , lr , uvnr llu

nt\tnnl ,l

(,tfil,

(i, Dr:scoperladevirurile
clcsprcoamcnisi evenimente

4. Lasi textul sd vorbeasci


pentru el insugi
Deqi am menlionat aceastainainte/ merite si mai repet
inci o dat', asacd asculti cu atentic - fii obiectivl Nu aborda Cuvintul lui Dumnezeu in mod subiectiv, doar ca si oblii
ceva cu odce pre1. APropie-te de Cuv6nt in mod obiectiv,
pentru ca Dumnezeu sd poat5 si te itvele ceeace trebuie sd
,tli. DuPd ce vei uedea it mod obiectiu ce sPune Du:mnezeuj
uei tti ti cufi sd.te raponezi Ia acel adeudt in mod subiectiu.
Amintegte-li cd contextul se identifici prin observareaa
cceace autorul repetd rnereu;i mereu. Deci, pentru pdvirea
de ansamblua ci4ii, trebuie si lafi textul si vorbeascdpentru sine. O unealtd dintre cele mai ficiente Pentru observareatertului cste Foaiade observare.in capitolul urmdtor
vei invSla cum s! foloseEtiFoile de observare.*
(,ff\,

5. Puneintrebdri
Asigud-te ci cite$ti cu un scop,interogdndter.tul cu setul
de inrrcbariprezcntateanlerior.Dacadoresti,Poli re!enila
secriunearespeclivica.5 li impro\PJlcTimemorla.
'Foile de observaresunt capitoleindividualedin carteape care
dorefti si o studiezi,scriscpe foi seParateLe vei gtsi in ffecarecurs
scriindpur 9i
inudtdturdpesteinunldtTd, saupoli si !i le faci sing11r,
materiacu
capitol.
Scrie
capitol
simplutextul cirtii pe careo studiet,
late
lul la doul randuris,ilssl margini
Vei sesi un exempiude Foaiede obscrvarein Ancxn C, aflatd la
pagina157.
Sau,9i mai bine, poatedoreqtisi cumperiBjrlia lsterBlionaLdde
StuAiuIndacnu c te esteconccflrti anume Pentru acestfel de studiu
Textul esteafanjatintr o singuricoloani,cu marginifoafte late pentrtr
insemntri ti acdsti Biblie conline toate di:grameieii ajutoarelede
studiu desc.isein aceastdcarte.Aceastaestc o Biblie extraordinariabsolutunicni nepreluitnpentnt studiulseriosEsteca $i cum ai avea
o Biblieintreagl de Foi de observare

32

llntru a descoperi conteatul cirtii, incepe cu identifi


cirrtl clcmcntclor evidente- In firnqie de genul literar al
t( xtului studiat, oamenii Fi evenimentele sunt de obicci
t lcrncntt'le cclc mai evidcnte ti mai u$or de idcntificat.
I'rincipi

l 7: Identificarea numelor evidente

Daci, de exemplu, studiezi una djn epistolele lui PaveJ,


rnri intei va trebui si citesti cartea in intregime clutand !i
identificand adevirurilc despre autor-ul, destinatarii epis
blei !i toti ceilalli oameni care sunt me4tionali. Daci
studiezi un alt gen literar, cum ar fi una dintre ci4ile
istorice, mai intei vei cduta toate mentionlrile oamenilor in
gcreral, precum si cvenimentc specifice descrise in
relatareaistorici respectivd.in literatura profeticd, autorul
poate sd iasi in evidentd sau nu, insi oamenii si evenimcntele vor fi prezenli cu siguranli.
Deci, line minte toate acestea gi/ in funclie de genul
literar adapteazdceea ce te invllim despre observareasi
itlentificarea evidentului.
Pe mdsurd ce identifici adevirurile desprc oameni qi
evenimente incepi si discemi contextul istoric ;i crltural
in caaesc.ie autorul. $i acest context se reflecti, desigur,
in . e e a c e e l . c r i t s i i n f e l u l i n , a r e s c r i e .
Desi Dumnezeu esteAutorul Scripturii, El a alesin mod
speciffcfiinle umane pentru a scde adevirurile Salein locul
Siu (2 Timotei 3:16; 2 Petru t:20-21). Ct4ile Bibliei sunt
asemenea luminii care strSbate o prismi. Prisma separl
lumin3 scolendin eviden$ diferitele culori ti nuanle; totusir
existd o singuri sursi - lumina. De aceea,multe cd4i ale
Bibliei sunt $i o expresic a autotului uman: a cadrului din
care provine acesta,a experientelor $le $i a concepliei sale
despreviati. De;i Biblia esteve$nicdsi fiecarecuvant este de

33

()l\ir,'tr'( lrriIirii tL

nuohhltl

inspiralie divinS, ficcare carte a fost scristri'rtr-():ltttttltitil


perioadd de timp; de aceea,fiecate caftc poarti alnprcnta
cadrului istoric in care a fost scris;. Condiliile politice,
sociale, filosoffce !i chiar religioaseale timpurilor apar in
ceea ce este exprimat pe hartie firi si denatureze sau sa
reduci din valoareaa ceeace Dumnezeu a dorit sd ne scrie.
Pentru a inlelege pe deplin o carte trebuie luali in considerarc toli acegi factori. Acest lucru poate fi fhcut, pur
qi simplu, punlnd intrebdri de tipul cine, ce, clnd, de ce,
unde 9i cum, dcspre oamenii gi evenimentcle mentionate
in cartea respectivd.
S ar putea ca tu si fi crezut ci singurul mod de a inlelege
cadrul istoric al cd4ii estc s5 citegti ci4i despre Biblie, dar
acum gtii cE observateaatentd a Cuvantului lui Dumnezeu
ili va descoperi accste adevdruri. Nu este captivant acest
lucru?
latd caliva pafi practici pe care trebuie sd-i urmezi pentru a identifica ceea ce este evident.
l: Citeite textul in intregime $i noteazi intr-un
PASTTL
mod distinctiv fiecare menlionare a autotului/ destinatarilor ;i a altor oameni. in timp ce faci asta, urrnare$te
adevirurile despre fiecare persoand- adevirui care sunt
unice pcntru identitatea Si circumstanlele lui sau ale ei.
Noteaz5 acest lucru pe Foile tale de observare(vezi nota
de subsol de la pagina 32) sau in Biblia ta.
Noteazi intr-un mod specific oice mentionare a fiecirei
persoanesau grup de oameni, precum qi pronurnele (cum
t h eu, mie, al me , t11,al tdu, noi, al nostru, noud, roi, 4l
vost,u ei $ al lorl.are s. re[,,raIa ei.
Scriptura poatc fi notat5 distinct in unul din
urmStoarele trei moduri:
.r, colorand fiecare folosire a aceluiagi cuvant $i a
sinonimclor acestuiacu o culoare sau combinalie
de culori

34

( lhlhtrttttl\it'it.ii th'

.utnLl

trr tfxsi'l(l lln contllr in jurul cuventului respectiv


lx rrtrrrrr-ltlcoscbide altele.*

r)uN,!(rzEU
on\by'sra'ifr{ r"@np
.r, combinind culoarea cu conturul. De exemplu,
poli colora cuvantul pociinli cu galben si apoi si
faci un contur in jurul lui.
Irrcliferent dc metoda folositd, ffi consecvent. Noteazi
tt xtul in acelagimod, in toate capitolele c;rlii pe care o
\t rr(liczi.
l',tsut.2: in timp ce notezi referinlele foloseqte
intrcbirile de tipul: cine?,ce?,cind?, de ce?,unde? 9i cum?
l)c exemplu:
Cire este autorul? Ciire sunt destinatadi? Clae
este aceasti persoand?
Ce spune autorul despre sine?Care sunt imprejuririle in care se gdsegteel?
Unde se afld.el? Noteazi ti orice referinli la
locuri geografice.De asemenea,cauti o harti si
identilic; locurile respecrive.lBiblia !ntcrrLa
tionali de Studiu Inductiu are plasate hii4ile
necesarepe aceeasipagini cu textul.]
De ce este el acolo?
in ce perioadi a vielii sale scrie autorul?
Rispunsurlle la aceste intrebdri ili vor oferi indicatii
lrri\ rt o a r el a c a d r u l i s t o r i t a l L d r r i i .A p o i i n t r c a b a . . .
.Fii atent la folosireacontururilot
deoarecepreamulte contutud
pot distrageotenfja:tunci cand citegti Biblia. Eu prefer sd folosesc
culorileii combinaliiledc culori ori de c6teori esteposibil,fi si reduc
numirul contururilor.Culorile mi ajutd sd identific ufo. si repde
diferite aparilii ale cuvintelornotate.

35

(tl\i

t'ttt,,it'i'ii ,b nu,/,ilu

( )l,pnun lrit,itii ,lr anrnl,lu

De ce scrie el? ,De ce lac ci .rstrl l)/ (r, lr s{.


spune acest lucru?

listil it cv{. it|l(.ntclor dcscrisc in lir'carc clin


r( (.st(.rupitolc.

in timp ce pui aceste intrcbdri de tipul De ce, scopul


cirlii va deveni evident. Daci autorul nu-ti oferi un motiv
specific pentru care scrie cartea, atunci scopul ili va fi
descoperit in alte modr.tri, pe mdsurd ce vei intra in
aminunte cu observaliile ta1e.

l{clx'trr(.1 aDumitor cuvinte !i expresii arati ci


irr Ccncsa I st'punc accentulpe evenimentul
, r, arii lumit de , atte Dumnczeu.in Cene"a 3,
cvcnimcntele p ncipale sunt ispitirea Euei de
cdtre tarpe, gi alegerea ctmuLui de a nu ascuha
de Dumnezeu. ln Genesa 6-10, evenimentul
major este potopul.

Intreab3: Derpre rp \orbe\te autorul \(l mci


mult? Ce trebuic sd face sau sd nu faci oamenii?
Pc misuri ce pui accstc intrcbiri, accentelerepetate din
carte iti vor arita tema cdrtii.
P,Lsut-3: Scrie o listd cu toate informatiile pe care le ai
aflat despre autor si oamenii menfionali. Aceastd list, va
consta din ceea ce ai aflat marcand referinJele fi punand
intrebrri, apoi iti va oferi indicalii valoroase care te vor
ajuta s; intcrprctezi textul in mod corespunzdtor.
Principiul 2: Identiffci elementele evidente
Este mentionat in carte vreun eveniment?Aminteqte-li
cI intotdeauna oamenii si evcnimentele sunt elementele
care se vid cel mai ugor; de fapt, evenimentele pot fi chiar
mai evidente decat oamcnii.
Dc aceea, in timp ce citesti intreaga carte, noteazi
evenimentele menlionate in fiecare capitol, dacd acestea
existi.
Doresc sd repet inci o dati ci genul literar, scopul cirlii
ii structura c54ii pot fi factod determinati pentru ceea ce
este cel mai usor de vdzut.
De exemplu, in primele I I capitole ale ci4ii
Genesa se pune accentul pe patru evenimente
mari. Degi aici sunt menlionali gi oameni,
evenimentelesunt r rl. mai r-vidente.De aceea,
dacd studiezi aceasti carte va trebui si faci o

36

Marcarea textului si intocmirea listelor cu


adevdrurilereferitoareIa acestepatru mari evenimente, vor ardta limpede pc ce anume pune
autorul accentulin fiecaredin acesteI I capitole_
Totugi, in Genesa 12 50 accentul trecc de la
evenimente la oamcni de fapt, aici apar patru
birba! importanli: Avraam, Isaac,Iacov gi Iosii
De aceea,aici vei nota textul qi vei face liste cu
adeverurilereferitoarr la acesti oameni. .are
vor ardta limpede accentul principal din fiecare
capitol. Apoi, vei privi evenimentele din viclile
lor gi le vei examina in lumina setului de
intrebaride ob'er-vare.
inr reaba
Ce se intamph?
Unde se i)tample aceasta si CArd?
Cire este implicat?
C4le sunt consecinteleacestui eveniment?
Acest proces poate pirea complicat dacd citefti pur Si
simplu toate acesteinstructiuni; totugi, de indati ce le vei
pune in practicA vei vedea cdt de profitablld este aceasti
abordare.

37

|)l\i,u t t,t t,tit'i'ii ,l r, n n n h lt


Dar ce faci daci menlionirile oamcnilorsrr(r:lh (vcni
mentelor nu-!i oferd nici o indicalie referitoare la mcs:ljul
cirlii? De exemplu, in epistola lui Iacoq referinlele la
oameni ;i cvenimente nu te ajuti prea mult la descoperirea
contextului c!4ii. Dcci, ce laci in continuare? Tieci la
urmitorul element evident: cauli si vezi ce subiecte sau
teme tratcazi cartea.
qrfiv

7. Noteazdcuvintele-cheic
In timp ce cite;ti Fi rccite$i textul vei incepe sd observi
ci anumite cuvintc $r/sau expresii cheic sc repeti pe tot
cuprinsul cdrlii, intr o anumiti parte a cdrtii sau in mai
multe pi4i ale acesteia.
Cuvintelc-cheie sunt cuvinte vitale pentru inlelegerea
scmnificaliei textului. Asemenea unei chci, cle,,deschid"
inlelesul textului. Un cuv6nt-cheie poate fi un substantiv
un adjectiv sau un verb care are un rol important in comunicarea mesajului autorului.
Un cuvant sau o exprcsie-cheieeste cuvantul sau exptesia care, atunci cAnd este luat(i) din locul lui/ei, textul iqi
picrde inlelesul.
Deseori cuvintclc sau expresiile-cheiese repeti pentru
a comunica scopul autonrlui in scrierea cd4ii. Ele se pot
repeta pe tot cuprinsul unui capitol, al unci pi4i a c;4ii,
sau in intreaga carte,
De exemplu, in prirna epistolSa lui Ioan cuvinr ele.dragoste",..pacrt, a rlrmd n e t i , . d! t i s e
repeti pc tot cuprinsul ci4ii, pe cind cuvintul
,,p;rtb$ie" se repetd doar in capitolul l.
Va trebui sd notezi, intr-un mod distinctiv sau cu o
culoarespecifica,llr.are cuvantcheic impreunacu sinonimele acestuiai cu pronumele referitoare la el. Un sinonim
estc un alt cuvent care inseamndacelasilucru in contextul

38

| ) l\ nx , t \ t t n n'it ii t i

t t 't , t "t l, lr

rrrruliz:rt.
SironirnLrl('stL'un rlt nrod dc :r spune acelasi
I rrr' r' r r ,
l)t t'xcrnplu, observi urmitoarele sinonimepentru sufcrinli in a doua cpistolScitre Timotei:
.rv lant (l:16)
.r, prigoniri(3:l 1]
Valoarea unui sistem distinct de notare nu poate fi
jr(ccntuati suficient. Indiferent de modul pe care il alegi
l)rntru marcareacuvintelor-cheiegi a sinonimelor acestora,
noteazafiecare cuvant-cheie in acclagifel, de fiecare dati
rind il observi, tot timpul cat studiezi Cuvdntul lui Dum
nczeu. Apoi, in studiile viitoare vei putea si urmdresti
subicctele-cheifi sd identifici repede adeviruri semnificative in intreaga Scripturd.
Daci doregti sd fii consecvent, ia un scmn de carte si
intocmefte-li o listd cu cuvintele-cheie,simbolurile;i
codurilc de culoare, si foloseste acest semn de carte in
Biblia ta. Nu uita sd notezi pronumele (eu, tu, el, ea, noi,
voi, ei, ele, cine, ce, care) gi sinonimele fcuvinte care in
context au acelagiinleles] in acela;i mod in carc ai notat
cuvintele la care se referi ele.

C cAt fi cuuafi esterepetatmai muLt,


cu atat deuinemai evidentcd acelcuudnt
leprezintdun subiect.Cu cht un subiect
esterepetatmai muLt,cu atdt deuinemai eddent
cd acel subiect reprezintd tema cdqii.

(,tn|,
Expresiile gi affrmaliile-cheie indicd, de asemcnea,
accent repetat si/sau arati organizareaunei cd4i.
l)e exemplu, in carleaJudecatorjlorrepetarec
afirmaliilor ,,copiii lui Israel au licut atunci ce

39

()l4in ru pit'irii ,b m*niln


nu plicea Domnului" si ,,nucra impirat in lsrrcl,
qi fiecare {!cea ce-i pldcea", reprezintd cheia
pentru inlelegerea mesaiului acesteicErli.
in cartea prorocului Hagai, erpresia ,,Cuv6ntul
Domnului a vorbit prin prorocul Hagai" ne
djuti s; idenrificdmstructurasi scopulcanri.
Este foarte important si observi cuvintele 9i expresiilecheie deoarece ele descoperi mesajul pe care autorul a
dorit sdl transmit5, elementele pe care a wut acesta si
puni accentul ;i modul in care el i$i atinge scopul.
Fiecarc cuvant-cheie vorbeite despre Cine, Ce, Cdnd,
De ce, Unde, Clra. Dc accca, fiecare cuvant-cheie va
rispunde la una din intrebdrjle urmdtoare: cine, ce, chnd,
de ce, unde, sarrcum.

CUVINTE-CHEIE

V
SUBIECTE

v
TEMA
indicdsubiectele.
Subiectele
descoperi
Cuvintele-cheie
tema.
Cu clt un cuvant este repetat mai des, cu atat devine
mai evidentc, acelcuvantreprezintiun subiect.Cu cat un
subiectesterepetatmai des,cu atAtdevinemai evidentcd
acelsubiectreprezinti tema c;rlii.
UTr\,

8. ldentificdtemaprincipalda rdrlii
Dupi ce ai aplicat instrucliunile precedente cauti si
vezi daci poli identifica afirmatia care sumarizeazi cel mai
bine cartea (tema principali a ci4ii).

40

()l4nn'rurpit,irii tb ottanllu
ir, tirrrl,ct. l:rci lsta, lusi cartcasi-ti descoperetema ci.
Nrr tft'buit: str ,,invcntczi" o temi a cirlii. Aceasta trebuie
\.1li( ('vidcnti, dar dacdnu estc evidenti, nu creain mod
sfll)icrtiv o temi in mintea ta, pe baza sentimentelor tale,
s;rr r tcxtului tdu fa.forit. Descoperirea tcmei principale
sarr a ickii centrale trebuie se fie rezultatul unei evalulri
olritr.tivc a elementclor care se repcti in carte. Acesta este
rrotivul pentru care trebuie sii ili rezeryi un timp coresI)ll')zlitor pentru privirca generalda c:rtii.
(lu cet cartca este mai scurti, cu atat descoperirea
1(rnci va fi mai usoar5.De aceca,poate vei dori si agtepli
l)ini vei tcrmina Diagrama clintr-o priuire [vezi mai jos
nLrmirul 9) inainte de a incerca sd descoped tema.
Dupi ce vei identifica tema, cautd in cane un verse! care
cxprimi cel mai bine tema respectivi. Acel verset va deveni
vcrsetul-cheieal cirtii.
In sfarqit, scrie o idee centrali a cirtii. Proccsul scrierii
in sine te va ajuta si-!i cristalizezitema c54ii, precum gi si
!i o intip5reqti in mintea gi in inima ta. Apoi, in viitot vei
fti la ce carte din Biblie sn apelezi pentru implinirea unei
ncvoi specifice de adevir sau intelegere.
Atunci cend scrii tema, folosegte cAt mai multe
cuvinte-cheie posibile din text si fii cat mai concis.
De exemplu, in Evangheliadupi Ioan cuvintele
,,acrede" ;i ,,viati" se repeti mereu si mereu in
intreaga carte. Apoi, la sfirsitul cd4ii, loan ifi
prezinti iD mod clar scopul slu:

,,Isusa mai fecut inainteaucenicilor Sii


multe alte \emnc carenu sunt scrisein
cartea aceasta.Dar lucrurile acesteaau
fost scrise,pentru ca voi s5credeli cd Isus
es te H r i s tos ul ,F i ul l ui D um n| z eu;pi
crezdnd,si aveti viala in Numcle Lui"

(20:30-31).
4l

| )1,1
nn rt,t pt it,ttii,h,nvntl'lu
Deci, versetelechcie vor fl loan 20:it{)-.t1.
Idcea centrald a Evanghelieidupd Ioun trebuic
sd se concentrcze asupra scopului autorului:
,,Au fost scrise pentru ca voi si crcdeli ci Isus
este Hristosul, Fiul iui Dumnezeu; ;i crezAnd,
si aveli viala ln Numele Lui."
Sii privim un alt exemplu: in Epistola citre
Evrei acccntul repetat este ci Isus este Marele
nostru Preot/ afa cd acestaar putea servi ca idee
centrai5 pcntru carte. Versetele-cheiear putea
fi E,,rci4:14-16.

tabelul,,Privircdc ansamblu"
9. Completeazi
Completarea tabcluiui ,,Priviredc ansamblu"este folositoare pentru rcfcrinle viitoare, precum !i pentru a-!i oferi
un rezumat rapid al clrtii. Completarea unui astfel de tabel
ili va oferi o privire de ansamblu foarte valoroasi a cirlii,
care te va ajuta sd vezi cum se raporteazi pi4ile {capitolelc] la intreg [cartca) gi acesta,la rdndul lui, te va ajuta
sd analizezistfl.rcturacdrtii pe care o studiczi.
in anexi vei gisi exemplul unui tabel ,,Privirede ansambJu" a Evanghelieid,.rpi loan (vczi pagina 155). Opregte-te
;i deschidc caftea la acest tabel. Studiindul vei vedea ci
acesta arc notati tema principald a fiecdrui capitol lAngi
numdrul capitolului din diagramd.
Vci completa un astfel dc tabel pentru fiecare calte pe
care o studiezi. Dacd at BibLia lfienxa,tionald de Studiu
Inductiu vei gisi c6tc un tabel ,,Privire de ansamblu" la
sfirqitul fiecirei c54i a Bibliei. DupE ce il vei completa vei
aveaintotdeauna cu tinc informaliile respectiveti vei putea
gdsi oricend unde sunt tratate in Biblie diferite adeviruri.
Pentru cd4ile lungi acesttabel este o unealti indispensabili
pentru ci in cetevasecundepoti parcurgeintregul conlinut
al ci4ii.

42

t rl\i'tr,r,t lttit'iIii
,u''url'ln
'h

10. l)cscopuri tcma fiecirui capitol


lrrrrrrt st ltrcruin acclasimod in careai identificattema
( rrlii ( v c z i n u r n i r u l 8 ) li rrl unui capitol trebuie si indcplineasc; doui
,,rrrrlitii:rnai intei, cste tratat subiectulprincipalin acest
, rrpitol?Si, in al doilearand, are aceastitemi vreo lcgeturi
( 1| tcma gcncrali a cirtii? Daci tema sau ideea centrald
rrl|rrsi de tine este cu adcvdrattema capitolului, aceastava
rv(.il lctjituri clare cu tema cdrtii.
l)rrpd cc ai identificat tema, notcaz-o in coloana corcs,
t)unzitoare din tabclul ,,Privire de ansamblu". Scrie acest
lLrcrupentru fiecare capitol al cirtii.
ln ceie din urmi, in timp ce studiezi cartea capitol cu
(lpitol, \'ei alege un versct-cheie pentru fiecarc capitol,
!r'rsct care reflecti sau oferi baza pentru tema capitolului
lx careai ales-o.

I l. Identifici pirtile clar definite


O parte principalS dintr-o cafte estc un grup de versetc
sau capitolc care trateazi acelafi subiect, aceeagidoctrind,
persoani, acelasiloc sau evenimcnt.
Dupi cum nu trebuie si creezi tcmc subiective pentru
capitole, tot asanu trcbuie si creezi impi4id subiective ale
ci4ii/ ci trebuie si le descoperi din text. Contextul cirtii
determini pirtile acesteia.
Nu toate c54ile au p,r!i clar definite. Totuti, atunci
cand cartea are mai multc pdrti, vei descoperici num5nrl
gi tipul pirtilor vor varia in functie de genul literar ai cirlii
pe care o studiezi;i de mdrimea c54ji. O carte poate fi
imp54iti [segmentatiJ dupd:
c!
date
crD locurr

_.wt
( )l4 inrtnt priti rii, b tntnmhlu

crD subiecte
c!
doctrine
.re domnii aleimperalilor
c\,

Principale
Personaje
evenimenteprincipale.

De exemplu,Epistolacdtre Romanise imparte


in doud: capitolele l-11 sunt doctrinare, iar
capitolele12-16 sunt Practice.
in Genesa, capitolele l-ll se concentreazi
asupraa patru cvenimcntemajore,iar capitolele
l-2-50asupraa patru personajeprincipale.

()bll t!

l,riririi h dtt.rdrtllu

l iii nplicarc|corcct; a tcxtului. De aceea,cand


it|t(.rl)rctirf(
vt,i rlori sil rt'crpitrrlczi rapid ce ai invilat in acest capitol/
lpt.lt uzrlll Ancxa A.
pas( u
Ir \r\'lilrn('ilurm,lloJre,vom lnr epe \i parcLlrEem
prrsproccsul observirii unci cd4i capitol cu capitol. Cdnd
vrrrn face asta vei fi entuziasmatdc ceea ce vei inv;!a.
I)oresc si te felicit pentru efortul pe care il faci pentru
l rlcscopcri tu insuli adevirul. Nu vei rcgreta niciodatd
lccst lucru. Dumnczeu i1i va _deschideoizonturi noi in
intclegerea Scripturii . . . !i tu Ii vei fi foalte recunoscdtor.

cglsrlrtlrn

in Apocalipsa, diviziunile acestei cirli sunt


prezentatelimpcde in Apocalipsal :19:
,,Scriedar h.rcrurilepe care le-ai vizut,
lucrurile care sunt 9i ccle care au si fie
dupdele."
Pi4ile ci4ii suntt ,,lucrurilepe carele-aivdzut"
(capitolul l]; ,,lucrurilccare sunt" (capitolele
2-3); 9i ,,lucrurilecareau si fie dupdele" (capitolele4'22).
Pentru imp;4irea Evanghelieidup! Ioan, vezi
tabelul ,,Privirede ansamblu"de la pagina155.
pS4ilorunei ce4i necesititimp, practicd9i
Descoperirea
a conlinutuluic54ii qi a contextuluiaceso bundcunoagtere
teia.De obicei,dupdcestudiezicarteaun timp vei descoperi
mai multe impi4iri posibilea1eacesteia.De aceea,impdrlirea ce4ii din tabelul,,Privirede ansamblu"va fi dezvoltati
mai complet,pe misuri ce vei cunoaitemai bine cartea
Acestaeste procesulintocoirii privirii de ansamblua
unei cirli. Este cea mai importante parte a intregului
studir.rinductiv pentru ci ea stabilegtecontextul pentru
44

45

3
Si ne concentrdm
asupra detaliilor

upi ce ai intocmit privirca dc ansambluesti pregStit pentru un inceput bun. Acum e$i gata si stu-

(liczicafteacapitolcu capitol.De accea,Pasul2 in procesul


studiuluibiblic inductiv estestudiul capitolelorindividualc
lolostnd.Foib de obseruare(vezi nota de la pagina32) .
Revenindla ilustraliape care am folosit-oin capitolul
rnteior, ai terminat observarea
terenuluidin avion.Acum
cste momentul sd incepi observarea
terenuluiumbl6ndpe
jos, cdudnd detaliile.Sau,daci ne intoarcemla ilustralia
noastricu broasca,estetimpul si scoatembroascadin rirrl
Intocmind privireade ansambluai descoperitcadn:l de
bazdal c[4ii. Acum, scopultiu estesi te concentreziasupra
observdriidetaliatea conlinutuluifiec5ruicapitol.
(am\!,

1. Nu uita si te rogi
In timp ce incepi si observicarteacapitol cL1capitol
amintefte-IicAadevdrulesterevelatde Duhul Sfdnt,a;a cI
incepecu rug5ciune!i continui cu r_ugiciune.
Luca 24:45
spune:,,Atunci,usus] lc-a deschismintea, ca si inleleag;
Scripturile".

47

\i t ttt tt,u ttu tttl ,tt tt\u l ,tt

' 1,' t,l l l l u

2. Gindcstc-tc la context
Nu uita ci fiecare capitol ii fiecare adevdr din capitolul
respectiv trebuie consideratin contextul intregii cdrti, deci
amintegte ti tot ce ai invSlat la Privirea de ansamblu.
Pistreazi la indcrnind toatc acclc informatii deoarecesunt
fundamentalc.

3. Rdspundetextul
la vreunadin intrebirile de observare?
Deqi cc voi spunc in continuarc ar putea p;rea o repetare a ceea cc am spus,tc rog si mi unnirelti in continuareRepctarcaii rccapitulareafac parte integranti din procesul
de invitarc. Voi face o recapitulare scurtd, dar dd mi voie
s: acccntucz accasta inci o dat5: obiinuieste te s; pui
intrcbdri tot timpul. Nu uita si pui intrebirile de observare
in timp cc citeqti textul. Dcfi textul s-ar putea s! nu
rispundi in mod necesarla fiecare intrebarc, intrebirile de
observare te vor ajuta si observj exact ceea ce se spune.
Pune intrebiri de felul...
Cine a spus asta? Despre cine? Cine srnt
oamenii menlionali? C,i ii vorbestc autorul?
Cale sunt evenimentele principale? Cale sunt
ideile majore?Cara sunt personajeleprincipaleT
Care sunt invdtSturile principale? Dcsprc ce
vorbeite autorul cel mai rnult? De ce spune cl
aceasta?
Cdrd s-a intimplat acest eveniment? Cdrd se
va int6mpla asta?Chnd a spus aceasta?
Unde s-a lZLcLttacest lucru? Unde s a spus asta?
Unle sc va intimpla aceasta?

48

\n ,k, I tr tt t l ttn

tt\n l tn

,l t,tl ttl o t

/ )/ ,.'il 1r(l)lit sr'ilit scrisrt.cstlLrcrulDe cea fost


rn(,r)lionirtil
lcclstl? /)c cz n a fbst mcntionati?
/ )r,r I s :r lt orrlJt rtit de rnult sauatdt de putin
sl)rlr il(cstut cvcnlmcnt sru accsteiinvititud
spL.tilirc? De ce a fost mentionat; aceasti
r'<,lcrintri?
()rm s a flir:rrt aceasta?Crm este ilustrat acest
Ilrispunsurilccorecte din text la aceste tipuri de
rrrt|t$iri vor asigrrrao interprctare corectd.
ln tirnp ce citcsti, cauti doar lucruriie care sunt clare.
I)r(ii tc concentrezi doar asupra evidentului, in cele din
rrrrnliaccle lucruri care sunt obscurevof dcveni mai clare.
l)c asemenea, pe misuri ce citefti/ intrebirile de
lrtcrprctare iti vor veni in mintc. Cind apar acesteintrebiri
sLrie le pe o coalSde h6rtie separatd.Nu incerca sd rispunzi
lir aceste intrcbiri pdni cAnd nu ai obsenr'attext! in
Intrcgime.

4. Cauti $i notcazi
cuvintelesi expresiile-chcie
Inainte de a trece mai departe doresc sd-li sugerez si
lrrivesti Foaiade observarede la pagina 157. (DacF,ai Biblia
[nternationaLd de Studiu Inductiu folosegrc-q deoarece
cxcn-rplele sunt colorate. Deschide-o la paginile l5-18.
[)upi ce ai examinat Foaiade observareintoarcc-te si continud citirea. Dupi ce vei termina dc citit aceastdparte, stuciiazddin nou Foaiade obseryare.*
Aminteqte-li cd un cuvent-cheie este cuvantul pe care
autorul il foloscste in mod repetat intr-un mod semnifica'Dacn doreqlisnpartlcipi]a un seminardedicatmcrodeide studiu
inductiv dintr-o zon! din apropiereat., scriene la adresa:Institutul
Iliblic Precept,str. V Babegnr. 20, t800 Lusoj,judctul Timis.

,19

Stl tr' .t, kt'' tl, tl,tt! t!tltrt, lrnl I lhn

Stt nr to' r' ,tl,r i\ul'tt,h'r,rliilor

tit sauun cuvantcarenu poatefi scosdin tcxt, lir il a:rt('xtul respectivsi-si piardSinlelesul.Un cuvant-chcicpoatc
fi un substantiv,un adjecti\i sauun verb carejoaci un rol
vital in exprimareamesajuluiautorulur.
Ai notat unele cuvinte-chciccand ai completattabelul
,,Privirede ansamblu".Acum continui procesulpe aceeafi
Foaiede observare,construindpe ceeace ai descoperitla
privirea de ansamblu.,,Observindmai amdnunlit", vei
pe carenu le-ai observedeaaltc cu\rinteqi expresii-cheie,
vat inainte.
Ca gi la privirea de ansamblu,cdnd descoperialte
cuvinte qi expresii-cheie,
treb,.riesi le noteziintr-un mod
spccific pe Foaiata de obse.vare.Poli si faci asta fie
colorAndfiecareapariljea aceluia$icuvant,a sinonimelorsi
pronumelorsalecu o culoare,fie trasandun contur distinct
in jurul aceluicuvant,pentru a-l deosebide celelalte.Nu
uita: Culorilc sunt de'prefcratl
Acurn cauti cuvinte-cheiepentru fiecare capitol in
parte, chiar daci ele nu sunt cu\.inte-chciein nici un alt
capitol.
Fiecare cuvAnt-cheietrebuie sd rispund! la una din
intrebirile cire, ce,chnd,de ce,und.esauarm.
in aceastietapi, noteazddoarun cuvant-cheie
o dati, in
timp ce citefti tot capitolul.Aceastainseamndci de ffecare
datecendnoteziun cuvant-cheie
diferit, va trebui sdcitegti
din nor,r capitolLrl respectiv.Astfel, daci notezi cinci
cuvinte-cheie,vei citi capitolulde cinci ori.
Marcareatextului in acestmod te ajuti si citegtimai rar
9i sd aprofundezi conlinutul capitolului, lisandu-L pe
Duhul Sfhnt se-!i descopcreadevirul in timp ce cite$ti $i
reciteiti Cuv6ntr lui Dumnezcu. Dc fapt, atunci cend
citeqtiScripturamcreu ti mereu/vci dcscopericd !i-o vei
aminti in mod automat.De ascmenea/
vei descopericI vei
incepesestrangiCuvintul lui Dumnezeuin inima ta, in loc
si treci doar in zbor peste el. Ceea ce conteazi nu este
notareain sine,ci ce invcli notendacelcuvant.

'lirrrtc r'lcrinlclc ll l)rrnnczcrr 'lltil, Irtul satr Duhul


\ lrlrl l r , l ' r ' i r ' ! , r ) s r ( l (r . r l ( ( r v r n t e - ,l r r i ( . i n l u n , t i e d e
lrcr vf|l1r irl)irriti('ilor in text, s-ar putea si doresti si le
()ric.rr'ar fi alcgereata, in timp ce notezi
tl,)lr'zisi|lr
')lr.
rr' I r' ri r r 1 r , I t ' L r ' l r t i l , I r i r l 1 i D u h u l S f 6 n t p u n e s e t u l d e
irrtrr'lr:rri
rlc obscrvarcp vitoareIa text. De cxemplu...

50

( lir? cstc Acesta


Sl i n t ?

Dumnezeu, Isus sau Duhul

( )i imi spune acestadesprc Dumnezeu, Isus sau


l)rrhul Sftntl
1)? c? este mcntionat acest lucru?
lrii
si nu parcurgi acest proccs de insemnare in
^tent
|lr(xl mccanic, notend pur si simplu cuvintele. Asigurd te ci
( il( fti intr-adevdr textul, ci te gindesti la el, astfel inc6t
intclc8i tot ce te invali acesta despre Durnnezeu, Isus si
l)t rh u l S f 6 n t .
Marcarca qi evaluareareferintelor la Dunnezeu, Isus si
l)rrhul Sfdnt sunt foarte importante deoareceastfel incepi
s:i !i zidetti o temelie puternici pentr].l inlelegerea
liinitilii - intelegerea difercntelor dintre pcrsoana 9i
lrrt rarea lui Dumnezeu, a lui Isus gi a Duhului Sfdnt, aga
r Lrrnle dcfineste Biblia, Sipcntru intelegereasimilaritifllor.

5. Scrieo listi cu tot ce ai invilat


desprefiecarccuv6nt-cheie
O listd este o insumare a tuturor adevirurilor referitoare
ll un cuvint-cheie, subiect, persoani, loc sau evenjment
clintr-un capitol. Aceste adeviruri reprezjnti rispunsu.i la
intreblrile de observare:cine, ce, cind, de ce, unde si cum.
Intocmeste fiecare listi pe o coald scparati, punnnd la
r'nccputullistei cuvintul-cheie. (Dup; ce ai intocmit listele

51

Sn ( ro|r(',ttilttt tt\ttl,n ld|liilor

pe margineaBibliei
9i le-ai definitivat, poli si le transferi
tale saua Foii de observare).De exemplu,dacdfaci o listi
despre,,Dumnezeu"din 2 Timotei l, ea va arita cam a!a:
Dunrtzut

apablpu*va ta (v.t)
r. t-a hra poPr'rel
2. tk kn, ul"tats+ W 0.1)
3. aToT,bl (v.2)
4. ii' tutt alus,at&ttoi/rl
& etlbtUt ((.3)
5. la lantni,(v.6)

6. m la unfuL'ls hna 0.7)


7. lo unful' dopufrrc.lo dryabaLlo fuIanafr(/'7)
8. la ptuwt* tiat@' (t.8)
(v.9)
9. ro-aw&dfufr
10. w-a claat (v.9)
Evaluandaceastiiistd,vei observacd subiectulmantuitii
iese la iveali (2 Timotei ne spune ci Dumnezeu ne-a
m6ntuit,Dumnezeune-achcmatetc.).Astfel,ai punctulde
plecarepentru o alte list5,ceeace ne duce la un principiu
important: in timp ce obseri textul vei da pesteliste pe
subiecte,ca si accastadespresubiectulmantuirii'
*i"fiot (t.9)
t. Duuotzut,
"o-a
2 . Duurozarw-a fut o cluat o tknia' (,r.9)

- a',pwta"kpfthwafrz(r.9)
- &aalotuauoA fiaa Iaa,XLu (v.9)
3. ,o-aloitllfr tn tla:ta lta (v.C)
- t'aafefu nEua (v'9)
4. au,oa kt ddufuft.panafuna lla'adiwlu' uofuu
lta ltutA (v.to)
lrrr r(r'rt Il listclede subiecteDupd cum poli vedeadin
It,,r,r,1, .1,r, Irintuire, aminte$te-lici nu toate listele de

,1

| t "k1r t t n1, , t t t ut lt nt r lt diiht

adcvdruri sunt formate din cuvinte-cheic. Totugi, de obicei


cuvintele-chcie formcazd punctcle de plecare pentru liste.

(arTtt,

6. Cauti contraste,comparafii,
termeni de concluzieqi
expresiireferitoareIa timp
Cuvinte Ei exprcsii care cxprimi contrastul
Un contrast este o eva|:are a lucrurilor care sunt
diferite sau opusein contertul avut in vedere. De multe ori
contrastul este indicat de cu\,6ntul ,,ci".
De exemplu, observi contrastul dintre ceea ce
ne-a dat Dumnezeu si ceeacc nu ne-a dat din 2
Timotei l:7:
,,Cdci Du.nnseu nu nc-a dat un duh de frici,
ci de putere, de dragostcgi de chibzuin1i.,,
Totu;i, in timp ce cauti conftaste, amintegte-li cd ele nu
apar in mod necesarintre cuvintele din pasai,ci pot fi contraste intr-un g6nd sau adeviruri eaprimate p n cuvinte
din contextul pafiicular respectiv
De exemplu, cuvintele ,,noapte" 9i ,,2i,,par a fi
un contrast evident. TotuFi, in urmiton
context/ ele nu sunt. In 2 Tjmotei l:3 Pavelspune:
,,...Tepomcnesc ln ruglciunile mcle, zi qi
noapte."
Aceaste expresie ,,zi fi noapte" nu este un contrast, ci
aratd doar cd Pavel se roagi tot timpul
ins5, in I Tesaloniceni5:5, el folosegtenoaptea
si ziua pentru a arita contrastul dintre fiij
luminii si fiii intunericului:
,,Voitoti sunteti {ii ai luminii $i fii ai zilei. Noi
lru suntem ai noptii, nici ai intunericului.,,

53

Sil nt &tR r'nlilrtt ttsttltral(taliilor

De aceea, fii sigur cd nu notezi doar cuvinte contrastante, ci idei contrastante.


De multe ori cuvintele ,,ci", ,,totuli' sau ,,ct1toate acestea" aratd un contrast. CAnd vzi aceste cuvinte, citelte
contcxtul pentru a vedeadacdsunt comparate doui lucruri
diferite.
Poli si ili notezi in minte contrastul respectiv sau, daci
preferi, poli nota contrastul pe marginea Bibliei tale sau
chiar in text, in felul urm5tor:
l:7 Ca. i DumnezeunLrn( -:l dJ! u" duh de
lricy'ci de putere,d" drago'te !i d. chibzuinla.
__a-Ce adevir este revelat prin contrast? Ce aratd autorul
prin contrast? Asta cste ceea ce vrci si descoperi.
Cuvintc de comparafie
O comparalic se referd intotdeauna la lucruri similare
sau aseminitoare. De multe ori cuvintele ,,cali" !i ,,ca"
indici o comparalie.
Determind, dacd este posibil, ce adevir este revelat prin
.o m p a r a lic. A poi, nolead Lomn a rrlia p ( ma rg in e ,s a u
noteaz-o in text. De exemplu, in 2 Timotei:
impreuni cu minc,

al lui Hristos.
Expresiidc timp
Cuvintecum sunt ,,apoi",,,dupi aceea",,,pan5"qi ,,cand"
arate sincronizareasau succesiuneaevenimentelor'Ele
rdspundla intrcbareaCdnl?
Notead in text orice refcrinld la timp. Cand notezi
acesteexpresiide timp, vezi ce poli aflaobservandtimpul
,,cand"se intampli ceva,care poate fi crucial cind este
vorbade interpretareatextului. Aceastasevede in special
in texte ca ce1din Matei 24:15-3t, unde adverbelede timp
cvenimentelor.
,,cind" 9i ,,atunci"indici succesiunea

SrInr nncenrrdn asupruletaliiLtr


Exprcsiile de timp pot fi notate desen6nd un
ceas pe
margtnea textului
desen6nd un ceas chiar peste
. u r in t u l r e r p c .t r v . -sau
i n . e m a p r i r e s r e ,e u c o l o r e zc e a s u lr u
v c rd ( c a s i I p o t i d e n t i l i c a ; i m a r u ; o r .
Termeni de concluzie
Cuvinte cum sunt ,,de aceea,,,,pentnr ci,,,
,,astfelci,, si
. . d rna( e a \ t i ( a u z d "i n d i c al a p t u l c a \ e l r a g co ( o n ( l u z i e
sau un_rezumat, sau ci este exprimat un rezultat.
De
aceea,tii atent la astfel de termenil
SubliniazdaLc.rilermeni pe mrsurdce ii obseni
in re\t.
,
rata un exempludin 2 Timotei:
l:7 Qlgi Dumnczeu nu ne_adat un duh de frici,
ci de putere, de dragoste de chibzuin!;.
;i
l:8 Si nu-li fie ru$inedg1 de mdrturisireaDom_
nulur nostru.nici de mine, intcmnilatulLui.
L t s u t e r , t m p r e u n e , u L v a n g h c l i a p. r i n
puterea lui Dumnezeu.
ConcluziaTFiindci Dumnczeu ne_adat un duh
d e d r a g o , r e\ i d ( . , h i b z u r n r ; n u u n
{",prt",.,
)r
d uh d e l r i ( i , n u t r e b u i e s a n e f i e r u s i n c
dc
mArturisirea Domnului nostru.
AIli termeni de concluzie sau rezultat djn acest
capitol
sunt:

l:4 -..dorescsi te v;d, ea-si mi umplu de


DUCUne_

l:6 De aceeai1i aduc aminte...


(De .el. Vrrre_tul5 nc spune: imi aduc
a m l n l e d e r r e d i n t at a n e p r e l l c u r i . . .
J
I:12 Si din oricinaaceastasuf;r acestelucruri...

(De ce?Versetull l spune:deoarece


,,pro_
pov;duitorul qi apostolulei am fost pus eu
fi invifitor al neamudlor.,,l

55

Si tt t.ru|

tn1 t ttsrl,r!! l

dliild

Acesta este felul in care trebuie si umire;ti contrastele,


comparaliile, expresiile de timp ;i termenii de concluzie.

{rns,
7. Abordareaci4ilor
istorice saubiograficc
Dacdstudiezic54i istorice saubiograficeeste folositor
s5-!i noteziurmStoarele:
o, Locul li/sau timpul inceputului capitolului. Poli
sb-!i notezi acesteinformalii deasupraprimului
\cr-et din Foaiade ob.ervar,,qaufe mar8inea
Bibliei.
.\, Orice modificlri semnificativealelocului sautim
pului, in ordineain careele aparin capitol.
o., Evenimente, doctrine gi personaje principale
tratatc in capitolul respectiv Noteazd aceste
informalii la sfdr;itul Foii de obsenare,saupe o
coald separati dc hlrtie, impn4indu-le pe catego i, dupd cum urmeazi:
Personajeprincipalc Doctrineprincipalc Eveninenteprincipale

Acesterezumatenu numai ci ili vor fi utile in vijtor, ci


i1i vor fi dc folos ;i in prezcnt,ajutandu-tesdobserviii si
analizezie{act ceeace se afldin acelcapitol.
<4rN,

8. Veriffcdtema capitolului
Acum, ci ai ajuns pdnd aici, ve fici tema capitolului pe
care ai identificat-o la privirea de ansamblu.
Descde aceastain mod adecvat inv5!5tura principalS a
capitolului? DacI da, poli si te felicili. Daci nu, schimb-o
- apoi, felicitd-te pentru ci ai observat nevoia de-a face
schimbareal

56

Sd n? &n?r

nlm tuul,raJer'liil"r..-.

st[\],
9. Cauti teme usor de refinut
pentru paragrafe
Estede folos sdcauti teme pentru paragrafe,carerezumi continutul fiecirui paragrafdin capitol. Desi aceasta
implicdmai multi munci din parteata, acestprocesin sine
ili va ofed o inlelegereqi mai bunl a textului biblic.
Dupd cum in privireade ansamblutema ci4ii esaesprijiniti si realizati prin intermediultemelor capitolelor,aici
tema capitoluluiestespdjinitSsi realizatSprin intermediul
temelor paragrafelor
De la intreg la pirli
Aminteste-ti ci la /iecarepunct aI studiului ai trecutde
la. htreg la pdrgi componente
. N inceput observAndintreaga carte, oblin6nd o privire de ansamblu a cirlii,
descoperindtema acesteia.Apoi ai trecut la pdrtile acesteia, la capitole,descoperindtemelecapitolelor.
Acum, vei trece de la capitolulintreg la pd4ile sa1e,la
paragrafe9i la temele lor.
Dacd lli lei pdstra un duh primitor,
intr-o atmosJerd
de rugdciune,
in timpul procesului de obseruare,
uei uedeacd Duhul Sfdnt ta t'olosi
pentrlra-ti uorbi
toateacestea
;i a'yi descopericomorileprelioase
ale adeudrului.
stf\,
in Biblia Internalionald de Studiu Inductiv (BISI)
impd4irea in paragrafeesteindicatl prin cifra ingrogatea
numlrului primului versetdin paragraf
Ceeace poate si faci mai dificila identiffcareatemelor
paragrafelorestefaptul ci impS4ireaBibliei in capitolesi

57

S d t!! to t!ttl ttt,tt.ts tl l ' rd th' l IIi i k"

illllilrlirc
este 1)cu16de catreoam\'niA((rstJ
paragrafe
la alle
p o a t e . ad i te red e l a o tta d u ce re
pe par agr af"
"; "' i ; , 5 d
e \i 5 1 cd i l e re n tei n im penir ea
a car-riia$a
oriSinala
,o,Jnt""i"r,* nu s'himbastru(tura
cum a fost ea concePutdde autor'
Lasdparagrafulsi vorbeasci
folosegteaceleagi
Cdnd lucrezi la temele paragrafelor
aleLapitolelor
*"ii'ol" , .i"- r"-r' folo'ir la temele'arlii 5i
rema \ru loeea
,tfiin,".,"-1i ca nu trebuiesa "rn!entezi"
este sdla;i
;;;i o"'"graf' Tot ce trebuie si faci
:;;.;;
sa-!i de*operc tema lui si apoi :', -:l::t
'araerafulpr,,gtrul"i si \a descoDeri
ceamri bunaidee
i."li*,*r
a acestuia
centrale
'-'ir"i""-u
din paragraf9i, folosind cuvinte
"a"t"urile
in cu\'lntecat mai
din text, rezumaconlinutul paragrafirlui
o"till*","..'"

temeicapirolului'
in lum-ina
paragra[elor
el maibineestesi
tr,ii it.."rir. tei'ele paragrafclor
'
in
din ;tangaa Foii tale de observare
l" ,i*a p"
-.gi""a
dreptul
*
Paragrafuh'ti'
paragrafva fi salutul
O".""rt itr-o epistold,primul
ci4ii.

a descrie
De exemplu, un mod posibil de

i-rtJ-#'**f
'Pavel

din 2 TimoteiI ar fi: "De la

pentm Timotei", sau:"C5tre Timotei '


ideilor pornind de
Urmitoarea schi!5arati dezvoltarea
la tema cd4ii pAni la tema paragrafelor'

l ' i r r ' , rrgrrl r r l l


( r r p i t o h r2l

ttrrrrt

tclnrr

l'rrrrgr:rltrlI

tcma

I'lrugralirl2 - tcma

(,Npitolul3 - tema
I'aragrafulI

tena

Paragraful2

tema

Paragraful3 - tema
Paragraful4

tema

Deca parcurgitoati carteape care o studiezi folosind


a cirlii'
r( { st Drocesuei obti.r" o schi!5atotcupdnzdtoare
va conline temele principaleale paragrafelor9i capi,
"rc
schernatic- adevdrurilesimtolclor. Deschidela ,,Plam,tl
privegte
llc, nimic mai mult" aflat la paginile129-139;i
ich;1adetaliataa Epistoleia doua cdtreTimotei, din capF
cerli
tolul 13 al prezentei
Cind faci o privire de ansamblu,vei aveamai multe
intrebdridecetrispunsuri,deoareceai doarramatabloului'
l'c mesuri ce studiezi capitolul, concenffandu-teasupra
cletaliilor,vei gisi rdspunsurila multe din intrebirile tale'
Totu;i, dacl nu le ai gisit, pistreazl lista cu lntreberi la
indeminl. Rezistitentaliei de-arecurgela comentariipana
cind vei mai lucra un timp cu textul La aceastavom privi
in continuare.

Calta- tema
CaPitolul I - tema
ParagrafulI - tema
Parlgraful2

Sll na r'unttntrin atnpta lnallllor

Esti inqriiorat ci nu vei gisi toate rispunsurilecorecte?


Nu intra in panicS.Aceste indeminiri se dezvoltd prin
folosirerepctatS,pini cAndele devin a douanaturi Studiazdcum poli mai bine si Dumnezer:va fi cu tine El ili

tema

59

cunoaSteinima $i i1i va onota sarguinia Nu uita cI cei


hot5riti si cootinuepandcandinvald suot cei ce teutesc'
Eu le spun intotdeauna studen$lor mei: ,,Continuafi/

cuM

SI

ST U D IT M

pelsevelalll

c\f,\r(wt)

Partea a doua

60

BIBLIA

4
In cdutarea
intelesului
i auzit vreodati pe cineva iesind dintr-o sald de
clasd gi spun6nd: ,,Profesorul acesta a venit cu

leclia preg;titdl"? Ce-a r'rut sd spunecu aceasta/Aceasta


inseamnicd profesorulsi-acunoscutintr_adevdrsubiectul
- el s-a pregdtit bine inainte de a veni sd predea leclia.
Cand ai ficut observarea
asacum a fost desciisi aceastain
pnma^partea acesteicirli/ tu liai ,,pregdtitleclia.,.
Ai lecut ceeace esteertrem de impoftant: ai observat
tetul gi, flcind asta, ai pus temelia pentru inlelegerea
c54ii pe careo studiezi.Nu ai neglijatsinguruliucru nece_
sar pentru interpretareacorectda Cuv6ntuluilui Dumnezeu: observarea.
Ai ficut o privire de ansamblua textului
pentru a inlelege contextul acestuia.Ai explorat cartea
crpitoltu caprtol,paragraIcu
paragraf,
versetcu ,erret,asa
cd;tii desprecine si desprece estescris.Iati cdt de mult
ai invilat in acestprocesl
Ai aterizatcu avionul,ai coboratdin el gi ai cilcat cu
piciorul fiecarecentimetru.Dar exist; cevamai mult.
Acum estetimpul si faci o analizi atent, a pimantului,
a vegetaliei,a solului.Dore;ti si gtii de ce terenulproduce
ceeace produce,felul in careacestaproducesi cum este
solul.

63

'in ,an,tu

in studiul biblic inductivracestProcessenumeqtediscisi la acestpunct(untemnoi a(um'


pljnainterpretarii.
dar inci ai
$tii ce spune cartea pe care o studiezi,
intrebiri, dcoarecenu qtii incd ce inseamni unele lucruri'
Si doresti o analizi corecti. Doreqti adevirul - nimic mai
pulin. DoreEtisi tratezi Cuvantul lui Dumnezeuin mod
corect. Dorc;ti s5-l fii Pldcutlui Dumnezeu,doregtica El
si aprobefelul in care folosegtiCuventul Siu Mai mult,
stii cd daci vrei si triie$ti viata ala cum trebuie trdit5,
;ceastatrebuie si fie triita in adevrr.
Deci, cum poatefi sigurun copil al lui Dumnezeuci stie
intr-adevdrcc inseamndCuvantul?A{a cum am spusdeja,

r i licu t.e e.r ce c\tc e\enLlal ob' e rv J le i ' i ' (u m v e l


continua sd construieQtiPe aceasti temelie.
Doresc sd-!i prezint catcva principii de bazi care ftebuie
respectatecand interpretezi Cuv6ntul lui Dumnezeu' Acele
orincipii vor {i urmate de instructiuni specifice despre
.u- putem inlelege ;i analiza mai bine textul prin
-odrri
studiul cuvintelor biblice, inplegerea figurilor de stil 9i tratarea corespunzitoarea acestora,ltiind cum sd ne ocuPem
de textele profetice etc. Toate acesteate vor ajuta, ca sA
zicem ala, sd examinezi solul Cuvantului lui Dumnezeu
Deci, mai intdi, vom examina Eapte princiPii de bazi
care te vor ajuta si interpretezi Biblia in mod corect

PriruiDiul 7: Nd lita: Conte{ul determini inlelesul


Acum eqti deja familiarizat cu contextul $tii cI ,,context" inseamni ,,ceea ce insolelte textul". Cand interpretczi ceva - un cuvant, un verset, o invdldturi - acest
ccva trebuic considerat intotdeauna in lumina:
.'. capitolelor qi versetelor invecinate
(\, cir.tii in care se gise;te acesta
,r, (luvintului lui Dumnezeu ca intreg.
I )r.rr,, r'1,ori de clte o dorelti sdafli ce inscamn5ceva,

ir4

ir , , t kt , t ', . t

inltltttlni

it , ! , 1, , hlu

.\ Este intcrpretarea pe care am dat-o in concordan_


td cu tcma, scopul si structura ci4ii in care se
giseste aceasta?
c! Estc interpretarea pe carc am dat-o in concordan_
ti cu alte texte care tratcazS acclasi subiect sau
cxisti o diferent; izbitoare?
.\ Iau eu in considerarc contcxtul istoric si cultural
a ceea ce se spune aici?
De exemplu, 2 Timotei 2:16 spune: ,,Fere9tc-te de
vorberiile goale .ti lumesti..." inseamni aceasta ci noi,
crestinii, nu trebuie sd spunem povesti hazlij sau cd nu tre_
buie si vorbim desprc lucrurile pdmentefti ale lrrmii? O
examinare atenti a textului va aducc lumin5 asuprainlele_
sului acestei afirmatii, li va arita ci subiectul avut in
vedere este Evangheliasi ncvoia de a o trata in mod corect,
nu dacd crestinii trebuie si spund sau nu povesti hazlii.
Nu scoateniciodati rertul biblic din contextul lui, ca si_l
faci sd spuni ceva ce este contrar textlllui. Chiar daci ceea
ce ai putea spune ar putca fi considerat ,,o binecuventare
pentru penoana cutare", manuieqteCuvintul intotdeaunain
mod obiectivj apoi, binccuvAntirile subiectir-ese vor bazape
adevir, nu pe eroare. Descopcri ce spunc autorul _
amintegte-ti cI Autorul cste Dumnezcu ;i nu adduganimic
la ce spune El.
Principi

2t Cauti si cunosti intotdeauna tot planul


Cuventului lui Dumnczeu (Fapte 20:271.

Cind cunogti in intregime Cuvantul lui Dumnczeu, nu


accepli o invdldturi, pur ;i simplu, pentru ci cineva a
fblosit unul sau doui versete izolatc pentru a sprijini acca
invititur5. S-ar putea ca aceleversete sd fi fost scoaseafari
din context, sau s-ar putca ca alte texte importante si ti
fost trecute cu vcdereasau ignorate - texte care ar fi putut
conduce la o inlelegere diferiti.

65

In t:tlutarutinldmlui
Citind mult Biblia $i ficand din aceastaun obicei sfant,
vei deveni tot mai familiarizat cu intregul plan al Cuv6ntului lui Dr.rmnezculi vei fi in stare sd-!i dai seama dacd o
invdliturd cste biblicd sau nu.
De exempJtL,
in Ioan l5:7 Isus spune: ,,...Cere!iorice
veti vrea si vi se va da". inseamni aceastaci poli si ceri
orice de la Dumnezeu ;i El i1i va da ceea ce ceri? Rdspunsul este nul Biblia are mult mai multe de spus despre
rugdciunc decat aceasti afirmalie; Ea spune ci trebuie sd
cerem dupb voia Jui Dumnezcu (t loan 5:14) gi ci trebuie
si cerem avand o motivatie corecti (Iacov 4:3]. Aceste
texte si nulte altcle trebuie luate in considerare c6nd
evaluim acest subicct.
Llrdnelte te cu Cuvantul lui Dumnezeu; acesta este
protectia ta impotriva doctrinelor falsc.
Pliflcipi

3: Aminteste-ti ci Scdptura nu se va contrazice


niciodati pe ea insi$i,

Cel mai bun interpret al Scripturii este Sc ptura. Toati


Scriptura este inspirati de Dumnezeul aceastaeste insuflati de Dumnezcu. De aceea,Scriptura nu se va contrazice niciodati pc ea insiqi. Daci pare si se intample acest
lucru, atunci interpretarea unui text sau a mai multor texte
este incompleti sau gresitS.
In Biblie existd toate adevirurile de care ver aveaweo
dati nevoie, in orice situatie te-ai afla in viali (2 Petru l:3).
Totusi, uneori s-ar putea si,!i fie greu sI impaci doua
adeviruri invdtate in Scripturd, care par contradictorii - dc
exemplu suveranitatea lui Dumnezcu ;i responsabilitatea
omului. Estc dificil sd impacdm aceste dou; invillituri in
minlile noastre; ele nu par s5 se potriveascdimprcllna. Cu
toate acestearBiblia le invali clar pe ambele. Cc vr.i fice?
Alegi ceea ce ai fost invilat, sau ceca ce i1i placr.si crczi,
sau ceeace corespundecu conceplia ta desprc l)Lrntnt'zeu?
Nu - tu nu poti proceda astfel qi sI tratezi Scriptrrnr in rnod
corect. Cand doui sau mai multe adev:iruri r'itrc s0nt

66

In t,uu,tnr iurl,

'ulut

invdlateln mod limpedc in Scripturipar si fie in conflict,


amintefte-li ci tu, ca om, ai o minte limitati. Nu duce o
invitituri la o extremi la careDumnezeunu o duce,pentru a impica aceainv5liturd cu inlelegereatal Lasd,Lpe
Dumnezeus5-!i spuni ceeace spunefiri a incercasI-L
corcctezisau si-L cxplici. Aminte$te,ti ce El este Dum_
nezcu!i tu e;ti om. Pur si simplu smereqte-tijnima prin
credinti li crede ce spuneDumnezcu,chiar daci nu poli
intelegein momentulrespectiv
Plirlcipiul l: Nu-!i baza doctrina pe un pasaj greu de
inleles dirr Scripturi.
ExistSpasajea ciror semnificatienu estcu;or de in,teles.
Deoareceacestetexte sunt greu de inleles chiar atunci
fi
cdnd sunt folosite in mod corespunzdtor
principiile interpretdrii, ele nu trcbuie folosite ca bazl pentru stabilirca
unei doctrine. Doctrina ta trebuie sd fie bazatd pe
in\;r irur i \l dr e\i r , pel r tedi n S( r i pl ur d.
Un exemplual unui astfclde tcxt dificil se gdseltein I
Corinteni 15:29unde se afld intrebarea:,,_..Cear face cei
carese boteazipentru cei morti?"inseamndastaci trebuie
si ne botezim pcntru cei mo4i? Este aceastao invit;turi
caretrebuiesi devini o doctrindpracticati de credinciosi?
Nu, acra.tr nu esteo afirmctiedo.(rinara. Deci, lara o
inteiegercclari qi sprijinul altor pasajebiblicc, aceastanu
trebuieconsideratd
o doctrini fi nici aplicatiin vialata.
Plincipiul 5: Interpretcazi Scripturain mod literar.
Biblianu csteo cartede misticism.Dumnezeune,avorbit pdn CuvAntulS;u in a9afel inc6t noi si putem intelege
adevirul Sdu.De aceea,consideridrept bun Cuv6ntullui
Dumnezeuin sensulsdunormal,natural.Caute mai intai
invilitura clari a ScriptrJrii, nu intelesurile ascunse.
Inlelegegi recunoastefigurilc de stil !i interpreteazrlein
mod corespunz;tor.

67

in cdutarea in,telesului

Studiad ce se spunein lumina genuluiliterar al textului respectivDe exemplu,vei gisi mai multe comparaliiqi
metaforin literaturapoetici li profeticadecat,in cirlile
istoricesaubiografice.
Proverbelesunt cugetdriinteleptecare,in genelal, sunt
adeviratein via!5. Noi le citim !i spunem:,,Da, aEaeste
via1a."Totuli, acestemaxime nu pot fi inierpretate ca
drept promisiuniabsolute
profelii, nici nu pot fi considerate
pentru toli oameniidin toate timpurile.De exemplu,in
Proverbese spunecd duqmaniiomului vor devenip etenii
acestuia,,,c6ndciile omului sunt plicute Domnului". Poli
acceptaci acestaesteun proverbcare,deseori,sedovedeqte
acestlucrh nu este
a fi adevirxtin viali. Totu;i,in ansamblu,
intotdeaunaadevirat.De exemplu,dugmaniilui Isusnu l-au
devenitprieteni,chiardacdEl a ficut doaracelelucrud care
11ersLrpEcutclatalur,
Explicaliile din capitoleleurmitoare, arunci o lumin;
asupramultor genu literare folosite dc scriitorii Scripturii. Interpreteazdtextele Scripturii in conformitatecu
genul1orliterar.
Principiul6: Cauti inlelesulpe careautorul a intenlionat
si-l dea textului.
Cind interpreteziun text din Biblie, incearc! intotdeaunasi inlelegi ce-avrut s5 spunaautorul.Nu deforma
versetelepentru a le facesdsprijineun inlelcscarenu este
pentru el insu$i.
clar. Las; ca textul sdvorbeasce
De exemplu, Judecdtod 6 relateazi experienla lui
Ghedeoncu lAna.Totufi, acestcapitolnu ne inva!5cd pentru a afla cu certitudine voia lui Dumnezeu trebuie si
punem ,,o lAni" afari in camp. Cartea Judecitorilor
vorbeqtedespreevenimentelecareau avut loc intr-o anumitd perioad,din istorialui lsrael,9i acestcapitolrelateazd
pur ;i simplu ce a fecut Ghedeoncdnd i-a fost frici. Nu
existi niciieri in alti partein Biblienici o instrucliunecare
si sugerezeci punereaunei lnni pe camp este procedura

68

ll

ln ciiutarca tnrelesului
corespunz;toarecare trebuie urmati pentru aflareavoii lui
Dumnezeu.
Cand noi atribuim unui te>.t un inteles pe care autorul
nu l-a intenlionat, ne asumdm o autodtate echivalentd cu
aceeaa autorului. Si Autorul intregii Scriptu este Dumnezeul
Pincipiul

7. VerificS-ti concluziile folosind cornentarii


demne de increderc.

P6ni la acestpunct in procesulstudiului inductiv ti s-acerut senu citesti comcntarii,dar si comentariilei;i au locul lor.
Existd diferite tipuri de comentarii. Unelc sunt comcn,
tarii strict devoljonale;i, probabil, nu sunt ceea ai dori si
foloseqtipentru un studiu biblic aprofundat. Unele comen,
tarii sunt analitice si, ca urmare, sunt mult mai folositoare
in acest tip de studju.
Este extrem de important sd folosegti comentarii care
examineaz5 textul cu integritate si oferi explicalii si
comentarii in concordanti cu coltextul. De asemenca,vei
dori si folosegti comentarii scrise de autori cunoscuti care
cred in infailibilitatea Cuvantului lui Dumnczeu. Daci csre
posibil, verifici mai multe comcntarii privitoare la cartea
pe
o studiezi, ca si poi cantdri diferite interpret;ri.
^care
In timp ce consulli difcrite comentarii, amintelte-Ii ci
nici un om nu cunoagtetot adevdrul. S ar putca si nu fii de
acord cu un autor cu privire la un lucru 9i si fii de acord cu
el cu privire Ja altul, dar nu nesocoti tot ceea ce spune un
autor numai pentru ci nu vede toate lucrurile a;a cum le
vezi tu. De asemenearnu crede ceva numai pentru cd o
persoandchiar evlavioasi sau educati a spust ,,Acestaestc
inlelcsul." Verificd interpretarea in conformitate cu pdn,
cipiile inductive care 1i,au fost prezentate. Verifici dac;
comentatorultraleazdtextul in mod corect. Unii comentatori pur $i simpLuimprumuti de la rllii, firi a facc ei ingifi
studiul biblic inducti{ Eroarease propagdatunci cdnd noi nu
verificim tot ceea ce credem, folosind firul cu plumb al

69

in cauunu inteLesului

Dacii in stud tl tdu gdselti ceua


ce n-a mai gdsit nimeni niciodatd inaine,
fii foarte Prudent. Dumnezeu
nu i-a orbit Pe oamenii eulauio;i
ca sd nu uadii adeud.ruL
tilnp de aproa\e doud mii de a i,
ca sd 1i-l reuelezedintl'o datd numai ,tie
-v/1\1,
Cuvintului lui Dumnezeu. Deci, compard tot ceea ce
citeiti, cu ceeace ai descoperitin timp ce ai observattextul
tu insuti. Dacd vei face acest lucru, apoi vei putea abo.da
in mod corespunzitor invlliturile altora.
De fapt, invSl5torii Fi comentariile te pot proteja in
propria ta interpretarc.
Fii foarte prudent dacd in studiul tlu gisefti ceva ce n-a
mai gisit nimeni nicjodatAinainte. Dumnczeu nu a orlit pe
oamenii evlaviofi ca si nu vadi adcvirul timp de aproape
doui mii de ani, ca si !-l revelezedintr-o dati numai lie
latd o listi de verificare pc care si o folosegti cand tragi
concluziile din interpretarca ta:
.\, Nu contrazice contextul c5rlii, al capitolului sau
pJ5aiuluite cJr. il 5tudiezi.in interpretarccontextul este intotdeauna stdpan; acestaguverneaz;
interpretarca. Un text scos afari din context
devine un pretert.
c[, Nu deforma tema gcnerali a c54ii pe care o
studiezi. Verificd dacdconcluziile tale sunt in confornitate cu ccea ce a spus autorul respectiv in
alte ci4i ale salc.
cr, Ai grijd ca atunci cdnd tragi concluzii si nu incalci
alte adeviruri biblicc.
q, Fii atent fi nu ldsaca weo doctrini sau ;coal5 teologicd sd-Ii influenleze concluziile, deoarcce acestea deformeazddeseori interprctarea

70

ln cdutarea inteLesului

Etti incantatde ceeace inveli - sauegti pulin coplegit


de munca pe caretrebuie sd o depui?Aminteste-ti ci am
spusde la inceput ci aceastimetodi nu esteugoari,dar sc
dovedeqtemai mult decAtprofitabili pentru cei caresunt
dispuqisdse autodisciplineze
de dragr:levlaviei.
Dace doreFtiun studiu de treisprezecesiptlmani, care
sA te ia de mani qi se practici toate acesteindeman;ri
intr-un mod simph.rdar plin de putere, poli si incerci
carteaDumruzeule
, erigti?.Pentrua comandaaceastlcarte
contacteaziAsociatiaPrecept Ministries, Str. V Babef,
nr. 20, 1800 Lugoj,judelul Timi9.

7l

!a.rF

l]rulvl

t{

J! uullMi|ir1trf4

5
Parcd vorbesti
chinezesteJ

i auzit vreodatd pe cineva zicind: ,,Nu te inleleg parcd vorbeFti chineze$tel"?Indiferent dacd inte-

legi limba chinezd sau nu, inlclegerea CuvAntului lui


Dumnezeunu trebuie si fie ,,chinezipentnr tine,,.Tot a9a,
indiferent daci stii greaclsaunu, intelegereaunor aspecte
specificelimbii grece$tite poateajutafoarte nult in interpretareaexactea Cuvantuluilui Dumnezeu.
Privelte la ceeace ai invSlatdoar studiind Cuventullui
Dumnezeuinsusi.Merili toat; lauda,gi te indemn si continui, deoarececeeace estecel mai bun urmeazi sdvind.
Una dintre tehnicile de studiu disponibilepentru a te
ajuta si inlelegi Scripturain detaliile ei este ,,studiulpe
subiect",careinseamnistudiul cuvintelorin limbile originale aleVechiului!i Noului Testament.in original,Biblia a
fost scrisi in ebraicS,greaci fi o parte in aramaicl,$i apoi
tradusi in romeneste!i in alte limbi. De aceea,descoriin
procesulinterpretddi,pentru o inlelegeremai buni gi pentru o clarificaremai mare,cste de folos si ne intoarcemla
limbile originale.Studiul pe subiectreprezinti pasul 3 al
procesuluistudiului inductiv
VechiulTestament[VT) a fost scrisin principalin ebraicd/iar cetevatexte au fost scrisein aramaicd,
si a fost tradus

73

I'arcn wrbesti chircz?:t( !

in limba greaci koine (saupopulard)in jurul anului 100 i. Hr.


Aceastdtraducere este numitd Septuaginb sau l)C( Mulli
scrjitori nou testamentali au citat din Septuagintd.
Noul lbstamcnt (N-T] a fost scfis in greaca koine.
Grcaca koine (carc inseamni con-runi, populard) a fost
limba oficiali in 15rile unde au fost scrise cirli)e Noului
Testament si care sc folosea inci in timprrl Imperiului
Roman. De;i greaca koinc a jesit din uz dupii anul 300
d.Hr., ccrcetitorii Biblici au conceput pentru cititori mai
multe instrumente dc studiu biblic in limba greaci, care
ajuta la inlelegerea a ceca ce au vrut si comunice autorji
acestorca41.
De ce stc necesrrs! facem studii pe subiecte(sautematice) cAnd avem rnrite traduceri bune ale manuscriselor
biblicc antice?Deoarece,dc;i traducerile biblicc sunt realizar ed"
r de e.hip" dc uadu(i t . ri. c a reo p c r(a z ap rin
"hi.,
consens pentrrr gisirea cclui mai bun echivalcnt, adesea
estc imposibil sd gdscqti un cuvant al cirui inleles sd se
potriveasci exact cu cuvantul din ccalaltd limbi. De
asemenearuneori cxisti diferenle intrc modul in care noi
inlelegem un cuv6nt romlnesc si modul in care l-au inteles
traducitorii. Mai mult, uncori timpul, diateza qi modul
verbelor sunt greu de exp mat, atunci cdnd sunt traduse
intr o alti limbI.
De accca, in multe cazu / trebuie sd apelezi la limba
originali pentru a obline inlelesul deplin al unui cuvAnt,
sau sensuJdeplin al unui verb - care la r6ndul lui, poate fi
un instrument valoros in inlelegerea textului sau a unei
invi!5turi dificile. intoarcerca la limba originala te poate
ajuta, de asemenea,sd afli undc sunt folosite cuvintele,
cum sunt folosite Si de citre cine. Deci, ln studiile pe
subiecte lsau tematice) nr.reste vorba intotdeauna doar de
o revenire la limba originali, ci si de a vedea cum este
folosit cuvdntul studiet in alte texte biblicc.
Dupb ce ai descoperit inlelesul sau utilizarea originali a
unui cuvant/ poli lua definilia acestuia !i utilizarea

11

Pa.rcd uorbe;t i chineze;te !

Scopulstudiilorpe subiecteste
sri.tntelegemsemnificalio unui cuuant
\au a unort uuintein contextul
studial
U'I'\,
cuvantului inapoi in text, ca sA vezi cum iti imbundtilesc
acesteaintelegerea cu p vire la text. Desigur, uneori vei
descoperi cd traducerea este atat de clari incat nu vei
vedea nimic nou.
Dar dacd nu stii ebraicd,greaci gi aramaicd?Chiar daci
nu cuDosti aceste limbi, astizi existd mai multe instrumcnte de studiu pe subiect !i, in aceasti secliune, ili voi
prezenta cateva instrumente dintre cele mai accesibile,
concepute pentru cei care nu cunosc in mod necesarlim_
bile originale. (Existi multe alte instrumente disponibile,
insd ele necesiti cunogtinle dc ebraic; qi greaca.]
{tI\,

PRr\,rA
UNEALIA
ESENJIAd,
O concordantiexhaustivd
saucomolctil
O concordanti exhaustivdsau completi aratd toate
apariliilea tuturor cuvintelordintr-o anumit; traducerea
Biblici. Fiecareconcordanticontinecuvinteledintr-o anumitd traducerea Bibliei (de exemplu,Cornilescu,in limba
romani). O concordanldcompleti sau exhaustivdarati
toate refednlelela toatc cuvinteledintr-o traduceredati.
De exemplu, daci vrei si ttii unde se mai indlne$te
cuventul ,,pize$te"(2 Timotei l:14), cauli acel cuvantin
concordanti gi aceastaili va prezentao listl cu toate
locurile in care apare cuvnntul ,,pizegtc"in traducerea
respectiv;a Bibliei.
Cdnd alegio concordantd,
trebuie si o alegipe ceacare
se referi la versiunea (traducerea) Bibliei pe care o
folosegtipentru studiu. O alt; caracte stici esentiali pe
care concordantaaleasi trebuie si o aibi este indicarea

75

Parcduorbestichinezcste!
-.

cuv6ntului din limba o ginali din care a fost tradus


cuvantulin limbaromani (greacipentru N.T ii cbraici sau
aramaicipentru VT.].
in limba romini existi o singurdconcordanldcompleti
disponibild,ceacareprezinti cuvinteletraduceriiBibliei in
limba romendrealizatdde Dumitru Cornilescu
in ge,-te."lconcordantelecomplete sunt impirlite in
d o u d p i 4 i: co n co rd a n lparo p rl u - zis5,,alrocupSpr im a
parted , arlil, ;r dirtionarcleebr.ricsi 8rc(esc.careo\ upd
partea a doua. Parteacu concordanlaconline referinlele
biblice pentru fiecarecuvant,diclionateleconlin cuvintele
ebraice(pentru VT.) $i Srecetti(pentru N.T.) $i definiliile
lor. Diclonarele conlin definiliile qi alte informalii pentru
fiecarecuvdnt din care ar: fost tradusecuvintelein limba
respectivl. Concordanlabiblicd in limba romanaconline
numai prima partersi anumc,ctvintele careaparin Biblie
gi referinleleior.
Cum si foloseEticoncordanta:
PASULl: Cauti cuvintul dorit in concordanld,giseite
referinlabiblicdunde estefolositcuvantul,apoicauti codul
cuvAntuluioriginal[acestecoduri sunt acclcaiiatat in Concordanla Strong,cat !i in Ncw AmericanStandard- doui dinn.tr.).
foartc cunoscutein limba englezS,
tre concordanlele
Pasul 2: Deschide concordanlain partea cu diclionarele,1adiclionarulebraicsaula cc1grecesc,in funclie de
textul pe care il studiezi (ebraici pentru VT. ;i grcaci
pcntru N.T.).
PAsuL 3: Cautd codul ;i cuvlntul ebraic sau grecesc
Definilia cuvantuluirespectivestescrisi cu
corespunzdtor.
litere inclinateinaintede doui puncte;i o liniup (: - J.

I'arc ri tor be; t i chineze;te!

(,tl\,,

A DOUAUNEALTA
ESEMIAfi:
Un dicfionar expozitiv*
A doua unealti esentialdpcntru studiile pe subicct este
un diclionar expozitiv al cuvintelor biblicc. Un diqionar
expozitiv oferi definilii mai cupdnzdtoare decnt cele
disponibilc in diclionarcle concordantelor.
Deti existi mai multe diclionare expozitive bune, i1i
recomanddm urmitoarcle: Spiros Zodhiates,'l-heComplete
Ward Study Dictionary: N etu ks tament; W E. Yine, Vine's
CompleteExpository D ictionary of OId and N etu Tbstamett
Wotds; Laird Harris, 'fheological Wonlbooh of the OId 'lestalnent. Deli Iucrarcalui Harris este complicatd, s-ar putea
si se dovcdeasci foartc utili in studiul teu.
DacI lblosesti dictionarrl lui Zodhiates, cautd codul
Strong in concordanti si citcite articolul corespuitzdtordin
diclionar. DacA folosesti dictionarul lui Mne, care se referi
la versiunea King James, cautd cuvantul din versiunea
respectivi, apoi sub acesta vei gisi articolul rcferitor la
cuvdntul ebraic saugrecescpe care l-ai gisit in concordanld.
Dupd ce ai determinat inlelesul din concordanta completi ;i din dicgionarul expozitit ia acea definitie si
lo lo " e 't e - oi n v e r r e l u l p e . . r c i l \ t u d i e l , ) i \ e r r l i c a d a . ;
aceastai1i imbunitileste intelcgereatextului.
Nu uita cd scopul studiului pc subiect cste si afli mai
multe despre tcxtul studiat, din intelegereamai deplini a
semnificaliei unui cuvent in limba originali a accstuia,
ebraici saugrcacd.

' Din nefericire aceste inst.umentc de srudiu nu sunt trirduse in


limba romin6. Lc-anr sernnalarpentrlr cei car cunosc ljmba englezasi,
intr un fel sa,r 1hul, ar p'rtea aveaaccesIa ete (n.tr.l.

76

71

hi n'zt1rt !
Ibn:n uorbr:1t i <:

!rt[\,

FOLOSITOARE:
O ALTAUNEALTA
inlclegereamodurilor, timpurilor
sl a dratezelol verDelor
Pe l6ngd primul pas al descope rii inlelesului cuvintului
ebraic sau grcc din carc a fost tradr$ cuvantul studiat se
poate invSla muit avind unele cunogtinle despre pi4ile de
vorbire ale limbii originale, in special ale celei grece;ti
Deoarece verbele expdmi acliuni, deseori acestea
reprezintd cel mai semnificativ element in exprimarea unui
uerbuLuiin greacd
gAnd, a unei idci. De aceea,inyeLegerea
pentru
o interpretafe ti
poate replezentao cheie importantd
aplicare corectda Sciqturii.
O parte fnrmoasi a limbii grccestiestecaracteristicaconstruclici vcrbelor,carearatdlimpede cine face acliunea,dacl
o anumitd al'irmalie este o ponrnci sau o sugestie,9i dacd
textul vorbeltc despreo rcalitate sauo posibilitate.Caracteristicile principale ale verbelor grecegtisunt timpul, diateza
;i modul. O reexaminaresimpl5,concis; a timpului, diatezei
;i modului i1i va deschisenoi perspectiveale inlelegerii.

Pdrcd uorbq ti chinezejtt


c!

comentariilemai tehnice.(Toateacesteinformatiisegdsesc
;i in Bibli.a Internagionald de Studiu Inductill. Dace
^i
aceastdBiblie,informaliilc respectivei1i vor fi intotdeauna
la indemind, indiferent dacdstudiezisaupredai.J
Spunandtoate acesteadespreverbelegreceqti,ne dim
seamacd ar fi nerealistsi credem cd o sectiunescurt;
dintr-o carte ca aceastaar fi suficienti ca si inlocuiascd
cunoaftcreape care cinevaar putea-o dobendi studiind
limba greaciintr-un cadrueducationaloficial.incerc6ndsd
simplificdm greacapentru a se potrivi scopuriloracestei
c54i, noi credem ci nu putem face dreptate subiectului.
De aceea,vom limita materialuldin anexela posibilitdlile
de studiu existenteIa ora actuali in limba rom6ni.

c\&'.,,-}rr)

Amiflte;te -!i cd elementuL


ceLmai important Pentru o
ifierpretate ti o aPlicare corectd
este contextult deoarece cutintele i;i capdtd.
ingelesuldin context. Contextu[ estestdpar!

(,rf\,
in Alexa E vei glsi explicareatimpurilor, diatezelorgi
modurilor verbelorgrecefti,careii va ajuta pe cei carenu
cunoscgreaca,insi dorescsd aibi o inlclegeremai buni a
felului de acliune indicat dc verbe.Jine minte cd aceste
explicalii sunt ni$tc rezumatcsimplificateale unui subiect
complex. Scopul acestor informalii cste si-!i ofere o
pdvire de ansamblua termenilorfolosili in mod frecventin

78

79

irllnrvrtr'

_D

I It LtA" T,1{rwrrrD

6
Lasi Scriptura
si interpretezeScriptura
iblia este o revclalie flri contradiclii. Dc aceea,
cand studiem o cafte a Bibliei, ea trebuie cvaluati

in cele din urmd in luminaintregii Biblii. Deoarececontexin vedercatdtcon


treblie a1'L1t
interpretarea,
tul guverneazd
textul imediatal cepitololuigi al cd4ii, cat $i contextulmai
indep5rtatal intregiiBiblii.
un subiectintr o sinDe obiceiDumnezeunu epuizeazd
aspecteale adevSne
ofcre
diferite
gurecarte;El a alessi
rului pe tot cuprinsulCuvintului Siu. De aceea,pcntru a
inlelegetot planulCuvintuiui lui Dumnezeu,descoripro
cesulinterpretirii cupdndetexte inrudite din altc c54i xle
Bibliei (Fapte20:27). Pentrua fi sigur ci folosegticorect
CuvantulSiu trebuic si studiezitoate locuriledin Bibliein
care estevorba desprcsubiectulrespectiv $i aici intenrin
trimiterile saureferinlele.
O tdmitere estc o referinli la un alt text biblic care
sprijinS,ilumineazdsauamplifici tcxtul pe carc il studiezi
Cu alte cuvinte, cand studiezitrimiterile, nu faci altceva
decatsi compariun tcxt biblic cu altul.
DeoareceScripttra nu se contrMice niciodatd pe ea
insi;i, ceamai bundinterpretarea unui text biblic esteun
alt text. De aceea,daci pare si existeo discrepanlacand

I t ^! t

S, ) il, |t |t , t \ t int

r l) t t t ( . a 5 t t t l t t t t t t l

Pentru a li sigur cd folose;ti corect


CuudntulSdu,trebuiesii sttdiezi
toatelocuriledin Bibliein careesteuorba
despresubiecn resPectiu.
(l'[ls,
compari diferite texte, vcrificd-1i interpretarea, penttu ci
undcva ai interpretat ceva greiit.
Cum studiczi trimiterilc?
Pasut. 1: in primul r6n<1poti inccpe cu o concordant!
;i/sau cu o unealti de studiu care ili va arita alte locuri in
care estc folosit acclasicurent cbraic sau grcccsc,sau unde
este vorba desprc acelaSi subicct: de excmplu, botez,
clarurilc Drrhului Sf6nt, a doua vcnire e lui Hristos.
Scric o listi cu toate referintclela cuvAntulsausubiectulpe
care doresti si-l studiezi. {Nu uita: o concordan!5completi
prezinti toatc referinlelc, pentru toate cuvinteledin Biblie).
Pasul 2; Deschide apoi Biblia la toate rcferinleie ;i studiazi contextr fiecdrei rcferinle. Aminte$te-li ci un citat
nu poate fi scos din contextul siu. Daci faci acest lucru/
textul devine un pretext.
PAsuL3: Cand gisesti o rcferinli care ilumineazetextul
pc care il studiezi, poli si-}i notezi refednla respectivdpe
marginea Bibliei, langi versetul corespunzitor. Astfel, poli
sn-!i dezvolli propriul tiu sistem de referinle in Biblie.
fAcesta este un alt motiv pentru care ar trebui si ai o Biblie
d. Stud iUIndu.trr. O a.rl,lde B ib lie(s le ma i ma rc )i ma i
grca, dar avAndin vedere evantaielepe care le oferi aceasta,
meriti si o ai.J
P,tsuL 4: Pe parcursul verificerii acestorreferinle probal)r1.i vei citi mai multe texte care nu se referi cu adevdrat
lr srlhi(ctul studiat. Aceastas(:intamplS deoareceai cSutat
r,.lr,rrrrtclcla un cuvnnt 5i, dc;i in acestereferinle este
l,'l,, rt .r,i l.rsicrrvint,s-arputeaca acestasdnu aibi legdturi
l

Luln S(Ot

ru sa inturlrctczc ScriltturLl

cu obiectul studiului tiu, sau chiar daci are, acestas,ar


putea sdnu-!i imbog;leasc5inlelegereacu privire la el.
Un exemplual nevoii de studierea referinlelor
In I l i m otc i PJ \eli l num .s l epe T r m ol ei.opi l ul
'du
preaiubit (l:2). Pavelvorbeqte,de asemenea,
de mamalui
Timotei, Eunice,si de bunicaacestuia,Lois. Deci, o intre,
barelogici este:,,Deceil nume;tePavelpe Timotei copilul
siu preaiubit?A fbst el fiul naturalal lui Pavel,saufiul sIl.r
spiritual?"Din textul cdrlii 2 Timotei nu reieseclar carea
fost situalia;aceastanu ne spunedacdEunicea fost saunu
solialui Pavel9i Lois soacralui.
PASUL1: Mai intei ludm concordanlaEicdut;m cuvantul
,,Timotei"si vedem ce referinle sunt date. Lista din concordanlene arat5cd in Biblie existi 24 de versetecareil
mentioneazdpe Timotei.
PASUL2: Apoi c5utdm acestereferinte in Biblie $i le
citim ca sI vedemce putem descoperiin legituri cu faptul
cd Pavelil numegtepe Timotei copilul siu preaiubit.
PASUL
3: Catevadin celemai folositoarerefednte sunt:
FapteI o:l ; I C or i nr eni4:17.r F i l i peni2:i 9. i n r i m p c e
verificim acestereferinledorim s: r;spundemla urmitoarele intrebdri:
Ce ne descoper5acestetexte desprefamilia lui
Timotei?EstePaveltatil siu natural?EstePavel
tatdl s5uspiritual?ExistI vreo referintdcaresi
ne spuni ci Pavel l-a condus pe Timotei la
Domnul?
C,h.ndl-a intilnit Pavelpe Timotei? S-a intem
plat aceastainainte ca Timotei sdse intoarc5la
Dornnul saudupdaceea?
Ce s-aintamplat dup5ce ei s-auintelnit?

83

Lasd Scripturd sd interfn.tczt Srril,tutd

Poli d sprii din acestetexte De cePavell-a numit


Pe limotel copllulsiuj
PASUL4: Din verificareaacestotrcfe nle descoperim
ci, in momentulin carePavell-a intllnit pe Timotei,acesta
era deja ucenic al Domnului El era fiul unei evreice
credinlioase,iar tatdl siu era grec.Timotei era vorbit de
bine de citre frali- Pavela dorit si-l ia pe Timotei cu sine
in cilitoria sa misionard.El aveaun spidl asemendtotcu
cel al lui Pavelgi a slujit impreuni cu Pavella inaintarea
Evansheliei,ca un fiu care slujelte impreuni cu tatal sdu'
Astfel, Timotei era fiul spiritual al 1ui Pavel,nu fiul sdu
fizic, natural.
Studiul refedntelor Ia alte subiecte
Cc se intampli dacd subiectulpentru care dorefti sd
cauti refcrinle nu estcun numepropriu,ci pur ;i simpluun
.,rvi,-rtdin text cum ar fi un substantit verb, adjectivsau
adverbTCe ar trebui selii mintc in aceastisitualie?
Cdnd cauli in concordanli, asigure-tec5 acela;i cod,
acela$icuvantgrecescestefolosit ln referinlelepe carele
alegipentru verificare.De exemplu,BibliaromAneascitraduce mai multe cuvinte grecesti ptin acelasi cuvant
,,suferinl!". Pentru a studia refednlele pentru acela;i
cuvantgrecesc,trebuiesi fii siSurcd ai de-afacecu acelafi
numdr,cu acelagicod.
in timp ce examinezireferin ele, aminteqte-lici treci
de la contextul cirlii pe careo studiezila un context mai
larg, ;i anume,intreagaBiblie Ficand astfel, ii permili
Scripturii si se interpretezepe ea insdqi,!i nimic nu este
mai sigur decataceastiabordarel
Pdetene, caute s5 cuno$i tot planul Cuvantului lui
l)umnezeu. O astfel de familiarizarecu Cuvantul este
inl stimabilS.
c\,A!,lafvln

) {l

7
Cdnd, unde
ST de ce?
u ce ocazie?"Aceasta este o intrebare pe carc o
folosim cu totii cAnd intrebim de ce a fost licuti o
anumit! luclarc. ,,Ocazie"esteun cuvant pe caretrebuie sil
folosim in studiul preliosului Cuvdnt al lui Dumnezeu.
(Dacd Biblia ne va fi interzis; \,Teodat;,atunci vom descoperi
cat^depretioasdeste eal)
Inlelegand ,,ocazia" unci cirli inseamnd ci intelegem
imprejuairile care au determinat scriereaacesteia!i cadrul
in care aceastaa fost scrisS.Uneori acest fel de intelegere
poate fi fundamental pentru interpretarea corect; a textului. Toli cei care au studiat Epistola citre Evrei igi dau
seamade acest lucru.
Pentru a descoperi ocaziacu care a fost scrisdo carte si
cadrul aresteia,trebuie s; faci doud lucruri.
Mai intei ceftreteazi cadrul, mediul din care piovine autorul.
cL, Scrie un studiu despre un personajbibiic cu metoda inductivd. Pentru informalii suplimentare
despre accst feJ de studiu, vezi secliunea ,,Cum si
faci studiul unui personajbiblic".
.\, Cite$te ce au de spuscomentariile sau diclionarclc
biblice despre cartea pc care o studiezi. De obicei,

85

| )n l , u n 'l ';r '1"'


sccsteaconlin o introducerea c54ii, in carc oferd
informatii adecvatep vitoare la autor, cadrul ti
TotuEi,va
datac54ii, precumii structuraacesteia.
trebui si fii atentca s5nu citegtiin comentariimai
mult decet este absolutnecesarpentru identifi
careaadevirLrilordespreautor. Cu siSuranld,nu
doregti s5 pierzi ocaziade a descoperitu insuli
adevdrull
.\, Citeite in diclionar-ulbiblic pasajulreferitor la
eutorul ci4ii pe careo studiezi.Familiarizcazi-te
cu viata autoruluibiblic gi cu lucririle salein al doilea rdnd, examineazicadrul istoric.
.t Dc obicei,in comentariisauin diclionarebiblice
data scrierii cste discutati in introducereacd4ii.
ir Biblia lnternagionalnde Studiu Inductiu data
(daci estecunoscutd)estetrecuti in introducerea
fiecbreicerli a Bibliei.
tu Dupi ce ai observattot ce poli din carteainsdgicu
privirc la cadrul istoric, cautd alte informalii in
manualegi diclionarebiblice.Acesteaili pot fi de
marc ajutor. Informalii suplimentaredesprepersoanelemenljonateintr-o carte pot fi oblinute
vcrificxnd referinleledin Biblie si folosindo concordanli pentru a gisi alte texte inrLldite. De
exemplu,daci doreqtisI afli mai multe informalii
despreDima, carel-a pirasit pe Pavel(2 Timotei
4:10J, caut! numeie Dima in concordan!5sauin
Biblie !i i1 vei Sisi menlionatin Coloseni4:14; 2
T i mo te r4 :l 0 ;i F i l i mo nI 2
cr, Obicciurile din timpurilc respective aruncd o
luminl puternici asuprainlelegeriiexactea ceea
ce spuneDumnezerlqi, de multe ori, vor deteimina daci jnterpretareava fi corectdsau nu- In
general,vei face un studiu al obiceiurilor pe

Cind, undcsi de ce

m;suri ce inainteziin studiereacdrtii.Existi deja


mai rnulte cirli excelente despre obiceiurile
biblice. $i comentariile pot furniza informalii
suplimentare despre obiieiurile din timpuriie
respectrve,
Ajuns la acest punct, te gandeqticat timp, munce qi
cfort sunt necesare
penttu a studiaam5nunlit,cu adevirat
CuvAntul,gi a ajungela o inlelegerecorecti a acestuia?
Da,
aceastipreocuparenecesitlmulte resune.Va fi nevoiede
o anumitddisciplini din parteata ca si faci toate acestea,
ii disciplinanu esteniciodatdusoarS.
Dar, copil al lui Dumnezeu,se merit;, pentru ci este
vorbade vialdt ,,CuvinteleMele sunt duh si viatd"l

c\Ar(,r)rt)

87

7
8
SI descoperim
ce ne spuneDumnezeu
ameniipot si spuni cd Dumnezeuexistd,c; El te
\./
cunoaste!i Se ingrijeqtede tine. Dar cum poli gti
_
daci ei spun adevdrulsau nu? La urma urmei, fiintele
omenegtipot greqi.Deci, unde poli gisi adevirul despre
Dumnezeusi safii sigllrca a,estaesteadevdratlErisrdun
singurloc, si acestaestecarteacarepretindeci esteSi s-a
dovedit a fi CuvAntullui Dumnezeu.Biblial
Deii Biblia este Cuvantul literal al lui Dumnezeu,
infailibil in odce aspect,acestaa fost scris astfel incat
fiinlele umanesdJ poati inlelege a fost scrisin limbajul
oamenilor.Biblia este o operd literari, qi literatura este
compusl din diferite genuri literare care, la rnndul lor,
folosesco varietatede figuri de stil.
De aceea,cnndcaulisi interpreteziCuventullui Dumnezeu, trebuie si tratezi Cuvantul in mod coresounzitor
recunoscand
si respectindfigurilede stil lolositein liecare
carte.
O figurd de stil esteun cuudnt
sau o expresiefolositd intr-un sensfiguratiu,
nu in sensliteraL.

(,rf\,
89

Vir) sd Llescoperim

Vino sd llcsoPtrinl

Deosebireautilizerii figuilor de stil este importanti in


interpretareabiblicS.De exemplu,in Bisericdau existat
multe controverseprivitoare 1a afirrnalia lui Isus despre
p6ineade la Cina Domnului:
,,Apoi,El a luat o pAinc;Si, dupd ce a mullumit
lui Dumnezeu a frdnt-o qi le-a dat-o, zicind:
,,Acestaestetr_upulMeu, caresedi penttu voi"
(Luca22:19).
Unii cred cb pnineadevinein mod real trupul Siu [docal1iicred cd Isus Pur qi simplu a
trina transsubstantierii);
loloslt o metaford1i c5, de aceea,paineareprezintdtrupul
Sdu.Acestedifcrenle apardeoareccnu toli cci ce studiazd
CuvAntullui Dumnezeuacct'pti regulilede interpretarea
limbajului figurativ

Tiei principii pentru inlelegerea


limbajului ffgurativ
.\, Verifici daceautorulfoloselteun limbaj figurativ
,\, Identificetipul de limbaj figurativfolosit: comparalia, metafora,hiperbola,$i a|a mai departe.
cs, Urmeazi regulile de interpretare a ceea a lTut sI
spundar:torulprin folosireafigurii respectivede stil.
in studiulbiblic ili va fi de folosdaci vei puteasI identifici cdrd anumefoloselteautorulo fi8uri de stil. In continuare sunt date de{iniliile conciseale tipurilor limbajului
figurativfolositein Biblie.
Comparalia
Cornparalia esteo figuri de stil careconstain asociereaa
doui lucruri sauidei diferitecu scopulrelief5riiunor ins$iri
folosindcuvintede legiture cum sunt: ca ,si,
:rscmdndtoare,
. tt, t,..td
c.uln,sauperecheade cuvinlecxon. . . a;a
'1()

De exemplu:
,,OchiiLui erauca parafocului" (Apoc. 1:l4b).
,,Cum dore;te un ccrb izvoarelede ap5,agaTe
dorefte sufletul meu pe Tine, Dumnezeulel"
(Ps .42:l l .
in acesteexemplefolosireacuvintelorca ,i cuu. . . a;a
arati cd acesteasunt comparalii.
Metafora
MetaJoraesteo comparatieimpliciti intre doui lucmri
diferite. Metaforasedeosebegte
de comparalieprin faptul
ci metaforanu esteo comparalieexprimate;aceastaesteo
comparatieimplicitS. Intr-o metaforS,cuvintelede comp^rl9reca;i, ca $r ata culn nu sunt fblosite.Un exemplu
de trei metaforesegisescin Ioan l5:5 gi Efeseni6:17.
In l oan l 5:5 Is us\punc : ..Er -srunq{112,y 91
sunteli mlddilele..." in acestversetexistddoui
metafore.Una il compari pe Isuscu vila de vie
$i cealaltd ii compard pe ascultitodi Sii cu
mlldilele. Pentru a descopericine sunt acesti
oamenitrebuie s5studiezicontertul_
Efeseni6:17spune:,,...sabia
Duhului,careeste
Cuvnntul lui Dumnezcu". Aici Cuvdntul lui
Dumnezeuestecomparatcu o sabie.
Hiperbola
Hipeftola esteo exagerarevoiti, folosit! pentru sublinierea unui adevir. Hiperbolelese gisescin toate limbile,
totugi ele suntfolositefrecventde cdtrepopoarelesemitice.
Psalmul ll9:22 spune: ,,Totdeaunami se
topeqte sufletul de dor dupd legile Tale."
Deoarecesufletul este cevainvizibil, acestanu
se poatetopi in mod concret.Deci folosireacuvantului ,,topeqte"arati o exagerarea intristirii.

91

Vino sd lcscoptrin

in Matei 23:24 sespune:,,Poviluitoriorbi, care


strecurali lanlarul 9i inghilili cimilal" Aici
strecuririi unui lanlar 9i a
intAlnim exagerarea
inghifrii unei cimile.
Metonimia
in carenumeleunui
Metonimia esteo hguri de asociere,
pentru
numele altuia cu
folosit
obiect sau concept este
careprimul esteinnrdit.
,,Totlinutul Iudeii 9i toli locuitodi lerusalimului au inceput si iasi la el" {Marcu l:5).
in acestversetmetonimiaeste ,,!inutul",carese referd
Observdde asemela oameniEinu la regiuneapropriu_zise.
nea,hiperbolele,,tot linutul" gi ,,to!i locuitorii".
Sinecdoca
Sinecdocaesteo alti figuri de stil, constind in lSrgirea
sau restrangereasensului unui cuvint prin folosirea
intreguluiin locul unei pd4i !i invers.
Deseori,aceastase gdseqtein folosireaterme_
nului ,,lege", care se referd la Pentateuh
fplimele cincici4i aleVT), la Celezeceporunci
saula tot VechiulGstament.
folosireasingularuO sinecdocipoatefi, de asemenea,
lui pentru plural saua pluraluluiin locul singularului.
in leremia25:29,Dumnezeuspuneci va chema
pestetoli locuitoriipimantului".Aici sabia
,,sabia
(forma de singular)reprezinti multe sdbii.

Vino sii. descopeAm

,,Muntii $i dealurilevor rdsunade veselieinaintea


voastrS,li toli copacii din cimpie vor bate din
palme" (lsaia55:l2).
Ironia
Iroriia este o afirmalie care spune opusul a ceeace se are
in vedere. Ironia se folosegtepentm subliniere sau efect.
In I Corinteni 4:8 Pavel le spune corintenilor:
,,O, iatd-vd sdtuil Iati-vi ajungi bogalil IatS-vi
im p a r a t i n dD r d n o i j S i m d c a rd e a t i i m p i r 6 ! i ( u
ad e v ; r a t ,c a s a p u t e m i m p a r a ! is i n o i i m p r e u n e
cu voil" Estc evident cI acei credincio$i din
Codnt nu sunt impirali !i ci Pavel nu dore;te
sd domneascdimpreuni cu ei; de aceea, cind
studiezi acest text poli trage concluzia cd el
foloseqteironia ca sd sublinieze o stare de fapt.
I Regi 22:l-23, un profet adevirat ii spune
impiratului ceeace acestadore$te sd aud5,insi
profetul minte. Este evident ci el folose;te ironia, deoareceimpdtatui ii spunes; se oprras(a
din a ro:ti profegri false \i \a .puna numaj
adevdrul.
Cind nu este ugor si discernidacdo aftrmalic este ironici,
atunci examineaz-o mai intai ca o afirmalie adeviratd.
Considerati astfel, are aceastasens in contextul ei? Daci
nu, examineaz-o ca ironie. Daci aceasta are sens si se
potriveste cu contextul, atunci accept-o ca ironie. in caz
contrar, tmteaz-o ca adevir.
Dupd cum vezir toate aceste figuri de stil ne ajuti si
\elegem ce ne spune Dumnezeu.

Personiffcarea
Pti-lrpersonificareUJrriobiect i se atribuiecaracteristici
sautr5situri specificeoamenilor.

c\nL,stlrn

93

I
Jd.\aci{t
I R(r-,c.k

rarA.ru-t w@,{-"i

[, t. u{/7,F-

I
"t {''1"'t\"

l. C. _ri-. .L i.yu.: t.L $( <t4.I


j

C
-"'r.'

r-t r ^te.,r.'. /tr: ti:

' "o'ao

6 i'a,^lr,i d i4rfi

i-,- u, < eaJ< r hl


',,,",-T:i{,

'7

pc.,rr,

, '-'* ,")^ ci+,i').1!''\a


('! "/'f*!"'
/*11k
',.
:'i
'",',...:'':"1''':l:
/r*.
."41
C.'* r i-{; /+}
74b fdd'\

2. f o.,r-.,-J
tt x ^,*i"il;
\ p*tcl'il

1<'ut
ta

f)"iv.

no4u-1,f'^or'''o,:'
ta
:t't'
"l':04

t1 rr .. ^,Lr..,"y,ii -lr r{' '*'-1'^i


"1' . f'4tr'!-% ,l ,. , ,
Lr (Ll alt^ r^/i'tr '7''4.t' -t' ,'ae'ravta I
f]"J
f.,.*,
i c"l ruu I t'Y. n;< ,1
i'
oc;*kll
'^t-y,,,-1,., ,'
;.iitil

6 . t,.,u

<,'1t

1.rt^

reprezrntaun alt adevdr

f'("'

crdtaanzltr)

d'

9
Cdnd un adevir

aci asculti suficient de des, vei auzi o mare varietate de mesaje despre pilda fiului rdticitor $

interpretid ale acesteia.Dar chiar dacdacesteprezentiri si


idei pot sd incante o audienld,cinevase poate intreba:
,,Estetratatd aceasti pildi intr-un mod corespunzdtor?,,
Aceastaesteintrebareacaretrebuie sd ne-o punem intotdeauna.Pentru a rispunde la aceastiintrebare,trebuie si
$tim cum sdtratim parabolele- unul din multele mijloace
literare folositedeseodin Scripturi.
Daci dore$tisI distingisensuladevdratal texului, atunci
trebuie si recunogtiparabolele,alegoriile,tipurile $i simbolurile, 9i si stii cum si le tratezi, astfel inc6t si nu
deformeziscopulautoruluiin folosirealor.
Deoareceacestemijloaceliteraresunt atat de obi$nuite
Ei de semnificativepentru inlelegereacorecti a Scripturii,
ele meiti o atenlie specialigi, ca urmare,le-ama.oidat o
sectiuneseparatein aceastdcarte.Sdle studiempe rand.
Parabolelesaupildele
Parabolasaupilda esteo povestirecareprezint5o leclie
sauun adevlr moral. O paraboldesteo povestiredin viala
de zi cu zi. Aceastaestedestinati si arateun adevir central,

95

(11n1unhrnt rcpnzlntd
tn

thrru

gi fiecaredetaliu al paraboleiva intiri acel adevir. Totugi,


nu trebuie sI incerciintotdeaunas; atribui un inlelesspidtual $i o aplicaliespecificefiecdruidetaliu.
Paraboleleamplificd sau aJirmd
o inud,tdturd.
q'f\,

in invSliturile Sale, Isus a folosit parabolelein mod


frecventdin doui motive:
crupentnl a descopericredincio;iloradev5rul,qi
.r, pentru a ascundeadevdrulde cei carel-au respins
ii/sau ii-au impietrit inimile fali de acesta(Matei
1 3:1 0 -1 7Ma
; rcu4 :1 0 l 2 ).
Pefltru a intetprcta cotect o patabold:
PAsuLl, Detemind ocaziaparabolci. Deoareceparabola
clariffci sausubliniazdun adevir,cauti De ce-ul sauCe-ul
parabolei.De cea fost spusdaceasta?
Ce a determinat-o?
Isus a spuspilda fiului dsipitor deoarecedorea
inimile lor,
ca fariseiisdvadi cu ce seasem5nau
in timp ce ei c6rteau:,,Omr.rlacestaii primelte
pe pdcrtosi,qi mininci cu ei" (Luca l5:2].
in parabolafariseului 9i vameguluidin Luca
l8'.9, De ce-tl este clar: ,,A mai spus 9i pilda
aceastapentru unii careseincredeauln ei ingigi
ci sunt neprihlnili !i-i dispreluiaupe ceilalli".
PASUL2I Cautd expLicarcainleLesuLuiparaboLei. Acest
contextuluiparabolei,
lucru poatefi ibcut pdn examinarea
in mod specifica interpreteriiparaboleipe careIsusa dat-o
ascultitorilor.
Nu irnpuneasupratextului nici un inlelescaresi treaci
dincolo de ceeace este afirmat in mod clar, sau aplicat
ascultetodlorde citre cel carespuneparabola.

96

CJnl un lu, ru rpl,reTintdun alt lucru

Ptsur3: Identificd ideea centrali a parabolei. Frecare


paraboli are o teml centraldsauun subiectprincipal.Nici
unui detaliual povestidinu trebuiesi i sedeavreuninteles
independentde invdldturacentrau a parabolei.
De exemplu,in contextul mai larg al pildei {iului
risipitor,IsusSi-aardtatpunctul Sdude vedere,
spunandtrei paraboleconsecutivedespretrei
lucruripierdute:o oaie,un ban9iun ffu. in toate
cele trei parabole,Isus folosegteurmitoarele
cuvinte: pierdut, gesit, picat gi veselie.Cend
spunepilda fiului risipitot Isusarati buDdtatea
tatilui in contrast cu impietrirea inimii fratelui
mai mare. Flc6nd a9a,El le arati fariseilorcd
inimile lor sunt ca $i inima fratelui mai mare,gi
nu ca inima tat5lui.
In pilda fariseului9i a vame;ului din Luca 1g,
Isusvorbe;tedespreun lariseusi un \ ame:carc
seduc la Templu:rt s( roage.
A, ( enlul principrl
al pildei esteprezentatin versetul 14: ,,_..C;ci
or ici nes e i nai l 6.\a l i s m er i t;s i onc i ne s (
smereste,va fi iniltat."
Ptsur 4: Deoareceo parabol.dare un singur adevdr
central, trebuie sd identit'ici detaliile releuante detaliile
;i
ireleuarte.
Un detaliu relevant va interi intotdeauna
adeverulcentral. Isusaratdaceastdreguu de bazd
a interpretirii, candspunepildaseminitoruluisi
afirmi: ,,Nu inlelegelip Ja aceasta?
Cum veti
inlelegeatuncitoare relelalteprldel' (Marcu
4:13). Apoi Isuscontinudgi interpreteazd
pilda,
identificend detaliile relevarte, toate detaliile
legatede accentulcentralal pildei:primireaCuvAntuluilui Dumnezeude citre diferili oameni.

Cdnd un lucnt reprezintllun all Lucru

Olrul un lucru reprczintal


un lt l cru

Totugi,nu toate detaliiledintr-o parabolaau o semnificalieanume.A ata$aun inlelescarenu seafldin context,sau


care nu este relevantpentru ideeacentrali inseamnia te
indepirh de inlelesulparabolei.Un detaliu este relevant
numaiatuncicandintirelte punctulcentralal parabolei.

din roab5.si unul din femeia slobodd.Dar EgL


din roabi s-a n;scut in chip firesc, iar cel din
femeiaslobodds a niscut orin flgiduinli."

in contextulcuhuii
PAsuL5, lnterpreteazdparabo\eLe
din tinpurile biblice;i nu in celaLcuLturiide astdzi.
De exemplu,in pildacelorl0 fecioare,cunoagterea tradiliilor nunlii orientalene va ajuta sain!elegem parabolagi de ce unele fecioareau fost
gata,iar altelenu. O cartedespreobiceiuriledin
timpurile biblicesauun diclionarbiblic pot face
lumini asupramultortradilii de felul acesta.
nu trebuiesdfie niciodatdsursaPri'
Ptsur 6'.Parabolele
tnard.sau singul.tsursdpentrustabilireaufiei doctrine.
Paraboleleamplificdsauafirmd o invSleturd,carenecesitd a fi repctatdintr-un pasajdoctrinardin epistole.
Alegoria
Alegoriaeste o povestirecu un inleles ascuns;cu alte
cuvinte, aceastadescrieun lucru folosind imagineaaltuia.
Unii consideri alegoria drept o metafori extinsd (i!i
aminte$i cd metafora este o comparalieimpliciti intre
O aleSorieesteo povestire
dou5lucruri diferite, nu-i a9a?J.
reali sau imaginari creat5pentru a invila unul sau mai
multe adevdruri,carepot fi inrudite intre ele saunu.
Doud exemple de alegoriedin Scdpturi sunt alegoda
vilei !i a mlndilelor din Ioan 15:l-8, 9i alegoriaroabeigi a
in Galateni4:21-31.
femeiilibereprezentate
Cand interpretezi o alegotie urmeazd regulile de mai
10s:
PASUL1: Scrie o listd cu c$atteristicib alegoiei. itt
Galateni4:22-23sespune:
,,Cdci este scris ca Ayra4!0-ajl4!Ldqi-fi!-.!!sl
98

P#UL 2t Obse/ud*ice interpretaredatd in texul alegoriei.


Interpretareaalegorieidin Galateni 4:22,23 se gisegte
in versetele
24-31:
,,Lucrurileacesteatrebuie luate intr-alt inteles:
glss1sj-G4tci]sunt doud legaminte:g4qlde pe
Muntele SinaiE;19_pen$J_Iqbis
!i csteA8ar,
cdci Agar este Muntele Sinai din Arabia; , qi
coresoundeIerusalimuluide acum careestein
robieimpreundcu copiii sdi.Dar lerusalimulcel
de susesteslobod.si el estemamanoastri . . .
$i voi. f;atilor. ca si lsaac.voi sunteti copii ai
fdgdduinlei.$i cum s-aintamplatatunci, ci cel
ce seniscusein chip firescprigoneape gglgg_5g
q&euscprin Duhul, tot afaseintempli !i acum.
De aceea,fratilor. noi nu suntem cooiii celei
roabe.ci ai femeii slobode."
Ptsur3: !!u contrazice inudtdtura clard a Cuudntului
hi Dumnezeu pin interpretarea unui detaliu raexplicat
dintr-o alegoie, intr-un mod care sd contrazicd inudtdtura
clard. Stuiiaza,aracterjsticrle
alegoriei
in conformitate
cu
L,h^-': :.-"
principiifcsanaloase
afeexegezei
biblire. i, ya-y
PASUL4: N, tncerca sd identifici toate caracterislicilc
unei alegorii.
De exemplu,in alego a vilei ti a mlddilelor din
Ioan 15, ni se spunec; mlidilele uscatesunt
strense,aruncatein foc gi ard (versetul6), dar
Isus nu ne spune cine sunt cei care strang
mlddilele uscate. in tabelul de pe pagina
urmitoare sunt comparate parabolele ;i
alegoriilepentru a te ajuta si le deosebe;tipe
unele de celelalte.

99

(l,1nJ un lu, ru reTrezinaun ah lw ru

Tipurile

E+9

F
'=

;
:'X=

tr7a
go

:=

=.si FigEE# E
,l

C
u

?
Y

?E;g*,ifi
F
-o
.2
9!

v .:H _9-a

3 E;
g
F.l

*Eyi-a-

"-.

H
rii)

H ;

qF *E E:]

E g:

E F E :; E E{ s g E ,
l;.5iu;i3.c:3Xl

E iE gFFE&!g e

Un tip estc un simbol profetic destinatde Dumnezeu.


Cuvantul ,,tip" provine din grecesculfi.lpos.Un tupos era
un semn format printr-o lovituri sau printr-o imprimare
prin care se crea o figuri sauo imaginepe obiectul lovit.
a a s r u pe c i ner atar e
De a. eea,un ti p pr efi gur eaz,ev
urmeazi sevine. Cel prefiguratse numelte antitip. Un tip
prefigureazddoar un singur antitip, degi acestapoate sd
prefigurezemai multe elementealeantitipului.
Un exempluse gise;te in Romani5:14:
,,Totu$i,moarteaa domnit, de la Adam plni la
Moise,chiarpestecei ce nu picituiseri printr-o
cilcare de lege asemindtoarccu a lui fulglq,
e ti nl a
c ar ee\te o i c oanapr c i n( hi pui toartun
Celui ce aveasi vind."
Adam esteun tip al lui Isus/careesteantitipul.

iY .P C i

:t.I
E' 6 H

g* E.!

F"

3b H

E+_A xlHF 5
o

'- : !, i
:ii:a

:1 Y !'

E
6

a
9E 4a,
z .-6F,2.2

r.!
;f

;i
l ;E
s d H 6 ;9,:

".-*:

9,6rJ-U

a ; ,_-E

6.E i .:'i !g

Pfr e

'"i
u E; E gE
e
.i
ef
,:
)
g
o
z

n E -

Cend determindmtipurile, desis ar putea ca acesteasd


nu ffe expdmateexplicit, trebuiesdexisteanumitedovezi
ale afirmaliei divine a tipului 9i antitipului corespunzetor.
Aminte$te-lic5,in exempluldin Romani5:14,seafirmd
clar ci Adam a fost un tip al lui Hristos. in I Corinteni
15:45 Hristos este numit ,,aldoileaAdam". Atunci cind
cuv6ntulnu desemneazlcevaca tip, trebuie segdseltipur
gi simplu paralele dintre elementelerespectivefiri si
numegtipe unul dintre ele tip.

.'

_o-E

{.i#
g &s
* riaE<j;a
.j ..i ..i
s

Simbolurile
Un simbol esteo imaginesauun obiect careline locul
saureprezinteun alt lucru. De exemplu,celeqaptesfe;nice
menlionatein Apocalipsal:20, reprezintdcelc saptebiserici descrisein Apor:alipsa2 si 3.

101

C"1nJun lutru

I'rni t,t n lt l uu

Cdnil obserui simbolurile, rfltinterte-li utmdtoatele


lucrtti:
l. Elementulfolosit ca simbol poate simbolizadiferite
lucruri in diferite texte De exemplu,apaestefolositi pentru a simbolizaCuvdntullui Dumnezeu(Efeseni5:26), dar
qi Duhul SfAnt(loan7:37-39).
2. Degi un simbol poate reprezentamulte adeviruri,
cdnd acestasimbolizeaz;un adevtuintt-un text dat, se ate
in vedere doar o singuri paraleli. De exemplu, in Ioan
7:37-39, apa simbolizeazi numai Duhul Sfant, nu 9i
Cuvintul.
3. Interpreteazdsimbolurilein lumina cadrului 9i culturii biblice, qi nu in culturata proprie.
,1.Simbolurilesunt atemporalegi pot simbolizacevatrecut, prczentsauvlltor.
Pdni aici ai invilat multe desprefolosireafigurilor de
stil. Cand intetpreteziCuvantullui Dumnezeu,interpreteazd-lin mod literal; tott19i,aminteqte-liintotdeaunac5,
in timp ce il interpreteziin mod literal trebuieseconsideri,
sdapreciezigi sdinterpretezicorectfigurile de stil folosite
de autor.

c\(\ru,-}rt)

l0
Descifrarea
revelatrer

iblia ne aratd cum sI luim ceeace este gresit si si


il indreptim. Nu-i incuraiator lucrul acesta?Biblia

ne spunecum si triim astfelincat s5.!timcum sdabordim


orice situalie din viali chiar acum. Insd Dumnezeunu se
opreqteaicij El ne spunegi ce seva intamplain viitor.
Din Genesapdni in Apocalipsa,Biblia este plind de
profeln. Propheteia,cuventul grccesc pentru profefe,
provine din doui cuvinte greceqti: pl'o, insemnAnd
srphemi,insemn6nd,,avorbi". De aceea,a profeli
,,inalnt-e",
inseamnda spunemai dinaintegandulgi planul lui Dumnezeu.Fiindci in acestsenstoati Scripturaesteo profelie,
noi vom studia numai acel tip de scrierecunoscuti sub
numelede profelie de anticipare.
A profegi i*eamnd a spune
mai dinaintegdndulsi planul lui Dumnezeu.
q'f\rJ

Profe$ade anticipareestede originedivini $i ardti sprc


o implinire viitoare. in cafiea sa,inyebgerea;i aplicarea
Bibliei, Dr. RobertsonMcQuilkin spune:

102

103

Descilrarea renlaliei

,,Profeliade anticipareare doui scopuri.Scopul


principal este si influenlezecomportareacelor
care aud profelia. Al doilea scop este atins
numai atuncicind profelia seimplinegte.Acest
scopestede a ofed o bazi pentru incredereain
Dumnezeulcare prevestestein mod miraculos
evenimentele
(loanl3:19; 14:29;164)...

Profeliile de prezicereconlin un mesajdesprece


va face Dumnezeu in viitor. Daniel 7 pte fie
cursulistodeidin timpul lui Nebucadnelar
p6nd
la a doua venire a Domnului Isus Hristos si
instaurarea
impdrarieiSalepe pamant.Apocalipsa 4-22 ne spunece va face Dumnezeuin
zilelede pe urmd, cu privire la judecati, venirea
lui Hristos9i Mireasalui Hristos.
C6nd un profet vorbeapentru Dumnezeu,profelia se
puteareferi la urm;toarele:
cr! o implinire prezenti sauapropiati
(\ o implinire viitoare
c\Do implinire dubli: o irnplinire apropiat; apoi,
9i
mai terziu,o implinire viitoare.
jn timp ce cite$tiprofetiile
Bibliei,vezidacdprofelia se
referi la:

104

Descilntreareuehliei

.r, timpul in care a triit profetul


Si/sau la un timp
viitor
crDcaptivitatea si/sau restaurarea
lui Israel sau a lui
Iuda
crripnma venire a lui Hristos
9i evenimentele legate
de aceasta
.! a doua venire a lui Hristos

Unii cercetltori impart profeliile de anticiparein doud


catego i: profelii de proclamaresi de prezrcere.
Profeliile de proclamarecontinun mesajrefe
tor Ja timpul prezent sau la viitorul imediat.
Deseori acesteasunt o chemare la o viati
cvlavrolsa,
in luminaproletieja"." ura."rr rA
se implineascd.
ln Danirl4, Dumnezeu
i-aspus
intr-un vis imperatuluiNebucadnelarce i se va
intamph daci nu sepociie;te.

._,

cs zilele de pe urmd sau zilele sfArgitului.


Linii ciliuzitoare importante
Daca doresri sd tralezi (orect profe,tiile
Curintului lui
^
r_rumnezeu.
urmatuarcle linii .alauzitoare tfi vor o{eri
ceteva indicalii importante.*

Principiul 1: Proletii nu indica intotdeauna


intcrualcle
,
ae r,tmp.dtntrecuenificntc.nici n si-au scris
intotdeauna
proJeluLein oldine cronologi.d.
De exemplu, o profelie din Vechiul Gstament
poates; jncludijalat prima (et a doua venire
:i
a lut lirrstos, l;re nl(i o indicatiereferitoare
la
perioada de timp dintre cele doud veniri.
O a s r f e l - d ep r o [ e r i e s e g ; s e . r e i n l s a i a
o 5 : 1 7 _ 2 5 .i n
sceasl,proletie.Isaiarorbestemai intjr de,pre
terurile noi
sr desprepimintul nou, in care stim ca nu
exis[e moane.
A p o r in \ e r s e l e l el 8 - 2 5 e I v o r b e " r ed e . p r e
un timp.ind
cel ce va muri la virsta de o suti de ani va
fi inci tAndr si
lupul va pa$te impreuai cu mielul. Totuqi,
din punct de ve_
dere(ronologic,verserull7 se va implini dupi
ce rersetele
I d-25 vor devenirealitate.
2:, Abordeazd intotdeattna proJelia in mod
,,.Pri,"11ni"t
Iuerat
lin rcnsul obirnui!. uzualal cuuintelor).ru excepyia
urmdtoarelor cazui:
*fi

I
!

il

il

I
{l
;
{

II
acestea sunt prezentate in Anexa Birliet
Internationut. h

105

il

I
t
tl

Dtcilrurta rcuel4lci

A. Prin folosireacomparaliilor,metaforelor,parabolelor,
alegoriilor, simbolurilor sau a tipurilor, conterlul
gramatical arati ci limbajul folosit este un limbaj
figurativ
De exemplu, gandelte-te la Daniel 7, unde
p a l r u [i a re n e o b i ;n u i te repr ezintapatr u
imperali $i impiriliile lor.
B. O interpretareliteraldcarecontravinebunului sim!,
estein contradjctiecu ceeace spuneautorul saueste
contrari cu inv;litura altor texte biblice.
Iari$i catevaexemplepot fi vizute in Daniel 7.
O fiarl este dcscrisi ca r;n leu cu aripi de vultur, iar alta estedescrisica un pardoscu patru
aripi Si patru capetc.Acestedescriericontravin
bunului sim1,de aceea,nu existi nici un motiv
si le interpretim in mod literal, ci trebuie sEle
considerimsimbolice.
Ptincipiul 3: Chnd un text profetic nu poate t'i luat in
mod literal, (autd sLidcstop?Ace incear.a \a romunicp
autorul prin limbajul figuratiu sau simbolic pe care il
folose;te. Pentfu a descoperi ce spune autorul, caut;
rdspunsu in urmdtoarelelocr:ri:
A. in contextul clrlii in careaparetextul.
i n D an i e l7 :1 7n r \e sp u n e,,Aceste
:
par r ufiar e
mari sunt patru imperali, care se vor ridica pe
p;mant."
B. in celelaltescrieriale aceluiasiautor sauin alte ci4i
caresereferdla aceeasipersoandsi/saueveniment.
De exemplu,celepatflr ffaredin Daniel 7 pot fi
comparatecu fiara din Apocalipsa13.
C.in orice alti scriereprofetici la care autorul a a\,,lrt
acces.

106

D tt tilra reu reuelusiei

De exemplu,alte ce4i saute\-te profetice din


Cuvdntullui Dumnezeu.
Apocalipsa
esteplina
de cirdtedin mai multe cdni aleVerhiuluiTe:_
tament.
Principiul 4: Aminterte-li cd deseori,c6nri,un prot'et se
reJerdLaeterimenteuiitoare,el nu
verbil lo tim_
t'<tlosegte
pul uii,tor.[Cile\re lsaja53 :i 54. caresunl prolelii
privi_
toarela viiror si obse^j timpul rerbelor.J
Principlul 5: Cdnd interpretezi Scriptura,
line searnade
(onrcxtul i oric al s_,
ierii rpVectiue. amiwindu-!i c(i
uumnpzelta dat prolptia Sa unui anunit popor,in!r-un
timp istoic bine detenninat.
Chiar dacdo anumiti profelie urma s; seimplineascS
in
.
viitor, aceastatot trebuiasi fie datdintr_unmoJ care
si fie
inlelesde,cei.arc primeauprofetiarespcctivd
_ desierr
roaneprobabitcd ei sd nu inreleaga
detaliile,simbolismul
sautoateimplicatirle
profeliei.
De exemplu, in Habacuc, Dumnezeu ii spune
popon.rlui.Sdu_lsrael
ce El ,,[va]ridicape haldei,.
pentnr a-l judeca pe Israel pentru r;utatea si
violenlalui (Habacucl).
inaintede a incerca,r, interpretezitextul, analizcaz;
tcxtul din punc(dF vedereisrori(si cuhural.Determina
identitateatuturor evenimenteloristorice,a numelorpro_
prii gi a locurilor geografice.
Pincipiul 6: Aminteste-li cd semnificalia unei anumite
proJelii nu putea fi inleleasd intotdcauna de profet
sau de
oamefiiicareauzeamesajul(l pettu l:l}-12).
De exemplu,Danielnu a putut intelegeceeace
a scris el insufi, deoarecemesajul trebuia sd
rlmani pecetluit p6ni la vremea sfdrqitrrhri
(Daniell2:8-91.

=-

107

D escifrurea rcuelt4iti

Totugi,in cazulmultor profelii pot existaanumite elemente specificecarepot uguraconsiderabilinlelegerealor:


A. O implinire inregistratlin istorie.
Daniel 1I esteunul dintre celemai dificile capitole din Biblie. Totuii, cand este combinat cu
istoria,acestapoatefi inlelesfoarteqor. Daniel
1l:3 esteo profelie referitoarela Alexandrucel
Mare. Apoi,,impirali de la miazdnoapte"din
versetele5-35 sunt impdralii sirieni din perioada
312 - 163i.Hr., iar ,,impdraliide la miazizi"sunt
iTpiralii egiptenidin perioada323 - 145 i.Hr.
(In Bibl z Intefln{iotnld de Studi lnductit,
existdo diagramica.eexplici completaceasta.)
B. O implinire inregistratlin Noul Testament.
in Matei 1:22'23 ni se spune: ,,Toateaceste
lucruri s-auintampht ca seseimplineascdce vest,se Domnul prin prorocul,carezicea:,,lAfA,
FECIOARA VA FI INSARCINATA, VA NASTE
UN FIU, 9I-I VOR PUNE NUMELE EMANUEL", care tdlmicit inseamni: ,,Dumnezeu
este cu noi". Aceasta ne vorbeqte despre
implinirea1uiIsaial4:7.
C. O explicaliedati de ua scditor vechi saunou testamental.
ir Fapte 4:24-28, Luca explicd citatele din
Psalmul2 9i Daniel 9 ca profelii care au fost
implinite in timpul procesului $i ristignirii
Domnului lsus.
P nrlpful 7:Aminte;te-li cd muLteprofelii nau testamerltale includ citate din VechiuLTbstament;i aluzii Laacesta.
Cercetltoii estimeazicd cel pufin 350 de citate din
VechiulTestamentsaualuziila acestaaparnumai in cartea

108

I )escilrurea raueLaliei

Apocalipsei. in Apocalipsa abundi limbajul lui Isaia,


Ieremia,Ezechiel,Daniel qi al profelilor mici. Esteevident
ci autorul cd4ii Apocalipsaa fost foarte familiarizatcu
Vechiul Testamentpentm cd folosegtefoarte mult terminologiaacestuia.
Deci, pentru a interyretacorectprofeliile din Noul Testament,verificdreferinteledirl VechiulTestament.
P ncipiul 8: Chnd studiezi prot'egiileurmdrette expresiib care indicdperioadede tifip. De exemplu,cautdexpresii de felul: ,,inzilele de pe urmi", ,,ziuaDomnului", ,,ziua
maniei" li ,,sfdrgitulveacului".Cdnd descoperiexpresiica
acestea,observicu atentieevenimentele
careau loc in timpul perioadeirespective.Apoi puneurmitoareleintreb;ri:
A. Au ar''utloc acesteevenimentein istorie?
in Matei 24:21,29-30ni se vorbe5tedespreun
timp anumein care,,vafi un necaza;a de mare,
cum n-afostniciodata
de h in(eputullumiipena
acum.si nici nu va mai 1l . . . . indatddupi acele
zile de neraz,,,SOAREI
E Sl VA INTUNECA,
LU N A N U .SI VA M AI D A LU M IN A EI,
STELELEVOR CADEA din cer, $i puterile
cerurilorvor fi cl5tinate."Atunci se va ardtain
cer semnul Fiului omului, toate seminliile
pdmentuluise vor boci, gi vor vedeaoe FIUL
OMULUI VENIND PE NORII CERULUI cu
pu!crcji!u-a-r!a!il1av6. "
Parteasubliniati ne spuneci existdun anumit
timp chiar inainte de intoarcerealui Isus,c6nd
va ff un mare necazrmai mare dec6t toate
necazurile care au existat vreodatd de la
i nr cn, r t r , l t im n'

'l' 'i

B. Coincid aceste evenimente cu vreo altd perioadd de


timP?

109

Descifrurearcvclalid

Descifrarea reueLdliei

in exemplul de mai sus,din Matei 24, putem


vedeacd a douavenire a lui Isus estelegati de
acesttimp de mare necaz,unic in istorie.

permite si aruncim o privire in viitor, in timp ce ne aratl


ce are pregetitin cer pentru cei ce-L iubesc.
Deci, dragulmeu, triiegte-li viala intr,un mod vrednic
.
cle chemareape care ai primit-o de la Domnul. Amintes_
te-!i cd Isus a spus: ,,lat5,Er-rvin cur6nd gi r;splata Mea
este cu Mine ca sd dau fiec;ruia dupd fapta lui,, (Apoca_
lipsa22:\2).
c\,c\,(,r)at)

C. Sunt comparabileacesteevenimentecu vreun alt


evenimentmenlionatin alt loc in Cuvantullui DumnezeuT
Din nou, din exemplul de mai sus,vedem ci
Matei 24 prezinti un alt evenimentcareva avea
loc chiar inainte de timpul Necazului celui
mare. Acest eveniment este descoperirea
,,uraciuniipustiirii".
Versetul15 spune:,,De aceea,galrdveli vedea
URACIUNEA PUSTIIRII, desprccarea vorbit
proroculDaniel,agezatiin locul cel sfant- cine
cite$tesd inleleagel-" $i versetul2l continui
cu timpul acela,cAndspune:,,Pentruce etulEi
va fi un necazasade mare . . ."
De aici poli vedeaci unul dintre evenimenteleacestui
pustiirii", Sipoli vedea,de asemenea,
timp este,,uraciunea
cd despre aceasta se vorbegte in cartea lui Daniel.
Urmetorul pasestesi compariDaniel cu Matei.
Matei 24 menlioneazdun ,,necazagade mare, cum n-a
a de la intcputullumiipdnda\um, si nici nu \ a
lbst niciodat
mai fi". Acesttext seaseaminicu Daniel l2:1: ,,...Aceasta
va fi o vremede strdmtorarecum n-a mai fost de cind sunt
neamurile$i panein \,aemeaaceasta."
Nu-i absolutuimitor felul in care DumnezeuISi lese
firele adevirului Sdupe tot cuprinsulBibliei?Deseoricind
studiez sau scriu cursuri InvSlituri peste invS!5turi, trebuie si md opresc$i s5-l mullumesc pentru frumuselea
CuvantuluiSdu$i pentru privilegiulminunat de al studial
Biblia nu esteca o sferi de cristalin caresdvedem- sau
si prezicem- lucrurile specificepe care Dumnezeule va
aduce in propriile noastre vieli. Totu;i, Dumnezeu ne

I l0

lll

ll
InfelegereaBibliei
ca operi literard
iblia a fost scrisi pentm allii 9i despreallii, a spus
cineva,dar Dumnezeunc spL,ne
ca Leeacc a scris
pentru allii qi desprealli estegi pentru noi $i desprenoi.
Biblia este o carte atemporalS- pentru toli oameniidin
toatetimpurile. $i aici elti inclus;i tu, prietenulmeu. Dar,
pentru a inlelege aceasti carte atemporale,trebuie si
inlelegi cum a fost scrisi ea.
Legilc compunerii
O scriere bund este a;ezareag6ndurilor pe hdrtie,
intr-un mod care sd expdme clar inlelesul pe care l-a
intenlionat autorulpentru cititor.
Pentru a descriediferitele moduri in care autorii isi
aranieazt
gendurilenoi folosimnoriuneade,.legialecompunerii". Recunoa$terea
gi intelegereaacestor,,legi.,,nu
numai ci ili vor da posibilitateasi inlelegi mecanismele
limbajului, ci te vor !i ajuta si manuiestigi sd interpretezi
Cuvantullui Dumnezeu.
Pregltirea sau introducerea
Prezentareainformaliilor care il vor pregiti pe cititor
pentru ceeace urneazl este cunoscut5drept pfegtitire sat)
introducere.

I l3

iny'lek,tudllil'lk'i & ofri lin'rur,I

lnSelegerea
Bibliei ca operdliterard

dupd Ioan este


De exemplu,scopLrlEvangheliei
si I pregdteascipe cititor si creadi ce Isuseste
Hristosul, Fiul lui Dumnezeu(loan 20:30-31J.
in Ioan l:l-18 autorul igi prezintd amdnunlit
subiectulgi ii pregitette pe cititorii sdi pentflj
ceeace va urna.

De multe ori autorulamplificdceeace spunesauadaugdla


(eeace a spusdeja,pe masurbr e progreseaza
in scrierea
sa.
;,
I n l oan l :l - l / s unt des c oper i te
c 6tev adetal i i
despre,,Cuv6nt",cum ar fi faptul cI El a fost la
inceput, a fost cu Durnnezeu,a fost Dumnezeu,
a creat toate lucrurile,in El era viala fi El S-a
lacuttmp. Apoi, in \ersetul14,ni se spuneca
El este plin de har gi de adevir: ,,$i Cuvintul
S-aficut trup, ti a locuit printre noi, plin de har
;i de adevir. $i noi am pdvit slavaLui, o slavi
intocmai ca slavasinguruluiniscut din Thtil".
Apoi, versetul 17 ne aratdce autorul vorbeFte
despreIsus:,,Cici Legeaa fost datdprin Moise,
dar harul qi adevdrulau venit prin IsusHristos".

Comparalia
Comparalia este o alSturarea doui sau mai multe
lucruri, fiinle saufenomenepentru a ardtaaseminiriledinlucrudlor aseminitoare.
tre ele. Comparaliaesteasocierea
Un exemplusegisegtein 2 Timotei 2:3: ,,Suferi
impreuni cu nine, caun bun ostala lui Hristos".
Contrastul
Contrastul este o comparatieficute pentru a arita
deosebiriledintre doui sau mai multe lucruri, fiinle sau
elementeloropuse.
fenomene.Contrastulesteasocierea
Un exemplu se gaseftein 2 Timotei l:9: ,,El
ne-a mentuit gi ne-a dat o chematesfanti, nu
pentru faptelenoastre,ci dupi hotirdreaLui gi
dupi harul carene-afost dat in Hristos Isus..."
Acest contrast spune credincio;ilor cum am
fost mantuili gi chemali:Dumnezeua ficut in
intregime aceast5lucrare, nu noi. Mintuirea
estepotriviti cu hoterareagi harul Lui qi nu se
datoreazdfaptelornoastre.

Apogeul sau punctul culminant


,4pogerlestepunctul culminantconstruitde o progresie
de la mai mic la mai mare. Apogeul este pur gi simplu
extinderealegii progresieipdni cdndaceastaatingeun pisc
al intensitifi.
in ilustralia desprecaretocmai am vorbit, din
Ioan l:l-17, putem vedea adevdrurile care
descoperllucruri refedtoarela ,,Cuvant",insl
Cuvintul nu este identificat complet pini in
versetul 17. Apogeul acestei descrieri a
Cuvdntului care s-a intrupat este atins atunci
cdnd ni se spuneci El esteIsusH stos.

Repetilia

Punctul piYot

Repetiliaconsti in intrebuinlareade doui saumai multe


expresn.
ori a aceluiagicuv6ntsaua aceleagi
in Ioant:1-14, ,,Cuvantul"serepeti de patruori.

Un Punct pruot este o schimbaresau o intoarcerein


desfequrarea
acliuoiiunei ci4i, fald de careelementeledin
ambelepi4i ale punctului pivot diferd intr-un anumit fel
unele de celelalte.

Progresia
Progresiaeste dezvoltareape linie ascendentaa unei
teme specificepe tot cup.insul unei pirli din Scripturi.

u4

Punctulpivot din Evangheliadupd Ioan se afl5


in I 1:54, cnnd Isus Se intoarcede la slujireain

115

lnpelegereaBibliei ca operll litcfttril

lnTelcgerea
Bibli,i ca opcralikrard

principal publici la slujirea odentati spre


ucenicii Sii: ,,De aceea,lsus nu mai umbla pe
fali printre iudei; ci a plecatde acoloin linutul
de lengi pustie,intr-o cetatenumiti Efraim $i a
rimas acoloimpreunecu uceniciiSii."

femeii in ziua a sasea.Genesa2 trece de la


generalla particular,oferind mai multe detalii
desprecreareabirbatului si a femeii.

Punctul pivot al ci4ii Genesase afl5 in capito1ul 12, unde Moise trece de la inregistrarea
personajeevenimentelormajorela prezentarea
principale.
lor
Punctul radial
Punctutradial este punctul central sau unic, din care
pornescalte adeviruri sausprecarearatdacestea.
O ilustralie a acesteiaseglselte in I Corinteni
15, unde toate adevirurileacestuicapitol arati
spre evenimentulprincipal cate este invierea
Domnului Isus.
Alternarea
Atternareaeste prezentareasuccesivia cel pulin doui
gnnduri,subiectesaucaracteristiciprincipale.
dupi
Aceastasevedecel mai clar in Evanghelia
Luca. Luca incepecu vestireana$tedilui Ioan
Botezetorul,apoi trece la anunlareanagteriilui
Isus. Dupd aceea,el se intoarcela naqterealui
Ioan Botezltorul, apoi la nalterealui Hristos.
Aceastaestealternareasauinterschimbarea.
Ti'ecereade la general la particular
Tieceread.eh general ln panicular (sau uiceuefia) este
o milcare de la extensivsaugeneral1aspecific.
Aceastdtiecere se vedeminunatin GenesaI si
2. GenesaI ne oferdo priviregeneral5
a crealiei,
incluzdnd creareaomenirii, a birbatului qi a

116

Cauza si efectul
Cauza gi efectul (sau uiceuersa)esteo mi;care, o trecere
de la sursi la consecinle.
Un exemplu al acesteiase gdse9tein loan ll.
Versetul4 arati cauzamo4ii lui Lazir, prietenul
iubit al lui Hristos:Laz;r a murit pentru ca Fiul
lui Dumnezeusi fie glorificat:
,,Dar Isus, cand a auzit vesteaaceasta,a
zis:rBoalaaceasta
nu este5premoane,ci
spre slavalui Dumnezeu,pentru ca Fiul
lui Dumnezeusdfie proslivit prin ear."
Efectul sevedein versetul45, unde oameniiau
crezutin HrisLosdupd(e au vazutputereasa,
pdn carel-a inviat pe Lazdr:
,,Mul1idin iudeii care veniserdla Maria,
cand au vizut ce a f;cut [sus,au crezutin
Ef'.
Efectulse vede;i in Ioan 12:17,18,unde Fiul
esteglorificatdin nou:
,,To! cei ce fuseserdimpreuni cu Isus,
cind chemasepe Lazdrdin mormant Si-l
inviasedin morti/ mdlturiseaudespreEl.
Si norodull-a ie\ir in intimpinare,pentru
cI aflaseci fhcusesemnulacesta".
Explicaliasau analiza
ExPlicatia santanaLizaeste prezentareaunei idei sau a
unui evenimenturmati de explicareaacestuia.

tt7

InlelegereaBibliei .a opcrll literarll

Aceastaestefrcute in mod exceplionalde cdtre


Domnul nostru in Ioan 6, unde El inmullegte
painile ti peftii $i apoi spunecd El este Painea
carene de noui viale.

,-

(J UM

STUD][M

BIBLIA

Interogalia
Interogaliaeste tratareaunui subiectpdn prezentarea
uflei intrebi , urmati de obiceide rispunsuldat acesteia.
Pavel folosegtecu succesaceast! tehnicd in
EpistolasacetreRomani.El anticipeaziiltreb;rile sauobieqiile cititorilor sdi, le formuleazi de
obicei ca intrebare, $i apoi continud rdspurzAnd
la toateintrebdrileridicate.
Romani6 demonstreazi
aceastd
tehnici: ,,Cevom
zicedar?Si p5cituim mereu,ca sdseinmulteasci harul?Nicidecuml..."(Romani6:1-2)
Sumarizarea
Sumaizarea este reformulareapunctelor principale pentru a rezumasaua reafirma pe scud adevirurile specifice.
Moise face aceastain Deuteronom1-4 in timp
ce repeti inaintea copiilor lui lsrael evenimentelecareau al,utloc dupi ieqireadin Egipt.
in Fapte 7, $tefan oferi un rezumatmiiestrit
intocmit al isto ei lui Israel.
p,n, acum.
$tiu c; am prezentatloarteault
-ut"r,rl
Dar gende$te'tecAt de mult pot s5-ti influentezetoate
acestea
inteleSerea
ta cu privire la CuvSntullui Dumnezeul
C\,f,\r{f}r)

118

Partea a tleia
_--

.I{.,PLICAREA

rmq
-

T2
Viata
transformatd

tudiul biblic este desigurmult mai mult decet un


exerciliuintelectual.El esteun procescareschimbi
vieti. Astfel ajungemla parteafoarte critici a procesului
inductiv - aplicarea.Cand $tii ce inseamndtextul biblic studiat, egti responsabils; il triietti. Aplicareaesterezultatul
unei observiri amdnunlitefi al unei interpretiri corecte.
Aplicarea incepe cu credinla, care apoi ate ca rezultat
implinirea.Aceastaare loc pe misuri ce e$i conftuntatcu
adevdrulgi rispunzi prin ascultare,iar sfdrgitulglorioseste
transformarea.
Astfel devii tot mai aseminitor cu Domnul
$i Mantuitod t5u, IsusHristos.
Nu conteazdc6t de multe cunoptidespreCuvdntul lui
Dumnezeuldaci nu aplici ce inveli, Scripturanu-!i va fi de
nici un folos in via1d.A fi un ascultitor al Cuvdntului qi nu
un implinitor, inseamni a te infela pe tine insuli (lacov
1:22-25]. Acestaeste motil'ul pentru care aplicareaeste
atat de vitalS. Observarea!i interpretarea reprezint;
,,auzirea"Cuv6ntuluilui Dumnezeu.Aplicareaeste adoptareaadevirului,,,implinirea"Cuv6ntuluilui Dumnezeu.
Aplicarca tdspunde la in*ebdriLe:
o|, Cd, mi se apliceinlelesulacestuitext?

121,

Viala tran{ormdtll

"-

.n, Ca adeviruri trebuie si accept,sd cred saudupi


caresi-mi ordonezviala?
e, Ce schimbdritrebuie sd fac in credinla mea, in
viala mea?
2 Timotei 3:16-17ne oferi cheiaaplicaliei Ascultd:
,,ToatiScripturaesteinsuflati de Dumnezeu9i
de folos ca si invele, semustre,si indrepte,si
deainlelepciunein neprihdnire,pentru ca omul
lui Dnmnezeu si fie desdvatlit 9i cu totul
destoinicpentnr orice lucrarebunl "
Astfel noi trebuie sd aplicdm Scriptura in lumina
inudltiturii, mustrdii, tndreptdrii $ ^ dobatudiriiinle.Iep'
ciunii ei in neprihdnire.Aceastaestecheiaaplicdrii- cheia
peotru instrucliunileei, pentru viala noastri
Nu conteazdcdt de muLtecuno;ti
despreCurakd lui Dumrvzeu,
dacd nu aPlici ceeace inueti,
ScriPtllro nu-li ua fi
de tuici un folos in uiald
sff\,

invdtdtttta (doctrinal este ceea ce spune Cuvdntul lui


Dumnezeudespreun anumit subiect Aceainvdliturd este
intotdeaunaadevirata De aceea,tot ce spuneDumnezeu
in Cuventul Sdudespreorice subiect&t esteadevir absolut'
Pesur l: Primul pasin aplicareaadevdruluieste aflarea
a ceea ce spune CuvAntul lui Dumnezeu, despre orice
subiect specificprintr-o observareamdnunliti 9i o interpretarecorecti a textului
PASUL2: Apoi, dupi ce inlelegi ce invald CuvAntullui
Dumnezeu,e$ti obligatinaintealui DumnezeusA accepli
aceladevdr;i si trdieqtiPrin el

r22

Vlala ttatst'ormatd

I'AstJL3: Cand !i-ai corectattoate invdliturile sauconccptiile gre$ite pe care probabil le-ai avut inaiote li ai
acceptatadevirul descoperitin Cuv6ntul lui Dumnezeu,
atunci poli spunece ai aplicatceeace ai invSlat.
Mustrarea expune domenii ale gdndirii $i comport;rii
tale care nu sunt in conformitatecu Cuv6ntul lui Dum_
locurilorundeai gdndit
nezeu.Mustrareaestedescoperirea
gresit sauin carenu ai actionata$acum spuneDumnezeu
ci estecorect.
Aplicareamustrdrii inseamni acceptareaei ;i a fi de acord
cu Dumnezeu, recunoscandunde ai gre$it in gandiresauin
comportare.Astfel, egtieliberatde necredin!5$ p5cat.
ifldreptarea estelrmitorul domeniual aplicirii, fi adeseacel mai dificil. De multe ori, poli vedeace estegresit,
insi este posibil si refuzi si faci pafii necesaripentru
corectare.Dumnezeu nu te-a lSsatlird ajutor sau flri
rdspunsuriIa acestpasal indreptdrii a ceeace este grelit.
Uneori rlspunsurilesuntgreude gisit, insi eleexist5intotdeauna,;i oricSruicopil al lui Dumnezeucaredoregtesi fie
phcut Tltilui siu ii va fi aritat de Duhul lui Durnnezeu
cum si aclioneze.De multe ori, indreptareaare loc pur gi
simplu prin mlrturisirea $i iertareagre$elii.Alteod, Dumnezeuili poatespunesdfaci ni$tepafi foarte specifici.
Cend apliciindreptareala acliunile;i la atitudiniletale,
Dumnezeu va lucra in tine dupe pldcereaSa (Filipeni
va fi urmatede bucurie.
2:13J.Ascultarea
Dobhnd.irea lnlelepciunii tn neprihdnire: Derl C\rv6ntul lui Dumnezeueste de folos ca si invele qi s; mustre,
Biblia !i-a fost dati gi ca manualsaughid pentru vialI. In
timp ce studieziCuvAntulSiu, Dumnezeute echipeazipdn:
o., invilitud
c\, poruncr
.\, promisiuni
<u indemnuri

123

,G
Viaga translormarll

c\, avertizdri
.r, vielile personajelor
biblice
cr, relatiri desprefelul in careDumnezeuil trateazd
pe om.
Pe misuri ce pdtrunzi in Cuvantul lui Dumnezeu ;i
ajungis5-L cunogtipe Dumnezeu,vei vedeacum doregte
E1si triieqti. A tr5i agacum spuneDumnezeuce trebuiese
a trei in neprihdnire.
traielti inseamna
Scripturaconline toate lucrurile de careai nevoiepentfl-r a face fald oricirei situalii in parte $i tuturor situaliilor
din via1d,astfelinc6t ,,si fii desivargitfi cu totul destoinic
pentru odce lucrarebun5" [2 Timotei 3:17).De aceea,trebuie si studiezipentru a te infilila inaintealui Dumnezeu
ca un om incercat.
Biblia este indrumitorul tdu pentru viali. Nu-!i pica
examenull
Cu alte cuvinte, nu neglija procesul aplicdrii, dar
aminte$te-liraplicareatrebuie si se bazezepe observarea
corectdii interpretareaexactda Cuvantuluilui Dumnezeu.
Daci nu vei face a;a vei alunecain legalismsauin tradilia
care este pusi deasupraadevirului, sauin vreun mod de
viaF gregitcareare doar o formi de religieinsd estecontrad unei relalji corectecu Dumnezeu.Aplicareaceamai
eficientd are loc atunci c6nd mergi inainteaDomnului gi
vorbegti cu El desprelucrurile pe care le-ai citit, v5zut,
auzit $i studiat cu atenlie.
Pentru aplicarea Sciptulii in uiala ta, urmdtoan'ele
intrebdli li-al putea fi de folas.
l. Ce invali textul?
c., Este acestageneralsauspecific?
cr, Se aplici aceasti invildturi numai la anumili
oameni?Numai la o problemi culturali din zilele
acelea?La un timp specificdin istorie?

r24

Vi.4u tfttEljrnatd

cr, A fost inlocuiti aceastdregulS sau lege dc o


inv5!5turi mai cup nzdtoare?
De exrmplu,in VechiulTesrament,
coprlor lui Israelli s-aintezis si minenceanumite alimente.Accasti interdiclie nu se
aplici cregtinilorde astizi pentru ci a fost
inlocuiti de invS!5turadin Fapte l0 qi de
relatareavedenieisau a viziunii lui Petru
cu privire la animalelenecurate.
2. Expuneaceastd
secliunedin Scripturdvreo eroaredin
credinlasaudin comportareata?
.\, Existi vreo porunci pe carenu ai ascultat-o?
(\, Existi atitudini saumotivalii gresitein vialata pe
care Scripturale-a scosla lumin5?
3. Ce te invati Dumnezeupe tine ca fi copil al Sdu?
c\, Existi vreun adevir nou caretrebuie crezut?
.\, Existi vreo poruncd noue pe baza cereia si
aclionezi?
c\, Existi \,'l.eo
inlelegerenoudpe cares-ourmiresti?
c\, Existdvreo paomisiunepe cares-o accepti?
Cand aplici Sctipttlla, fererte-te de utmdtoafele:
1. Aplicarea standardelorculturale, in locul aplicirii
standardelorbiblice.
2. incercareade a intiri un adevtulegitim prin folosirea
incorecti a Scdpturii.
3. Aplicarea Scripturii din cauza unei prejudecdli
datorateunei inv5ldturisauinstruiri din trecut.
interpretareasi aplicareaduc la
$i nu uita ci observarea,
nansformareaviepii.

125

Scopul final al studiului biblic personal este o viattr


transformatd fi o relalie profundi qi continul cu lsus Hristos. Pdn aceastaetti schimbat din slavi ln slavi ln chipul
1uiIsus.Lasi studiul sI-giimplineasclscopul!

CUM

s,{

STUDIIM

c\t\r(,r)an

Paltea a patla

126

BIBLII.

l3
Planul schematicadevirurile simple
si nimic mai mult
neori studiul tdu poate sd implice analizaunor
pasajebiblice lungi. Pentru a economisitimp qi
mult scris,poli face un plan schematical materialuluiin
loc sI scrii informaliile sub forma unei compuneri.planul
schematicsauschilaesteo caleconcisi,p n careidentifici
cu usurinti,in mod vizuaj.puncteleprincipale
si des[asu_
rarealogiLta uneicarli 5aua unuipasajdin S. riptura.
Scopultrneirchigeesrede a arila inrr-oformd..scheleticd' progresulideilorprin.ipaleale unei c,ni sau\ubie(r.
Aceastainseamni organizareamaterialului intr_o formi
logici, hsand h o parte toate detaliile.Asemeneaunui
schelet,schilareprezintdoaselegoalefird pic de carne.

l. Principii generalepentru
intocmireaunui plan schematic
Detaliile pot si varieze,insi forma unui plan schematic
respectlurmitoarele principii generaie.
Ptincipiul 7: Subiecteleprincipalesunt ideile centrale.
Acesteatrebuie formulateclar si concisgi nu trebuie sE
ffe prea numeroase.Dacd faci pianul schematical unei

).29

Plnnulschcmatlc-numaladcudrurllcslmolo
crrli din Biblie,subiecteleprincipalevor fi probabiltemele
capitolelor(ideeacentralea temei principalea capitolului),
saualepirlilor acestora.Dacdfaci planulschematical unui
capitol, acesteapot fi temele paragrafelor.intr-un plan
schematicele sunt notatepdn cifre romane:l, II, III etc.
Ptincipiul2.' Subiectelesecundaresunt puncte care
explici subiecteleprincipale.
in schig unei c54i, acesteavor fi temele paragrafirlui.
Ele sunt notatecu litere mari: A, B, C etc.
Principi 3: Subpunctelesunt puncte care explici
subicctelesecundare.
Acesteasenoteazdcu cifre arabe:l, 2, 3 etc. Dacdsunt
necesaresubdiviziunisuplimentareele trebuie notateprogresivdupi cum urmeaze:

rl
aJ
(1)

("1

Observi cum cifrele gi literele urmeazi unele dupl a1te1e,


gi cum acesteasunt plasatetot mai in interiorul schilei, pe
misurd ce este adiugat un nou nivel al detaliilor
Ptincipiul4:

Capteazi desllqurarea logicd a autorului.

Pentru a fi sigur ci schila ta capteazecu adevirat desligurarealogicd a autorului, subdiviziunile trebuie si realizeze cel pugin una, daci nu mai multe din urmdtoarele:
cr' SI clarifice sau sb explice punctul principal al subdiviziunii mai mari, anterioare.
rr, Si .lasificc punctele subdivizruniimai mari in
cate8onl.
q, Sd defineasci ce inscamnd subdiviziunea mai
mare.
.\, Sd serueascica exemple ale subdiviziuniimai mari.

130

**

- .-

Phnul schcmatlc-numai adeudruile simble

q, Si prezinte detalii suplimentareale subdiviziunii


mar mari,
cr, Sd ilustrezesubdiviziunea
mar mare.
Plincipi l5; Fiecaresubdiviziunetrebuie si aibl cel
pulin doui puncte.
DacdexistSo cifri romandI, trebuiesi mai fie cel pulin
o cifri romandII. Daci existdun A, trebuie si existeun B.
Pot si existemai multe (C, D, etc.J,dar trebuie sI existe
cel pulin doui puncte in ffecaresubdiviziune;daci nu,
aceastanu trebuie inclusi.
IatI un exemplude schila. i1i aminterti ce am affrmat
intr-un capitol anterior,cd exemplelemi ajutd ,,si vid,, ce
am citit?
TITLU
L Subiectr.rl
principal
A. Subiectulsecundar
B. Subiectulsecundar
l. Subpunct
2. Subpunct
II. Subiectprincipal
A. Subiectsecundar
1. Subpunct
a. Subpunct
b. Subpunct
l.) Subpunct
2) Subpunct
a) Subpunct
bl Subpunct
(ll Subpunct
(2) Subpunct
(a) Subpunct
ft) Subpunct
2. Subpunct
B. Subiectsecundar

131

.ll

.B

Planul schematic-numai adetdrurlh slmplc-

Acum, fiindci $tii cum safaci o schi!5,dotescsi-!i ofer


doui exemple de schil' din 2 Timotei. Primul exemplu
esteo schili scurtS,succinti a intregii ci4i 2 Timotei Al
doilea,esteo schi15foarte aminunliti a capitoluluiI din 2
Timotei, pe careil vom parcurgeimpreuni pascu pas'
Privini acesteschile trebuie sd inlelegi ci atunci cand
veistudiatu insutiin mod inductiv2 Timoteisauoricealta
carte,vei fi in staresealcituieqtischilesimilarecu acestea'
E1evor fi rezultatelestudiuluitiul
..afi\,

2. O schitdscurtda lui 2 Timotei


Temacd4ii: Pdzettelucrul acelabun careyi s'a incredinyat!
(capitolul 1)
l. Jine dreptarulinvl!5turilor sdndtoase
A. PavelcntreTimotei [l:l-2)
B. Snnu-,tifie rugine(t:3-14)
C. Lui Onisifornu i-a fostrugine(l:15-18)
lL incredinleazila oamenide incredere(capitolul2J
A. Adu-li aminte de Isus Hristos dupi Evanghelia
m e a(2 :I - I3 l
B. Caut6si te in{Elileziinaintealui Dumnezeuca un
om incercat/careimpartedrept Cuvantuladev6rul.l;i (2:14-26)
lll. Continui in lucrurileinvllate (capitolul3)
IV PropoviduiegteCuvAntul(capitolul4J
A. implinegte-! slujba(4:l-8)
B. Pize$te-tede Alexandru(4:9-l8J
C.Mno inaintede iarni [4:19-2lJ
D.Harul si ffe cu voi (4:22)

132

Ph"rl tchematlc-numal aileullntrtle sirnpl.-

(,t[\r,
3. O schiti amdnunliti
a caoitolului I din 2 Timotei
Mai intii, deoareceestevorbade o schile a capitolului
1, vom folosiideeacentralSsautema principali a capitolului drept titlu pentru aceastischili:
Tine dreptarul inudldtudlor sdndtoase
Acum, trebuie si determini subiecteleprincipale ale capitolului. Capitolul poate fi impi4it in trei paragrafe,fiecare
dintre acesteatratandcate un subiectprincipal.De aceea,
temele paragrafelori1i vor servi drept teme principale.
Tine dreptaruLinud.ldturilor sdndtoase
I. Pavelil saluti pe Timotei (vl-Z)
II. Pavelil instruiegtepe Timotei: ,,Si nu-1i fie rusine
de Evanghelie"[v 3-14)
IlL Pavelil di pe Onisifor drept exemplu[vl5-18).
Apoi, poli se te intorci la fiecaredin cele trei subiecte
principale [in acest caz paragrafe);i si cauli subiectele
secundaregi subpunctelefefedtoarela fiecaredin aceste
trei subiecteprincipale,vizdnd cum clarifici sau explici
ele punctul principal, clasifici punctelesubdiviziuniimai
mari, de[inescce inseamndsubdi.iziuneamai mate
servescdrept exempleale subdiviziuniimai mari, Prezintd
detalii suplimentareale subdiviziuniimai mad sau ilustreazi o subdiviziunemai mare.
line dreptarul inud.ld.tuilor sdnitoase
I. Pavelil saluti pe Timotei (v.l-21
A. Ca apostolal lui IsusHristos [v])
B. Ca pe un fiu pe careil iubeqte(v. 2l
C. ii doregtehar,indurares,ipace (v 2)

133

Planul schematic-numai adeudruile simple

Phuul schematic-numaiadeuiruile simple

Aici poli vedeaci acestetrei subiectesecundareoferi


detalii suplimentaredesprefelul in carePavelil salutI pe
Timotei. Dacdp ve$ti la affrmaliade salut a lui Pavel,ca
apostol,poli vedeadouSdetalii ale apostolatuluisiu, pentru careai putea creao alti subdiviziune(alte subpuncte)
Daci privegti la urarea1ui Pavelcdtrc Timotei de-a avea
har, induraregi pace,poli vedeaci acesteaau doul surse,
oferind detalii suplimentarepentm acest punct. Deci,
schilata pentru pdmul paragrafva ardtain felul urmitor:

de exempluA, B etc. in versetele3-7, Pavelil indeamndpe


Timotei, spunandu-icat de mult a fost el binecuvantatde
Timotei, gi cum Timotei a fost binecuvantatde Dumnezeu.
In versetul 8, vezi subpunctul indemnului de-a nu se
ru$ina,ci de a lua parte la suferinlasa pentru Evanghelie;
in versetele9-10,vezisemnelea ceeace a fEcutDumnezeu
prin Evanghelie;in versetele11-12, Pavelse di pe sine
insugica exemplu;$i,in versetele13-14,el ii di lui Timotei incd doudporunci.Iati cum pot serviacesteadrept bazd
pentru subiectelesecundare.
IL Pavelil instruiegtepe Timotei: ,,5i nu-1ifie rugine
de Evanghelie"(v 3-14)
A. Pavelii mulpmegte lui Dumnezeupentru Timotei (v3-4)

line dreptarul tnud.yd.turilarsdndtoase


I. Pavelil saluti pe Timotei (v1-2)
A. Ca apostolal lui lsus Hristos (v.l)
l Prin voia lui Durnnezeu[v.l]
2. Dupi ftgdduinla eielii care este in Hristos
Isus(v.lJ
B. Ca pe un fiu pe careil iube;te [v 2)
C. ii doregtehar,induraregi pace (v2)
l. De la DumnezeuTatil (v.2)
2. De la IsusHristos,Domnul nostru (v2)
Observi aranjareala fiecarenou nivel, gi faptul cI sub
ffecarenivel existi cel pulin doui puncte sausubpuncte.
Acum, sd ne intoarcem la cel de-al doilea subiect principal, careesteesenlamodului in carePavelii spunelui Timotei sdlind ,,dreptarulinvdldturilor sdndtoase".Pavelii spune
cum
lui Timotei cI nu trebuiesi-i fie ruginede Evanghelie,
gi
si nu-i ffe rugine de ce.
II. Pavelil instruie*e pe Timotei: ,Sd nu-!i fie rusine
de Evanghelie"(v 3-14).
La acestpunct trebuie seexaminezitextul biblic pentru
aleacestuisubiectprincia descoperisubiectelesecundare
pal qi sI te asiguricd ai ce1pulin douasubiectesecundare,

134

B. Pavelii slujegtelui Dumnezeu(v3J


C. Pavelestecorytient de credinlalui Timotei (v5)
D.Pavel ii amintette lui Timotei de darul pe care
acestal-a primit (v 6)
E. Pavelii aminte$tece am primit de la Dumnezeu

['7)
F. Pavelii poruncegtelui Timotei sei se aldture
(v8-l ll
G.Pavelse di pe sineinsqi ca exemplu(v.12)
Acum, daci doregtio schili gi mai cuprinzetoare/
pentru
fiecaredintre acestesubiectesecundare,vei explorasubpunctelepe care1i le de Scriptura.
La acestpunct eiti tentat s;-ti folose$tipropriilecuvinte
pentru a parafraza, dar folosind cuvintele Scripturii vei
obline rezultatelecele mai bune. De ce? Deoarecetoate
acesteate ajuti s5-!i aminte$tice spunetextul. ,,Cuvintele
Domnului sunt cuvinte curate" (Psalmull2:6J. De aceea,
insugi procesul intocmirii schilei in acestfel te ajuti si ,,!ii
dreptarulinvil5tu lor sinitoase".
Schitacu subpuncteleaditionaleva arita in felul urmdtor:

135

Phnul schcnatlc--.ttwnaladwArudh slmoh


Tiflc dreptarul iwdldturilnt sdndtoase
L Pavelil saluti pe Timotei (v.1-2)
A. Ca apostolal lui IsusHristos (vl)
I . Prin voia lui Dumnezeu(v I J
2. Dupd fxgdduinlayielii care este in Hristos
Isus[vl)
B. Ca pe un fiu pe careil iubelte [v 2J
C. ii doregtehar, indurare9i pace(v.2J
1. De la DumnezeuThtil (v2J
2. De la IsusHristos,Domnul nostru [v.2)
ll. Pavelil instruiegtepe Timotei: ,,Si nu-giffe rugine
de Evanghelie"(v. 3-14)
A. Pavelii mulpmeqte lui Dumnezeupentru Timotei (v3-4)
f . in timp ce-l aminte$tepe Timotei in mod constant in rugiciune (v3)
2. dore$tesdl vadi (v4J
3. vederealui il va umple de bucurie [v4)
B. Pavelii slujegtelui Dumnezeu(v3)

E. Pavelii aminteEteceamprimit de la Dumnezeu(vl


l. Dumnezeunu ne_adat un duh de fricl (v7J
2. Dumnezeu ne_adat un duh de putere,
de
dragostegi de chibzuinli [v.7]
Cand ajungila acestsubiectsecundar,probabil
ci este
mai usor sd mergi mai departe,sd expiorezi
toate sub_
punctelesi s, terminiacestsubiectsecundar,
inaintede a
trece mai departe la celelaltesubiectesecundare.
Acest
exemplual subiecruluisecundarF, ararapeste
ce lel de
oerall poti da,in functiede intenlja interesul
tAu.
!i
F. Pavelii poruncegtelui Timotei si i se aliture
in
suteintd(v8_11)
l. pentru Evanghelie(ca rezultat al faptului
ci
nu_iesteruginede Evanghelie)(vg]
2. prin puterealui Dumnezeu(vgl
3. datoriti lui Dumnezeu(v.9_10)
a. carene_am6ntuit [v9J
b. 9i ne-achemat[v9)
l] cu o chemaresfanti [v.9]

l. cu un cugetcurat (v3)

2) nu pentru faptelenoastre(u9)

2. din mogi-strlmoqi(v3)

3) ci dupdhotir6reaLui si dupi harul (v.9)

C. Pavelestecongtientde credinlalui Timotei (vsJ


l. care s-a seldsluitintai in bunicagi in mama sa

("s)

2. de care Paveleste sigur ci este $i in Timotei

("s)

D. Pavelii amintegte lui Timotei de darul sru (v 6)

136

Phnul schematic-numai adeudrurile simple

aJ carene_afost dat (v9)


(ll in Hristos Isus (v9)
(21inaintede veqnicii(v.9)
b) dar care a fost descoperitacum prin
aritareaMantuitorului nostru Hristos
Isus(vl0)

t37

Planulschematic numctiudeuilrurilcsinplc -

4. din pricinaEvangheliei
(vl0-12)
(vl0)
a. prin aceasta
l] moarteaa fost nimicitn (v.10)
2) viala ;i neputrezireaau fost aduse la
h:mind (v.10)
b. pentru aceasta(vl l)
1) Pavela fost pus propoviduitor,apostol9i
invnlitor [vl l)
2) PavelsuferdfSri s; se rusineze(vl2)
G. Pavclsc di pe sineinsuli ca exemplu{v12J
l. Suferi,dar nu-i esteru9ine,cdci(v12)
2. stie in cine a crezut,9i (v.12)
3. esteincredinlatc5 El are puteresI pizeascece
I-a fost incredinlat.

Planul schematic-numai adcudruile simple -

alcdtuireaunei schile. Cind studiem doar un capitol, in


schiti poate fi inclus fiecare punct important, pentru a
lredeai.sf69u."..a logicda ideii. in cazultextelor mai lungi
- de exemplu, o carte intreaS5- vei include mai puline
detalii, astfelincat sI poli vedealimpede cele mai imporcd4ii f;cuti de autor'
tante puncte din organizarea
Cheia este se-!i aminteqticd Scripturainsdii ili oiera
cuvintelepentru schi!5,aritandu-li ce a spusautorul. De
aceearnu estenevoiesI fii,,creativ" ti si impui Scripturii
sdspundceeace nu sPune
Toate acesteasunt adeviruri simple - dar gdndeqte-te
cAt de multe lucruri poli invdla studiindule, dar 9i la
muncape rare trebuies-o depunempentru a aiungela
rezultateledorite. CAndfaci un astfelde studiu, ajungisa
cunostiadevirurilevitale ale cirtii pe careo studiezil
Cla,{:\, lrfraf)

Si, in sfdrsit, al treilea strbiectprincipal, Onisifor, are


mai multe subiectesecundarefi catevasubpuncte.
IIL Pavelil dn pe Onisifordrept exemplu(vt5-18)
A. este diferit de toli cei din Asia,inclusivde Figel
qi Ermogen,careI au pirSsit pe Pavel{vl5)
B. l-a ming6iat deseoripe Pavel(vl6)
C. nu i-a fost ruginede lantul lui Pavel[vl6)
D. atunci cind a fost in Roma[vt6)
l l-a ciutat pe Pavelcu multi grijd (v.17)
2. l-a g5sitpe Pavel(vl7J
E. i-a dat mult ajutor in Efes (v.18)
Datoritd lungimii textului examinatin acestexemplu,
am putut vedea pdnd la ce detalii se poate merge in

138

r39

/
-

r4
Studiul
pe subiect
ne subiectesteun studiucupnnz,torsi com_
\-tudiul
plet
a ceeace are de spusCuv6ntul lui Dumnezeu
. {!/t
oesprc un anumit subiect. Acesta seamdni mult cu
studiul
cuvintelor biblice, doar ci este cu mult mai
*p.in"ii;;.
Av-antaj.dstudiuluipe subiect estecd acestqqe
qfere im4ginea completl a ceeace are de spusCuvAntt,l lui
Drr-n"i
,
despre un subiect specjfic.
=Sludiile
te subiect,dacdsunt f;cute in mod corespun_
zitor,.necesiti foarte multd pregitire dedicare
fatd de
$i
rntegfitateatratddi corecte a Cuventului. in
continuare_
sunrprezentate
patruprincipiicaretrebuiesii fie lolosite
ca Irnuc duzitoare
pentrustudiulpe subiect.
utf\,
l. Cauti toate pasajele

paralelesi inrudite
C6nd acelasisubiectsau relatarcesre mentronata
in
,
ooua sau mai multe cani ale Bibliei,aceste
lexte sunt
cunoscuteca te{te paralelesauinrudite.Esle
esentialsa
cautiroatetexteleinrudite,sale inrelegi sale
analizezi
in
5i
ii apoisale pui impreune,
S9+-&91_lor,
cu credinciosie,
(u
loate ceietalte
materiale
pe carele culegiin studiultau.

t4t

T
StudiuLpe subiect

Studiulpe subiect

datelorl
Ca sI faci astatrebuie si incepi cu strengerea

(atr\,
2. Ordoneaz5-tiinformaliile

Folosegteo concordanfdsau sistemul de referinle


(t rnitcri) din Biblia ta, ientru a gisi toate referinlele
la subiectulpe careil studiezi.(Dacdfolosefti sistemul de referinle din Bibliata, aminte$te-licd acesta
nu cuprindetoate apariliilesubiectuluirespectivdin
Biblie.)
Caut; toate cuviltele irru{te. De exemplu, dacd
studiezi subiectul rugeciunea, atunci cauti $i
,,cerere",,,mijlocire",,,implorare"
!i,,strigdt".
Cauti toatetextele princjpd-qcaretrateaz!subiectul
in modul cel mai cuprinzitor $i textul in care subiectul este mentionatDentruDrimadati in Biblie.
Studiazdin detaliutoate acestetexte.
.\ Cautd toate textele contrastante.

StudiuLpe subiect
ili oferd.imaginea completd
a ceeace are de spus
Cuvd.ntullui Dumnezeu
fuspreun anumit subiect.
(.tnD
De exemplu,daci faci un studiu pe subiectdespre
suveranitatealui Dumnezeu, trebuie si consideri
textele care vorbesc despre responsabilitateagi
obligaliileomului.
Considerareatextelor contrastantete ajuti sd fii
echilibratin teologiata $i tc impicdicdsi te abali de
la caleaceadreapti intr-o partc sauin alta.

142

Verifici fiecare referinld din listd. Apoi, in timp ce


studiezi textele care au legiturd cu subiectul studiat,
noteaze-tiversetele,cheie
impreundcu adevirurilepe care
le-ai invSlatdin acestea.
.r, Studiazi textul cu multi atenlie ca se afli care este
inlelelg! pe care l-a a\,'utin vedereautotul acestuia.
c\, Verifici qo4g$l

cu atenlie.

c\, Detemina adevirurileprincipale


din textul respectiv. Noteaze-tiobsenaliilesi lucrurilenoi pe care
le-ai invdtat.
{, NoteazS-litextele clare gi cele care par obscure.
(Textul obscuresteaceltext al cirui inlelesili este
neclar.JNu-!i zidi doctrinepe texte neclarel
.r, Observi c6t de desesterepetati o anumitdinvdtitura. Dacdaceasta
se repete,acorda-io aten!iemai
mare. Puneaccentul acolounde il pune si Dumnezeul
Qtf\l|,

3. Organizeaz5-f
i materialul
intr-o schitd
Pentruajutorin intocmireaunei schile,vezicapitolul 13
despre,,Planulschematic.. ."
c5 ?ateazi subiectulintr-un mod coerent complet.
Fi
cf, Nu construiniciodati doctrine pe deduclii, tradilii
sausurseextrabiblice.Biblia trateazdsubiectulatat
de bine 9i de complet cat estenecesar.

143

Studiulpe subiect
<.ff\,

4. Roagd.tesi medirieaE
la adevdrurilerevelate
Prin_Cuvantul
Siu, Dumnezeu1i_arevelatnige adeviruri.
Dumnezeu
si_riarate(um sapui in pracrice,
in
l:::l1fta, ceeace spune
\,rara

Cuvintul Sdu.
dacd am face mai muh e \ ru d ji p e s u b ie c t
de
rerul
acestaar exista mai putine (ontroverse
",q."d.,
intre credin_
( losr. Lre exemplu,gendeste_te
la toate controversele
care

au aperutcu privirela ,,botezul


cu Outul Sfant;.Oaci
*"st subiect
expe;enleii
9inuaradeuga
llrfi'^i1 ":idt

ror ra ceeace spune Biblia, ci ar IesaBiblia


si vorbeascl
lT:1, "" insisi,_aceastiabordarear da lucrurilor o
'" Xl::T :: l".lld'ferita fi ar inlaruramuheneinreteseri.
or." calidjnrreoameniipe careii cunogli
iau in
ponrncadin 2 Timotei 2:15, qi studiazd
-^-,l^or1r.l:
ca
si
poati
^senos
impd4i drept Cuvintul lui Dumnezeu?
Ar trebui si ne fie
ru5inepentnr cd ne incurcdmin treburile
acesteivieti si
uitemchemarea
"' ''
pe carene_af)cut-o Dr_";;;.'

c\Arr(w/)

I5

Studiul unui personaj


biblic _
invifdnd din viefile altora

,t

fl i:tlt"'r;
:i!:ffi;i
"?:,Tl::J.
udo,.,u
s"n,a,
iupt".-"^i,]i.i;"o;:il1'
tuJorcare au experjmentat

j,
:n
*#;:
#i{ii:l+il:L"i:i.,;ff:,,.#il
;ll::i;lj:l".t;l;:

J;:,Hi;;
*:*;
ilti:fi
ii
lr's*_:
e
r
p"
o" nii
.?Ti;;::,Jl'il'"..""
:,1":;:
;"I.':,.r,,,

-"

:.H::$:,
ff",:1t,ni*?#::,:':,Ti
;::fl,i

,,J;r;;::l iilil":,;;J:,,::;J:3
jl?',:0"*,,.,,.,
(/T\r,

t. St'an*f;;

in-fo;;;Ete

prtviroareIa personalul
biblic

","::ffi::#,1?lli[::'*

dinBibrie
in care
este

o,o',,11'il,,l.'iiil.',illi':,'J;T;.;,;Jfil:
t44
- t4 5 .-

StudiuLunui personajbiblic - inud$nd clin uiclile albra *ajutoare de studiu:


(\ o concordanli completd
[daci ai una);
crs sistemul de referinle (trimited) din Biblia ta.

(a,.f|v

2. Citegte9i noteazd-fi
adevirurile principale
in timp ce faci aceasta,aminte$te-lide importanlacontextului. Cauti lucru cum sunt:
r' Semnificalianumefui uneori,in Scripturi semnificalia numeluiunei pefioaneesterelevanti.

din uielileahoraSrudiulunuipersornjbiblic inud;'hnd


cv E ecnd ti rellizdri.
ct Viala spiitual.d - cum au fost viaF de rugaciune,
ascultarear
suferinla,lecliile personalepe carele-ainvSlat
de la Dumnezeu,atitudinile, tisplnsudle !i reacliile personajuluibiblic?
ct Citatele biblice care pot t'i folosite drept referinle
pentru a ih$tra principii sPiAtuale- descopedrea
acestor
referinle va ff mai u;oari prin studiul biblic inductiv regulat.
De exemplu, Dumnezeu nu este pertinitor cu
nimeni, nici chiar atunci cand are de-a face cu
conducito i poporului Slu. El trebuie sd fie
ascultat,trebuie ,,ciutat intr-un mod corespunzitor". C6nd Moise a lovit stinca a doua
oare, Dumnezeu 1-a disciplinat (Numeri
20:2-12).Compari aceastiintamplarecu mutarea chivotului legSmAntuluide cdtre David
(1 Samuel6:l-8; I Cronicil3:l-14; I5:1-3).

De excmplu,Moiseinseamna
din ape .
..<cos
Atenliel Numele unei persoanenu esteintotdeaunasemnificativqi semniffcatiaacestuia
nu poate fi folositi intotdeauna pentru a
determinacaracterulcelui careil poarti.
c* StrdmoSii- cine a fost tatel, mama, seminlia,
naliunea,personajuluibiblic?
De exemplu,Moisea fost israelitpdn nagtere,
insi a fost crescutca egiptean.Acesteai-au
oferit o perspectiveunicd gi, de asemeneal
i-au creatdificultili considerabile.
.b Instruirea si conuerlirea- ce l-a determinat pe
personajulbiblic respectivsi se apropiede Dumnezeusau
si se indepirteze de El? Cum a fost crescut, unde s-a
intamplat aceasta?Pune setul de intrebiri de observare
privitoarela viata lui saua ei.
c* Timpul in care a trd.it, cali ani a trd.it, perioadele
uietii sale.
De exemplu,viap lui Moiseestealcituit5 din
trei perioadesemnificative,de cate patruzeci
de ani fiecare.

146

cw Influenyape care a exercitat-o modul de oiald a personajuluibiblic asupracelorlallioameni.


.-

Felul mo4ii penonajului ;i impactul acesteimor9i.


lrtfit,

3. Cautd referinteextrabiblice
Dupi ce ai strenstot ce ai putut prin propriiletale eforturi din Cuvantul lui Dumnezeu,consultdun diclionar
biblic bun saualte cI4i de refedn!5pentru a vedeace au
acesteade spus despre personajulpe care il studiezi.
Aceastate poate ajuta sd consolidezice ai inv5lat. Totugi,
in timp ce cite$ti acestereferinle, asigud-te cd verifici
inv5!5tura 1or folosind firul cu plumb al CuvAntului lui
Dumnezeu.

147

Stud.iulunui personajbibtic - itrd1Ancldin uieliLeahora (tf\})

4. Redacteazd
materialul
Dupd ce ai incheiatcercetarea,orgalizareaadevirurilor
pe carele-aidescoperitpoateff flcuti in diferite moduri in
func1ie de elementelepe care doregti si le accentuezi.
Acesteadeviruri le poli organizaastfel:
.w in mod cronologic,de la nagterela moarte.
.\, DupA evenimentelemajore din viala personajului
tespectlv

De exemplu,evenimentele
din vialalui Moise
pot fi impS4ite in trei perioadede cate patruzeci de ani: in Egipt, in pustie Fi conducerea
copiilor lui Israel.
c! DupI principiile de via15saude lucrare.
Exemplu:Moisemijlocitorul,Moiseconducdtorul etc.

Snliul wwi pcrsonajbibLic- inud@nddin uielileahora -

i, otelt afu6,th t@fr


- ,,Da,,"o, Dannzuh, /ptcoferd-t

pktrtt?ahr. "

CAnd mi gdndescla studiul personajelorbiblice imi


amintesc de cuvintele lui Pavel din 1 Corinteni 11:l:
,,Cilca1ipe urmele mele, intrucAt;i eu calcpe urmele lui
Hristos".lqa dorescsi fiu - ca Isus.Nu esteastafi dorinla
ta? Desigurcd da. Atunci vino s; petrecemtimp stdnd la
picioareleLui, in CuvantulS;u. Acestaestesingurullucm
necesar.Singurullucru care nu ni se poate lua niciodatd
(Lucal0:38-42).
c$clL,qAat)

{tf\,

5. AplicS adevSrulla propria ta yiate


In sfergitdupi tot aceststudiu, nu uita sdaplici in propria-li viald adevifllrile pe carele-ai descoperit.
Foloseptepersoanaintai (eu, mie, al meu), enumerd
relativ amdnunlit adevdrurilemajore pe care Dumnezeu
te-a inv5lat. De exemplu:

- Eu fu A pe'fia. h lotat ls Dq*pzutfiplaioM,frr,


Aw@lo Duwzut,04,ut" a ht /l4oao.
- C-ot ptreoU ra fdlw & ka kov,ealur Du*tczut,ap
ca* a {asttMoao(FapA7,23-95),atu Du"./trzca
NaCo
g6le{e. Ma hfrt El frdub rd un e?hpezo
4i Ld Nd
ht, refuaA wm, Durutzen
poafi,ho
Pagffi*cr,W cA4d
lruwvolti, Dumpza.
148

149

STUDIIM

Partea a cincea

BIBTIA

.-

ANEXA A

Rezumatul
procesuluiinductiv
Cll,f\,

(tlat)

PASUL l: Privireade ansamblu


l.
2.
3.
4.
5.

incepe qi continud cu o atitudine de rugiciune.


Citeite $i recite$te cartea pe cate o studiezi.
Identiffc, genulliterar cu careai de-aface.
liateaz! cartea in mod obiectiv.
in timp ce cite$ti, asiguri-te ci citesti cu un scop,
punAndsetulde intrebdride obseware(cine,ce,cind, de
ce, unde qi cum).
6. Pentru a descopericontscul oricirei c,4i, incepe cu
identificarea adevirurilor despre toli oamenii gi despre
toate evenimentelemenlionate,
7. Cite$te$i recitettetextul pandcenddescopedcuvintele
$i expresiilecare se repeti. Noteazdacestecuyinte si
expresii-cheie,apoi intocmette, pe margineatextului,
liste scurte de cuvinte ti ex?resii-cheie.
8. Identifice tema principalecare rezumd carteacel mai
bine (ideeacentraldJ.
9. Intocmeqtetabelul ,,Privirede ansamblu".
10. Descoperdo temd (ideecentrald)pentru fiecarecapitol,
care sd sp jine tema ce4ii $i sA cuprindd tema sau
mesajuldin fieca.ecapitol.
11. Identificl pn4ile componenteale cedii.

il

PASUL 2: Studiul capitolului

ANEXA B
ThspluL ,,Pnlvtnr DE ANSAMBLU"

l. incepecu rugiciune.
2. Citeqte cu atenlie Foaia de observarea capitolului,
cnutendlucrurile evidente.

3 . Tiateazdcapitolul in mod obiectiv.


4 . Citegte cu un scop, folosind setul de intreberi pentru

IoAN DlNTR-orRrvrRE
Te'naEva'sheliei dupi k,'"' V,p,aga p* lu lt td, fi41 ld Dur!'eu

obserare [cine, ce, c6nd, de ce, unde gi crm).


5 . Cruti (u\rntele ti c\enrmenteleevident..
6. Cauti $i noteazi cuvintele-cheie$i/sauexpresiile-cheie.
7 . Scrie liste cu cuvintele-cheie.
8 . in Cuvdntul Siu, Dumnezeu descoperi adevirul in multe
feluri. Cite$te textul din nou, ciutend urmdtoarele elemente: contraste, comparafii, termeni de concluzie 9i
expresii de timp.

s$
s

s'

9. Determindtema capitoluluifideeacentrala).
10. Dctcrminn temeleparagrafelor[ideilecentrale).

&

ss F t t
s*

Rt

1 Scopul studiului cuvintelor este s: inlelegem semnificaliaunui cuventsaua unor cuvintein contertul pe care
il studiem.
2. Instlxmenteleesenlialepentru studii pe cuvantsunt: o
concordanldcomplet, Fi un di4ionar expozitival cuvintelor biblice.
3. indemanirile suplimentare de studiu pe cuvant
descoperirea
semnificalieicuvintelordin limba ebraic59i
greace- pot ff folositoarepentru o interpretareqi apli
carecorectaa scriptudi,

IR

R!

s rabt/ fid
6 Pit'r" / ltd'itr ul,r 5.ooo

1 Cd,l'tuM'b,k

"

/ A i tut - tu'

a HNaia b\idd d prra&ht. / AdrtdMI eljbeatzd

ts,

4,1,Fa k
ot&lu ula
rp
'e4'&

AT
ro Oh / Patoul

R
!t

tt luova k Laza
citi'&
t2 Ctualt k Btu'b / l*pdratl cakape.agaL r'P
B Ut1",eaad / Cpdlt"tupaarlr,L uortdl'i

nl
Pf

PASUL 4: Referinlele

154

q Feoalo h k*6n /

i.

PASUL 3: Studiul cuvintclor

1. Referinlaeste o trimitere la un alt pasajdin Scriptura


care sprijin:, ilumineazdsau amplific; pasajulbiblic pe
careil studiezi.
2. Ceamai bunl interpretarea unui pasajdin Scripturi este
un alt pasajdin Scripturi.
un dicionar
3 . Instrumentefolositoaresunt:o concordantd,
expozitiv$i sistemulde referinlc ftrimiteri) din Bibliata.

2 Nu,k dh CatA/ Cd,@rr ro,Pl,k

1
{

'|

t
L

FE!

1 Cae Talal"i/ l Nb a$"rdt

z ts Pd"6"ur'/ /@a,$k/&k
t6 DttulCh.t/ U4dbtrnaqaekt
v Puqauua
Dm, tt / Ruaa,'a&./.4,wfu"t
)8 AtaAMd4.pt'.uul

/l4du Et?

t"ld*t

44r4z

dlrgab
hpa'

Pdry

Anrxl C
-

FOAIADEotsSERVARE'
2 Timotei
Capitolul I
TITLUL CAPITOLULUI:
VERSETUL-CHEIE: 13

f*eEil

p,,/pt

llQp,

@
iiorr

vrprii.ere Fsrein Hrisrostsus,


\eu. dupafagaduinra
.\
|=r------:r copilul
^2 cdrrc
Har. indur.are
sr
frimotei,l
-:--\
e9preaiubit:
pace de ia DumnezeuTatel, si de la Flristos Isus,

uoottotut tui Hristosl"us. prin voi, lur DumnF-

Domnulnostru!

s,

3 Mullumesclui Dumnezeu,cdruiaii slujesccu un cuget


curat, din moti-strdmo;i,cd neintrerupt pomenesc
@
in rugaciunile
zi 9i noapte.
@,
4 Ceci@aduc aminte de lacrimile@si alorescsd te
vnd, ca sa @umplu de bucurie.
s {-D,a*
aminredc "redrnLa
ura,.a}e s.a
ffi naprej?r(
Airrtdi;nbuni.r@1o,.sr in ma-a@aun;"c,sr
'sara+ruir
f
I surlt rncredintat ca si mEiiel
\
6 \&:rrrrl}!.a*
,*inte se infla.arezidarut
turDum.
n"zeu.careesr..in@pnn

punerea
m6initorfiJ)-

? CaciDumnezeunu ne a dat un duh de I

..@ -, @.-,"/+7;-,A"-.

re. oe drasoste sr de ctlbzurnta.


r'--:\
.'
derne:tu,i;ircaw:urui
nosrru.

" "1 l "'i{Ttsa:

uI L,V?turHq/impr"una
cu

]'lfe9'."*",,a
EvangDena, pnn puLeTeat ul uum nezeu.
---i-,

!Dcod(.Fofi

dcobren'.nuenetiprir..otor,,eterintet.
txIuror (pavd)
d drninrk
tlimdei) d fd iiplrit. rotosind ronuri d. sli in n&u norual
r folc.s. dor culori diflrjl. penlru s i d.6.bt

El ne-a meDtuit si ne a dat o chcmarc sl6nli, r-!.!lDsr!Il'

ANEXAD

10

roiulUinosrruHristoctlus .arPa n,mi.i' moar'>:f\


prin F;vatreheL:J
adrs .a lumLna!ratr si nepurrezrrPa,
r r rroqlYourtorul "i upSlotut "; :r" ro.r pu" @ rr
invaYntoral neamurilor.
flM1
12 gi din pricinaaceastaffiaceste lucruri; dar nu@e
ZGi\

rn zlua acea.
pe care le'ai auzit
13 Dreptarul invdldturilor sdndtoase,
a" r, @
li"*l c" *edinta gi dragosteacarc estern
HristosIsus.

r4 1,ffi|iil

pazesrc
lprrn
bi+a.e[s.a rn".cdinrar.

Duhul Sfant, carc locuiette in noi


15 gtii ca cei ce sunt in Asia toli@au pdrdsit;intre altii
9i Lisel 9i Ermogen.
16 Domnul sd-$i verse indurarea peste casa lui Onisifor;

multeori@amancaiat
ca_ci_de
;i 3gi1$1@rl1

/4/""4

C\Ar(,Oat)

cacigtiu in cineam crezut gi sunt incrediniai

ce I-am incredinlatpane
ca El 6re puterc sa pazeascd

La
Ouik

Cum sd foloseEti
uneltele
pentru studiul cuvintelor

/.-1

/lantullned.
t4ryL>.-

18 Dea Domnul sa capeteindurare de Ia Domnul dn


arepa".Filstii loarrebinecat rj"ror mi a dar el in Efes

Scopul studiului cuvintelor biblice este inlelegerea lor


spre a te ajuta sdinterpretezi $i seaplici aPoiin mod corect
mesajulBibliei. Dumnezeune vorbegtein Biblie prin cuvinte
pe inlelesultuturor. Pavelscriein acestsens:,,$i vorbim
despre ele nu cu vorbiri invilate de la inlelepciunea omeci cu vorbiriinvitate de la Duhul SfAnt..."(l CorinneascS,
teni 2:13). De asemenea,in Psalmul 12:6 ni se spune:
Domnuluisuntcuvintecurate,un argintlamurit
,,Cuvintele
in cuptor de pimant 9i curllat de gapte ori." Vedem din
acestpsalmcat estede importantseinlelegemsemnificalia
cuvintelor lui Dumnezeu,a$acum au fost scriseele. Aceste
cuvinte sunt ,,insuflatede Dumnezeu" sau, potrivit traduele sunt ,,suflaredin Dumnezeu."
cerii in limba en8leze,
Fiecarecuvdntbiblic esteimportant fiindcdatuncicend
Scripturavorbegte,Dumnezeulnsugivorbe;te Deoarece
in maioritateacazurilorcititorul roman nu are o concordan!5 completi a Bibliei fi nici cuno$tinlede ebraici ii
greacdsauposibilitateade-afolosi diclionareleexplicative
alecuvintelordin acestelimbi, vom prezentain continuare
o metodl de studierea cuvintelorcare se bazeazipe cea
mai la indem6ndunealti de studiu in limba romane, si
anume,Biblia.

159

Anexa I)

(rflt,

l. Cum sd procedezi
Prezentemmai jos regulilepe caretrebuie si le urmezi
atunci cdnd studieziun cuvant din Biblie, pentflr a-i pdcepemai bine inlelesul.Apoi, folosindregulilede mai jos,
vom da un exemplude studiu a1cuvantului,,lacom"din l
Corinteni6:9-10.
Cerceteazd contextul imediat ;i cautd. definilia
cuhntului. Ori de cAte ori studiezi un anumit
cuvant din Biblie, citeqteversetul ii capitolul din
casi pticepicuce
carelacepartecuvantulrespecti\,
ocazie 9i de ce folosegteautoml biblic cuvdntul
respectivgi nu altul. FoloseqteBiblia s,idicgionarele
pe care le ai la indem6ndpentru a vedeacum este
definit cuvantulrespectiv
Cautd str vezi dacdacel cuudnt apare in aLt capitol ;i
versetdirl aceea+icalte $i care este contextul in care
estefolosit acesta.
Cautd sd vezi daci acel cuuknt apare intr-o ohd
cane scrisd.de acela;i 4rto,' qi care este contextul in
careestescds.
Cautd apor si descoperi dacl acel cuuant aparc
intr-o abd carte din Biblie qi cateestecontextul in
care este scrisacesta.Daci cuvantulrespectiveste
folosit de foarte multe ori atat in Vechiul Testament
cet !i in Noul, atuncialegedoar catevatexte !i studiaziJe pe acestea.Vechiul Gstament d5 lumini
asupra inlelesului Noului Testament $i vei inlelege
Vechiul Gstament mult mai bine dupl ce ai studiat ti
inlelesNoul Testament.
Cautd. c1i\inte sinonime ;i antonime ale cuuhntului
studiat, ca s5-iinlelegimai bine sensul.Un sinorizr

160

Cum srllolosesti urcltcle.

este un cuvant asemlnitor sau care are aProape


acelagiinleles ca gi cuvantll stvdiat. Antonituul este
acel cuvent care are un inleles exact contrar in
raport cu cuvantulstudiat.
.., Dupd ce te-ai tugat;i ai notat celede mai sus,scrie,
pe b.aa celorsntdiate,toarcgandurib ti aplicaliile
pe carefi Ie purc Duhul Sfafi Pe inimd;i in minte.
cum si in ce fel veipunein pracScrie,de asemenea,
tici cele invSlate din studiul cuvantului respectiv
(.ff\,

2. Studiul biblic
al cuv6ntului ,,lacom"
Acum si punem in practicd indrumdrile de mai sus $i sd
studiemcuvAntul,,lacom".De exemplu,studiezitextul din
I Corinteni 6:9-109i vrei si pricepice inva!5Biblia despre
\elesul cuvAntului ,,lacom".Dupi ce vei studia acest
cuvantvei pdcepe$i aplicaliilelui pentru vialata, casi vezi
ce-1ivorbegteDomnul prin el.
.- Cite;te conteutulimediat. ,,Nu itili ci cei nepdcepuli nu vor molteni ImpirSlia lui Dumnezeu?Nu
!a intelati in privinla aceasta:njci cunarii, nicr
inchidtodi la idoli, nici preacurvarii,nici malahii,
rici sodomilii,nici holii, nici cei lacomi,nici belivii,
nici def:imetorii, nici hrip5relii nu vor mogteni
impdrdlialui Dumnezeu."
<b Cautd Aefinilia cuu,hntuLui.Ne dil:,]' seamacd textul
nu ne di o definilie a acestui cuvent. Vom ciuta
definilia cuvdntuluiin alti parte. Totu$i,din aceste
versete inlelegem limpede cI cei lacomi nu vor
mo$teniImpIrilia lui Dumnezeu,indiferentcine ar
fi eil Apoi mai \elegem ci pdcatulldcomiei este

161

t'nn rt l,'1,*srtnu htu.


pus in aceeai categoriecu picatul curviei,al preacurviei,al sodomieietc.Decitextul ne arati ci pentru
mici"
mari" $i ,,pdcate
Dumnezeunu existe,,pecate
Contextul imediat arati ce,in 1 Corinteni 6, Pavel
se adreseazicrcdinciogilordin Bisericadin Corint;
deci,in acestpasainu estevorbadesprelScomiacelor
carenu-L cunoscpe Dumnezeu.Fralii din Corint se
dddearjin judecatdunii pe ahi, i inci inainteanecredinciosilorlin versetul7, Pavelii intreabd:,,Pentfltce
nu suferili mai bine si fili nedrept5lili?De ce nu
qi apoi,in versetelc9 9i 10
ribdaf mai binepaguba?",
aratd pdcatele de care se {:ceau vinovali corintenii,
pdcatepdntre careseafla9i ,,licomia"-Deci cuv6ntul
,,ldcomie"nu aparela intamplarein acesteve$ete,ci
Pavelvede in el un pdcatde cipetenie:credincioqii
din Corint mergeau la judcate cu ganduri de
, , l d co mi e "D. e ce l l o t C u ri ntul ne spune:r a s;
profite din punct de vcdere material de pe urma
altor frali. Ce trist tablou al bisericiiDomnului Isus
din Corintl
.t

t6 2

Cautd sA SdseriAacd cutdntul ,,ldcomie"aparc in


c4t-te9i cite$te cona[t capitol ti uersetdin
^ceea;i
t"*trri in .na" este scris.Cu ajutorul concordanlei
biblice sau citind intreagaepistold,vei gisi acela$i
. u \ i nt fo l o siitn I C o ri n te n5i :9- ll:
,,V-amsc sin cpistolameasdn-avelinici o legetur!
cu curvarii.insi nu am inlelescu curvariilumii acesteia, saucu cei lacomide bani, saucu cei hripdreli,
saucu cei ce seinchini la idoli, fiindcdatunciar trebui sdiegi! din lume Ci v-amscrissi n aveli nici un
fel de legitrrri cu vreunul cate, micar ci ifi zice
(frater, totuqi este curvar,sau lacom de bani, sau
inchinitor la idoli, sau dcflimitor, sau beliv, sau
hreplre!; cu un astfel de om nu trcbuie nici si
mencati.

$i in acest text, Pavel condamni pdcatul


lecomiei,careestepus iardsiin aceeasicategoriecL1
celelaltepicate. Inlelegemdin acestto.t cI nu trebuie sd avemplrtigie cu unul careigi zice (frate),
dar estelacom.Din tertul precedentam inleles ci
un semn al faptului ci e$ti lacom este acelacd ili
tari$ti fratelede credin!5la judecati cu scopulde a
oblne un cA;tigde 1ael.
c\, Ca?td si Bdsegidacdcuudntul ,,lacom"apare in ureo
abd cane scisd.fu acela;iautor,li citestecarecontextul in careacestaestescris.In ordineain caresunt
scriseepistolelelui Pavel,folosindconcordanFbiblicb, saupur si simplu ciutdnd in Biblie, glsim cuv6ntul
,,lacom"sau ,,ldcomie"in Romani 1:29. Aici Pavel
scriede.prestareade p,cat a omrnirii,carea ajuns
plini de oricefel de ,,licomie".in Romanil:28 aflem
de ce au ajunsoameniiintr-o astfelde stare:,,Fiindce
n-au c5utatsd plstrezepe Dunnezeu in cunostinta
lor, Dumnezeui-a lasaiin voia mintii lor biertemate..."Citim apoiin Efeseni4:19-20,unde Pavelle
scriecrettinilordin Efessdnu fie ,,lacomi"capdganii,
pentruci nu agaauinvilat de la Domnul Isus.in Efeseni 5:3 Pavelle spune: ,.Curvia,sau orice fel de
necur5tie, sau licomia de avere, nici sd nu fie
pomeniteintre voi, agacum se cuvineunor sfinti."
Sfinleniaeste dovadafaptului ci e$ti mantuit. Nu
poli ff sfantSilacomin acelaqi
timp.
Care este solulia impotriva licomiei? De cine
depindeca si nu mai fii lacom?Pavelne oferdsolulia
in Coloseni3:5, unde citim: ,,De aceeaomorAli. . .
lacomia,care este o inchinarela idoli." Deci, noi
alegemsi omoramlicomia saus-o lisim si trdiasci.
Pentru cei care spun ci le este foarte greu si faci
lucrul acesta,in I Tesaloniceni
2:5 Pavelsedi exemplu pe sineinsugica unul caren-a intrebuinlatnicio-

163

t an ut J l,^, 'ri tn&, i . .


dati ,,hainalScomiei. . . martorimi esteDumnezeu",
spuneel.
Cartd sd gisegti dacd.cuudntul ,,ldcomie" apare tn
ureoahd cartedin Birlie !i citefte contextulin care
estescris.De exemplu,despre,,licomie"gdsimscris
in 2 Petru 2:14, unde Petru scrie desprefelul de
viali al invilitorilor mincino$i,strecuraliprintre cei
credincioli.Ei ,,. . . momescsufleielenestatornice,
au inima deprinsi la licomie . . ." Deci, se poatesd
fii invdlStorin bisericaDomnului lsus 9i, in acelagi
timp, sd fii lacoml in versetulurmitor/ Petru ne di
un exemplude persoanilacorni,$i anume,prorocul
Balaam,fiul lui Beor,carc ,,aiubit plata firidelegii".
Va trebui deci si intoarcemla carteaNumed, capitolele 22-24, unde citim dcspreBalaam,carea fost
lacom qi, ca rezultata lIcomiei lui, a avut un sfarqit
tragic.
Vechinl Testamentrc dF, Fi.definilia cuvdntului
,,licomie", in Exod 20:17: ,,Sd nu pofteiti casa
aproapeluitiuj si nu poftefti nevastaaproapeluitiu/
nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici
migarul lui, nici weun alt lucru, care este al
aproapeluitiu."
Unde gisim exemplede oamenilacomi in Vechiul
Testament?
Citim despreAcan (un om din poporul
lui Dumnezeude atunci] carea poftit ;i a luat ceva
carenu-i apa4ineade drept flosua7:21-26).Tot a9a
este gi lene;ul din Proverbe 2l:25-26: ,,Poftele
leneguluiil omoard,pentru ci nu vreas; lucrezecu
mAinilelui. (De aceea)Toatdziua o duce numai in
pofte." Cei lacomi nu se multumesc doar si
pofteasci,ci Psalmull0:3 spuneci ei trec la fapte,
luind ce nu le aparline,$i astfel il nesocotescpe
Domnul. In Mtca 2:7-2 gdsim sentintape care o

164

rostelte Dumnezeuimpotrivacelor ce poftesc;i i;i


insr.rgesc
lucnrl altuia:,,Vaide eil"
Astfel, at6t in VechiulGstament,cat si in Noul Testament citim ci Dumnezeuurdlte lecomiatot a$t
de mult ca idolatria;i imoralitatea,celedoui picate
grozavealepoporuluiIsrael.Deci,cuvantul,,licomie"
inseamnimai mult decata pofti in inimata, inseamni
a fi lacom, a fi nes;lios,un om care nu se poate
multumi cu ce are. El nu numai cd doregtece are
altul, ci il di in judecatdca sddobAndeasci
bunurile
lucml altuia.
altuia,saujefuie$e si isi insuqegte
q' Gdsim de asemenea
in Biblie sinorimeaLecuoAntului ,,licomie". Ca sI afli carc sunt acestesinonime
pune, de exemplu, intrebarea:Dupi ce anume
poatefi cineva,,lacom"?Gisim un exempluconcludent de lScomiein Luca 16:14,unde flriseii care,
deqi pretindeaucb slujeaului Dumnezeu,in realitate slujeaului Mamona(16:13], 9i ,,ldcomia"lor ii
facesi fie ,,iubitoride bani" (16:l4). Nu uitali: Fariseii emu oamenii,,cei mai bisericogi"din vremea
aceealDeci, lacomianu.i ocoleltenici pe oamenii
religio$i.De asemenea,
in 2 Corinteni 9:5-7, citim
cA nu numai fadseii,ci gi crestiniinou testamentali
pot fi ,,lacomi"sau ,,iubitoride bani" qi pot aveao
atitudine de ,,zgnrcenie" (cuvAnt sinonim cu
,,licomia") cend este vorba de ddrnicie pentru
lucrareaDomnului. Cei careau o astfelde atitudine
dau cu
de riu saude sil5" (v.7J.
"pdrere
Un ah sinonimal cuvantului,,licomie"il gisim in I
Timotei 3:3, unde ni se spune cd episcopulsau
priveghetorulnu trebuie s; fie ,,lacom"sau,,iubitor
de bani".Deci, ldcomiapoatefi o ispit; si pentru cei
careocupddiferite firnclii de conducerein biserica
Domnului.

l ( ;5

,i'F

Anexa D

Tot in Biblie g5.slmantonime ale cuvA ului


,,litcomie".Antonfnwlestecuventulcare,considerat
in raport cu cuventulstudiat, are un inleles exact
contrar. Care este opusul ,,licomiei"7Citim in I
Timotei 6:6: ,,Negrefit, evlayiainsolitd de mullumire
este un mare caqtig."Deci, adeviratulmare cdgtig
estes, nu poftegtigi s5-1iinsugegtilucrul altuia,ci si
fii mullumit cu ce ai. G,^irn un ab antoniz in Evrei
l3:5: ,,Si nu ffli iubitori de bani.Mulpmili-v5 cu ce
ave1i,cici El insugia zis:rNicidecumn-am sdte las,
cu nici un chip nu te voi perdsi.'" Starea de
mullumire continui este antonimul ldcomiei qi te
vindecdde picatul acesteia.
Recapituleazdintr-un duh de rugiciune cele invilate
gi scrie toategatuduiLe;i aplicagiiLepe care yi le punz
in minte ;i inimd Duhul Sfdnt, Artor':l Scriptudi, cu
privire la ,,ldcomie".
in concluzie, ce este ,,licomia"?Am invitat ci
,,licomia"estepicatul de a pofti cevace nu este de
drept a1t5u. Ca exempleam putea aminti: a pofti
trupul altuia, a pofii un 1oc de frunte, a pofti o
plicere neing5duit5de Dumnezeu.Cum poli gti
daci egtilacomsaunu?Picatul ,,ldcomiei"incepecu
dorinla de a avea/qi apoi trece la acliuneade a lua,
de-aapuca,de a-1iinsu!iacelcevasaupe cinevacare
nu este de drept la teu. I Tirnotei 6:10 scrie ci
picatul licomiei (de bani sau de altceva) este
,,ridicina tuturor relelor".Acest picat nu este doar
dorinla de-aaveamai mult, ci ;i de a lua ce nu este
al teu, al pofti, a-1i preocupamintea $i a investi
timp ca si oblii lucrul respectivetc.

(\o

\r lulnu'li ,n?h ?.

inleleg c; acestp5cat poate ajungesi me despartl


de Dumnezeu,mi poate face sA distrug unitatca
bisericii,sd ruinez casaaltuia $i, in acelali timp, str
md distrug pe mine insumi. Datorite ldcomiei pot
atragemanialui Dumnezeuasupramea.Acestplcot
mi impiedices; fiu episcopsauun alt fe1de slujitor
al Domnului.
l-dcomiaesteo alt5 formi de idolatrie,crci ajunS
si mi inchin 9i sd depind de ea in 1ocsd depind dc
Dumnezeu,careimi ddtoatelucrurilecasi mi bucur
de ele.Duhul ldcomieise vedein mine atunci cdnd
fur (de la serviciuetc.], cdnddauvinape al1iipentru
picatul meu sauc6ndil ascund,cAndpoftescbirbatul alteiasaunevastaaltuia,cind dau in judecati pe
un frate sau pe sori, ca si dobdndescbunurile lor
materiale,cind urmiresc sdoblin un cattignedrept,
cind weau si ffu inillat deasupraaltora ii nu sunt
mullumit cu stareamea,cendsunt zgarcitqi nu dau
Domnului ce I se cuvine, cici de la El primim toate
lucrurile etc.
Nu este de mirare ci Biblia e atat de asprScu
picatul ,,licomiei"lFaptulcd tofi, de 1amic la mare,
suntemispitili si fim ,lacomi" nu estenicidecumo
scuzi pentru a trii in licomie.
Daci ili vei insugi aceste indrum5ri pentru studierea
cuvintelor din Biblie, in ordinea in care au fost ele prezentate, ti vei incepe sAle pui in practici a9acum 1i s-a ardtat
mai sus, vei ajunge si ob$i ni$te rezuitate extraordinarc,
carei1i vor fi de folos atet lie cet gi altor persoane,cu care
vei dori si impdrt5lepti,,lucrurileminunateale Legii Sale".

Cum sd.aplic studiul despre,,ldtomie" tn daEa mea?


Am vizut din studiu ci pot existamai multe aplica1ii.Astfel, cind imi dau seamaci sunt lacom,
166

167

{*l

ANSXA E

Timpul, modul
SI diatezaverbelor
c\Ari3:}Jn

Deoarece verbul este partea de vorbire care exprim: o


aclrune,a(e5taesteelementul(el mai importan(in erprimarea
g6ndirii $i elementul cheie pentru I intelegeceea ce incearc,
autorul si comunice. De aceea, intelegerea verbului grecesc
reprezinti un element-cheie pentru interpretarea si aplicarea
corecte a Bibliei.
parte din frumusetealimbr grecesriconsla in faprul ci
, O
lorma verbelorindi\, in mod r lar . ine faceacriunea,dacao ;fir.
malie este o poruncd sau o sugestie, si dacd textul vorbe$te
clespreo realitate sau doar despre o posibilitate. pentru a face
acestea, caracteristicile principale ale verbului sunt: timpul,
diateza si modul.
Av6nd in minte o s,?licatie simpli, concisd a timpului,
diarezei 5i modului, 1i se vor deschide noi perspecriveale
inleleSerii.Tine minre ca ceea(e 5e ta spunein coniinuareeste
un rezumat simplificat Ei neexhaustiv al unui subiect complex.
Acest materialnu se dorestea fi un inlocurtorpenlru gramalrcile limbii grecefti, ci doar si ofere o privire generali asupra
termenilor frecvent folosili in comentariile mai tehnice. [Vei
gisi aceste informatii, insolite de tabele uqor de folosit, ri in
anex Bibliei Intemaliothle de Studiu Inductiv).

169

Anexa E

TIMPUL
lntlicd felul acPiunii
este
in limba ereaci cel mai semnificativelementa1verbului
relativ
prezentate,timpd avand o importanli
f"l"i-*a.-;
minori.
Timpurile verbului careexprimdo actiunecontinud
cv Timpul prezent: aratd o acliune care a inceput la un
moment aat gi care se continui in prezent Acest timp arate
o actiunecontinuesaucarese repetl mereu'
Ion studiaz'i Biblla.
de l^ sine'
,,Dupi cum mlitdi,ta nu poate aLuce ro^d"
puteli
a4uce
m
Iricivol
tot
iaci nu rdm,ne in'ti95,
^l ' (Ioan t5:4b]'
ro.ldi, dacdnu rd.mAnefin Mine"
in Mine " (loan 15:6) [Nu
'D^ce nu rdflAne cineva
nu rSmaimereu in
fo! aducetot timpul road5,daci
bo-""l k".. Dacd nu rimai mereu in Dornnul Isus'
inseamnicd nu eFtial Saul
Timpul imperfedi arat: o acliunecontinui, de obiceiin tre_
Exemple:
lon ittdia Biblia
in cetate unii din
,Pe cdnd se duzeau ele, au intrat
strejeri..."[Matei 28:] l)
Tirnpuri ale verbului care exprimi o actiune terminatd
cu Timpul perfect: expdmSo acliunepetrecutSti incheiatdin
cirei rezultate se continud sau se vdd Si in
ar...ra,
prezent."1"

,jjffjj/Gf;lrnl,

illattzagl modulucrbclor

,,...lt,|t ,n ldzit poruncile Gtilui Meu ;i rtrm5n in


(lnrgostc!
Lui" (loanl5:l0b)
crr, 'Iirrrpul nrai mult ca perfect: este un timp trecut folosit
pentru a exprimao acliuneincheiati inainteaalteia,carea
a!'11tloc tot in trecut.
Exemple:
Ion a fost schimbatdeoarecestldraseBiblia
,,Pirin-tii1uiau zisacestelucruri, pentrucd setemeaude
(Ioan 9:22)
iudei; caciirdeii /to&i/aserd..."
Timpuri ale verbului care exprimA o acfiune carc se petlece la
un moment dat
.lD Timpul aorist:arati o acliunenedeffniti in timp saudurata
[de exemplu poate dura o secundi sau poate dura toati
viataJ. Comparat cu timpul prezent, timpul aorist arata
la un moment dat, prinseca intr-o
acliuneapetrecandu-se
prezent
pozd,pe c6nd timpul
arati o 3cliune continudca
intr-un film aflat in desfE;urare.
Exemple:
Ion 4 ci.it toatd Biblia.
in Mine gi Eu voi tdmanein voi.
Ioan l5:4: ,,Rdn'dneyi
cr, Timpul viitor: exprimi o acliune ulterioaremomentului
vorbirii. Acestaindic5 o acliuneviitoare continu: sau care
are loc la r.rnmoment dat (punctualS).
Exemple:
lon ua citi Biblia.
Ioan I5:7,,... cere\itot ce teli urea 9i,oi se ua da."
Ioan l 5:8 ,....$rasrfel uelifi uceniciiMei '

DIATEZA
Aratd raportulAifire subiectti acli ne

lon esteschimbatpentru cd tr cidt Biblia'


pe carevi l-am
,,Voisuntefi curali din pricina cuvantului
l? r" (Ioant5:3).

170

Diatezapoatefi de trei feluri:


cr, Diateza activ5i exprima faptul ci subiectul sivarfe$te
acliunea.

t7t

'linptl,,li,tt :tt yi ,,rt',luln\l', 1,'


Exemple:
Ion lozegemingea.
loan 15:2: ,,Peorice mlldild, care este in Mine qi nu
aduceroadi, El o raie."[Ori rem6imereuin Domnul Isus
5i astfeladuciroadi,ori nu rdmeiin El gi nu aduciroadd.)
DiatezapasivS:arati sd subiectulsufer, actiuneaf;cuti de
altcineva.
ExempLe:
lon a fost louit de minge.
Ioan l5:6: ,,-..Apoiml6di\e1e'rscatesunt stAnse,arun'
cateilrLfo. ri ard. (Mhdip carea adusroad5,va aduce
mereu.N'lliditacaren-a adusniciodatdroada,estearuncati in foc.)
Diateza reflexivi: aratl ca subiectuliniliazSacliuneaFi,de
asemenea,pafticipa la rezultatele acliuniij verbul se
compune cu pronllmele reflexiv
Exenple:
Vasiles-d lorit cu mingea.
Ioan l5r7; ,,...Cere1iorice veli vrea 9i vi se ua da."
(Dumnezeuili di atunci candrimai in Domnul Isusqi
astfelceri dupi voia Lui. Citeite intreg contextul.)

MODUL
Aratd cum se raporteazdacliunea Ia realitate
din punctulde uedereaLuorbitorului
Modul indicativ:exprimeo actiunesigurd.
Exanple:
Dupt ce a studiat Biblia,viala ld Yasiles-a schimbat.
Ioan l5:6 ,,Daci nu rimane cinevain Mine, estearuncar afari, ca ml5dip neroditoare."
Modul imperativ: expdmi o poruncn, o interdicfie, o
obligaliea subiectului.Persoanacarese exprimi la modul
imperativcere as(ultaredin prner persorneicireia i \e
adreseazS.

t72

Vasile,/ri'l lecliilel
Ioan l514 ,,Rdndnei in Mine..."
Ioan lr7 ,,...Cerelioriceveli vrea..."
Ioan 15:20 ,Aduceli-udalninte de vorbape care v arn
spus-o."
Un aspectcarete va ajutasAstudieziCuventullui Dumnezeu
est intelegereacombinaliei dintre timpul prezent;i modul
imperativcareexprimdo porunci negativd(o interdicfieJ./nreldiclia imperatiudprezerd, cere incetareaunei anumiteactiuni
aflati dejain desfe;urare.
Exemplu:
,,Nu Md !inea", i-a zis Isus loan 20:17). Cu alte
cuvinte,Maria se prinsesedeja de Isus,{i Isusii spune
si nu-L mai tin5, ci s5-Llase.
c$ Modul conjunctiv: este modul la care verbul expriml o
actiune posibil6sau realizabili.Acestaimplid o anumitl
indoiali cu p vire la realitateaacliunii, din punctul de
vedere al vorbitorului. El exprimi o nesiguranti sau o
actiunecarepoatesauar treblri sb se intemple.Acestaeste
modul folosit in propoziliilecondilionale,sugestiihotarate
sauporunci,,politicoase".
Exemple:
Esteposibilca Vasilesd-ifi f,icut terlz de casit.
(Vasile,daci nu-! faci tema de cas5,nu pori participaIa
disculiadin clast.)
Ioan l5:2 ,,...Caszi [poat!] adrce mai multi roade."
Ioan l5:4 ,,...DupI cum mladila nu poateaduceroadi
de la sine, dacbnu rdnane in yi1i, nici voi nu puteti
aduceroadi, d,acdnu rd.manerii^ Mine."
Mai er.isti cevace te-ar puteaajutain studiul Cuv6ntuluilui
Dumnezeu, si anume intelegereacombinaliei dintre timpul
aorist $i modul conjunctiv careexprimi o porunci negativi (r)

t7 3

AncruE
interdiclie). Interdiclia conjwrctiud aoristd este o avertizsresau
un indernn de-a nu face o acliune caren-a inceput inc5.
Excmplu:
I-.a zis: ,,Niciodatd nu-mi ,ei spdl4 picioarcle"
'Petru
(Ioan13:8a).
Cu alte cuvinte, Petru ii spunealui Isus ci El nu trebuia
s5-i spelepicioarele ti Isus nici nu trebuia sbinceapi sd-i
spelepicioarele.
c$ Modul optativ: este modul la care verbul expriml o acliune
dorit5. Acest mod mr prezinti weo anticipare a tealizdrii, ci
prezintl pur $i simplu acJiuneaa$a cum este conceputd
aceastadin punctul de vedere al vorbitorrlui. (Este folosit
mai pulin frecvent dec6t celelalte moduri.)

TIMPL'I,
Accentd se pune pe/alal actiunii, nu pe momentul actiunii.
TitI'pul

Flul actiunii

Exemplu

Kffii

re
Imperfect

Acliune continul in trecut

Ion citea Biblia.

Mai mult
ca perfect

Actiune terminat! in trcut, dar cu rezultate care


continu:i in trecut

Ion se sckmbase,
dupi ce citis Biblia.

Acliunea se ptrece in

Ion va cili Biblia.

Eremplc:
,Mi-ar lace phcere c lon, vecinul meu, s{ studieze
cursurile invetituri peste invd!;turd. "
sd vd lndrepteinimile spre
2 Tesaloniceni
3:5,,Dorl:rrrul
dragostea1ui Dumnezeu $i spre rdbdarealui Hristosl"
Astfel modul indicativ exprimd o acliune singurl, iar modurile conjunctiv optativ $i imperativ exprim, o actiune posibil5
saupotenliale.
in paginile urmltoare redim sub formi de tabele timpurile, modurile qi &atezele verbelor din limba greaci.

t7 4

TIMPULVERBELOR
iN LIMBA GREACA

!
In seriade studii
,,invi{ituri pesteinvilituri"
au mai aparut
Cum sastudiem Biblla - ,,DesupuireacuointelorTaledd
lumini.gi priepere"- Principiile
studiului
biblicinductio
Sl u d i i d i ve r se
Dumnezeule,
exiqti?- Un studiubiblicpe tru nou-conoert4i
Numelelui Dumnezeu- Un studiuconsacrat
Numelorlui
Dumnezeu
Cdsdtorie
fird regrete- U cdmindupdmodelul
ceresc
Legdmantul

Dumnezeu
Seimplicdin ztialaomului
prin legdmi\te
stu d i i p e n l r u l i r e r i

Genesapascu pas- Un studiuaI primelor11capitole


Iosif

- Cumsd.-lipdstrui echilibrucind oisele


talesuntspulberute

Ioanpascu pas Un studiuaI Epaxgheliei


dupdIoan
Stu d i i d i n tvo n g h e l i i
Predicade pe munte- Cumsdt'iit'eicit (Matei5-7)
EvangheliadupeIo ar:L
| - Umblhnd
cuLuminalumli
(capitolele
1-11)
Evanghefiadupd Ioarrll - RdmAnefi
in qdtlfrrataVitdQi
aeliaducemulti roadd(capitolele
12-21)

S l udi i di n Ipi s t o le
Ffipeni

- Cumsd.tebucuriint\tdeaurul

2 Timotei

- Ux sfudiuin ucenicie

2 Tesaloniceni - Cun si a|teptioenircaLui

Tit

- Cumsd trdiri,tiauAndun carncterintegru

Iacov

- CftdintolaraJapleestrzadarnie

1 Petru

- MascaipocrizieisetopeQte
in fLdcirile
suferi lei
S l udi i ol e ( d rl i l o r p r o f e t i( e

Daniel

- CeseifiAnpld pepdmA . . . potriait cu


planullui Dumnezen

ApocalipsaI

MesajulDomnuluiIsusHriitos cdtre
Bisericd(capitolele1-3)

Apocalipsa II

- Descoperirea
cdttii Aponlipsa (capitolele

4-24
ApocalipsaIII

- ,,Careestesenflul oeniriiTateIa sJdr1itul


aeacului?"

A l t e s t u d ii
FemeileBibliei - Unstudiubiblicdespre
,,Jemeile
t'drd

nume
FemeileBibliei , Un studiubiblicdespre,,Jemeile
cu nume,'
Rdspunsuripracticepentru viate

rcdincioqii care doresc sA se implice in procesul de


ucenicizale intr-o biserica locald se pot inscrie la
Institutul Biblic PRECEPTMINISTRIES.Viziunea institutului estesa pregdteascdgi sd formezelideri careinteleg procesulde ucenicizaregi dorescsd seimplice piactic
in bisericalocal; din carefac parte.in timpuJpreg.itirii,
studentii vor aveaocaziasAinteleageimportanta crucialA
a Cuventului lui Dumnezeuin viata fieceruicre$tinqi vor
experimentaefecteleacestuiain vie(ile lor. Ca urmare a
transformdrii vie{ilor lor qi a deprinderilor insuqite in
timpul studiilor, absolventiise vor putea implica in zidirea sau edificareaaltor oameni in CuvAntullui Dumnezeu, participand astfel la indeplinirea Marii Trimiteri
primite de la MAntuitorul $i Domnul nostru Isus Hristos
qi, astfel"la BlorificareaDumnezeului nostru.
Pentru informa{ii privitoare la
procuJarea,preTentareaqi foiosirea
materialelor de studiu
ne puteti contactala una dintre urmitoarele adrese:
Ma QiCostelOglice
PO- Box 182218
Chattanooga,TN 3742, USA
E-mall: 102'136.337
1@compuserve.com

Rom6nia
Gigel Olariu
Str.V Babeq,
nr 20
1800LUGOJ,JudelulTimiq
Telefon056-353773
Fax056-355
871
E-mail:
olprec@mail.dnttm.ro

Nina qi Mihai Radu


Str Mizil, Bl. c11,Ap. 15
SectoflI 3

74s92BUCUREETI
Telefon016394305
E-mail:ninar@pcnet.ro

SamuelTutac
Str.Dej nr. 6, Bl. 56,Sc.B, Ap. 1
1900TIMI$OARA,Judetul TimiQ
Telelon056-146786
E-mail:betel@mail.dnttmjo
Viorelqi GetaCandreanu
5810IPOfi $TI,Jude(ulSuceava
TeIeIon030-52249-1
Imi Hubert
1200PECICA,Judetul tuad
Telefon057-469
038
E-mail hubert@aradlo
RepublicaMoldova
VasileFilat
Str.Mtcea celBetran,nr.29/2,apt 75
Kishinau,2075,Moldova
Teleton3732- 48 38 77
E-mail:david-pm@ch.moldpac.md
Ucraina
Ilie Ciuriuc
P O. Box262
Chemovski274018
Telefon380- (372)5 51 1809
E-mail:churyuk@cv.ukrtel.net

Scmmnnnre,

MODIITIIIIN CARB

oAilnNrr
sruuezA

rurDuunrr,ru
CuvAnrur
Cesfestudiulinductiv?
Esteo abordare
revolulionada intemctiuniicu Cuvdntullui
Dumnezeu
el insusi- intr-unmodatit de
- lisandul s[ vorbeasci
personal
incattot ceeaceinveliitiva aparline
$i atatdememorabil
intreagaviat5.
Cumsi studlemBlbllaesteun ghiddinamicpentrudezvoltarea
deprinderilor
destudiere
a BiblieicumsuntobseNarea,
interpretarea,
pe
aplicarea
si altele- deprinderi
careil deosebescun participant
activla Cuvantullui Dumnezeu
deun sDectator
al acestuia!
Dasiv
Sutedemii deadulli$i tineriau descoperit
ei inti$iadevirulCuv6ntului
lui Dumnezeu
cu ajutorul cartii Cr|mrI rtudlcm Blblla.
Acumpoli si fu sburmeziacelasiplanpascu pas.

Ldituta
lsBN 973-85166-0-9